Resurse Hardware Si Software Pentru E Commerce

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………….pag.2

CAPITOLUL 1. PROIECTAREA UNUI MAGAZIN VIRTUAL ..………………….pag.3

Generalități…………………………………………………….……………..pag.3

Definirea produsului ………..………………………………..…………………pag.3

Plăți …………………………………………………………………………..pag.4

1.4.Promovare……………………………………………………………………..pag.4

1.5. Actualizare ..……………………………………………….……………………pag.5

1.6. Mecanisme de plată electronic …………….…………………………………..pag.5

1.7. Momentul efectuării plății electronice……………………………………………pag.7

CAPITOLUL 2. PAGINI DE WEB………………………………………….…………pag.8

3.1. Generalități ……………………………………………..……………………..pag.8

3.2.Tipuri de site-uri Web………………………………………………………….pag.8

CAPITOLUL 3. REALIZAREA UNUI SITE WEB……………………………..…..…pag.10

3.1. Scopul și obiectivele site-ului Web………………….………………………..pag.10

3.2. Aspecte generale ale proiectării interfeței Web……………………….…….pag.11

3.3. Proiectarea site-ului Web…………………………………………………….pag.14

3.4. Proiectarea paginilor Web individuale……………………………………….pag.16

3.5. Designul conținutului…………………………………………….……………pag.17

3.6.Găzduirea site-ului…………………………………………………….………..pag.17

3.7.Administrare site-uri……………………………………………………………pag.18

3.8. Ultimii pași……………………………………………………………..………..pag.18

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………..pag.20

INTRODUCERE

În opinia mea, comerțul electronic reprezintă multitudinea proceselor software si comerciale necesare proceselor business să funcționeze numai, sau în primul rând, utilizând fluxuri digitale de date. Comertul electronic presupune utilizarea Internetului, comunicații digitale si aplicații software în cadrul proceselor de vânzare/cumpărare, el fiind o componentă a procesului de e-business.

Dimensiunea și obiectivele sistemelor (site-urilor) de comerț electronic variază mult – la fel și tehnologiile software și hardware folosite la construirea acelor sisteme. Sistemul de comerț electronic implementat trebuie, în final, să fie capabil să gestioneze toate acele procese de business ale companiei care s-a decis să fie transpuse online. Deciziile relativ la soluțiile software și hardware se iau în raport cu aceste necesități constatate.

În concluzie, putem spune ca resursele hardware și software au un rol important în comerțul electronic, dar mai ales în crearea magazinelor virtuale și a site-urilor web.

CAPITOLUL 1. PROIECTAREA UNUI MAGAZIN VIRTUAL

1.1. Generalități

Lansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simplă, ci necesită multă muncă și studiu aprofundat al situațiilor existente și al posibilităților viitoare. Ca și comerțul clasic, vânzările on-line constituie un proces care trebuie îmbunătățit în mod continuu, iar la baza sa trebuie să se afle un plan de afaceri bine pus la punct.

Foarte important este dacă magazinul virtual reprezintă o extindere pe internet a unui magazin deja existent sau dacă va efectua exclusiv comerț electronic. In primul caz, există deja experiența vânzării. Mai mult, există un sprijin solid pentru dezvoltarea rețelei de distribuție a vânzărilor efectuate on-line. In fapt, majoritatea magazinelor virtuale din spațiul Internet românesc sunt extensii ale unor magazine sau rețele de magazine clasice.

Este momentul oportun pentru a decide cine și cum va prelua și onora comenzile de pe site. Angajarea unui webmaster va constitui desigur un avantaj. Produsele trebuie organizate pe categorii (și eventual subcategorii) astfel încât clienții să poată găsi cu cea mai mare ușurință ceea ce caută. O atenție sporită trebuie acordată prezentării produselor; mai ales imaginile trebuie să fie de calitate excepțională, altfel șansele ca vizitatorii să cumpere scad considerabil.

Nu în ultimul rând va trebui să fie realizat un sistem de ajutor („help”, întrebări frecvente”) în cadrul site-ului. Nu trebuie pornit de la premisa că vizitatorii magazinului sunt navigatori experimentați și au mai efectuat cumpărături online. De asemenea, trebuie puse la dispoziție informații detaliate despre livrarea produselor, garanție și post-garanție (dacă este cazul) etc. și trebuie sa aibă posibilitatea de a contacta firma în cazul în care mai au alte întrebări despre produse (alături de o adresă de e-mail, un formular de contact este o opțiune foarte bună).

1.2. Definirea produsului

Este absolut necesar să studiați în detaliu caracteristicile produsului pe care urmează să-l puneți în vânzare. La fel ca și în comerțul tradițional, natura produsului vândut va determina alegerea mijloacelor. În spațiul virtual, furnizorul de servicii și aplicațiile sunt primele alegeri pe care trebuie să le faceți.

Tehnologia "shopping cart" (cărucior de cumpărături) stă la baza oricărui proces de comerț electronic. Cum funcționează aceasta tehnologie și cum influențează natura produsului alegerea aplicației și a opțiunilor incluse? Sistemul de shopping cart este cel care permite să fie expuse imagini ale produselor, descrieri și prețuri. Furnizează, de asemenea, mecanismele prin care consumatorul să alege cantitatea de produse pe care dorește să o cumpere, face verificarea și înregistrarea datelor, calculează și afișează valoarea totală a cumpărăturilor, incluzând și taxele de transport daca este cazul.

1.3.Plăți

Un factor deosebit de important în cadrul comerțului electronic îl constituie plata. Pe web se poate vinde 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, peste tot în lume. În plus, cumpărătorii și potențialii clienți vor avea acces la informații de ultimă oră referitoare la produse, servicii, prețuri sau disponibilitatea acestora. Pentru ca acest scenariu să devină cu adevărat realitate, va trebui ca sistemul informatic implementat să fie disponibil non-stop și în tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plăților și remiterea banilor.

Cu excepția cazului în care activitatea se bazează pe principiul „plata în avans” sau alte metode de plată off-line, obținerea banilor rezultați în urma unei vânzări online presupune o serie de procese de interacțiune cu bănci sau alte instituții financiare. Plățile cu ajutorul cărților de credit (credit card), banilor electronici (e-cash, cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele modalități de plată folosite în comerțul electronic. Acestea pot fi integrate în sistemul informatic, sau oferite în regim outsource de un furnizor de servicii de comerț (CSP – Commerce Service Provider) care va intermedia plățile de la terți.

Din păcate, în România astfel de sisteme sunt implementate de foarte puține magazine virtuale. Soluțiile alese de majoritatea comercianților pe internetul românesc sunt plata ramburs, la livrare, prin mandat poștal sau ordin de plată. Motivele sunt lesne de înțeles, în consecință, aceste magazine virtuale nu pot fi considerate comerț electronic în toată puterea cuvântului, ci mai degrabă cataloage de produse cu opțiune de comandă online.

1.4.Promovare

Spre deosebire de un magazin clasic, în care potențialii clienți mai intră și din întâmplare sau din curiozitate, pe web șansa ca cineva să acceseze direct pagina este extrem de mică (pornind de la premisa că nu a auzit niciodată de ea). Pentru a avea vizitatori, site-ul trebuie înscris la motoare de căutare și directoare web. Pentru promovare se poate apela și la: publicitatea pe internet – bannere publicitare afișate pe diverse portaluri sau la marketingul prin e-mail. Bineînțeles că mai sunt si modalitățile clasice de promovare: spoturi TV sau radio, inserări în diverse publicații, etc.

1.5. Actualizare

Informațiile nu trebuie lăsate să se „învechească”. Vizitatorii trebuie să vadă că au în față un site dinamic, cu conținut mereu proaspăt, secțiuni cu noutăți, oferte speciale, concursuri sau alte facilități asemănătoare îi va determina pe mulți să se întoarcă cu plăcere la magazinul virtual astfel proiectat.

1.6. Mecanisme de plată electronice

Comerțul electronic va putea evalua dincolo de un anumit nivel doar atunci când consumatorii obișnuiți vor percepe un mecanism de plată electronic la fel de sigur ca cel obișnuit.

plata prin Internet – de îndată ce a fost pus în funcțiune un sistem de vânzări on-line, comerciantul va putea vinde 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, peste tot în lume pe unde a ajuns Internetul. Mai mult, cumpărătorii și clienții potențiali vor avea acces la informații de ultimă oră referitoare la produse, servicii, prețuri și disponibilitatea acestora. Dar comerciantul va trebui să se asigure ca sistemul informatic să fie disponibil non-stop și în tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor, facturarea, procesarea plaților și remiterea banilor;

soluțiile de plată în timp real – cu excepția cazurilor off-line, obținerea banilor rezultați în urma unei vânzări de tip on-line presupune o serie de procese de interacțiune cu bănci sau alte instituții financiare. În prezent achitarea unei facturi se realizează cu ajutorul cărților de credit (credit card), banilor electronici (e-cash), cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) care sunt principalele metode de plată folosite în comerțul electronic. Metodele de plată pot fi integrate fie la nivelul comerciantului, în sistemul informatic al acestuia, fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comerț (CSP – Commerce Service Provider) care va gestiona/intermedia plățile de la terți;

cartea de credit – reprezintă cea mai utilizată formă de plată prin Internet. Utilizarea acesteia este simplă: clienții care navighează în cadrul unui sit web și decid să achiziționeze un produs sau serviciu trebuie să introducă informațiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular HTML. Conținutul completat (tipul cardului, numărul acestuia, numele proprietarului și data expirării cardului) este trimis site-ului web, unde informația este colectată și trimisă la bancă. Daca site-ul comerciantului are stabilită o legătură directă cu banca, atunci este posibilă plata pe loc în cazul în care există credit suficient pentru a plăti bunurile comandate. Tranzacțiile on-line care folosesc plata cu carduri sunt protejate criptografic, iar modalitatea concretă de criptare asigură faptul că numai banca sau furnizorul de servicii pentru cărți de credit vor putea avea acces la numărul cărții de credit, nu și comerciantul;

facturile de plată (e-invoice) – reprezintă cea mai comună soluție. Volumul tranzacțiilor în acest sector este mult mai mare față de volumul tranzacțiilor efectuate prin intermediul cărții de credit. Un alt motiv este că majoritatea companiilor au utilizat deja acest instrument în forma sa clasică și schimbarea modalității de plată ar impune o reorganizare a proceselor economice, care ar necesita costuri prea mari. Procedura de plată prin e-invoice este următoarea – valoarea tranzacției necesare este transmisă automat la furnizori printr-un sistem informatic, acestea răspund printr-o factură care urmează a fi plătită prin diferite mijloace. Sunt necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la bazele de date interne ale companiei. Avantajele facturii electronice țin de reducerea costurilor pentru transmitere și de micșorarea posibilităților de apariție a erorilor;

cecurile electronice (Internet cheques) – NetCheque – un sistem dezvoltat la Information Sciences Institute of the University of Southern California – www.usc.edu. Cumpărătorul și vânzătorul trebuie să aibă un cont deschis pe site-ul NetCheque. Pentru asigurarea securității este folosită identificarea prin protocolul Kerberos și parolă. Pentru a plăti prin cec, trebuie instalat la client un software special care lucrează asemenea unui carnet de cecuri. Un client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui software. Comerciantul poate ridica banii de la bancă sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacție cu alt furnizor. Un cont special din rețea verifică validitatea cecului și în caz afirmativ trimite un mesaj de accept comerciantului care va livra apoi bunurile.

cărțile de debit (debit cards) necesită introducerea unui număr personal de identificare (PIN) și utilizarea unui dispozitiv hardware care sa citească informația pe bandă magnetică a cărților de credit. – nu este posibila pe Internet. Posibil să fie înlocuite benzile magnetice cu cipurile electronice folosite pentru smart card-uri, ce vor înlocui cărțile de credit.

banii electronici (e-cash) – utilizează un software pentru a salva pe disc magnetic echivalentul banilor lichizi într-o formă digitală. Avantajul acestui sistem îl reprezintă costul transferului de bani care este aproape nul (costul conexiunii la Internet). Pentru a primi bani este necesară accesarea unei casierii automate (virtuale) disponibile pe web sau deplasarea la un automat bancar, de unde pot fi ridicați banii electronici direct din contul băncii sau prin sistemul de plata cu carte de credit. Dificultatea folosirii e-cash reprezintă implementarea unei securități care să garanteze că acestea nu pot fi alterați. Utilizarea tehnologiilor de criptare, a semnăturilor digitale, și a semnăturilor electronice ajută la reducerea posibilităților de fraudă care să facă imposibil de utilizat mai mult de o singura dată. O altă condiție este ca banii electronici nu trebuie să dezvăluie identitatea persoanei care a plătit cu ei, trebuie să fie anonimi. Sistemul de plată nu trebuie sa aibă ca intermediar o bancă, doar între cei doi parteneri implicați.

cardul inteligent (smart card) este popular în Europa Occidentală. Permite stocarea informațiilor suplimentare despre clienți în afară de păstrarea banilor pe cipul cardului. Banii de pe card sunt salvați într-o formă criptată și sunt protejați printr-o parolă. Pentru a plăti este necesară introducerea acestuia într-un terminal hardware. Dispozitivul necesită o cheie specială emisă de bancă pentru a se transfera banii în altă direcție. Putem merge la bancă, încărca cardul și să plătim prin Internet. Avantaje: securitate, simplitatea utilizării, efectuarea directă fără intermediari, costul scăzut al tranzacțiilor.

1.7. Momentul efectuării plății electronice

Plata înainte de tranzacție – un sistem de acest gen funcționează prin salvarea banilor digitali pe un disc sau pe un smart card – care poate fi considerat ca o formă digitală a banilor obișnuiți. Un fișier care conține banii digitali este numit portofel virtual (virtual wallet) și pot fi folosiți oricând pentru a plăti on-line produse și servicii. Avantajul portofelului virtual constă în faptul că este anonim. Dezavantaj – daca este pierdut, banii sunt pierduți.

Plata pe loc necesită accesul direct la baza de date internă a băncii și a ofertantului de plată electronică, iar securitatea trebuie sa fie implementată mai strict (cărțile de debit);

Plata după tranzacție. Sistemul cărților de credit este cea mai comună formă de asemenea plată.

CAPITOLUL 2. PAGINI DE WEB

3.1. Generalități

O pagina web este o unitate de informație, un document disponibil prin World Wide Web (WWW). O pagina de web poate fi mai mare decât un ecran de calculator s poate să fie tipărita pe mai mult de o foaie de hârtie. Pagina de web este transferată pe computerul utilizatorului prin hypertext transfer protocol (HTTP). HTTP este metoda prin care fișiere hipertext ca pagini de web sunt transferate prin Internet. HTTP este un protocol client / server.

Pagina de web este creată utilizând Hypertext Markup Language (HTML). HTML constă în o serie de coduri standard sau taguri care se folosesc pentru a defini structura unei pagini de web. Aceste coduri permit ca pagina de web să aibe particularități ca bold text, italic text, titluri îngroșate, pauze de paragraf și liste numerotate.

Paginile de web conțin texte, imagini, sunete, filme video și legături hipertext alte resurse de pe Internet. Toate aceste facilități pot fi utilizate prin intermediul codurilor HTML. Paginile de web sunt găzduite de obicei pe serverele HTTP. Utilizatorul cere o pagină serverului, prin browserul propriu care este o aplicație client dând clic pe o legătură sau tastând un URL particular (Uniform Resource Locator). Serverul trimite informația cerută la computerul utilizatorului. Browserul interpretează codurile HTML, și afișează informația pe ecran.

Mai multe pagini de Web referitoare la o anumită entitate (organizație, subiect etc.) formează un site Web. Paginile HTML (Hypertext Markup Language) constituie in anumite condiții, cel mai ieftin mijloc de a publica informații in Internet.

Hiperlegături

O pagina de web permite un acces ușor la alte pagini prin hiperlegături. O hiperlegătură permite print-un clic de mouse accesul la o altă pagină de web sau la un alt calculator. O legătura apare de obicei subliniată sau este indicată de transformarea cursorului de la mouse într-o mână. Hiperlegătura permite o navigare ramificată, stabilirea unui traseu personal, pentru fiecare persoană care navighează pe web.

3.2.Tipuri de site-uri Web

Site-urile cu pagini statice se folosesc in special drept panouri publicitare. Se mai numesc și " brochureware", deoarece clienții doresc transpunerea în format HTML a principalelor broșuri (pliante) de prezentare. Un asemenea tip de site este relativ ușor și ieftin de construit.

Site-uri cu pagini dinamice. Aceste site-uri necesită o actualizare periodică (zilnică sau săptămânală) a elementelor specifice. La proiectarea unui astfel de site trebuie luate in considerare următoarele elemente:

Modul in care vor fi actualizate datele de pe site

Costurile operațiunilor de actualizare periodică.

Comunicarea cu clienții (utilizatorii) care apelează un astfel de site, se poate realiza prin inserarea de formulare de e-mail, pe paginile site-ului. În aceste condiții se poate lua în considerare și folosirea unui autoreponder pus la dispoziție de ISP.

În felul acesta se va transmite automat un mesaj de răspuns vizitatorului site-ului, înștiințându -1 astfel de primirea mesajului transmis și mulțumindu-i pentru vizita.

Site-uri dezvoltate pe baze de date. Aceste site-uri impun metode și tehnici speciale pentru realizare, necesitând actualizări frecvente ale elementelor componente. Se pot utiliza baze de date MySQL în conjuncție cu scripturi Php.

Magazinul virtual. Acest tip de site este cel mai complicat și mai greu de utilizat, necesitând metode și tehnici speciale de proiectare și exploatare. Magazinele virtuale se bazează pe date stocate în baze de date și permit clienților să aleagă și apoi să achiziționeze în siguranță produse sau servicii on – line, cu ajutorul cărților de credit sau a banilor virtuali (electronic cash). Procesarea cărților de credit este partea cea mai dificilă în dezvoltarea unui astfel de site.

CAPITOLUL 3. REALIZAREA UNUI SITE WEB

Existenta unui site Web reprezintă în prezent cel mai modern și eficient mijloc de prezentare și de activitate în Internet, pentru o persoana fizică sau o organizație.

Pentru realizarea site-urilor Web, au fost realizate o mulțime de instrumente software, începând cu cele mai simple de tip WYSIWYG (what-you-see-is-what-you-get), la cele de nivel înalt, pentru construirea aplicațiilor bazate pe Web, la servicii care adaugă elemente de finisare, dând un aspect deosebit de profesional site-ului.

3.1. Scopul și obiectivele site-ului Web

Identificarea și înțelegerea nevoilor vizitatorilor site-ului dorit a fi proiectat au în vedere stabilirea scopului acestuia. Oricare ar fi specificul site-ului Web, primul pas este acela de a ne asigura că ne-am definit un set de obiective, adică știm ce dorim să realizăm o dată cu demararea activităților de construire și dezvoltare a site-ului. Fără o frază clară – menită a preciza scopul și obiectivele – proiectul nu va avea succes. Conștientizarea scopului dorit a fi materializat și grija planificării activităților sunt cruciale, mai ales dacă facem parte dintr-o echipă de design a unui site. Înainte de a începe construirea site-ului respectiv, trebuie să avem în vedere:

identificarea publicului-țintă (target audience);

stabilirea scopului site-ului;

cunoașterea obiectivelor principale;

întocmirea unui plan concis privitor la informațiile disponibile pe site.

În paralel, va trebui demarată activitatea de identificare a tuturor informațiilor textuale, grafice și multimedia și a resurselor disponibile pe care va fi necesar să le colectăm sau să le creăm pentru a atinge obiectivele stabilite.

Stabilirea obiectivelor finale

Principiul de design al site-ului este furnizat de sloganul sub care urmează a se desfășura întreaga activitate: o frază clară și scurtă care expune obiectivele. Trebuie să avem o motivație precisă în crearea unui site Web, iar pentru aceasta este imperios necesar să explicităm obiectivele, în funcție de îndeplinirea acestora urmând a analiza viitorul succes al site-ului.

Cunoașterea audienței

Identificarea potențialilor vizitatori ai site-ului este crucială. Structurarea designului site-ului se va face în concordanță cu nevoile și așteptările audienței. Gradul de instruire, interesele și dorințele utilizatorilor vor varia de la novicii care au nevoie de o introducere atent structurată până la utilizatorii experți – iritați de orice aspect care le întârzie accesul la informație. Un site Web bine proiectat ar trebui să fie capabil să se acomodeze unei game largi de interese și aptitudini ale utilizatorilor.

Va trebui, așadar, să descoperim ce informații ar putea avea valoare pentru vizitatori și să le oferim în cadrul site-ului.

Stabilirea cerințelor

Proiectarea site-ului trebuie să ia în considerație cerințele impuse de beneficiarul acestuia. Se impune așadar discutarea cu beneficiarul, în amănunțime, a cerințelor, căzându-se de comun acord asupra unor aspecte generale și/sau particulare ale site-ului respectiv. Beneficiarul, autorul ori ambii pot decide, printre altele, care vor fi:

platforma-țintă (sistemul hardware, sistemul de operare, serverul Web, clientul/clienții Web);

limbajul sau limbajele de programare utilizat(e) și modul de procesare a datelor (dacă este cazul);

nivelul programării Web (pe server, la client sau o abordare mixtă);

sistemul de management al bazelor de date și al altor resurse;

cerințele de securitate (e.g.: controlul accesului);

designul general al site-ului;

frecvența actualizării informațiilor și dinamicitatea lor;

audiența și specificul conținutului.

3.2. Aspecte generale ale proiectării interfeței Web

Utilizatorii spațiului Web nu sunt doar în căutare de informații, ci interacționează cu ele într-o manieră deosebită, fără precedent în designul documentelor scrise. Interfața grafică cu utilizatorul a unui sistem computerizat include metafore de interacțiune, imagini și concepte folosite pentru a transmite funcționalitate și înțeles (semantică) într-un mod vizual.

Caracteristicile fiecărei componente de interfață și secvențele funcționale ale interacțiunilor cu utilizatorul produc aspectul și percepția (look and feet) paginilor Web și relațiile dintre pagini. Designul grafic nu este folosit numai cu scopul de a înviora informația, grafica paginilor Web fiind parte integrantă a experienței vizitatorului site-ului în cauză. În cazul documentelor interactive este imposibil să se separe complet designul grafic de funcțiile designului de interfață.

Designul de bază al unei pagini Web

Una dintre regulile în conceperea unei interfețe utilizator pentru un produs software este următoarea: O interfață utilizator este bine scrisă atunci când programul se comportă exact așa cum se așteaptă utilizatorii săi.

Această regulă trebuie avută în vedere și la conceperea site-urilor Web.

Procesul de design poate fi direcționat fie spre scop, fie spre utilizator. În cazul proiectării dirijate de scop {task-centered interface design), primează scopurile producătorului (ofertantului) informației și nu cele ale consumatorului (utilizatorului). Atenția este focalizată spre tehnologie și ușurința implementării, nu spre eficiența utilizatorului, neluându-se în calcul ergonomia acțiunilor acestuia. In ceea ce privește proiectarea dirijată de utilizator (user-centered interface design), interfața trebuie să mulțumească, să menajeze și să ajute utilizatorul. Designul trebuie să se realizeze având în vedere cerințele utilizatorului, nu cele ale autorului site-ului.

Așadar, în conceperea de site-uri Web trebuie să adoptăm un design orientat spre utilizator. Cum interfețele utilizator grafice (precum Windows) au fost proiectate să ofere utilizatorilor un acces direct, dar facil, la propriile calculatoare, utilizatorii așteaptă același nivel sofisticat dar sugestiv al designului și în cazul paginilor Web. Scopul principal este cel de a satisface nevoile tuturor utilizatorilor potențiali, adaptând tehnologia Web așteptărilor lor. Nu trebuie cerut cititorului unui document Web să se conformeze, pur și simplu, unei interfețe care pune obstacole în realizarea scopurilor sale.

Navigarea prin site

Cea mai importantă problemă de interfață în cazul site-urilor Web este absența orientării în cadrul organizării locale a informației din acel sit. Pictogramele clare, consistente, o privire de ansamblu asupra site-ului și o pagină de cuprins pot da utilizatorilor încrederea că au posibilitatea de a găsi informațiile dorite într-un mod eficient.

Utilizatorii trebuie să aibă întotdeauna posibilitatea de a se întoarce cu ușurință la pagina de start și la oricare alte puncte importante de navigare prezente în cadrul site-ului. Aceste legături fundamentale, care ar trebui să fie prezente în fiecare pagină a site-ului, sunt butoane grafice sau ancore text, furnizând legături de navigare de bază și dând certitudinea utilizatorului că se află în continuare în domeniul site-ului nostru

O interfață Web bună trebuie să țină cont de context, vizitatorii trebuind să fie conștienți de poziția lor în cadrul organizării informațiilor de pe sit. În cazul documentelor tipărite, contextul este dat de o combinație de indicii organizaționale și grafice puse la dispoziție de designul grafic al publicației și de faptul că acel document (carte, revistă, raport tehnic) este perceput ca obiect fizic.

Prin contrast, documentele electronice nu furnizează nici un indiciu fizic pe care să-l luăm în considerație atunci când apreciem informația oferită – altfel spus, nu sunt palpabile. Într-o pagină Web, atunci când vizitatorul are posibilitatea de a urma o legătură hipertext nu poate cunoaște cu certitudine unde va fi condus, câtă relevanță va avea pentru el informația disponibilă la celălalt capăt al legăturii și în ce mod informația spre care este condus se raportează la pagina curentă. Așadar, proiectantul Web trebuie să furnizeze un anumit context al navigării.

Asigurarea simplității și consistenței

Utilizatorii nu sunt impresionați de complexitatea gratuită a site-ului, în special cei care doresc de la situl vizitat informații clare și actuale. Fiecare vizitator are anumite modele vizuale, procesarea vizuală a informațiilor bazându-se pe capacitatea minții de a clasifica formele (pattern-urile).

Fiecare obiect de interfață (e.g.: butoanele, sigla organizației) are asociat un simbol. Oriunde este reprezentat într-o pagină Web obiectul în cauză trebuie folosit simbolul care îl reprezintă. Pentru a fi eficientă, interfața trebuie să posede un număr redus de simboluri, restrângându-se pe cât posibil la minim vocabularul de interacțiune cu utilizatorul.

Stabilitatea designului

Pentru a convinge utilizatorii că informațiile disponibile pe Web sunt de încredere și clar prezentate, proiectarea site-ului Web se va realiza cu aceeași atenție cu care s-ar realiza orice alt tip de document informativ al firmei, folosindu-se aceleași standarde de editare și de design ireproșabil. Un site neglijent construit, având un design vizual slab, nu va inspira încredere vizitatorilor, mai ales în domenii precum comerțul electronic.

Stabilitatea funcțională în designul Web înseamnă asigurarea funcționării elementelor interactive ale site-ului în vederea exploatării eficiente a acestuia. Stabilitatea funcțională presupune două componente:

realizarea optimă a site-ului chiar de la prima versiune a acestuia, din momentul construirii și implementării;

menținerea unei bune funcționări a site-ului de-a lungul existenței sale.

Asigurarea accesibilității

Nu toți utilizatorii site-ului vor putea profita de posibila bogăție grafică oferită de paginile Web. Unii vizitatori ar putea parcurge site-ul folosind un navigator text (precum Lynx sau Links din mediile Linux) sau ar putea avea diverse handicapuri fizice. Un mare avantaj al limbajului HTML este abilitatea de a oferi mesaje alternative fiecărui obiect multimedia – de exemplu, atributul alt pentru <img>, summary pentru tabele ori title pentru majoritatea marcatorilor. Utilizatorii care nu au posibilitatea vizualizării grafice a conținutului site-ului vor putea așadar înțelege funcționalitatea elementelor grafice/multimedia din paginile site-ului.

3.3. Proiectarea site-ului Web

Înainte de a începe activitatea propriu-zisă de proiectare trebuie să ținem cont de faptul că există motive organizaționale fundamentale pentru a împărți o cantitate mare de informații – indiferent dacă acestea sunt prezentate pe pagini tipărite sau pe un site Web. Creierul uman prezintă limitări în ceea ce privește memorarea și reamintirea unor informații. Scopul majorității schemelor organizaționale este cel de a menține minim numărul variabilelor locale pe care cititorul trebuie să le păstreze cu ușurință în memoria de scurtă durată. Astfel se folosesc diverse combinații de design grafic și șabloane ale aranjamentului (layout-ului) informației. Pe un site, vizitatorii trebuie să aibă acces la părți discrete de informație, disponibile în cantități ușor de reținut. Modul în care oamenii caută și folosesc informațiile sugerează de asemenea faptul că unitățile de informație mici, distincte, se dovedesc mai funcționale și mai facil de parcurs decât cele nediferențiate, de dimensiuni apreciabile.

Crearea paginilor Web se poate realiza în doua moduri, și anume:

A. Manual, scriind efectiv tagurile HTML.

B. Asistat, cu ajutorul unor programe speciale

A. Modul manual

Crearea manuala a paginilor Web se poate realiza numai de specialiști, ce cunosc limbajul HTML. Realizarea manuală presupune existenta următoarelor trei instrumente :

Browserul Web este necesar pentru testarea a ceea ce se obține, în fiecare moment și de scriere a tagurilor HTML. Se recomandă ca testarea să se facă cu ambele browsere, Microsoft Internet Explorer și Netscape Communicator. Este important pentru proiectant ca site-ul să funcționeze sub ambele browsere.

Cu ajutorul programelor de grafică, se creează/editează, imaginile de fundal, figurile, butoanele, desenele etc. Exemple de programe ce pot fi utilizate: Paint Shop Pro, Adobe Photo-Shop.

Programul de editare text este utilizat pentru scrierea efectiva a tagurilor HTML. Exemplu de programe ce pot fi utilizate pentru scrierea tagurilor HTML: Note Pad , Word Pad Plus.

Principalul avantaj al metodei manuale constăa în faptul că pagina HTML este exact așa cum s-a dorit. Se poate introduce astfel, orice tag, cu orice atribut.

Dezavantajul metodei constă în principal, în faptul ca proiectantul trebuie să cunoască bine limbajul HTML, fiind necesară o documentație de specialitate.

B. Modul Asistat

Proiectantul poate utiliza pentru realizarea site-ului unul din editoarele WYSIWYG, ce dispune de un ansamblu de instrumente de care avem nevoie pentru a construi un site profesional.

La realizarea site-urilor profesionale de tip aplicații on-line, se pot utiliza pachete de programe ce asigură o mulțime de opțiuni și facilitați de programare.

În modul asistat sunt necesare, în afara browserelor și a programelor de grafică, programe de editare a paginilor de Web și eventual medii de programare.

La ora actuala, în clasamentul celor mai performante instrumente de editare site-uri de tip WYSIWYG sunt următoarele programe :

Microsoft FrontPage

Macromedia Dream Weaver

HomePage

NetObjects Fusion

Există pachete de programe care asigură construirea aplicațiilor on-line fără să fie nevoie să se apeleze la o echipă de programatori profesioniști Java sau C + +. La ora actuală, în clasamentul celor mai performante programe ce asista utilizatorul pentru realizarea unei aplicații Web sunt următoarele: Microsoft Visual Studio 6.0, Enterprise Oracle Developer 6.0, etc.

Organizarea informațiilor

Rareori utilizatorii citesc pasaje lungi și continue de text de pe ecranele calculatoarelor și majoritatea oamenilor care caută o anumită informație vor avea dificultăți în localizarea datelor dorite dacă vor trebui să parcurgă blocuri lungi de text pentru a găsi ceea ce caută. Fragmentând informația dorită a fi prezentată pe Web în părți de dimensiuni reduse, vom organiza mult mai ușor datele în unități modulare respectând aceeași schemă de organizare consistentă care poate forma baza legăturilor hipertext din cadrul sitului.

Cele patru etape de bază în organizarea informației de pe site sunt următoarele:

divizarea informațiilor în unități logice,

stabilirea unei ierarhii a modulelor de date în funcție de importanță și de generalitate,

utilizarea acestei ierarhii pentru a crea relații între unitățile logice,

analizarea rezultatului din punct de vedere estetic și funcțional.

Organizarea site-ului

Site-ul trebuie să prezinte vizitatorilor săi o organizare judicioasă, clară. Dacă avem doar o vagă idee despre relația dintre o secțiune a sitului cu alte zone ale acestuia și dacă nu oferim o expunere cuprinzătoare și ordonată a informațiilor, atunci utilizatorii vor căuta un material mai bine organizat pe alte site-uri.

Alte elemente ale site-ului Web

Alături de principalele componente ale unui site Web – pagina de start, paginile subiectelor intermediare și paginile subsidiare – trebuie să avem în vedere diverse elemente menite a facilita parcurgerea conținutului și navigarea prin site.

Site-ul trebuie să conțină posibilități de navigare: butoane, hărți de imagini, legături textuale, eventual cadre (deși utilizarea acestora din urmă nu este recomandabilă).

Întotdeauna când folosim pentru legături imagini sau hărți senzitive, ar trebui să includem legăturile textuale corespunzătoare.

Site-ul trebuie să fie consistent. Mărimea și culoarea butoanelor, textului și legăturilor, localizarea pe pagină a legăturilor navigaționale trebuie să fie similare în întregul site. Vizitatorul trebuie să obțină informația dorită într-un mod ergonomie, optim.

3.4. Proiectarea paginilor Web individuale

Căutăm coerență, ordine și credibilitate în toate sursele de informare, indiferent dacă ele sunt documente tradiționale, tipărite, informații radio/tv sau pagini Web.

Organizarea spațială a elementelor grafice și textuale care intră în componența unei pagini Web poate atrage atenția utilizatorului, punând în evidență informațiile. Mai mult, acest lucru conduce la interacțiuni mai eficiente și mai plăcute între vizitatori și site-ul Web în cauză.

Pentru a împlini acest deziderat va trebui să ținem cont de logica vizuală a elementelor care compun paginile Web proiectate.

Designul vizual

Designul grafic trebuie să ofere un echilibru optim între senzația vizuală și informația grafică sau textuală dintr-o pagină. Fără impactul vizual al formei, culorii și contrastului, paginile sunt plictisitoare și nu vor da motive vizitatorului să le parcurgă conținutul. Documentele text dense, fără contrastul și confortul vizual oferite de grafică și de o atentă așezare în pagină sunt mai dificil de citit, mai ales în cazul monitoarelor având o rezoluție scăzută. Similar, documentele Web care utilizează intens grafica riscă să dezamăgească utilizatorul, oferind un slab echilibru între senzația vizuală, informația textuală și legăturile hipermedia existente.

3.5. Designul conținutului

Aspecte tipografice ale conținutului text

Același text (adică aceeași informație) poate fi vizualizat într-o multitudine de forme. O vizualizare diferită va avea drept consecință un impact diferit asupra cititorului.

Unul dintre aspectele care trebuie luate în considerație este cel al contrastului vizual dintre blocurile de text și zonele înconjurătoare ale acestora. Ochiul și mintea vizitatorului sunt atrase de contrastul ferm și de formele distincte oferite de o pagină Web. O pagină ocupată exclusiv de informații text dense nu va fi percepută decât ca o imensă pată cenușie, lipsită de orice urmă de contrast vizual. Uniformitatea excesivă nu va atrage atenția utilizatorilor. La fel, dacă toate propozițiile sunt scrise cu caractere italice ori aldine (îngroșate), vizitatorul nu va mai percepe care informație este cu adevărat importantă pentru dânsul.

Elemente de grafică

Pentru realizarea unui design Web atractiv, conținutul grafic este o condiție sine qua non. De cele mai multe ori când discutăm despre grafică ne referim la monitorul folosit, la rezoluția sistemului și la paleta de culori disponibilă.

Utilizarea ilustrațiilor și fotografiilor

Grafica oferă o paletă foarte largă de utilizări, facilitând transmiterea mesajului informațiilor, accentuarea unui punct de vedere și oferirea unei identități recognoscibile publicațiilor tipărite sau site-urilor Web.

Conținutul multimedia

Multimedia reprezintă o combinație de mai multe medii, precum textul, imaginile statice – fotografii, scheme, diagrame -, animațiile, conținutul audio și video. Mediile statice (text, imagini) se mai numesc și discrete, iar cele dinamice (animații, audio și video) – continue.

3.6.Găzduirea site-ului

Pentru găsirea unei gazde (host) a site-ului dvs. trebuie în primul rând să răspundeți la doua întrebări: Cât de complex este site-ul?, Care este traficul estimat?

Serviciul de hosting va taxa în funcție de răspunsul la cele două întrebări de mai sus. Răspunsul la cele doua întrebări are ca scop determinarea mărimii spațiului necesar pe hard disc și volumul transferului de date. Cea mai des utilizata soluție este plasarea întregului site pe serverul unui ISP.

Investiția pentru un server propriu, adică conexiune în conformitate cu traficul preconizat și personal specializat, este viabilă pentru un site complex, care necesită actualizări frecvente și se apreciază a susține un trafic important.

Alegerea numelui site-ului are importanta pentru proprietar, atunci când se prezintă pe Web. Majoritatea ISP-istilor înregistrează site-ul pentru beneficiar, cu numele dorit de acesta, pentru suma de circa 50 $ fără TVA, conform tarifului perceput de Rețeaua Naționala de calculatoare, gestionarul spațiului Web din România.

3.7.Administrare site-uri

Tipul de site ales impune o anumită frecvență și anumite metode pentru actualizările specifice. Beneficiarul (proprietarul) site-ului poate să apeleze în acest sens la persoanele care au proiectat site-ul. Acest lucru se recomanda a fi înscris în contract.

Este posibil, ca proiectantul site-ului să pună la dispoziția beneficiarului, un instrument de actualizare automată a paginilor Web, astfel încât să se poată actualiza site-ul fără să se cunoască nimic despre HTML, FTP etc. În general, este mai ușor și mai convenabil, ca beneficiarul să cumpere în baza unui contract întreg pachetul.

3.8. Ultimii pași

Verificarea integrității și corectitudinii codului-sursă

După proiectarea și crearea efectivă a site-ului, un prim pas este acela de a verifica integritatea legăturilor și corectitudinea codului-sursă al documentelor.

In vederea vizualizării site-ului în bune condiții, indiferent de platformă, se recomandă evitarea oricăror extensii particulare și a formatelor grafice proprietare (ca, de exemplu, BMP). Un alt aspect de care trebuie să se țină seama este modul de scriere a numelor de fișiere. Astfel, sistemul de operare Windows nu face deosebirea între minuscule și majuscule și paginile se vor vizualiza fără probleme, însă o dată transferate pe un server Unix (Linux) trebuie să verificăm dacă numele resurselor au fost specificate corect, platformele Unix făcând deosebirea între literele mici și cele mari (case-sensitive).

Publicarea site-ului

Următoarea etapă o reprezintă publicarea site-ului. Soluțiile pot fi:

Publicarea pe un server dedicat. Dacă site-ul este al unei organizații care poate să-și permită să aibă un server Web propriu sau este al unei persoane având acces la serverul unei astfel de organizații, atunci acest pas presupune transferul tuturor fișierelor care compun site-ul pe mașina pe care rulează serverul Web. In primul rând trebuie ales serverul adecvat, ținând cont de factori precum performanța, siguranța, fiabilitatea, costul și platforma.

Apelarea la un furnizor de găzduire Web. În acest caz, site-ul va fi localizat la distanță, pe o mașină pusă la dispoziție de gazda site-ului Web. Acest proces se mai numește și găzduire. In funcție de buget și de cerințele site-ului, putem recurge la un furnizor local sau unul internațional. Trebuie să avem în vedere, printre altele, sistemul de plată, suportul tehnic și lățimea de bandă oferită. Deseori, rolul de furnizor de servicii de găzduire Web este asumat chiar de furnizorul de servicii Internet.

BIBLIOGRAFIE

Bob Constantin A., Comerț electronic, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj 2001;

Sabin Buraga, Proiectarea siturilor Web, Editura Polirom, București, 2002;

Victor Valeriu Patriciu ș.a., Securitatea comerțului electronic, Editura All, 2001;

https://ro.scribd.com/doc/40167704/Comert-Electronic