Resurse Atractive Antropice Premise ALE Afirmării Activităților CU Profil Turistic

RESURSE ATRACTIVE ANTROPICE- PREMISE ALE AFIRMĂRII ACTIVITĂȚILOR CU PROFIL TURISTIC

3.1 POTENȚIALUL ACTIV AL VESTIGIILOR ARHEOLOGICE

Potențialul turistic antropic, legat de vestigiile arheologice, este întotdeauna foarte interesant, nu numai pentru turistul avizat dar și pentru cei mai puțin cunoscători.

Din acest punct de vedere, nici Băile Herculane, nu fac execpție, un loc deosebit îl ocupă vestigiile daco-romane dar și mărturii ale unor vremuri și mai depărtate. Interesant este că apar noi și noi descoperiri, așa cum s-a întâmplat recent cu unele săpături pentru amenajarea unui drum carosabil.

Lucrările de infrastructură care se derulează în această perioadă în Centrul Istoric al stațiunii Băile Herculane au scos la iveală o serie de vestigii arheologice deosebite, care sunt cercetate acum de către arheologii de la Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș. „În urmă cu 250 de ani, generalul austriac Hamilton face primele descoperiri arheologice în zona Băilor Apollo, primele inscripții care se află astăzi la Muzeul Național din Viena! Avem șansa acum, după o lungă perioadă, să putem scoate la lumină două clădiri romane aflate în fața Hotelului Traian!”, a precizat dr. Adrian Ardeț – directorul Muzeului din Caransebeș.

Fig.3.1-3.2 Vestigii istorice din perioada romană, recuperate de sub asfalt, sursa: radioresita.ro

Baile Imperiale Romane, cu basorelieful lui Hercules, pe malul Cernei la cca 400 m mai sus de Biserica romano-catolică. Pe stânga drumului se văd resturile unui apeduct roman iar mai sus bazinele romane; ruinele stațiunii termale romane; tabule votive; podul de piatră de pe râul Cerna din centrul istoric al stațiunii; Peștera Hoților, cu urme de cultură materială din Paleolitic, Neolitic, Epoca Bronzului și a Fierului.

Siturile arheologice pot fi prezentate și sub forma unui tabel astfel:

Sursa: Ministerul Culturii

Fig.3.3-3.4 Băile romane încă funcționale și tabule romane, sursa: www.herculaneturism.ro

3.2 POTENȚIALUL ATRACTIV AL EDIFICIILOR ISTORICE

Edificiile istorice prezintă atractivitate turistică din mai multe puncte de vedere, iar aici pot fi menționate vechimea monumentului, unicitatea, elementele de arhitectură, dimensiunile. Din acest punct de vedere, Băile Herculane nu fac excepție, în cuprinsul localității existând numeroase edificii istorice care prin anumite aspecte pot determina generarea unor fluxuri turistice către acestea.

Crucea Albă

Crucea Albă (circa 1 h, pe potecă), loc de belvedere, cu o cuprinzătoare priveliște a stațiunii Băile Herculane. Legenda spune că un ofiter din regimentul generalului-eroul Ion Dragalina, ce venea călare de la Podeni spre Herculane,  în misiune de recunoaștere,  s-a prăbușit cu un podeț ale cărui picioare de lemn au fost tăiate de dușmani. E un omagiu adus eroului căzut la datorie, monument istoric constuit într-un cadrul deosebit de atractiv.         

Muzeul de Istorie Nicolae Cena

General Nicolae Cena, fiu de grănicer român din Mehadia, a înființat acest muzeu  ce a luat medalie de aur în 1928 pentru expunere de material balnear, documente, faună, etc.
După renovarea Vilei Elisabeta (în care a locuit pentru o vreme împarateasa Sisi) se spera să fie mutat în aceasta.

Muzeul de istorie din localitate, înființat în anul 1924, prezintă documente referitoare la istoria stațiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piese de ceramică, podoabe, inscripții, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament. Este amenajat în fostul cazino, monument de arhitectură în stil baroc austriac, construit în 1862, de arhitectul Daderer.

Statuia lui Hercules

Hercule – fiul lui Jupiter și a unei muritoare, însurat în Olimp cu Hebe, zeița tinereții simbol al puterii. Patron al gimnaziilor, sporturilor, gladiatorilor, protector al apelor termale.
Cultul lui Hercules reprezenta pentru romani echilibru perfect dintre forța fizică și energia spirituală creatoare.
Au fost descoperite 6 statui de marmură înfățisându-l pe Hercules.  Prima statuie s-a întors la Herculane în copie mărită turnată în fier pentru țeavă de tun în 1847 în amintirea ofițerilor și soldaților ce s-au vindecat aici.

Fig. 3.5-3.6 Statuia lui Hercules, simbolul stațiunii (stânga) și gara din Băile Herculane (dreapta), sursa: www.infopensiuni.ro

Gara Băile Herculane

Gara din Băile Herculane este considerată ca fiind cea mai frumoasă gară din țară. Aceasta a fost construită între 1878 și 1886, după planurile arhitectului A.D. Serres. Edificiul, realizat în stilul baroc, este o copie a castelului de vânătoare al împăratesei Maria Tereza din apropierea Vienei.
Gara din Băile Herculane reprezintă un important obiectiv turistic, aflându-se pe Lista Monumentelor Istorice. De-a lungul timpului aici au trecut o serie de personalităti precum: Franz Iosif, împarateasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al Romaniei. Aici s-au filmat și scene din filmul “Balul de sâmbătă seara” (1968) regizat de Geo Saizescu. Interiorul este decorat cu fresce reprezentând elemente din mitologia romană.

Vila Elisabeta

A fost construită între anii 1880-1882, de către administratorul băilor Carol Tatarazi, ca locuință personal, În anul 1887, aici va sta pentru șase săptămâni, Împărăteasa Elisabeta (Sissi), care conform jurnalului ei intim era îndrăgostită de Băile Herculane. Vila adăpostește azi o bibliotecă a stațiunii și într-o aripă se găsește farmacia. În prezent clădirea monument-istoric se află în renovare.

Fig.3.7-3.8 Vila Elisabeta, panoul cu informațiile oficiale și imagine cu restaurarea, sursa: www.baile-herculane.ro

3.3 POTENȚIALUL ATRACTIV AL OBIECTIVELOR RELIGIOASE

Obiectivele turistice de factură religioasă se constituie în reale atracții turistice, prin caracterul lor istoric, religios, prin elemente de factură arhitectonică, prin legendele și poveștile transmise din generație în generație legate de acestea.

Biserica ortodoxă Schimbarea la Față

Locul unde avea să se ridice biserica a fost marcat, în data de 4 iulie 1799, printr-o cruce în mijlocul parcului, în locul careia s-a ridicat biserica dorită de ctitorul ei.

În data de 30 august 1803, se pune piatra de temelie a bisericii din Herculane.

În anul 1820 a început pictarea bisericii din Herculane, de catre pictorii Franz Xaver și Mosi Bercovici din Caransebeș. Biserica actuală, închinata tot Schimbării la Față a Mântuitorului, este zidită din piatră și cărămidă, în stil bizantin, în formă de cruce greacă, cu cupolă centrală și pardosită cu plăci de ciment.

În anul 1969, odată cu reparațiile exterioare, s-a acoperit cu tablă și s-a introdus încălzire centrală. Iconostasul bisericii, datând din anul 1864, a fost lucrat de pictorul vienez Alexandru Guth, iar pictura murală, în tempera, a fost executată între anii 1936 și 1937, de către pictorul bănățean Ioan Băleanu din Caransebeș, în stil neo-bizantin. Un policandru din semicristal, donat de comercianții greci din zonă, în anul 1864, sporește iluminatul și frumusețea interioară a bisericii. Biserica are două clopote, ambele donate de iubitorii de Dumnezeu creștini. Biserica a mai primit și multe alte danii. La îndemnul lui Take Ionescu, în anul 1892, Mitropolia din București a trimis la Băile Herculane toate cărțile de cult necesare și ornatele bisericești.

Fig.3.8-3.9 Exteriorul și interiorul bisericii ortodoxe din Băile Herculane, sursa: www.cretin-ortodox.ro

Biserica Romano-Catolică

Biserica poartă hramul  "Adormirea Maicii Domnului " și a fost construită între anii 1836-1838, în timpul împaratului Ferdinand I. În anul 1768, Împăratul Iosif al II- lea, fiul împărătesei Maria Tereza cere construirea unei capele catolice rotunde și care a fost distrusă în 1788 de către turci.
Împreună cu suita ei, Împărăteasa Elisabeta (Sissi) a participat la slujbele de la Capela Catolica, in Saptamana Patimilor si in zilele Sfintelor Pasti, precum si in celalalte duminici din timpul sejurului de sase saptamani, din  1887, petrecut la Baile Herculane.

A fost renovată între anii 1997- 2000.

Fig.3.10-3.11 Exteriorul și interiorul bisericii romano-catolice din Băile Herculane, sursa: www.plecatdeacasa.net

Mănăstirea Băile Herculane

Așezământul monahal din cunoscuta stațiune Băile Herculane a apărut la inițiativa Preasfințitului Episcop Laurențiu Streza, episcopul Caransebeșului, care a dorit a pune în valoare Vila Doboșanu, donată în anul 1925 Episcopiei Caransebeșului și luată abuziv în anul 1948 de regimul comunist. Această clădire este cu etaj și are peste 40 de camere. În anul 1998 clădirea a fost retrocedată și s-a hotărât înființarea aici a unui așezământ social-monahal, pentru a fi folosit ca loc de odihnă și tratament pentru clericii și credincioșii cu posibilități financiare mai reduse, dar și ca loc de viață duhovnicească. Odată cu trecerea anilor așezământul monahal-social a primit contur, având în componență paraclis, trapeză, chilii și camere de oaspeți. În anul 2007, la propunerea Preasfințitului Părinte Lucian, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatul a ridicat așezământul la rang de mănăstire, împodobindu-se astfel salba de mănăstiri din Episcopia Caransebeșului.

3.4 POTENȚIALUL ATRACTIV AL ANSAMBLURILOR DE ARHITEUCTURĂ URBANĂ

Stațiunea Băile Herculane, dispune de numeroase monumente istorice, unele de o mare valoare, dar din păcate unele dintre ele sunt într-o stare deplorabilă, din cauza mai multor cauze: management central defectos, lipsa investițiilor și nepăsarea oamenilor. Din fericire, unele dintre acestea au fost renovate, printer care și Vila Elisabeta care se află în plin proces de renovare iar altele le voi prezenta în cele ce urmează.

Cazinoul din Băile Herculane

Arhitectura cazinoului din Băile Herculane îmbină stilul neorenascentist și baroc, clădirea fiind edificată la finele secolului al XIX-lea. Măreția i-a venit, însă, la începutul veacului trecut, până când comuniștii au decis să șteargă orice urmă a Casei Imperiale de Habsburg și l-au transformat într-o banală cantină. 

Pe vremuri, cazinoul a fost prevăzut cu sală de spectacole, restaurant și un bazar cu 14 bolți și 12 ferestre. La etaj, se afla Salonul de Argint, destinată jocului de ruletă. În 1956, Cazinoul a fost cuprins de flăcări și doar picturile din Salonul de Argint, care reprezintă figuri mitologice, au scăpat neatinse.

Cazinoul aparține celei de-a doua etape de sistematizare a orașului (1860-1875), numită și etapa Franz Josef, deoarece construcțiile au fost începute ca urmare a vizitei împăratului austro-ungar din 1852. Ca și predecesorul său, Francisc I, a apreciat calitățile curative ale izvoarelor termale. Porțiunea dintre Podul de Piatră de peste Cerna (1864), cu coridor acoperit, și cazinou se dezvoltase atunci prin constituirea nucleului în jurul parcului, cu o compoziție clasică, în stânga și în dreapta axului central al zonei. Cele două ramuri simetrice au fost susținute de pavilioanele Decebal (Pavilionul 2, din anul 1861) și Traian (Pavilionul 1, din 1869). Acestea funcționau și ca hoteluri. 

Fig. 3.12-3.13 Cazinoul (stânga) și Băile Neptun (dreapta), sursa:amfostacolo.ro

Podul de Piatră și cel de Fontă
Monumente ale patrimoniului național din Băile Herculane vor fi restaurate în perioada următoare, printre care și podul de piatră peste Cerna (a cărui construcție a fost finalizată la mijlocul secolului al XIX-lea), podul de fontă, realizat în perioada 1900-1910 (unul dintre primele de acest gen din Europa) și sistemul de îndiguire a Cernei, amenajat la începutul anilor 1800. Autoritățile au toate avizele și autorizațiile, iar finanțarea va fi asigurată de către Guvern. Sunt monumente de Clasa A, de patrimoniu cultural“Cele două poduri și zidurile Cernei au primit deja avizele de la Ministerul Culturii.

Fig.3.14-3.15 Podul de Piatră (stânga) și cel de Fontă (dreapta), sursa: baileherculane.ro

Băile Neptun

Datează din perioada Regimentului de Graniță Austriac, fiind construit între 1883-1886. Cladirea este realizată după planurile arhitectului Alpar. La momentul la care a fost ridicat era cel mai important complex balnear de acest gen, având două aripi în care existau 32 de cabine și 2 bazine construite din marmură roșie în care funcționau băi sulfuroase alimentate cu apă termală de la izvoarele Neptun I și IV. În 1899 i s-a adăugat un turn artezian pentru facilitarea circuitului apei fără pompare. Astăzi este o clădire dezafectată, ca multe altele din Băile Herculane.

Clădirea fostului Hotel Dacia

Aflat în centrul orașului, acesta a fost construit în stil baroc vienez târziu între anii 1812 1829, fiind ulterior renovată, în urma unui incendiu, în anul 1906. În prezent imobilul se află într-o avansată stare de degradare, fiind afectată grav structura de rezistență, sens în care este interzis accesul în interiorul clădirii. 
Pavilionul nr.5

Este tot un imobil de categoria B din centrul localității. A fost ridicat între anii 1808-1810 destinația imobilului fiind aceea c spital militar pentru soldații și subofițerii Regimentului de Graniță Austriac. De-a lungul timpului clădirea a fost supusă unui proces de degradare. În prezent imobilul se află în proprietatea lui Verbițchi Valeriu, care a demarat lucrări de renovare/restaurare

Clădirea fostului Hotel Decebal

Una din bijuteriile arhitecturale ale stațiunii, inclus pe lista monumentelor istorice la categoria A, imobilul a fost construit în stil baroc austriac târziu în perioada 1860-1862, aflându-se într-o avansată stare de degradare. În prezent imobilul se află în proprietatea lui Verbițchi Valeriu, care a demarat lucrări de renovare/restaurare. Este îmbucurător că, totuși există demnarate anumite lucrări de conservare și renovare a acestor clădiri, până nu este prea târziu.
Fig.3.16-3.17 Clădirea fostului Hotel Dacia (stânga) și a fostului hotel Decebal (dreapta), sursa: www.hotnews.ro

3.5 ARTA POPULARĂ ȘI MANIFESTĂRILE ETNO-FOLCLORICE ȘI IMPORTANȚA LOR PENTRU TURISM

Deși o stațiune eminamente balneară, Băile Herculane, gâzduiește în anumite perioade ale anului, evenimente cultural care se pot constitui în reale atracții turistice, cel puțin la nivel Festivalului Medieval de la Sighișoara. În tabelul de mai jos, am inclus cele mai importante evenimente.

Tabel 3.2 Principale manifestări culturale, ce au loc în cadrul stațiunii Băile Herculane

Capitolul IV

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ. ELEMENT FUNDAMENTAL DE SUSȚINERE A ACTIVITĂȚII TURISTICE.

4.1 BAZA DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Extrem de importante pentru un sejur reușit, unitățile de cazare și de servire a mesei din Băile Herculane, au cunoscut în ultima perioadă un îmbunătățire a calității serviciilor și prin faptul că au existat anumite inițiative locale, legate de renovarea unor clădiri- monumente istorice, modernizare ce a vizat și contruirea unor clădiri noi, cu un grad sporit de confort.

În tabelul de mai jos, voi prezenta, principalele unități de cazare din cadrul stațiunii Băile Herculane, le-am inserat pe cele mai bine cotate, de *** și ****.

Tabel 4.1 Principale unități de cazare existente în stațiunea Băile Herculane

Sursa: infoturism.ro și booking.com

Pentru că, cazarea trebuie completată de servirea mesei, rolul unităților de servire a mesei este unul foarte ridicat și de aceea în tabelul de mai jos voi prezenta cele mai importante unități în care turiștii pot să servească masa.

În cazul unităților de servire a mesei un rol extreme de important revine gradului de confort oferit clienților, maniul care trebuie să includă preparate cât mai diverse, în caz că nu este vorba despre un restaurant cu un anume specific.

Unitățile de servire a mesei pot fi de mai multe categorii, nu numai restaurante, dar și pizzerii, cofetării, baruri de zi sau de noapte, patiserii, grădini de vară, berării, toate fiind destinate a asigura masa vizitatorilor.

Restaurantele pot fi clasificate, iar atractivitatea lor crește dacaă sunt localizate în clădiri, monumente-istorice, și mai ales dacă acestea se află într-o bună stare de conservare.

Tabel 4.2 Principalele unități de servire a mesei existente în stațiunea Băile Herculane

4.2 BAZA MATERIALĂ TERAPEUTICĂ

Baza materială terapeutică a stațiunii Băile Herculane, a asigurat de-a lungul timpului, numeroase tratamente de specialitate care au atras mult timp și atenția turiștilor străini.

În perioada romană, aici exista o bază terapeutică specific epocii antice care asigura luxul și sănătatea elitei romane.

Din păcate în perioada contemporană, și mai ales după anul 1989, nu au mai existat investiții serioase și correct făcute în acest domeniu. Abia după anul 2000, se poate observa anumite preocupări de a moderniza baza de tratament a stațiunii. În tabelul de mai jos, am inserat principalele locații, centre, unde se pot efectua anumite proceduri, pentru anumite maladii.

Tabel 4.3 Baza materială terapeutică din stațiunea Băile Herculane

4.3 BAZELE DE AGREMENT- DIVERTISMENT ȘI SPORTIVE

Agrementul este esențial pentru reușita unui sejur, de aceea o stațiune turistică trebuie să ofere clienților o gamă cât mai diversă de activități care să ocupe timpul turiștilor și să promoveze un turism activ.

Tabel 4.3 Posibilități de agrement în cadrul stațiunii Băile Herculane

4.4 CĂILE DE COMUNICAȚII ȘI MIJLOACELE DE TRANSPORT

Căi de acces în localitate: situată pe Valea Cernei, la 5 km de principala arteră rutieră ce leagă vestul țării de București – DN60 (E70) și calea ferată internațională București – Timișoara – Belgrad- Budapesta. În cadrul gării de cale ferată din Băile Herculane opresc absolute toate tipurile de trenuri. Stațiunea este accesibilă și pe calea fluvială a Dunării, fie dinspre est : Sulina – Galați-Drobeta Turnu Severin – Orșova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orșova.

Aeroporturile cele mai apropiate se află la Caransebeș (70 km), Craiova (160 km) și Timișoara (170km).

Transportul local este asigurat de o firmă de autobuze, care circulă din 30 în 30 minute, străbate tot orașul Băile Herculane cu punctele terminus, gara de cale ferată și centrul orașului. Transportul local de persoane este completat cu servicii de taximetrie și operatori de transport pe microbuze, maxi-taxi.

Se poate spune că în ciuda situării pe Valea Cernei, însonjurată de munți din toate direcțiile, accesibilitatea nu este o problemă pentru turismul din cadrul orașului Băile Herculane, există cale rutieră și cale ferată, este drept, desprinse din drumurile europene și căile ferate magistrale, se poate pune la punct însă transportul local care nu ar putea să deservească un flux mai mare de turiști.

Fig.4.1 Poziția geografică a orașului Băile Herculane față de DN70 și distanța față de principale orașe din România dar și din afara țării, sursa: primăria.baile-herculane.ro

Capitolul V

STADIUL ACTUAL AL VALORIFICĂRII RESURSELOR ATRACTIVE

5.1 DINAMICA ACTUALĂ A CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN ZONĂ

5.5.1.Numărul de sosiri turistice. Sezonalitatea turistică.

În vederea analizei numărului de sosiri turistice, au fost preluate date de la Institutul Național de Statistică prin intermediul serviciului Tempo-online. Au fost analizate date privind numărul de sosiri turistice pentru intervalul de timp 2001-2014.

Grafic 5.1 Numărul de sosiri turistice pentru stațiunea Băile Herculane pentru intervalul de timp 2001-2014, sursa: tempo-online, INS

Din analiza graficului de mai sus se observă o scădere accentuată a numărului de sosiri turistice, scădere determinată de degradarea continuă a bazei material dar și lipsa de interes pentru implementarea unor programe de reabilitare a clădirilor- monumente istorice, lipsa programelor turistice și lipsa promovării acestei stațiuni de către agențiile de turism. Cel mai mic nivel a fost atins în anul 2009, și pe fondul crizei economice, când au sosit aproximativ jumătate din numărul de turiști care au vizitat stațiunea în anul 2001. După anul 2009, odată cu demararea unor programe de reabilitare a monumentelor istorice și de provare turistică a stațiunii se observă o revigorare constant și susținută, numărul sosirilor turistice ajungând la peste 76 000 persoane în anul 2014.

Grafic 5.2 Numărul de sosiri turistice pentru stațiunea Băile Herculane pentru anul 2014, la nivel de lună, sursa: tempo-online, INS

Pentru determinarea sezonalității turistice în cadrul stațiunii Băile Herculane, am ales ca an de referință, 2014, pentru a realiza un grafic în privința sosirilor turistice la nivel de lună. Sezonalitatea turistică este foarte evident, lunile calde, începând cu mai și terminând cu septembrie cunosc cel mai important flux de turiști, atingând un maxim în luna august cu peste 13 000 sosiri în scop turistic. Sezonul de iarnă, în cadrul stațiunii Băile Herculane nu este nici pe departe unul de vârf, numărul de turiști fiind de 2 000- 3 000 pentru lunile ianuarie, februarie și decembrie.

5.5.2.Numărul de înnoptări

Pentru analiza numărului de înnoptări, am utilizat, de asemenea datele statistice preluate de la Institutul Național de Statistică, prin intermediul tempo-online, iar intervalul de studiu a fost tot 2001-2014.

Analiza datelor, relevă un fapt foarte interesant, dacă numărul de sosiri în scop turistic a crescut după anul 2009, numărul de înnoptări a scăzut și a continuat să scadă până în anul 2014, inclusiv, este drept scăderea s-a mai stabilizat, începând cu anul 2009. În orice caz, în anul 2014, au fost înregistrate aproximativ jumătate dintre înnoptările din anul 2003.

Cauzele pot fi multiple, dar se pot menționa printre altele: gradul inferior de consort al multor unități de cazare, lipsa programelor turistice, limitarea posibilităților de agrement.

Grafic 5.3 Numărul de înnoptări turistice pentru stațiunea Băile Herculane pentru intervalul de timp 2001-2014, sursa: tempo-online, INS

5.5.3.Gradul de utilizare a capacităților de cazare

În vederea determinării gradului de ocupare a capacităților de cazare, trebuie mai întâi determinată preferința turiștilor pentru o anumită categorie de unitate de cazare. În acest sens am realizat graficul de mai jos, pentru anul 2014, cu numărul de înnoptări turistice în anumite tipuri de unități turistice destinate cazării.

Graficul de mai jos relevă foarte clar, preferința turiștilor pentru unitățile de tip hotelier, chiar dacă destul de multe dintre ele nu au fost încă modernizate și există unități mai mici cu un grad mai mare de confort, cu toate acestea, există și hoteluri bune care pot să găzduiască în condiții acceptabile turiștii.

Pensiunile turistice ocupă locul secund la capitolul numărului de înnoptări turistice pentru anul 2014, peste 30 000 de persoane care au avut un sejur mai scurt sau mai lung au preferat aceste unități de cazare.

Alte tipuri de unități de cazare preferate de către turiști au fost în ordine descrescătoare: hostelurile, popasurile turistice, vilele turistice, bungalourile, pensiunile agroturistice, motelurile și cabanele. Prin modernizare, accesarea de fonduri europene se pot pune la punct și aceste unități de cazare de capacitate mai mică.

Grafic 5.3 Numărul de înnoptări turistice pentru stațiunea Băile Herculane pentru intervalul de timp 2001-2014, pe unități de cazare sursa: tempo-online, INS

5.5.4.Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se obține printr-un calcul simplu, se împarte numărul de înnoptări la numărul de sosiri. Datele au fost preluate tot prin intermediul Institutului Național de Statistică și au fost analizate tot pentru intervalul de timp 2001-2014.

Din analiza graficul de mai sus, se observă scăderea duratei sejurului mediu, de la 11,65 zile la numai 5,44 zile în anul 2014. Dacă în anii 2001-2011, durata medie a sejurului, chiar aflată în

scădere, s-a menținut la peste 7 zile, acest lucru datorându-se în special sejururilor destinatate tratamentelor balneare, care durau cel puțin 7 zile, în prezent se observă o reducere a acestora la puțin peste 5 zile. Acest lucur se întâmplă, chiar dacă unele hoteluri și-au modernizat baza de tratament balnear.

5.5.5.Structura și zona de proveniență a fluxurilor turistice

Peste 70% din turiștii care sosesc în Băile Herculane sunt pensionari care sosesc aici pentru tratament, beneficiind de anumite subvenții din partea Statului.

De asemenea, peste 80% din total turiștilor care vizitează stațiunea Băile Herculane sunt turiști români care sosesc aici din toate colțurile țării, dar mai ales din București, Timișoara sau Arad, în general din zonele urbane situate în regiunile joase de câmpie.

Dintre turiștii străini care vizitează stațiunea Băile Herculane, cei mai mulți provin din Ungaria, Israel, Germania sau Polonia.

Din păcate, momentan stațiunea nu atrage turiștii tineri decât în mică măsură și se impune luarea unor măsuri de atragere și a turiștilor tineri, scăparea de eticheta de stațiune destinată exclusiv persoanelor de vârsta a treia sau numai pentru cei suferinzi.

Capitolul VI

TIPURI ȘI FORME DE TURISM PRACTICATE ȘI PRACTICABILE

Turismul de recreere și agrement valorifică calitățile estetice, de mare atractivitate ale peisajelor naturale, scopul principal al turismului de recreere fiind schimbarea peisajului. El are, în România, caracter sezonier, cu două vârfuri ale cererii turistice în cele două sezoane extreme. Durata este variabilă, predominând turismul de durată scurtă (week-end) sau de durată medie. Se efectuează la distanțe diferite, în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor și este practicat de turiști proveniți din cele mai diferite clase și medii sociale și de toate grupele de vârstă.

Turismul de îngrijire a sănătății (balnear) este considerat cel mai vechi tip de turism,care necesită o infrastructură specializată și dotări speciale, un personal calificat și prezența obligatorie a unor elemente de potențial balnear (ape minerale și/sau termale, mofete, nămoluri, aerosoli, saline etc.). Datorită amenajărilor existente se poate practica pe tot parcursul anului, polarizând, în general, persoanele vârstnice, dar și adulte, numărul acestora fiind mai redus, condiționat de capacitatea de cazare și posibilitățile de tratament ale stațiunilor.

Turismul cultural este generat de obiective turistice aparținând patrimoniului cultural, concentrate cu precădere în orașele mari ale țării. Specificul acestui tip de turism este dat de faptul că se adresează anumitor categorii ale populației (elevi, studenți, intelectuali); atrage populația urbană și populația rurală; durata este limitată la un timp scurt sau mediu; se desfășoară pe distanțe variabile, în funcție de cererea și poziția spațială a obiectivului turistic. Acest tip de turism este practicat frecvent de turiștii aflați în tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructura turistică. (Dinu Mihaela, 2003, pg.256). El cuprinde și călătoriile și participările la festivaluri de artă, răspunzând motivației de cunoaștere, contactării marilor galerii sau colecții etc.

Turismul social este destinat celor cu venituri modeste și celor care beneficiază de sistemul asigurărilor sociale, prin care este subvenționat costul unor produse turistice. La ultima întrunire a Adunării Generale și a Congresului B.I.T.S. (Biroul Internațional al Turismului Social) de la Montreal, din 9 – 15 septembrie 1996, tema principală dezbătută a fost turismul social, care a demonstrat că acesta este forma cea mai accesibilă pentru cele mai largi segmente de turiști, care se adresează mai ales familiilor cu copii, cu venituri modeste, persoanelor de vârsta a treia, tinerilor cuprinși în diferite forme de învățământ, sau aflați în primii ani de activitate profesională, persoanelor cu handicap sau nevoi speciale.

Turismul educațional cuprinde activitățile turistice organizate în scopuri educative, în general pentru grupa de vârstă tânără, aflată la vârsta la care trebuie să învețe (elevi, studenți). Turismul are însă o latură educativă la orice vârstă ți pentru toate categoriile de turiști.

În ultimul deceniu o dezvoltare deosebită cunoaște turismul de reuniuni (conferințe, congrese, sesiuni științifice, seminarii) pe cele mai variate teme (politică, cultură, artă, știință etc.) și turismul de afaceri – considerat „întâlnirea cererii cu oferta” în cadrul târgurilor și expozițiilor naționale și internaționale, a tranzacțiilor și negocierilor, al întâlnirilor de afaceri. Aceste forme de turism modern se desfășoară tot timpul anului, necesită spații special amenajate și dotări de înalt nivel tehnic, precum și servicii prestate la cel mai înalt nivel etc.

Turismul de aventură și sporturi extreme. Ca formă de turism organizat a apărut încă de la începutul secolului nostru, mai ales pentru drumețiile montane, când au fost construite și primele cabane. Ulterior, în 1968, a luat ființă societatea Biroul de turism pentru tineret care din 1990 a devenit Biroul de turism și tranzacții. Ea dispune încă de 28 de agenții de turism și de 9 baze turistice (Pârâul Rece, Costinești, Bușteni, Câmpulung Moldovenesc, Izvorul Mureșului, campingul Roșu-Deltă etc.). Dar treptat termenul de aventură și-a schimbat mult conținutul prin includerea unor activități turistice pline de risc, primind denumirea generică de adventure. Astfel alternativele extreme care includ activități de rafting, canioningul, caiacul rodeo, hidrospeedul care toate se desfășoară pe apă și cer echipamente relativ scumpe. Ulterior în aria montană au început să se practice parapanta, deltaplanul, bungee-jumping, ofroad și alpinism, mountainbike, speologie în peșteri, coborâri în avene.

Turismul ecologic și științific se practică, în ultimele decenii ale secolului nostru, în țările cu mare tradiție turistică, ca forme de diversificare a activităților turistice și a modalităților de valorificare a altor resurse turistice. În literatura de specialitate este denumit și ecoturism și se practică în mod deosebit în zonele naturale protejate: parcuri naționale, rezervații naturale, peisagistice, rezervații ale biosferei. Posibilitățile de practicare în România sunt destul de limitate, din cauza lipsei unei amenajări adecvate și a unei organizări conform cerințelor internaționale. În ultimii ani a început organizare administrațiilor parcurilor naționale și naturale care încep să fie preocupate de desfășurarea unui turism organizat. În momentul de față doar în Munții Retezat, Delta Dunării, Munții Rodnei se poate practica un astfel de turism, într-o formă controlată de un personal care formează o gardă ecologică, pe trasee turistice marcate.

Capitolul VII.

SITUAȚIA ACTUALĂ A ACTIVITĂȚILOR TURISTICE DIN STAȚIUNEA BĂILE HERCULANE

7.1 TENDINȚE MANIFESTATE DUPĂ ANUL 1989

Declinul celei mai vechi stațiuni balneare de pe cuprinsul României și una dintre cele mai vechi stațiuni din Europa, a început ca în mai toate cazurile după 1989. La începutul anilor 2000, asupra clădirilor de patrimoniu din stațiune și nu numai, se ridicau semne de îngrijorare. Ministrul turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon, a oferit, în cadrul unui proces de privatizare discutabil, în 2001, aproape întreaga stațiune, centrul istoric și complexul de hoteluri și baze de tratament, omului de afaceri Iosif Armaș.

De-a lungul unui deceniu sesizările edililor din localitate cu privire la agravarea stării patrimoniului au fost tratate superficial. Vara, în plin sezon al turismului balnear, câțiva funcționari de la Cultură veneau uneori să evalueze și să constate aceleași distrugeri ale imobilelor înscrise pe lista monumentelor istorice.

Cele mai multe de patrimoniu din stațiunea Băile Herculane, în special cele care reprezintă spații de cazare, baze de tratament și restaurantele, au aparținut multă vreme S.C. Hercules SA, patronată de fostul deputat Iosif Armaș. Acestea reprezentau peste 5 000 de locuri de cazare și reprezenta fostul patrimoniu al UGSR, cumpărat pe nimic în 2001.

La momentul în care debitorii au acționat în judecată firma SC Hercules SA, multe din clădirile de patrimoniu erau în paragină. Există hoteluri închise, iar cele care sunt în stare de funcționare arată jalnic fiindcă în afară de mici reparații, acolo nimeni nu a prea făcut nimic. Centrul istoric al stațiunii, cu cele două hoteluri, Decebal și Traian, era deja o ruină, când în mai 2010 o parte importantă a societății Hercules urma să fie executată silit de către Finanțele Publice

Toată această stare de dezinteres s-a manifestat și în privința dotărilor în privința dotărilor medicale, lipsa investițiilor în modernizarea aparaturii medicale pentru diferitele tratamente balneare a dus treptat la închiderea acestora și la scăderea numărului de sosiri turistice.

O ușoară revenire se poate observa după anul 2000, mai exact după anii 2008-2009, când apar investiții în resursa balneară prin intermediul Programului Regio, anumite clădiri de patrimoniu sunt reabilitate și se vor începe lucrări de reparații la altele. Investitorii care au preluat anumite clădiri în scop turistic, au demarat și renovarea acestora.

Abordarea strategică a potențialului și dezvoltării strategice ca și integrarea regională și efortul de planificare de după anul 2005 au generat proiecte și acțiuni concrete, ca și studii finalizate sau în curs de elaborare programe și strategii care urmăresc contracararea tendințelor negative, depășirea obstacolelor amintite și dezvoltarea durabilă a localității Băile Herculane. Actualmente PUG Băile Herculane este în fază de elaborare.

7.2 ELEMENTE DE RISC TURISTIC. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA PREZERVĂRII ARHITECTURII URBANE ȘI A CELEI TRADIȚIONALE

Din păcate, nu doar turismul a contribuit la degradarea arhitecturii orașului, ci mai mult indiferența autorităților locale și central și lipsa investitorilor care să transforme aceste clădiri în locații turistice reprezentative pentru Băile Herculane.

Clădirile istorice – în special hotelurile și bazele de tratament, cu mare potențial și valoare de patrimoniu, se degradează nu numai din cauze „naturale”, ci și datorită problemelor legate de proprietate (transferuri, blocaje, etc.), a lipsei de fonduri, a problemelor legate de costurile pentru modernizare și întreținere (în special în ceea ce privește problema încălzirii în sezonul rece), un management defectuos și personal puțin pregătit.

Administrarea fondului construit de patrimoniu, dezvoltarea istorică la nivelul de micro-management și complexitatea structurii de proprietate par actualmente să împiedice o abordare comună. Situația este asemănătoare și în ceea ce privește Parcul Național Domogled – Valea Cernei. O posibilă soluție poate fi înființarea unei structuri noi de management coordonate de Primărie și a unui pentru turism, cu un comitet director cu atribuții executive în crearea unei identități corporative la nivel regional (signalectică, armonizarea informației între Băile Herculane și Parcul Național) și marketing.

Atitudinea turiștilor față de clădirile aflate în stare precară de conservare este una de nepăsare, de-aceea uneori, din lipsă de educație, produc în mod intenționat distrugeri acestora. pe de altă parte, anumiți turiști sunt dezgustați de peisajul clădirilor dărăpămate iar alții își manifestă compasiunea.

Se impune, odată cu demararea procedurilor de renovare ale clădirilor de patrimoniu cultural- istoric și securizarea acestora dar și îngrădirea celor deja afectate și parțial prăbușite unde poate intra oricine și provoca pagube deosebite unor edificii cu atăta valoare istorică și cultural. Impactul turismului asupra clădirilor se poate manifesta și prin traficul auto, datorită poluării generate de către gazelle de eșapament care, prin anumite reacții pot coroda arhitectura.

7.3 INVESTIȚII REALIZATE ÎN CONSERVAREA ELEMENTELOR TURISTICE DE VALOARE

Singura investiție semnificativă din centrul istoric a fost reabilitarea Pavilionului 7 (Hotel Ferdinand) și a Băilor Diana și reintroducerea în circuitul turistic. Alte investiții particulare realizate în această perioadă au avut ca obiectiv pensiuni și hoteluri particulare de mici dimensiuni. Al doilea deceniu al mileniului trei a început cu proiecte de investiții importante pentru stațiune, atât particulare dar și ale administrației publice locale condusă de primarul Nicușor Vasilescu care ne sublinia că: “Anul 2012 a însemnat pentru Băile Herculane continuarea proiectelor finanțate, precum și continuarea eforturilor depuse în anii anteriori de către administrația locală pentru obținerea finanțărilor proiectelor în cadrul programului de reabilitare a stațiunii desfășurat sub deviza ‘Stațiunea renaște!’. Reabilitarea infrastructurii fizice a Străzii Romane este un proiect finalizat. El oferă deja oaspeților veniți în stațiune, condiții plăcute pentru a vizita, chiar și după lăsarea întunericului, vestigii romane ale uneia dintre cele mai vechi stațiuni din lume, ale cărei baze au fost puse de către împăratul Traian. Strada Romană integrează stațiunea Băile Herculane în proiectul MDRT „Drumul Împăraților Romani”. Memorandumul a fost semnat în 24 februarie 2012 între România, Serbia, Bulgaria și Croația și prevede cooperare turistică între țările menționate prin programe turistice culturale tematice, cu vizitarea obiectivelor istorice situate de-a lungul unor rute care au aparținut cândva Imperiului Roman. Este un proiect simbol pentru stațiune dacă ne gândim că în 2013, Băile Herculane vom aniversa 1860 de ani de atestare documentară”.

Ruta de la Biserica Romano – Catolică și până dincolo de Hotelul Roman, la podul de la Uzina electrică, Strada Romană s-a transformat într-un adevărat loc de promenadă, oferind un plăcut cadru ambiental roman turiștilor care vizitează stațiunea. Lucrările de refacere a infrastructurii străzii,  pavarea trotuarului cu piatră cubică, refacerea balustradei, montarea unor coloane romane la cele două intrări ale străzii și a unor statui romane și basoreliefuri de-a lungul străzii te introduc în atmosferă vremurilor demult apuse când împăratul roman Marcus Aurelius (Caracalla) venea în anul 214 d. Ch., împreună cu mama sa Iulia Domna la tratament la AD AQUAS HERCULI SACRAS AD MEDIAM („La Apele Sfinte ale lui Hercules de lângă Mehadia”).

Dupa ce în primavera lui 2014, apăruseră primele schele în Centrul Istoric, acum, acestea apar pe tot mai multe clădiri rămase până acum în paragină. Se continuă lucrările de reabilitare a fațadelor clădirilor din Centrul Istoric și încă cu o mână foarte pricepută, în persoana arhitectei și peisagistei de excepție Ioana Mihăiescu. Pâna în aprilie 2016 vor fi refăcute fațadele Ansamblului Balnear Apolo II – Pavilionul III, ale Pavilionului IV, ale Băilor Apollo și Băilor Hebe. Lucrările de restaurare sunt realizate de o firmă din Lugoj, iar schelele sunt deja cu muncitori pe ele, schimbând radical fața stațiunii, dar și impresia turistilor. Pavilionul III a fost construit în anul 1824, de-a lungul vremii purtând mai multe nume (Hotel Francisc, Hotel Severin, Hotel Apollo) și are în capăt o terasă octogonală cu acoperișul împodobit cu dantelării în stil baroc. 

Capitolul VIII.

STRATEGII ȘI DIRECȚII MAJORE DE ACȚIUNE ÎN DEZVOLTAREA TURISTICĂ A STAȚIUNII BĂILE HERCULANE. CONCEPEREA UNUI PRODUS TURISTIC TEMATIC.

Pentru dezvolatrea turistică a stațiunii, se impugn măsuri și proiecte cât mai eficiente care să atingă toate componentele activității turistice.

1. Îmbunătățirea accesibilității turistice a orașului Băile Herculane

Fig.8.1 Localizarea proiectelor în vederea îmbunătățirii accesibilității turistice a orașului Băile Herculane, sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, 2012

1.1.1- proiect de transport integrat;

1.1.2- reabilitare DN67 D, pe 25 km pentru decongestionarea traficului;

1.1.3- proiectul Via Ferata;

1.1.4- studiu de fezabilitate pentru transportul pe cablu;

1.3.1- realizarea rețelei de internet (hot spot).

2. Conservarea țesutului urban specific și modernizarea echipării edilitare

Fig.8.2 Localizarea proiectelor de modernizării a echipării edilitare, sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, 2012

2.1.5- traseu tematic pentru observarea florei și faunei locale;

2.2.1- centru de tratament balnear;

2.3.1- construirea unui teren de mini-golf;

2.3.2- realizarea unei popicării;

2.3.3- traseu turistic: Promenadă cu trăsura;

2.3.4- trasee montane pentru biciclete;

2.3.5- închiriere mijoace de agrement;

2.5.1- reamenajarea parterelor clădirilor istorice;

2.6.1- centru de formare profesională pentru lucrătorii din turism.

3. Recuperarea atractivității și recunoașterii istorice

Fig. 8.3 Proiecte privind refacerea patrimoniului turistic construit-istoric, sursa: sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, 2012

4.1.4- restaurarea spațiului Colonadei Cazinoului;

4.1.5- restaurarea clădirii Cazinoului;

4.1.6- restaurarea hotelurilor Traian și Decebal;

4.1.7- restaurarea Băilor Imperiale austriece;

4.1.9- punerea în valoare a siturilor arheologice romane;

4.1.2- amenajarea Muzeului de Istorie în cadrul Vilei Elisabeta

4.2.1- amenajarea alee de promenadă pe malul Cernei, reparații la podurile de fontă și piatră

Capitolul IX

PROMOVAREA IMAGINII TURISTICE A STAȚIUNII BĂILE HERCULANE

În acest capitol, voi face câteva propuneri pentru îmbunătățirea imaginii stațiunii Băile Herculane dar trebuie preciuzat că orice metode de promovare s-ar aplica, oricâți bani ar fi investiți, nu vor exista rezultate eficiente dacă nu se va îmbunătăți infrastructura turistică, dacaă clădirile- monumente istorice nu vor fi renovate și dacă nu va fi modernizată baza pentru tratament balnear și pentru agrement.

1. Definitivarea și promovarea unui număr restrâns de produse turistice pentru piața externă , dar bine puse la punct;

2. Creșterea importanței birourilor de turism din strănătate, susținerea stațiunii Băile Herculane în promovarea turistică peste hotare;

3. Găsirea unor soluții de finanțare a unei campanii de publicitate care să fie susținută de-a lungul anumitor perioade ale anului;

4. Îmbogățirea paletei de materiale publicitare și de filme, în legătură cu potențialul turistic din Băile Herculane;

5. Diversificarea excursiilor de ospitalitate la care participă lucrători din mass-media, care la rândul lor vor prezenta material despre România;

6. O mai bună pregătire în privința participării reprezentanților stațiunii Băile Herculane la Târgurile Interne și Internaționale de Turism;

7. Derularea unei campanii oficiale de promovare pe internet, cu prezentarea elementelor de potențial turistic, natural și antropic;

8. Organizarea de festivaluri cu teme diferite:

 Festivalul Internațional de Escaladă, Festivalul Etniilor din Banat, Festivalul Răchiei din Banat, Târgul de Turism, în cadrul evenimentului denumit “Ziua Turismului Activ”.

Zona Băile Herculane a fost în atenția întregii lumi deoarece evenimentul a fost promovat pe un site dedicat festivalului, în limbile engleză, germană și franceză, prin comunicarea către întreaga comunitate internațională de cățărători și către toată media de specialitate atât înainte, în timpul cât și după eveniment. Totodată, aici a fost prezentă o echipă de fotografi dar și o echipă de filmare care vor realiza un film de promovare al evenimentului. Astfel că, stațiunea bănățeană a fost pentru câteva zile în atenția întregii lumi iar numele ei va circula de jur împrejurul globului pământesc.

CONCLUZII

Povestea uneia dintre cele mai vechi stațiuni din România, Băile Herculane, numită la începutul secolului XX de către împăratul Imperiului Austro-Ungar: "cea mai frumoasă stațiune de pe continent", se apropie cu pași repezi de intrarea în legendă. În locul imaginii unei cochete stațiuni care atrăgea capetele încornonate ale Europei, găsim azi un peisaj dezolant cu zeci de clădiri dărăpănate, ascunse sau nu de pânzele de protecție.

Istoria Băilor Herculane se întinde pe o durată de aproape două milenii. Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d. Hr. chiar de către împaratul Traian. Numele stațiunii de care este legat de cel al zeului Hercules, fiul lui Zeus, consemnat în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală. Imperiul Roman au construit aici, la Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras), temple, băi, monumente și statui, închinate zeilor Hercules, Aesculap și Hygieia. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.Hr. În perioada civilizației romane, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atracție pentru aristrocația Romei antice. Impresionați de excepționala putere tămăduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le-au închinat un adevărat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Istoria modernă a stațiunii începe după 1718 (Pacea de la Passarovitz), în cadrul Imperiului Austriac. Din 1736 începe reconstrucția și modernizarea băilor, a căilor de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta stilului baroc de factură austriacă. Generalul Andreeas Hamilton, guvernator al Banatului din partea împăratului Carol al VI-lea, reclădește băile și menționează existența termelor lui Hercules, Higeea și Esculap.

Forfota care caracteriza această localitate a dispărut complet, iar promenada a devenit a devenit o acțiune nelipsită de riscuri reale din cauza frumoaselor clădiri de patrimoniu, cele mai multe construite în timpul Imperiului Austriac și Austro Ungar, aflate azi într-o stare deplorabilă, unele dintre ele fiind gata să se prăbușească în orice zi. Situația nu este de ieri, de azi, ci de ani de zile. Actuala administrație publică a făcut în ultima vreme pași importanți pentru salvarea clădirilor încărcate de istorie, dar până la reabilitarea lor mai trece o vreme. Pentru unele ar putea fi chiar prea târziu.

BIBLIOGRAFIE

Cândea Melinda, Erdeli G.,Simon Tamara,(2001), România- potențial turistic și turism. Editura Universității din București

Cristescu I.- Tezaurul Cernei

Gogiltan I.- Mic îndreptar turistic

Ielenicz M., Pătru Ileana (2005) , România-geografie fizică, Editura Universitară, București.

Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L.(1978), Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, Editura Sport-Turism, București

Negrea Șt.- Ad Aquas Herculi Sacras

Neguț S.(2004) Geografia turismului, Editura Meteor Press, București

www.animale-salbatice.ro

www.banatul-montan.ro

www.baile-herculane.ro

www. booking.com

www.cesavezi.ro

www.creștin-ortodox.ro

www.floaredecoltherculane.ro

www.herculaneturism.ro

www.infoturism.ro

www.infopensiuni.ro

www.primăria.baile-herculane.ro

www.speleoevent.ro

www.turism.bzi.ro

www.turistinromania.ro

http://www.baileherculane.ro/

https://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-statiunii-baile-herculane

Localizare

http://www.muntiimehedinti.ro/cadrul-natural.html

http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cernei-11/prezentare

https://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/06/28/valea-cernei/

Cheile Corcoaiei

http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2010/08/sfinxul-banateansfinxul-de-la-toplet.html

http://bioclima.ro/J235r.pdf

[FOTO] Istorie recuperată în staţiunea Băile Herculane

http://www.episcopiacaransebesului.ro/manastiri.php?manastire_id=13

http://adevarul.ro/locale/resita/foto-video-cazinoul-baile-herculane-salvat-milionar

Podul de piatra si cel de fier, reabilitate

http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/dezastrul-cl-dirilor-patrimoniu-b-ile-herculane

Turisti la Herculane se coace ceva!, TRAVEL nr. 104

turism.bzi.ro/statiunea-baile-herculane-renaste-tot-mai-multe-lucrari-de-reabilitare-la-cladirile-din-statiune-28731

Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, 2012

Ministerul Culturii

tempo-online, Institutul Național de Statistică

BIBLIOGRAFIE

Cândea Melinda, Erdeli G.,Simon Tamara,(2001), România- potențial turistic și turism. Editura Universității din București

Cristescu I.- Tezaurul Cernei

Gogiltan I.- Mic îndreptar turistic

Ielenicz M., Pătru Ileana (2005) , România-geografie fizică, Editura Universitară, București.

Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L.(1978), Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, Editura Sport-Turism, București

Negrea Șt.- Ad Aquas Herculi Sacras

Neguț S.(2004) Geografia turismului, Editura Meteor Press, București

www.animale-salbatice.ro

www.banatul-montan.ro

www.baile-herculane.ro

www. booking.com

www.cesavezi.ro

www.creștin-ortodox.ro

www.floaredecoltherculane.ro

www.herculaneturism.ro

www.infoturism.ro

www.infopensiuni.ro

www.primăria.baile-herculane.ro

www.speleoevent.ro

www.turism.bzi.ro

www.turistinromania.ro

http://www.baileherculane.ro/

https://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-statiunii-baile-herculane

Localizare

http://www.muntiimehedinti.ro/cadrul-natural.html

http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/cernei-11/prezentare

https://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/06/28/valea-cernei/

Cheile Corcoaiei

http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2010/08/sfinxul-banateansfinxul-de-la-toplet.html

http://bioclima.ro/J235r.pdf

[FOTO] Istorie recuperată în staţiunea Băile Herculane

http://www.episcopiacaransebesului.ro/manastiri.php?manastire_id=13

http://adevarul.ro/locale/resita/foto-video-cazinoul-baile-herculane-salvat-milionar

Podul de piatra si cel de fier, reabilitate

http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/dezastrul-cl-dirilor-patrimoniu-b-ile-herculane

Turisti la Herculane se coace ceva!, TRAVEL nr. 104

turism.bzi.ro/statiunea-baile-herculane-renaste-tot-mai-multe-lucrari-de-reabilitare-la-cladirile-din-statiune-28731

Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, 2012

Ministerul Culturii

tempo-online, Institutul Național de Statistică