Resurse Antropice al Municipiului Galati

Diverse2

Resurse Antropice al Municipiului Galati

Byadmin ianuarie 1, 2024

Capitolul

RESURSELE TURISTICE ANTROPICE

4.1 RESURSE ANTROPICE

4.1.1. Edificii și elemente materiale cu funcție turistică- Harta obiective turistice

Localizarea obiectivelor turistice din cadrul orașului Galați

Fig.4.1 Harta obiectivelor turistice din orașul Galați, sursa: atlase.online.ro

4.1.1.1 Edificii istorice și culturale

Palatul Navigației din Galați

Cladirea datează din anul 1912 și a fost proiectată de arhitectul Petre Antonescu (cel care a proiectat și alte clădiri reprezentative, cum ar fi Primăria Capitalei sau Facultatea de Drept din București).
Este prima construcție din România la care s-a folosit un schelet monolit din beton armat. În prezent, este sediul mai multor instituții, precum "Administrația Porturilor Dunării Maritime" sau "Compania de Navigație Fluvială Română Navrom".Palatul a fost inclus pe Lista monumentelor istorice.

Palatul Universității din Galați

A fost construit între anii 1911-1913, destinația sa fiind aceea de Palat al Justiției.
În prezent acesta adăpostește Universitatea "Dunărea de Jos", cu rectoratul și o serie de facultăți.
Edificiul este înscris pe Lista monumentelor istorice.

Palatul administrativ din Galați

Construită după planurile marelui architect roman, Ion Mincu, care a îmbinat armonios elementele tradiționale românești cu detalii de stil gotic. Interiorul este bogat ornamentat. Pe fațadă se află două statui din marmură ale lui Fr. Storck, ce reprezintă industria și agricultura .

Fig.4.2-4.3 Superba clădire a Prefecturii din Galați (stânga) și clădirea monument-istoric care adăpostește Palatul Navigației din Galați, sursa: infopensiuni.ro

Muzeul de Artă Vizuală

Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară, fiind inaugurat în anul 1967. Prezintă valoroase lucrări din perioada sfârșitului de secol XIX și începutul secolului XX, aparținând lui N.Grigorescu, Theodor Aman, Octav Băncilă, Theodor Pallady, C.Ressu, I.Jalea, J.Al.Steriadi, reprezentanți ai avangardei românești (Milița Pătrașcu, Mattis Teutsch), dar și lucrările artiștilor care fac o punte de legătură între prima și a doua jumătate a secolului XX (Corneliu Baba, Ion Țuculescu, Dumitru Ghiață).

Fig.4.4 Muzeul de Artă Vizuală din Galați, sursa: dreamsdestination.ro

Muzeul Județean de Istorie

Prezintă peste 50 000 exponate privind evoluția societății omenești pe aceste meleaguri. Clădirea care adăpostește muzeul a fost construită în anul 1838 (Casa Cavaliotti) pe locul vechii locuințe a lui Alexandru Ioan-Cuza, copiind în linii mari trăsăturile arhitectonice ale acesteia.

Exponatele din cadrul Muzeului Județean de Istorie sunt organizate pe expoziții cu tematici diferite: arheologie, numismatică, medalistică, etnografie, filatelie, artă decorativă, documente și înscrisuri din epoca modernă și contamporană, carte veche și rară, presă și publicații, tehnică, bunuri cultural- memorial. Muzeul Județean de istorie din Galați este unul dintre cele mai importante obiective turistice de profil din această parte a țării cu numeroase exponate înscrise în Tezaurul Patrimoniul Cultural Național.

Fig.4.5-4.6 Clădirea de început de secol XIX care adăpostește Muzeul Județean de Istorie din Galați (stânga) și superba clădire a Universității Dunărea de Jos din Galați (dreapta), sursa:infoturism.ro

Biblioteca C.A Urechia

Biblioteca ”V.A. Urechia” este una dintre cele mai mari biblioteci județene din țară, iar prin modul de constituire, evoluția instituțională și colecția mare de documente rare, printre care 12 incunabule, se plasează printre primele 10 biblioteci din România de importanță cultural-patrimonială și istorică. Principalii donatori sunt Vasile Alexandrescu Urechia, care a fondat-o prin Decret regal în 7 decembrie 1889 și Casa Regală, care în urma vizitei făcută la Galați în 1906 pentru a pune piatra de temelie la Palatul Episcopal și cel administrativ, a încununat șirul donațiilor succesive început în 1893.

Din categoria stampelor cea mai valoroasă achiziție realizată de V.A.Urechia este un exemplar al celebrei colecții „Culegere de 85 de stampe originale“ cuprinzând tiraje executate la sfârșitul secolului al XVIII-lea în atelierul editorului francez Pierre François Basan, în mâinile caruia ajunseseră plăcile gravate în bronz de Rembrandt și ucenicii săi. Prețiosul album este unicat in România. Cea mai veche tiparitură este incunabulul ”De consolatione theologiae” de Johannes de Tambaco, imprimat la Strasbourg în 1472.

Complexul Muzeal de Științele Naturii

Cuprinde mai multe secții: Muzeu, Observatorul Astronomic, Planetariul, Acvariul, Grădina Botanică, Grădina Zoologică Gârboavele.

Patrimoniul cuprinde peste 70 000 piese din colecții de mineralogie, paleontologie, entomologie, ornotologie. Există expoziții permanente și temporare. În Planetariu se pot face proiecții iar Observatorul Astronomic dispune de o lunetă performantă.

Acvariul adăpostește peste 800 exemplare din 69 specii de pești din diferite bazine hidrografice din România și din alte zone geografice.

Colecțiile familiei Pașa, floră și faună locale, rarități, pești exotici.

Fig.4.7-4.8 Luneta Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Galați, sursa: astrogalati.wordpress.ro

Castrul roman de la Tirighina- Barboși

Situată pe Dealul Tirighina, inițial aici a existat o fortificație dacică, sec.I î.H.- I d.H.apoi castru roman din secolul II, stațiune a flotei dunărene, apoi așezare civilă din sec.III-IV .

Castrul roman se află în legătură direct cu castrul de la Dinogeția și aici au fost încartiruite mai multe legiuni și cohort din care pot menționate Legiunea a-V-a Macedonica și Classis Flavia Moesica.

Castrul a fost descoperit în urma săpăturilor întreprinse între anii 1959-1962. Complexul arheologic este însă mai vast, pe 10 ha se desfășoară castrul, două necropole romane, depozite de amfore, și urme de așezări civile.

Fortificația a fost abadonată la sfârșitul secolului III d.H., iar material de construcție din corpul său au fost utilizate la Biserica Precista din Galați și la Cetatea Brăilei. Este și una dintre explicațiile faptului că mai poate fi văzut la suprafață doar colțul SE și resturi ale fortificațiilor nordice și vestice.

Aici a fost descoperit și un mormânt roman, foarte valoros, dar și un obiect din aur, o fibulă, gravată cu o inscripție INNOCENS și alte forme geometrice.

Fig.4.9-4.10 Planul castrului roman, realizat în anul 1913 de către V.Pârvan și ruinele acestuia în imaginea din dreapta, sursa: www.imaginionline.com

Teatrul Dramatic Fani Tardini

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" din Galati există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupa permanentă alcatuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea anumitor producții, teatrul apelează la colaboratori prestigiosi pe plan național – regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de producție proprii: sală proprie cu 300 de locuri, cu scena de tip italian. Este singura instituție teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați.

Fig.4.11-4.12 Teatrul Dramatic (stânga) și Teatrul Muzical (dreapta), sursa:www.inforturism.ro

Teatrul Muzical Nae Leonard

În peisajul cultural al țării Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galați, ocupă un loc aparte, prin faptul că este singura instituție profesionistă din țară care abordează toate genurile spectacolului muzical, de la operă, operetă, concert simfonic până la revistă, comedie muzicală, spectacole pentru copii. Înființată la 15 mai 1956, instituția poartă numele marelui tenor român Nae Leonard, originar din Galați, care, la începutul secolului XX, a dus faima artei vocale românești peste hotare.

4.1.1.2 Edificii religioase

Biserica fortăreață Precista

Situată pe malul Dunării, pe o poziție dominant, a fost construită în anul 1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653). A constituit veacuri la rând un adăpost sigur pentru locuitorii orașului în ceasuri de restriște. În ultima vreme, biserica a fost restaurată, redându-i-se întreaga sa frumusețe. Exteriorul este decorat cu două rânduri de firide despărțite de un brâu care împarte fațadele în două register inegale. Pe latura vestică, se află o turlă masivă, care servea ca punct de veghe, având în exterior, la primul etaj, drum de strajă.

Turnul- clopotniță, prevăzut cu mentereze, era întrebuințat ca tainiță, dar și ca loc de veghe și atac. Astfel de turnuri se întâlnesc și la Biserica Sfântul Nicolae din Suceava, terminată în 1611, sau la Mănăstirea Bârnova și la bisericile Barnovschi, Vovidenia și Sfântul Ioan Gură de Aur din Iași. Turnul de la Precista, ca și celelalte, este format din două etaje. La primul nivel se află o cameră mai scundă, tainița, prevăzută cu două mentereze largi (deschidere 35 cm) și o ușă de acces la un balcon, toate dispuse pe latura de vest. Al doilea nivel, clopotnița, este ceva mai înalt cu ferestre și mentereze.

Fig.4.9-4.10.Biserica- fortăreață Precista (stânga) și Biserica Mavromol (dreapta), , sursa: www.primaria.galati.ro

Biserica Mavromol

O însemnare din anul 1685 o menționează; a fost reconstruită de Constantin Duca, 1700- 1703. În chiliile sale au funcționat primele școli din Galați. În anul 1766, domnitorul Grigore Ghica a înființat aici o școală cu limba de predare română, în care se preda în limbile greacă și română .

Catedrala Arhiepiscopală Sf.Ierarh Nicolae

A fost ridicată între 1906-1917 de către prințul Ferdinand și principesa Maria, alături de episcopul Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei.
Edificiul monahal construit în stil muntenesc dupa planurile arhitecților P. Antonescu și St. Burcus, are o lungime exterioară de 37 m și o înaltime de 42,5 m. În interior este pardosit cu dale din marmură de Carrara albe și rosii și pictură în frescă.

Fig. 4.11 Catedrala Arhiepiscopală din Galați, sursa:www.infoturism.ro

4.1.1.3 Edificii sportive

Patinoarul Dunărea din Galați

Este unul dintre cele mai mari patinoare din țară.
În cadrul său au loc diferite competiții sportive, precum: gale de box, taekwondo, concursuri de dans, patinaj artistic, meciuri de hochei etc.
Patinoarul este deschis publicului din octombrie pâna în martie.
Program de vizitare: luni-joi, între 09.00 – 17.00, vineri, între 16.30 – 21.00.

Fig.4.12-4.13 Patinoarul din Galați (staânga) și Complexul Turistic Priza Dunării (dreapta), sursa:www.infoturism.ro

Complexul Turistic Priza Dunării

Complexul turistic Priza Dunării este situat la aproximativ 2 km de orașul Galați, pe partea dreaptă a digului dintre Galați și Brăila. Acesta dispune de locuri de camping, casuțe (fără utilități), un restaurant cu 150 de locuri, o cantină, bar, cafenea și trei piscine (doar una dintre acestea este amenajată). În jurul piscinei funcționale s-a deschis un club, care poartă numele de Briza Dunării.
În cadrul său turiștii pot opta pentru plimbări cu hidrobicicleta, fotbal, tenis, biliard sau pescuit sportiv.

Stadionul Dunărea

Este cel mai mare stadion din Galați, găzduind mai multe evenimente. Are o capacitate de 24.000 de locuri, dintre care 8.000 sunt pe scaune, începand cu anul 2004. Atunci, stadionul Dunărea a fost renovat ca urmare a faptului că aici și-a disputat jocurile de pe teren propriu formația Oțelul Galați, iar pentru a fi omologat, avea nevoie de cel puțin 7.000 de locuri pe scaune.

În 2011, odată cu câștigarea campionatului României de către Oțelul Galați, primăria municipiului împreună cu conducerea clubului Oțelul au anunțat investiții importante pentru modernizarea stadionului ca să se poată evolua în Liga Campionilor pe teren gălățean. Stadionul Dunărea a fost singurul stadion sculptat și nu ridicat ca alte arene din România.

Fig.4.14 Vedere aeriană asupra Stadionului Dunărea din Galați, sursa: sport.rol.ro

Alte obiective turistice din orașul Galați

Grădina publică din Galați (statuile lui I.L.Caragiale și George Eneescu, Fântâna arteziană)

A fost înființată în anul 1864, prin grija pârcălabului Iorga Ghica, bun prieten al domnitorului Mihail Sturdza. Reprezintă o zonă ideala pentru odihna și recreere, dar și un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș. În apropierea intrării principale se află o fântănă arteziană.
În interior există două busturi, monumente istorice, reprezentând două personalități ale culturii românești: I.L.Caragiale și George Enescu.Vis-a-vis de intrare se află Muzeul de Artă Vizuală, primul muzeu de artă contemporană românească din țară. Gradina publică din Galați a fost înscrisă pe Lista monumentelor istorice.

Fig.4.15-4.16 Statuia lui George Enescu (stânga) și Fântăna arteziană (dreapta), ambele situate în Grădina public din Galați, sursa: http://www.lacafenea.ro/orasul-nostru-in-imagini-t3771.html

4.2.1 Activități antropice și manifestări umane cu funcție turistică

În cadrul orașului Galați au loc periodic, difeirte evenimente de ordin cultural sau sportive care cresc valoarea turistică a orașului și constituie factori de polarizare a fluxurilor turistice. Cele mai importante dintre ele, le voi prezenta în tabelul de mai jos, cu denumire, perioadă și afișul de prezentare.

Tabel 4.1 Activități antropice și manifestări umane cu funcție turistică

Capitolul V

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

5.1 BAZA DE CAZARE

5.1.1 Hotelurile

Hotelul este o structură de primire amanajată în clădiri sau corpuri de clădiri ce pun la dispoziția turiștilor camera, garsoniere, apartamente dotate corespunzător, asigurarea serviciilor de prestări servicii specifice; dispund e recepție și spații alimentare. Unele pot fi compuse din apartamente și garsoniere, dotate astfel încât să asigure prepararea alimentelor.

Un oraș important ca Galați, trebuie să dețină și o bază de cazare corespunzătoare, bază de cazare în care hotelurile reprezintă principalul tip de unitate de cazare. Cele mai importante hoteluri sunt prezentate în tabelul 5.1 cu o imagine sugestivă și câteva informații generale.

Tabel 5.1 Principalele hoteluri din orașul Galați

Sursa: booking.com

5.1.2 Vile turistice, pensiuni, moteluri

Aceste categorii de unități de cazare, au ca principal rol, acela de a prelua în anumite situații fluxurile turistice care nu pot fi acoperite de către unitățile de cazare de tip hotelier. De cele mai multe ori, sunt preferate de către turiști pentru confort sporit și o mai mare intimidate.

Vilele sunt structuri de primire de capacitate relative redusă, au o arhitectură specific, sunt situate în difeirte localități turistice, asigură cazarea turiștilor, prestarea de servicii specific, pot avea mici spații comerciale, în timp ce motelul este o unitate hotelieră situată în afara localității, în apropierea arterelor intens circulate; prezintă dotări și amenajări specific pentru satisfacerea nevoilor de cazare și masă dar și parcarea în siguranță a mijloacelor de transport. Ambele unități pot fi clasificate între 1-5 * în funcție de criteriile specific incluse în legislația turistică.

Tabel 5.2 Vile turistice din cadrul orașului Galați

Sursa: booking.com

5.1.3 Cabane turistice

Sunt unități de cazare cu categorii de confort sub cele hoteliere sau la un nivel inferior, vilelor sau pensiunilor turistice, dar sunt destul de mult preferate de către turiștii tineri sau de către grupuri de turiști.

Au în general o capacitate mică de cazare, funcționează în clădiri independente cu arhitectură specific ce asigură cazarea, alimentația și alte servicii turistice necesare turiștilor, aflați în drumeție sau odihnă în zonele montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Se construiesc la intersecția unor drumuri sau poteci marcate, sunt oarecum izolate și de aici trebuie să existe o grijă anume pentru asigurarea materilor prime destinate preparării hranei.

Pot fi cabane greu accesibile și ușor accesibile (acces auto pe drumurile publice)

Cum în zona orașului Galați nu sunt cabane în adevăratul sens al cuvântului voi prezenta unități cu profil asemănător

Tabel 5.3 Unități turistice de tip cabană din cadrul orașului Galați

Sursa: booking.com

5.1.4 Camping turistic

Este o structură de primire turistică destinată să asigure cazare turiștilor în corturi izolate sau rulote, astfel amenajate, astfel încât să primească, să poată fi parcate și mijloacele de transport, să permit pregătirea mesei. Au caracter sezonier, se recomandă amplasare acestora în locuri pitorești, cu microclimate favorabil, ferit de zgomot și de animale, zona trebuie îngrădită.

Tabel 5.3 Unități turistice de tip cabană din cadrul orașului Galați, booking.com

5.2 BAZA DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

În cadrul bazei de alimentație public sunt incluse toate unitățile care asigură hrana turiștilor, fie că vorbim despre unități mari, restaurant, dar și unități mai mici, pizzeria, patiserii, cofetării etc.

Restaurantul este un local public ce îmbină activitatea productivă, cu cea de servire, pune la dispoziția clienților o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie și băuturi; restaurantele pot fi: clasice, specializate, specific, tip cramă, specific național.

Unitățile de tip fast-food (servire rapidă), sunt restaurante cu auto-servire sau buffet tip-express; din această categorie pot fi menționate: pizzeriile (servesc sortimente de pizza, bere, vin, gustări, minuturi), snack-bar, cofetării și patiserii.

Alte unități de servire a mesei sunt: braseria (asigură o gamă largă de sortimente, minuturi, preparate reci, băuturi alcoolice, bere), berăria (specific pentru consumarea berii dar și pentru servirea unor preparate adecvate: cremwuști, cârnați, mititei), grădina de vară (terasă în aer liber, se servesc diferite preparate), barul (este un local public de zi sau de noapte, se servesc băuturi alcoolice sau ne-alcoolice, produse culinare reduse, programe artistice; café-bar, disco-bar).

Tabel 5.4 Principalele unități de servire a mesei din orașul Galați

Sursa: www.gustos.ro

5.3 BAZA DE AGREMENT

5.3.1 Agrementul de recreere

Petrecerea plăcută, agreabilă a timpului liber la locul destinației se clasează, cu certitudine, printre obiectivele centrale ale ofertanților de vacanțe. Dezvoltarea unor activități sau servicii care să răspundă prompt acestor cerințe este determinată, pe de o parte, de rolurile evoluției în conținutul vacanțelor, care nu se mai poate restrânge la a oferi turiștilor doar condiții de cazare și servire a mesei și, pe de altă parte, de reconsiderarea valorii timpului liber.

Timpul liber nu mai este considerat interval rezidual al timpului de lucru, ci, bine folosit duce la o îmbunătățire a calității vieții. Omul este, în general, ocupat cu activități productive, materiale care solicită foarte mult organismul și slăbește prin stress, puterea de rezistență în fața bolilor.

Agrementul se constituie ca un element fundamental pentru satisfacerea nevoilor turiștilor, ceea ce îi conferă statutul de componentă de bază a prestației turistice. De altfel, acest punct de vedere este frecvent argumentat în literatura de specialitate și întâlnit în limbajul organizatorilor de turism din țările cu tradiție în acest domeniu .

Importanța agrementului, vizează destinderea și reconfortarea fizică a acestuia și acoperirea nevoilor fizice (sport, plimbare) și psihice (cultural-educative, instructiv-educative) ale turistului.

Obiectivul principal este crearea unei atmosfere de destindere, amuzament, comunicare, îmbogățirea bagajului de cunoștințe și formarea unei culturi generale cât mai vaste.

În calitate de componentă de bază a prestației turistice, agrementul are și îndeplinește următoarele funcții, dar acestea se află însă în strânsă legătură cu nevoile turistului și ale operatorilor din turism. În principiu, cele mai importante funcții ale agrementului sunt:

Satisfacerea nevoilor turistului de odihnă, relaxare, recreere, destindere, mișcare și chiar îmbunătățirea capacităților sale fizice.

Atingerea reconfortării psihice a turistului, se poate realiza prin relaxare, distracție, comunicare,bună dispoziție, prin îmbogățirea bagajului de cunoștințe.

În privința operatorilor din turism agrementul are o funcție de competitivitate din partea stațiunilor turistice sau a unităților turistice.

Are funcția de individualizare și personalizare a produsului turistic și a destinațiilor turistice, asigurarea revenirii turistului în urma unei experiențe cât mai plăcute într-un anumit loc.

Tabel 5.5 Principalele centre de practicare a agrementului de recreere în cadrul orașului Galați

5.3.2 Agrementul sportiv

Ca parte a produsului turistic, agrementul vine în întâmpinarea cererii clientelei turistice interne și internaționale, printr-un grad de adecvare cât mai apropiat nivelului acesteia ca volum, structură, nivel de diversificare, grad de satisfacție obținut în timpul liber. Acestea reprezintă un factor important în atragerea unui număr cât mai mare de turiști de pe piața internă și internațională.

În cadrul structurii turismului național, turismul activ, de agrement, oferă vizitatorilor săi o gamă diversificată de activități. Multe din acestea sunt reglementate, administrate și promovate de asociații împreună cu autoritățile respective – vânătoare, pescuit, drumeții, plimbări cu barca, golf, călărie etc.

În privința sporturilor care pot fi practice ca și mijloc de agrement pot fi menționate cele clasice: gimnastică aerobică, jogging, tenis, volei, golf, fotbal, înot sau schi dar și elemente care necesită mai multă adrenalină cum ar fi salturi cu parașuta sau zbor deltaplanul, bungee-jumping.

Creșterea rolului agrementului turistic a dus treptat la transformarea sa în motivație turistică în sine. Agrementul este important pentru amenajarea turistică în sine, astfel se va dezvolta o strategie a agrementului în procesul de amenajare teritorială cu profil turistic.

Avantajele practicării sportului sunt cunoscute și apreciate de multă lume dar puțini sunt cei care practică corect un sport. Dintre beneficiile agrementului asupra sănătății pot fi amintite:

– ventilarea unei cantități mai mari de aer de către plămâni;

– inima pulsează mai mult sânge;

– creșterea rezistenței organismului la boli și stres;

– creșterea formei fizice și o forței musculare;

– creșterea imunității și a rezistenței la poluare;

– scăderea nivelului de fructoză din sânge;

– ajută tranzitul intestinal;

– crește viteza de reacție.

Un rol foarte important începe să aibă, din punct de vedere al agrementului turistic și echitația, hipismul fiind din ce în ce mai apreciat inclusiv în România. În acest domeniu se pot face plimbări cu trăsura, plimbări cu sania trasă de cai sau de ponei pentru copii, activități pe hipodrom, concursuri ecvestre, sărituri peste obstacole.

Tabel 5.6 Principalele centre de practicare a agrementului sportiv în cadrul orașului Galați

5.4 TRANSPORTURILE

Transporturile au o mare importanță atât pentru activitatea economic dar și pentru cea turistică, din acest punct de vedere un rol important revin căilor de comunicație rutiere, feroviare, navale și aeriene, dar și celor locale.

a. Transporturile rutiere

Spre Municipiile Galați și Brăila (despărțite de râul Siret) converg opt drumuri naționale, acestea fiind:

-DN 21 dinspre Slobozia – Autostrada A 2 (București – Fetești – Constanța);

-DN 2B dinspre Buzău (DN 2, DN 10 Brașov – Covasna);

-DN 22 dinspre Râmnicu Sărat (DN 2);

-DN 23 dinspre Focșani – DN 2 Adjud (DN 11 A) – Bacău sau Ojdula – Târgu Secuiesc –Miercurea Ciuc (DN 2 D – DN 11 B – DN 12);

Fig.5.1 Harta căilor de transport rutiere din județul Galați, sursa: harta-galati.ro

-DN 25 dinspre Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași;

-DN 24 D dinspre Bârlad (DN 24);

-DN 26 dinspre Oancea – Murgeni – Huși – Iași;

-DN 2B spre și dinspre Giurgiulești (punct de graniță cu Basarabia și Ucraina);

-DN 22 B Brăila – Galați. Lucrări de artă (poduri rutiere cu deschideri mai mari de 10 m): pod ce traversează râul Prut spre Giurgiulești, cu legătura în Republica Moldova și, mai departe spre Reni, în Ucraina, cu câte o bandă rutieră pe sens (la nord de podul CF); pod ce traversează râul Siret, pe traseul DN 22B spre Brăila, cu câte două benzi pe sens; o importantă legătură rutieră cu Municipiul Brăila se realizează prin intermediul unui pod ce traversează râul Siret, spre Brăila, pe traseul DN 2B, cu câte o bandă pe sens, dar care se află în afara limitelor UAT Galați, și anume în zona comunei Șendreni.

b. Transporturile pe calea ferată

Unitatea Administrativ Teritorială Galați este deservită de următoarele sectoare de căi ferate:

-magistrala 700 București – Urziceni – Brăila – Galați;

-cale ferată dublă electrificată: sectorul Ianca – Brăila – Galați;

-linia 704 Galați – Barboși – Tecuci – Mărășești;

-cale ferată dublă electrificată: sectorul Galați – Barboși;

-cale ferată dublă neelectrificată: sectorul Barboși – Tecuci;

-linia 703 – Galați – Bârlad;

-cale ferată simplă neelectrificată: sectorul Galați – Bârlad.

Municipiul Galați reprezintă stație terminus pentru linia cu ecartament normal (european) și stație de tranzit pentru linia cu ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spre Moldova, Ucraina, Rusia).

Fig.5.2 Gara de cale ferată din Municipiul Galați, sursa: google earth

c. Transportul naval

Portul Galați este poziționat între km 145,7 și km 157 pe malul stâng al Dunării, la confluența râurilor Siret și Prut cu fluviul Dunărea, la doar 7,5 km de granița cu Republica Moldova și la 14 km pe uscat pe apă 13 Mm (23 km) de portul ucrainean Reni.

Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană. Pe cale fluvială se realizează conectarea la canalul Rhin-Main-Dunăre, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră. Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european și naval.

Orașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi: un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei și pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de peste 9.000.000 tone, permițând accesul navelor de până la 30.000 tdw.

Complexul portuar este alcătuit din Portul Docuri; Portul Bazinul Nou; Portul Comercial Vechi; Portul Mineralier. Portul Galați este strict un port comercial; principalii operatori portuari sunt: SC Port Bazinul Nou SA Galați; SC Port Docuri SA Galați; SC Romportmet SA Galați; SC Trans Europa SA; SC Trans Europa Port SRL Galați; SC Unicom Oil Terminal SA Galați.

Fig.5.3 Zona Liberă Galați, sursa: zlgalati.ro

d. Transportul aerian: la Galați există un aerodrom utilitar în nordul orașului (Baza Pegas Galați), folosit în scopuri utilitare sportive și de agrement, însă există planuri pentru construirea unui aeroport internațional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila.

e. Transportul local

Transportul în comun este asigurat de compania "TransUrb" iar microbuzele aparțin unor operatori privați. "Atlas, un alt operator are traseele convenție în combinat. Linia preorășenească 14 care are traseul Biserica Sfântu Mina – Piața Energiei – Combinat – Smârdan – Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele 3 mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai (excepție face Bucureștiul care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie este în refacere. S-au refăcut total tronsoanele Piața Energiei – Cimitirul Eternitatea și Bd. Siderurgiștilor – Micro 19. Următoarea etapă a reconstrucției are în vedere rețeaua de pe Bd. Traian.

Fig.5.4 Harta transportului în comun din Municipiul galați, sursa: tramclub.org

Capitolul VI

TIPURI ȘI FORME DE TURISM

6.1 TIPURI DE TURISM

6.1.1 Turismul de sejur

Durata sejurului este în funcție de timpul liber al turiștilor, veniturile acestora și atractivitatea și accesibilitatea destinației turistice. Pe baza acestui criteriu se pot deosebi trei forme de turism:

Turism de lungă durată care se practică de către turiștii de vârsta a treia sau de către tineri și copii în cadrul vacanțelor. El poate să includă serujuri de 30 zile și mai mult. Această formă de turism presupune servicii de foarte bună calitate, la prețuri atractive, care să permită fidelizarea clientelei; tot aici se poate integra într-o anumită măsură și turismul de tineret deoarece elevii, spre exemplu au vacanțe de mai mult de o lună

Turism de durată medie – se practică pe o durată de până la treizeci de zile, dar cel mai des de 21 de zile, care corespunde tratamentelor balneare sau de punere în formă (fitness). La nivelul celorlalte tipuri de stațiuni turistice sau localități există posibilitatea unor serjuri mai lungi, cu condiția ca serviciile de agrement și divertisment, animația să fie foarte variate și bine organizate; perioadă ce coincide cu durata concediilor plătite; este cel mai practicat, fiind unul de masă, lucru datorat disponibilității de perioade limitate de timp liber a populației, însă are un caracter sezonier accentuat.

Turism de scurtă durată – se desfășoară pe perioada de 2 – 3 zile, îndeosebi, la sfârșit de săptămână, sau cu prilejul unor manifestări culturale, sportive, sărbători religioase (în forme de pelerinaj) cuprinde turiștii ce se deplasează pe o durată scurtă de timp reprezentativ este aici turismul de weekend.

6.1.2 Turismul itinerant (de tranzit)

Se poate practica tot în timpul anului, cu un maxim evident în timpul verii, constând în deplasarea succesivă a turiștilor în diferite centre turistice sau localități, cu popasuri de 1 – 5 zile în acestea. Programul este mai complex deoarece include diferite circuite, excursii tematice etc.;

Turismul de tranzit cuprinde turiștii care traversează o anumită regiune sau țară pentru a ajunge la destinație. În prezent cunoaște o dezvoltare deosebită, datorită creșterii „mobilității” populației cu automobile proprii.

Un rol important revine orașului Galați din acest punct de vedere, fiind un important port dunărean, circuitele turistice pot include orașul Galați ca potențială escală în drumul spre Viena sau Budapesta de exemplu, cu vizitarea principalelor obiective turistice.

6.1.3 Turismul de sfârșit de săptămână

Odată cu creșterea demografică și edilitară, atenția edililor din orașul Galați, s-a îndreptat spre alte perimetre, de regulă cu poziții periferice în vatră, prin utilizarea și amenajarea unor terenuri împădurite aflate la limita intravilanului (Pădurea Gârboavele). Amenajări cu transformări mai profunde ale peisajului natural, impuse de nevoile mereu crescânde ale populației, s-au concretizat în jurul Galațiului. Amenajările hidrotehnice au înmulțit posibilitățile de diversificare a agrementului urban, în jurul oglinzilor de apă dezvoltându-se capacități de cazare, alimentație publică și sporturi nautice (Lacul Brateș, Lacul Vânători), cu spații de recreere și sport.

Un rol deosebit în amenajarea zonelor recreative periurbane îl are cadrul natural suprafețele împădurite, râurile, lacurile, topoclimatul sunt între cele mai însemnate elemente naturale luate în considerare în definirea ariilor turistice periurbane.

Orașele mici și mijlocii, care au beneficiat de importante fonduri de dezvoltare economică (industrială mai ales) în deceniile șapte și opt, dispuneau, inițial, de mici zone verzi, dimensionate în raport cu cerințele recreative ale unei populații care creștea numeric, mai ales pe calea sporului natural. Odată cu accentuarea sporului migratoriu pozitiv, cu creșterea demografică, s-au redimensionat spațiile de agrement și multe s-au degradat. Pentru a se crea condiții de siguranță în derularea activităților de agrement au fost promulgate HG. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activității de agrement în stațiunile și localitățile turistice; H.G.1102/2002 privind regimul de introducere pe piață și de exploatare a echipamentelor pentru agrement; HG 452/2003 privind desfășurarea activității de agrement nautic.

Plaja Dunărea de la Galați, Faleza Dunării dar și malurile nisipoase și cu ape puțin adânci ale Dunării, Siretului și Prutului atrag la sfârșit de săptămână, numeroși turiști, care fac plajă, pescuiesc sau practică diferite sporturi. Mulți dintre ei prefer să rămână la adăpostul corturilor peste noapte. Din păcate acest tip de turism are în unele cazuri un impact negativ asupra mediului natural.

6.1.4 Turismul de recreere

Turismul de recreere și agrement valorifică calitățile estetice, de mare atractivitate ale peisajelor naturale, scopul principal al turismului de recreere fiind schimbarea peisajului. El are, în România, caracter sezonier, cu două vârfuri ale cererii turistice în cele două sezoane extreme. Durata este variabilă, predominând turismul de durată scurtă (week-end) sau de durată medie. Se efectuează la distanțe diferite, în funcție de posibilitățile materiale ale turiștilor și este practicat de turiști proveniți din cele mai diferite clase și medii sociale și de toate grupele de vârstă.

În cazul Municipiului Galați, agrementul poate fi constituit din tot ceea ce adresează populației rezidente dar și celor care vizitează localitatea urbană.

Agrementul din spațiul urban se poate constitui într-o importantă sursă de venituri dacă este bine gestionat, el poat fi constituit din:

-amenajarea marilor oglinzi de apă pentru agrementul nautic;

-parcuri și grădini publice;

-parcuri de distracție pentru copii;

-stranduri, baze sportive, stadioane, zone de agrement în împrejurimi, restaurante cu specific;

-echitație, curse de cai;

-construirea sau amenajarea motelurilor, popasuri, hanuri, trasnport de agrement;

-grădini zoologice, grădini botanice, muzee, expoziții, teatre. filarmonic, ansambluri folclorice, cinematografe, case de cultură, târguri, discoteci, jocuri mecanice, săli sportive polivalente, baze de înot, piscine acoperite, patinoare.

6.1.5 Turismul polivalent

Turismul polivalent, este cel mai răspândit tip de turism și îmbină practice mai multe tipuri de turism. Este practicat de majoritatea turiștilor și îmbină și formele secundare de turism.

Turismul polivalent este caracterizat prin asocierea recreării cu refacerea fizică și psihică , sau ale recreării cu culturalizarea etc. El este practicat cu predilecție în perioada că vacanțelor și concediilor și solicită o infrastructură caracterizată prin elemente și servicii diverse. Se pot îmbina vizitele la obietivele turistice istorice și cultural cu croziere pe Dunăre, se poate face plajă și apoi se poate vizita unul dintre complexele de agrement din orașul Galați.

6.2 FORME DE TURISM

Formele de turism sunt proprii tuturor tipurilor de resurse, deținând ponderii diferite în cadrul fiecăreia. Ele sunt într-o continuă schimbare, datorită schimbărilor motivațiilor și a cerințelor provenite din partea anumitor segmente de clienți și ca o consecință directă a dezvoltării societății. Numeroasele posibilități de valorificare a resurselor turistice au condus la conturarea unor forme de turism principale, din care ulterior au derivat și alte forme secundare, care au cunoscut traiectorii de dezvoltare proprii. În literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism, în funcție de numeroase criterii:

După motivația deplasării: turism de recreere, care este un tip reprezentativ, determinat de polarizarea turiștilor către componente ale cadrului natural; turismul cultural este generat de obiective sau complexe de obiective de origine antropică și se remarcă prin mobilitate, dinamism și un mare grad de dispersie; turismul complex îmbină toate cele trei categorii amintite și este stimulat de existența unei oferte turistice de mare valoare și diversitate.

După proveniența turiștilor: există un turism intern, practicat de turiștii autohtoni, spre Municipiul galați sau un turism internațional, cuprinzând turiștii proveniți din alte țări, având ca destinație orașul Galați, motivații diferite și areale turistice preferate;

După modalitatea de organizare: există un turism neorganizat, individual sau de grup restrâns (familie) care solicită servicii turistice la destinație și un turism organizat, de grup, în condițiile când se recurge la serviciile unei firme de intermediere (tur operatori);

După regimul circulației turistice: se poate desfășura continuu, pe tot parcursul anului, fiind, sau cu regim discontinuu sau sezonier, legat de practicarea unor anumite activități dependente de condițiile naturale predominant climatice. Este caracteristic, în acest sens, turismul estival – legat cu deosebire de destinațiile acvatice;

După criteriul volumul de participanți: numărul de turiști care pot participa la derularea unui produs turistic conturează existența turismului individual și de grup. Această a doua formă este mult mai solicitată de turiști, oferind multe avantaje sub raportul acordării unor facilități de tarife, sau chiar unele gratuități.

După criteriul modului de desfășurare: pentru orașul Galați, o importanță deosebită o au croazierele fluviale și maritime, în grup, pe nave, în prețul global fiind cuprinse cazarea, masa, agrementul la bord, programele de vizitare în teritoriu și, bineînțeles, transportul;

După criteriul sezonalității turistice: se conturează un turism permanent, specific marilor centre urbane și un turism sezonier, mai ales estival caracterizat prin activități pe malul Dunării.

Turismul de vară este legat de zonele montane împădurite, de durata strălucirii soarelui, plaje, oglinzi de apă etc.; are un pronunțat caracter de masă, condiționând practicarea sporturilor nautice în aer liber (înot, pescuit, surfing, caiac – canoe, croaziere, vânătoare etc.).

După criteriul mijloacelor de transport folosite: pentru orașul Galați sunt importante următoarele forme de turism după acest criteriu:

– Turismul feroviar se sprijină pe transporturile feroviare care au devenit principalul mijloc de transport în preajma celui de-al doilea război mondial și își păstrează și azi acest loc. Utilizarea trenului ca mijloc de transport a avut și are pentru turiști, o însemnătate majoră din următoarele motive: a condus la apariția și dezvoltarea turismului de masă, lărgirea orizontului turistic intern și internațional, prin apariția unor noi zone de destinație, localizate, în special, în vecinătatea căilor ferate, creșterea vitezei de deplasare și la amplificarea fluxului de circulație, a volumului de pasageri și aplicarea unor tarife sociale.

– Turismul rutier polarizează o mare parte a turismului intern și internațional, fiind deosebit de dinamic. Transporturile rutiere au revoluționat mobilitatea geografică a omului. Era automobilului se manifestă și în fenomenul turistic. Pentru turism sunt semnificative mijloacele de transport individuale (autoturisme până la 8 locuri), autobuzele (mărimi diferite) și microbuzele (14-20 locuri). Transporturile rutiere au prezentat pentru turism noi posibilități de manifestare și diversificare a formelor de activitate: prin amplificarea turismului de distanță mică, a celui de week-end și a turismului itinerant și accesibilitate spre cele mai greu accesibile locuri și dezvoltarea turismului internațional.

– Turismul naval este practicat de turiștii cu venituri mari, în special, desfășurându-se cu ajutorul navelor fluviale sau maritime, sub forma croazierelor. Turiștii care apelează la transporturile navale beneficiază de o serie de avantaje datorată în principal pentru: capacitatea mare a mijloacelor de transport, costul relativ redus în raport cu alte mijloace, șansa de a lega diferite regiuni de pe Terra, separate între ele prin mări și oceane. Există și factori restrictivi în utilizarea turistică a mijloacelor de transport navale datorate unor fluctuații, în funcție de anotimp, din cauza înghețurilor, a scăderii nivelului apelor, a furtunilor puternice, prezența pragurilor și cascadelor pe marile fluvii ș.a. ;Din punct de vedere turistic, transporturile fluviale se disting printr-o rigiditate de factură naturală, ele asigurând un agrement doar în vecinătatea lor și nu asigură legătura între locurile emitente și destinație.

După criteriul motivației: În ultimul deceniu o dezvoltare deosebită cunoaște turismul de reuniuni (conferințe, congrese, sesiuni științifice, seminarii) pe cele mai variate teme (politică, cultură, artă, știință etc.) și turismul de afaceri – considerat „întâlnirea cererii cu oferta” în cadrul târgurilor și expozițiilor naționale și internaționale, a tranzacțiilor și negocierilor, al întâlnirilor de afaceri. Aceste forme de turism modern se desfășoară tot timpul anului, necesită spații special amenajate și dotări de înalt nivel tehnic, precum și servicii prestate la cel mai înalt nivel etc. Aceste două forme de turism pot fi practicate în cadrul hotelurilor din Galați, clasificate superior.

Una dintre formele de turism care s-ar putea implementa cu succes în orașul Galați este turismul de aventură.

Este greu de precizat un profil anume al turistului ce frecventează activități de aventură. Datorită multitudinii de activități și varietatii firii umane, nu-i putem crea un portret complet. Însă putem caracteriza câteva particularitati comune tuturor turiștilor implicați în asemenea activități. Astfel putem grupa turistul participant la activitățile de aventură în funcție de câteva criterii.

Modul de participare la activitățile turismului de aventură poate fi unul activ său unul pasiv. Modul activ implică participarea efectivă a persoanei implicate, fără supraveghere într-una din acțiuni, practicarea activităților survenind ca urmare a unei pregătiri anterioare. Participantul activ, are un nivel mare de cunoștinte legat de activitatea pe care o prestează, o bună pregatire fizică dacă este necesar, precum și experiență în funcție de cerințele situației. Participantul activ deține întreaga răspundere asupra acțiunii pe care o execută, excepție fiind doar situațiile în care este instruit pentru practicarea acelei activități. Astfel de participanți activi sunt schiorii care au depașit stadiul de învatare, alpiniștii, piloții și parasutiștii independenți, practicanții drumeției montane fără ghid îndrumator, etc.

Sursa: Adventure Travel Trade Association.

Capitolul VII

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

7.1 FLUXUL TURISTIC INTERN

În graficul de mai jos este prezentată evoluția numărului de sosiri turistice în cadrul orașului Galați pentru perioada 2001-2014, cu interval de timp din doi în doi ani pentru o mai bună prezentare a situației sosirilor turistice.

Grafic 7.1 Sosiri în scop turistic în Municipiul Galați, perioada 2001-2014, sursa: tempo-online

Grafic 7.2 Sosiri turistice în cadrul unităților de cazare, în orașul Galați, pentru anul 2014, sursa: tempo-online

Grafic 7.3 Sosiri turistice de-a lungul anului 2014. pe luni, sursa: tempo-online

Din analiza graficelor de mai sus privind circulația turistică în cadrul orașului Galați se pot trage următoarele concluzii:

– numărul entra de vizitatori în ultimii 15 ani a variat, aproximativ între 4 500- 6 500 turiști, un număr foarte mic de turiști comparative cu valoarea turistică a orașului, cu poziția sa geografică și cu statutul de mare port dunărean; această situație impune adoptarea urgent a unor strategii eficiente de atragere a fluxurilor de turiști;

– aproximativ 85% dintre turiștii care au sosit în scop turistic, au preferat ca unități de cazare, hotelurile din Municipiul Galați, cu ponderi foarte mici, la mare distanță de numărul celor care s-au cazat în hoteluri sunt, vilele turistice, motelurile, pensiunile turistice și hostelurile;

– pentru a identifica tendințele de sezonalitate turistică, am realizat și un grafic cu sosirile în scop turistic pentru anul 2014, dar la nivel de lună; se poate afirma că există un vărf de sezon estival, luna iunie a avut peste 8 000 turiști față de toate celalalte luni care nu au depășit 6 000; se observă totuși un fapt interesant, exceptând luna iunie, unde probabil, din cauza unor evenimente, numărul de turiști a fost mai mare, în rest valorile sunt relative constant, totuși cu o scădere a numărului de sosiri turistice pe măsură ce se apropie sezonul de iarnă.

– numărul de sosiri turistice în orașul Galați este încă mic și din datele de mai sus reiese cumva o lipsă de coordonare la nivelul autorităților centrale în atragerea turiștilor prin diferite mijloace sau strategii de promovare.

7.2 FLUXUL TURISTIC INTERNAȚIONAL

În analiza circulației turistice din cadrul orașului Galați voi analiza în graficele de mai jos elemente legate de înnoptările în scop turistic în cadrul unităților de cazare ale orașului.

Grafic 7.4 Înnoptări în scop turistic în cadrul unităților de cazare din orașul Galați, sursa: tempo-online

Grafic 7.5 Înnoptări turistice în cadrul unităților de cazare, în orașul Galați, pentru anul 2014, sursa: tempo-online

Grafic 7.6 Înnoptări turistice de-a lungul anului 2014. pe luni, sursa: tempo-online

Grafic 7.7 Durata medie a sejurului, orașul Galați, 2001-2014, sursa: tempo-online

Analiza datelor din graficele de mai sus scoate în evidență aceeași situație de fapt ca și în cazul sosirilor turistice, dar apara anumite diferențe, cele mai multe înnoptări sunt înregistrate în luna mai, chiar dacă de departe, luna iunie a avut cel mai mare număr de sosiri, tot hotelurile sunt, detașata pe primul loc în topul preferințelor turiștilor iar durata medie a sejurului rar trece de 2.

Capitolul VIII

PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE A LOCALITĂȚII

8.1 DEZVOLTAREA BAZEI DE CAZARE TURISTICĂ

Pentru dezvoltarea bazei de cazare a orașului Galați se pot lua anumite măsuri care să poată asigura eventualelor fluxuri mărite de turiști, locurile necesare de cazare:

1. Renovarea unităților hoteliere deja existente și care se află în clădiri- monumente istorice, astfel încât să-și poată asigura atracția turistică nu numai prin servicii de bună calitate dar și prin arhitectura clădirii care găzduiește hotelul;

2. Creșterea gradului de confort pentru unitățile de cazare care pot trece de la ** la *** sau chiar de la *** la ****, astfel, un număr de unități de cazare clasificate la un nivel superior, asigură un prestigiu anume orașului Galați;

3. Pentru a asigura un turism, mai bine spus, o cazare pentru toate buzunarele, se impune renovarea și modernizarea unităților hoteliere de **, astfel încât și acestea să ofere, celor care nu vor să cheltuie mai mult pentru cazare sau care nu-și permit un grad de confort sporit să se cazeze în condiții decente;

4. În cazul orașului Galați, este important, modernizarea și optimizarea zonei periurbane, astfel încât aceasta să poată asigura cazarea turiștilor care nu doresc să se cazaze în oraș din diferite motive; construirea aici a unor vile, pensiuni sau complexe turistice pe lângă cele deja existente, poate valorifica excelentul potențial turistic al zonei periurbane;

5. Fiecare unitate de cazare, indiferent de locație sau de gradul de confort, trebuie să aibă o pagină de internet, unde să-și poată face reclamă;

6. Construirea unor noi unități de cazare, în cele mai pitorești zone ale orașului, în speții care să valorifice dar și să protejeze mediul natural cu importanță turistică, este una dintre soluțiile de a crește valorificarea turistică a unor zone ca Faleza Dunării sau zona periurbană a Municipiului Galați;

7. Accesarea de fonduri europene, implicarea autorităților locale și central ale județului pentru construirea de Complexe Turistice, amenajate și dotate conform cerințelor turismului modern, pentru turiștii români dar și pentru cei străini, unde turistul se poate caza în condiții bune și foarte bune, poate servi masa și are numeroase posibilități de petrecere în mod activ a timpului liber, turismul de agrement, drumeție, pescuit sportiv, ciclism, bird-watching, foto-safari, jocuri sportive, piscină în aer liber.

8.2 DEZVOLTAREA BAZEI DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

Dezvoltarea bazei de alimentație public trebuie să urmărească, în principiu, aceleași direcții, ca în cazul unităților de cazare. Cu toate acestea ca un specific al unităților de alimentație public se impun anumite aspecte:

– renovarea clădirilor monumente- istorice care găzduiesc unități de servire a mesei, astfel încât stracția să fie sporită, așa cum se întâmplă îmn București cu Caru cu Bere;

– diversificarea ofertei gastronomice, atât din punct de vedere al tipului de unități de alimentație public, cu specific cât mai diferit pentru satisfacerea celor mai variate și exigent cereri dar și din punct de vedere al meniurilor;

– construirea de noi unități de alimentație public, în zonele cele mai pitorești, cu peisaje deosebite, care să asigure astfel turistului și un confort visual;

Dotarea unităților de servire a mesei cu sisteme informatice modern de gestionare a rezervărilor. Dacă marketingul de dezvoltare urmărește crearea unui produs puternic și nou, care să asigure un raport competitiv calitate-preț, marketingul de maturitate urmărește conceperea și punerea în practică a unui ansamblu coerent de acțiuni privind politica serviciilor, prețurilor, promovarea și publicitate, adoptarea informaticii pentru asigurarea conducerii gestiunii și a profitabilității. Dacă pentru unitățile de cazare sistemele informatice sunt importante pentru rezervări, tot același lucru se poate spune și despre unitățile de servire a mesei dar și pentru studierea online a meniurilor. Sistemele informatice în cazul restaurantelor sunt folosite și pentru gestionarea efectivă a activității unității nu numai în scop de marketing.

Evidența stocurilor de mărfuri și preparate culinare, de cofetărie-patiserie, marcarea comenzilor la secții și decontarea consumației la masă. Patronul societăților comerciale cu activitate de alimentație și turism pot aplica evidența operativă a gestiunilor pe unități și secții (producție-servire) prin intermediul calculatorului cu program special de contabilitate-gestiune, începând cu stocurile de mărfuri, sortimentele de preparate culinare, de cofetărie-patiserie și băuturi, intrările zilnice din punct de vedere cantitativ (fizic) și valoric, cu prețurile de intrare și prețurile, calculate, de vânzare (cu adaos comercial). Evidențierea pe calculator a rețetelor culinare, de cofetărie-patiserie, curente ale unității și rețete noi, lansate pe bază de experiment, consum specific, preț și omologate, se pot calcula în funcție de prețurile aferente fiecărei componente din rețetă și preluate zilnic în activitatea de producție, conform planului stabilit, în funcție de frecvența consumului în unitate.

8.3 DEZVOLTAREA BAZEI DE AGREMENT ȘI SPORTIVE

În cazul centrelor urbane, agrementul poate fi constituit din tot ceea ce adresează populației rezidente dar și celor care vizitează localitatea urbană.

Agrementul din spațiul urban se poate constitui într-o importantă sursă de venituri dacă este bine gestionat, el poate fi constituit din:

-amenajarea marilor oglinzi de apă pentru agrementul nautic;

-parcuri și grădini publice;

-parcuri de distracție pentru copii;

-stranduri, baze sportive, stadioane, zone de agrement în împrejurimi, restaurante cu specific;

-echitație, curse de cai;

-construirea sau amenajarea motelurilor, popasuri, hanuri, transport de agrement;

-grădini zoologice, grădini botanice, muzee, expoziții, teatre. filarmonic, ansambluri folclorice, cinematografe, case de cultură, târguri, discoteci, jocuri mecanice, săli sportive polivalente, baze de înot, piscine acoperite, patinoare.

CONCLUZII

Din analiza efectuată în cadrul acestei lucrări în privința potențialului turistic natural și antropic al orașului Galați, o primă concluzie care se poate trage este că acesta este insuficient valorificat, deși există reale premise de dezvoltare turistică pe seama acestuia. Din păcate în unele situații acesta nu este protejat, fiind lăsat ne-amenajat cum este în cazul castrului roman.

Chiar dacă orașul Galați dispune de o bune rețea de cazare și de servire a mesei, mai trebuie mobernizată baza de agrement, care acum oferă prea puținbe opțiuni turiștilor. De asemenea, se poate pune accentul pe turismul pe Dunăre, pe croaziere, pe cazarea și servirea mesei în vapoare cu funcție turistică și amenajarea unui port de agrement. O baza turistica in dezvoltare se gaseste in padurea Garboavele, unde exista importante spatii de cazare si alimentatie publica. Tot in aceeasi padure se gaseste si o gradina zoologica.

Accesarea fondurilor europene pentru protejarea și restaurarea monumentelor istorice este una dintre necesitățile urgente ale orașului Galați ca și investițiile în baza de cazare și de agrement. Orașul Galați are atuurile lui turistice, deloc de neglijat dar prea puțin puse în valoare.

Se pare ca denumirea de Galati deriva de la vechiul nume de GALATA ,dar cu privire la acest subiect s-au formulat mai multe ipoteze.

Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galati ( suprafata totala de 137 ha ) se constituie in accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale ( canalul Rin – Main – Dunare ), de transporturi feroviare ( inclusiv transferul la ecartamentul larg ) si rutiere precum si in accesul la chei si la instalatiile portuare, pozitionarea pe Dunarea maritima la 80 km de Marea Neagra si foarte aproape de frontierele cu Ukraina si Republica Moldova.

Deși are numeroase obiective pentru a atrage turiști din toate colțurile țării sau chiar străini, singurii care vizitează orașul sunt întreprinzătorii care vin în interes de serviciu. Acest lucru este dovedit atât de statisticile prezentate la nivel județean cât și de operatorii de turism din oraș. Zone vechi cu semnificație istorică precum castrul Roman de la Tirighina, Barboși, sau obiective religioase cum ar fi Biserica fortăreață Precista, ctitorită de Vasile Lupu, ar putea constitui reale puncte de interes turistic.

BIBLIOGRAFIE

Burghele C.(1966) Dunărea de la Baziaș la Marea Neagră, Editura Uniunii de cultură fizică și sport, București

Cândea Melinda, Erdeli G., Simon Tamara (2001) România. Potențial turistic și turism, Editura Universității din București

Cândea M., Curs de Geografia Turismului, Facultatea de Geografie, București

Ciulache S.(2004) Meteorologie și Climatologie, Editura Universitară, București

Cucu V., Ștefan Marian (1979) România.Ghid atlas al monumentelor istorice.Editura Sport-Turism, București

Florea V.Tehnică hotelieră, Timișoara, 2008

Gâștescu P.(2010) Fluviile Terrei, Editura CD Press, București

Ielenicz M.(2007) România- geografie fizică, vol. II, Editura Universitară, București

Minciu Rodica (2004), Economia Turismului, Ed. Uranus, București, 2004

Pascu M.I.,(2003) România.Ghid auto-turistic, Editura Coresi

Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea R.(2006) Geografia fizică a României, Editura Universitară, București

Posea Gr. (2005) Geomorfologia României, Universitatea Spiru Haret

Turcu D., Janeta Weisz, (2008), Economia turismului, Editura Stampa, Timișoara

***Curs- Câmpia Română, Universitatea București, Facultatea de Geografie(2009)

www.adevarul.ro

www.balcanii.ro

www.descoperălocuri.ro

www.gustos.ro

www.forum.lokomotiv.ro

www. harta-galati.ro

www.hidro.ro

www.hotnews.ro

www.infoturism.ro

www.infopensiuni.ro

www.ingalati.ro

www.luncaprut.ro

www.mapsofworld.com

www.panoramio.com

www.primaria.galati.ro

www.primariaghidiceni.ro

www.proapicultura.ro

www.sport.rol.ro

www.terramagazin.ro

www.toateanimalele.ro

www. zlgalati.ro

http://www.med.ugal.ro/

http://jurnalul.ro/media/raport_15_10_2013.pdf Institutul de Fizică a Pământului

„Balatonul Romaniei”, distrus de agricultura socialista

http://lege5.ro/Gratuit/geytknjyge/ordinul-nr-1964-2007-privind-instituirea-regimului-de-arie-naturala-protejata-a-siturilor-de-importanta-comunitara-ca-parte-integranta-a-retelei-ecologice-europene-natura-2000-in-romania

http://eunis.eea.europa.eu/sites/ROSCI0151/faunaflora Sit Natura 2000 – Pădurea Gârboavele (flora și fauna)

http://www.iucnredlist.org/details/58584/0

http://www.infopensiuni.ro/cazare-galati2/obiective-turistice-galati2/palatul-administrativ-din-galati_5031

cersipamantromanesc.wordpress.com

orasulmeupreferat.mediafax.ro

profude geogra.wordpress.com

astrogalati.wordpress.ro

booking.com

google earth

Institutul de Fizică a Pământului

A.N.M

tempo-online