Results of plagiarism analysis from [619145]

13.9%

Results of plagiarism analysis from
2020-01-14 15:41 UTC
Disertatie-GRIGORESCU MIHAIL
BOGDAN-pareza-sciatica-hernie-de-disc (1).doc
Date:
2020-01-14 15:21 UTC

All sources
100

Internet sources
100
[0]


romantauneivieti.blogspot.com/2010/02/voi-fi-fericirea-ta-te-am-imbracat-cu.html
3.1%

40 matches


3 documents with identical matches
[4]


www.topmasaj.ro/download/afect16.doc
2.0%

25 matches

[5]


edoc.pub/paralizia-de-nerv-periferic-masajkinetoterapiero-pdf-free.html
1.9%

15 matches

[6]


www.clinicakinetoterapie.ro/afectiuni-tratabile.html
1.3%

13 matches

[7]


www.clinicakinetoterapie.ro/rpg.html
1.2%

12 matches

[8]


www.slideshare.net/bfktpro/paralizia-nervului-sciatic
1.0%

12 matches

[9]


www.clinicapolisano.ro/wp-content/uploads/2013/12/brosura-pacientului-3mm-bleed.pdf
1.3%

10 matches

[10]


www.clinicakinetoterapie.ro/despre-kinetolife.html
1.2%

7 matches

[11]


www.topmasaj.ro/download/afect13.doc
1.0%

14 matches

[12]


www.topmasaj.ro/download/afect33.doc
0.8%

11 matches

[13]


topmasaj.ro/download/afect6.doc
0.8%

12 matches

[14]


uytreertyu.blogspot.com/2014/07/artroza-pumnului-si-mainii-propriu-zise.html
0.7%

7 matches

[15]


www.slideshare.net/adrianalaura3/afect9
0.7%

10 matches

[16]


ro.scribd.com/document/397784271/Coloana-Vertebrala-in-Intregime
0.4%

9 matches

[17]


biblioteca.regielive.ro/licente/medicina/recuperarea-in-sindroamele-algice-si-disfunctionale-cervico-dorsale-347848.html
0.4%

6 matches

[18]


ro.scribd.com/doc/203519333/Kinetoterapia-in-Hernia-de-Disc-Operata
0.5%

6 matches

[19]


www.sfatulmedicului.ro/Hernia-de-disc-si-lombosciatica/hernia-de-disc_329
0.5%

5 matches

[20]


docplayer.fr/84099313-Stil-de-viata-sanatos.html
0.3%

6 matches

[21]


www.kinetikmed.com/Tratamente-afectiuni/Tratamente-afectiuni-spate-si-abdomen/tratament-hernie-de-disc.html
0.5%

5 matches

[22]


www.slideshare.net/narcisturlea/biomecanik
0.4%

5 matches

[23]


www.crudis.ro/exercitii-pentru-hernia-de-disc-l5-s1/
0.4%

5 matches

[24]


biblioteca.regielive.ro/cursuri/anatomie/osteologie-191226.html
0.3%

6 matches


1 documents with identical matches
[26]


www.slideshare.net/edituraall/victor-papilian-anatomia-omului-vol-1-aparatul-locomotor
0.4%

6 matches

[27]


edoc.pub/kinetoprofilaxie-ichim-enepdf-pdf-free.html
0.4%

5 matches

[28]


www.kinetikmed.com/Tratamente-afectiuni/Tratamente-afectiuni-spate-si-abdomen/tratament-lombosciatica.html
0.5%

4 matches

0.5%

4 matches

[29]


www.clinicakinetoterapie.ro/
0.4%

4 matches

[30]


www.scrigroup.com/sanatate/Spondiloza-dorsolombara-dorsol21212.php
0.3%

5 matches

[31]


dictionary.sensagent.com/articulatie/ro-ro/
0.3%

6 matches

[32]


ro.scribd.com/document/419857280/MG-Pgen-Spondilita-Anchilozanta
0.2%

3 matches

[33]


www.elipetromed.ro/sciatica.html
0.3%

5 matches


1 documents with identical matches
[35]


docshare.tips/nursing_57686d88b6d87f28318b468b.html
0.2%

4 matches

[36]


edoc.pub/grile-gelu-onose-pdf-free.html
0.2%

4 matches

[37]


www.ymed.ro/oasele-coloanei-vertebrale-columna-vertebralis/
0.2%

5 matches

[38]


www.scrigroup.com/sanatate/KINETOTERAPIA-SI-COLOANA-VERTE64786.php
0.3%

3 matches

[39]


ro.seniorcare-e.com/kak-lechit-vyvih-golenostopa-v-domashnih-uslovijah
0.1%

3 matches

[40]


www.arcadiamedical.ro/articol/reabilitarea-patologiei-discale-a-coloanei-vertebrale-prin-sistemul-david/
0.2%

3 matches

[41]


danvasilache.ro/12-exercitii-pentru-hernie-de-disc/
0.2%

3 matches

[42]


pt.scribd.com/document/16517167/Nevralgia-Sciatica-2
0.2%

3 matches

[43]


www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/MISCARILE-COLOANEI-VERTEBRALE15.php
0.3%

4 matches

[44]


cristiankinetoterapy.blogspot.com/2012_03_12_archive.html
0.2%

3 matches

[45]


ro.lehighvalleylittleones.com/1724-recovery-after-rupture-of-the-knee-meniscus.html
0.1%

2 matches

[46]


www.medicinasportiva.ro/SRoMS/revista/Nr.6 2006/Abordarea metodologica a factorilor de risc in traumatologia sportiva din volei.html
0.2%

2 matches

[47]


www.qdidactic.com/didactica-scoala/biologie/anatomie/coloana-vertebrala-vertebrele524.php
0.2%

5 matches

[48]


ziaruloglinda.blogspot.com/2015/09/hernia-de-disc-lombara.html
0.1%

3 matches

[49]


edoc.pub/curs-masaj-antistres-si-recuperator1-pdf-free.html
0.1%

2 matches

[50]


www.slideshare.net/drosi/articulatii-colonei-vertebrale-si-toracelui
0.1%

3 matches

[51]


pt.scribd.com/document/63988232/Paralizia-de-Nerv-Periferic-masajkinetoterapie-ro
0.1%

1 matches

[52]


docshare.tips/draft-strategie-delta-dunarii_577bcd78b6d87f8e4e8b487c.html
0.1%

2 matches

[53]


clinicavimed.ro/category/fizioterapie/
0.2%

2 matches

[54]


edoc.pub/subiecte-rezolvate-anato-anul-2-semestrul-1-3-pdf-free.html
0.1%

3 matches

[55]


www.kotsuban-yumeiho-taiso.ro/notiuni-de-anatomie-si-biomecanica-ale-coloanei-vertebrale/
0.2%

2 matches

[56]


ro.lifehealthdoctor.com/abuse-deterrent-painkillers-unlikely-to-deter-addicts-27674
0.1%

2 matches

[57]


ro.naturalchoiceshealthcenter.com/siringomielija-chto-jeto-takoe.html

[57]


ro.naturalchoiceshealthcenter.com/siringomielija-chto-jeto-takoe.html
0.1%

2 matches

[58]


pt.scribd.com/doc/40710518/Articulatiile-coloanei-vertebrale
0.2%

3 matches

[59]


doku.pub/documents/metodologie-si-tehnici-de-kinetoterapie-1q7jxx86exqv
0.1%

2 matches

[60]


ascensiuneaspiritului.blogspot.com/2017/07/?m=0
0.1%

2 matches

[61]


marker.to/cepSt9
0.1%

2 matches

[62]


www.slideshare.net/andreeatrsc/documentstips-traumatologie-sportivacurs
0.1%

2 matches

[63]


ro.scribd.com/document/229733964/Hernia-de-Disc-Operata-masajkinetoterapie-ro
0.1%

1 matches

[64]


legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G3AFXNFQUNJEPR34LBKFQPCXI18
0.1%

2 matches

[65]


ro.amb-healthcare.com/podagra-i-beg.html
0.1%

2 matches

[66]


ro.scribd.com/document/16517189/spondiloza-dorso-lombara
0.1%

1 matches

[67]


www.articole.famouswhy.ro/articulatiile_intrinseci_ale_coloanei/
0.1%

1 matches

[68]


archive.org/stream/CarteObstreticaGinecologie/carte obstretica ginecologie_djvu.txt
0.1%

1 matches

[69]


www.revistagalenus.ro/practica-medicala/hernia-de-disc-lombara-hdl-diagnostic-si-tratament-actual/2/
0.1%

3 matches

[70]


b-ok.org/book/5227113/f7a060
0.1%

2 matches

[71]


newsmed.ro/hernia-de-disc/
0.1%

2 matches

[72]


www.esanatos.com/anatomie/coloana-vertebrala/Articulatiile-coloanei-vertebr22918.php
0.1%

2 matches

[73]


pt.slideshare.net/CrsGabriel/toru-namikoshishiatsustretchingcuprinsclasic
0.1%

2 matches

[74]


www.slideshare.net/bellaizabela5/curs-terapie-manuala
0.1%

2 matches

[75]


docplayer.gr/54657693-Scoala-postliceala-sanitara-de-stat-grigore-ghica-voda.html
0.1%

1 matches

[76]


edoc.pub/gimnastica-pentru-vase-i-articulaii-pdf-free.html
0.1%

2 matches

[77]


www.oportunitatiegale.ro/pdf_files/Participarea la ed. a copiilor romi.pdf
0.0%

1 matches

[78]


www.clinicakinetoterapie.ro/contact.html
0.1%

1 matches

[79]


edoc.pub/kinetoterapie-carte-rodica-cotoman-metodica-desfasurarii-practice-curs-spiru-haretdoc-pdf-free.html
0.1%

2 matches

[80]


docshare.tips/anatomie-histologie-embriologie_57711b10b6d87f8b4f8b546b.html
0.0%

1 matches

[81]


edoc.pub/cristiannegureanu-intraterestriisinouaordinemondiala1008doc-pdf-free.html
0.0%

1 matches

[82]


ro.mondozena.com/articles/treino/descanso-entre-as-sries.html
0.0%

1 matches

[83]


www.medicinasportiva.ro/SRoMS/revista/Nr.6 2006/Studiul eficientei biofeedback-ului electromiografic in recuperarea leziunilor posttraumatice ale genunchiului.html
0.0%

1 matches

[84]


www.authorstream.com/Presentation/negoteielena-3038317-traumatismele-craniocerebrale-si-vertebromedulare/
0.0%

1 matches



www.ipex.eu/IPEXL-WEB/dossier/files/download/082dbcc556e2d5740156e523d2c7017e.do

[85]


www.ipex.eu/IPEXL-WEB/dossier/files/download/082dbcc556e2d5740156e523d2c7017e.do
0.0%

1 matches

[86]


docshare.tips/135097251-anatomie_57711b66b6d87f8a3c8b4c67.html
0.0%

1 matches

[87]


legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G09GYEBN3H032A38CW5IMKW97DV
0.0%

1 matches

[88]


rum.starmedicalstaffing.com/priznaki-doa-1-stepeni.html
0.0%

1 matches

[89]


articole.famouswhy.ro/caracteristicile_coloanei_vertebrale/
0.1%

1 matches

[90]


tiptiktak.com/biochimia-efortului-gratiela-vajaiala.html
0.0%

1 matches

[91]


www.prwave.ro/28-de-start-up-uri-romanesti-accelerate-in-programul-hubcelerator/
0.0%

1 matches

[92]


www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/com/com_com(2012)0369_/com_com(2012)0369_ro.pdf
0.0%

1 matches

[93]


ro.amb-healthcare.com/zarjadka-ot-osteohondroza-s-bubnovskim.html
0.0%

1 matches

[94]


edoc.pub/examenul-neurologicpdf-pdf-free.html
0.0%

1 matches

[95]


www.durereadespate.ro/hernia-de-disc-cauze-simptome-tratament/
0.1%

1 matches

[96]


www.clujazi.ro/noua-runda-de-inscrieri-programul-techcelerator-pentru-start-urile-de-tehnologie-sustinut-financiar-de-gapminder/
0.0%

1 matches

[97]


slidelegend.com/studiul-china-coaching-in-alergare_59ec3a791723ddb984b6d9b6.html
0.0%

1 matches

[98]


rum.starmedicalstaffing.com/sustavnaja-bol-v-nogah.html
0.0%

1 matches

[99]


raportuldegarda.ro/reumatologie-eular-madrid-2019/
0.0%

1 matches

[100]


superfit-blog.com/motion-free-pret-comentarii-consecintele-cumpara-de-la-farmacie-sau-de-pe-site-ul-producatorului/
0.0%

1 matches

[101]


billieshealthconnection.com/kak-lechat-razryv-meniska.htm
0.0%

1 matches

[102]


www.asebuss.ro/wp-content/uploads/2019/11/Raport-de-autoevaluare_EMBA_2019.docx
0.0%

1 matches

[103]


vdocuments.site/articulatiile-coloanei-vertebrale-558bfd0cf31f8.html
0.1%

1 matches

[104]


www.divahair.ro/sanatate/discopatie-lombara-cauze-simptome-tratament
0.0%

1 matches

53 pages, 11068 words
Due the properties of the file, the conversion process was able to extract only the text.
PlagLevel:
13.9%
selected /
13.9%
overall
151 matches from 105 sources, of which 105 are online sources.
Settings
Data policy:
Compare with web sources, Check against my documents
Sensitivity:
Medium
Bibliography:
Consider text
Citation detection:
Reduce PlagLevel
Whitelist:
–

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Specializare master:
Educatie fizică – Managementul activiăților formale, non-formale și derecuperare a stării de sănătate
ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV. DR. CIOROIU SILVIU-GABRIEL
ABSOLVENT:
GRIGORESCU MIHAIL BOGDAN
BRAȘOV 2020ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN RECUPERAREA PAREZEI SCIATICE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOARE ÎN URMA OPERAȚIEI DE HERNIE DE DISC

2
STRUCURA LUCRĂRII DE DISERTATIE
INTRODUCERE
•Motivul, scopul și sarcinile cercetării……………………………………………………………………….5 •Ipoteza cercetării…………………………………………………………………………………………………..7

CAPITOLUL I – PREZENTARE TEORETICĂ
I.1. Particularități anatomo-funcționale ale coloanei vertebrale……………………………………………8
I.1.1. Coloana vertebrală…………………………………………………………………………………………………..8
I.1.2. Scheletul coloanei vertebrale…………………………………………………………………………………….8
I.1.3. Caractere generale ale vertebrelor………………………………………………………………………………9
I.1.4. Importanța funcțională a coloanei [48]
vertebrale………………………………………………………………13
I.1.5. Articulațiile coloanei vertebrale…………………………………………………………………………………13
I.1.6. Biomecanica coloanei vertebrale………………………………………………………………………………14
I.2. Tratamentul medical indicat în recuperarea herniei de disc…………………………………………….16
I.3.a. Rolul kinetoterapiei în recuperarea herniei de disc în România…………………………………….20
I.3.b. Rolul kinetoterapiei în recuperarea herniei de disc în străinătate…………………………………..27
CAPITOLUL II – ORGANIZAREA CERCETĂRII
II.1. Locul de desfășurare al recuperării și condițiile disponibile…………………………………………..29
II.2. Aparate, instalații și materiale ajutătoare…………………………………………………………………….29

II.3. Metode de cercetare…………………………………………………………………………………………………30
II.4. Procedura de desfășurare a cercetării…………………………………………………………………………30
CAPITOLUL III – PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA STATICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII
3
III.1. Anamneza și evaluarea clinică și funcțională…………………………………………………………….32
III.2. Examenul clinic general………………………………………………………………………………………….33
III.3. Planull kinetoterapeutic………………………………………………………………………………………….33
III.4. Bilanț articular……………………………………………………………………………………………………….40
III.4.1.a. Bilanț articular-coxofemurală-testare inițială……………………………………………..40
III.4.1.b. Bilanț articular-genunchiului-testare inițială………………………………………………41
III.4.2.a. Bilanț articular-coxofemurală-testare intermediară……………………………………..41
III.4.2.b. Bilanț articular-genunchiului-testare intermediară………………………………………42
III.4.3.a. Bilanț articular-coxofemurală-testare finală……………………………………………….42
III.4.3.b. Bilanț articular-genunchiului-testare

finală………………………………………………..43
III.4.4. Evoluția mișcărilor din articulația coxofemurală pe parcursul recuperării……………………44
III.4.5. Evoluția mișcărilor din articulația genunchiului pe parcursul recuperării…………………….45
III.5. Bilanț muscular………………………………………………………………………………………………………46
III.5.1.a. Bilanț muscular-testare inițială…………………………………………………………………46
III.5.1.b. Bilanț muscular-testare intermediară………………………………………………………..47
III.5.1.c. Bilanț muscular-testare finală………………………………………………………………….47
III.5.2. Evoluția bilanțului muscular în timpul programului de recuperare………………….48
Rezultatele obținute în urma programului de recuperare …………………………………………………….48
Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………………50
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………51 [10]
4
INTRODUCERE
Kinetoterapia reprezintă terapia prin mișcare realizată prin programe specifice de recuperare medicală și sportivă, în scopul reabilitării unor funcții diminuate sau dezvoltării niveluluimorfo-funcționalîndiferitesuferințe.

Acest domeniu a apărut în urmă cu aproximativ 5000 de ani, dovadă că omul din cele mai vechi timpuri cunoștea beneficiile exercițiilor de mișcare pentru prevenirea, menținerea, dar și refacerea stării de sănătate. Așadar, terapia prin mișcare s-a [29]
născut odată cu ființa umană, iar vechimea kinetoterapiei reprezintă dovada clară avalorii și importanței acesteia. [Sbenghe, 1987, p. 15-18 ].
Practicarea exercițiilor fizice în funcție de obicetivul urmărit reprezintă un aspect favorabil. Efectuarea exercițiilor fizice în aer liber și în apă le mărește gradul de utilitate ceea ce conduce la obținerea a numeroase efecte benefice.
La începutul secolului XX, kinetoterapia s-a extins în strânsă legătură cu celelalte
specialități medicale conducând în acest fel la apariția specialiștilor pe profile de patologie. Tot în acest secol apar o multitudine de metode ce aparțin kinetoterapiei și în momentul de față. Cele mai cunoscute și utilizate metode sunt:Bobath, Klapp, Kabat, Rood, Williams, tehnicile de FNP, izokinezie, stretching. [Sbenghe, 1987, p. 25–27].
Motivul alegerii temei: Alegerea unui program kinetoterapeutic corespunzător de
exerciții fizice în vederea recuperării herniei de disc reprezintă un factor esențial în diminuarea perioadei de reabilitare a afecțiunii și în revenirea individului la o viață social normală, lipsită de complexe patologice.
Scopul cercetării a fost de a realiza un studiu prospectiv al traumatismelor [46]
apărute în
urma operațiilor de hernie de disc, dând o definiție precisă noțiunii de traumatism, urmărind datele mecanismelor traumatismelor și examinându-le, pentru a obține informații exacte asupra acestora și a putea astfel recomanda metode profilactice eficiente.
5
Obiectivele cercetării: sunt desemnate de modul în care se desfășoară procesul terapeutic, dorindu-se obținerea unor rezultate cât mai apropiate de scopul propus.
● S-a încercat utilizarea unor mijloace terapeutice specifice, care să țină seama de toți
factorii interesați în instruirea pacientului asupra programului de recuperare;
● Astfel, scopul final obligatoriu al tratamentului este refacerea integrală [27]
anatomică și
funcțională, restitutio ad integrum, a pacientului;
● Mijloacele de tratare să fie cât mai eficiente, cât mai puțin traumatizante [6]
organic și mai ales psihic;
● Stabilirea diagnosticului trebuie să fie foarte exactă, complexă și sigură, [27]
pentru a se putea aplica un tratament specific, complex și intensiv în vederea

recuperării pacientului;
Sarcinile cercetării: În vederea derulării optime a cercetării ce face obiectul lucrării
prezente și creării unui cadru etalon științific, potrivit cunoștințelor acumulate în cadrul orelor teoretice și practice din cadrul facultății, ca și a îndrumării permanente și consecvente a coordonatorului științific, am considerat importantă realizarea următoarelor sarcini:
● documentarea din literatura de specialitate;
● analizarea tuturor mijloacelor utilizate;
● analizarea rezultatelor obținute de către subiect la evaluările inițiale și la cele finale;
● participarea la discuții cu specialiști din domeniu;
● alcătuirea programului de recuperare;
● aplicarea programului de recuperare;
● prelucrarea datelor și înregistrarea acestora;
● realizarea concluziilor și a propunerilor;
● redactarea lucrării;
6
Ipoteza cercetării: Consider că prin aplicarea programului kinetic în vederea [29]
recuperării traumatismului, acesta din urmă se va putea ameliora și trata doar prinelaborarea unui tratament corespunzător și adaptat nevoilor/necesităților pacientului, kinetoterapia reprezentând o metodă foarte eficientă de a-i reda pacientului independența funcțională și de a-l reintegra din punct de vedere social.

7
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
I.1. Particularitățile anatomo funcționale ale coloanei vertebrale;
I.1.1. Coloana vertebrală [40]
Coloana vertebrală este cea mai importantă componentă a scheletului osos și a aparatului
locomotor, fiind un punct de ancorare pentru celelalte componente care alcătuiesc

corpul uman. Reprezintă axul central al structurii fizice a omului, starea sa reflectându-se asupra întregului organism [ http://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-vertebrale/notiuni-de-anatomie-ale-coloanei-vertebrale.html ].
Coloana vertebrală are o mare importanță funcțională, fiind formată prin [38]
suprapunerea a 33-34 vertebre, legate între ele prin articulații, 344 de suprafețe articulare, 24 de discuri intervertebrale și 365 de ligamente cu 730 de puncte de inserție. Constituie un întreg rezistent, dar flexibil, mobil și elastic. Acest lucru permite trunchiului să efectueze mișcări variate (flexie, extensie, înclinare, răsucire). Lungimea coloanei vertebrale diferă în funcție de sex, la [16]
barbați 73 cm și la femei 63 cm, și reprezintă 40% din lungimea totală a corpului [Sbenghe, 1999].
I.1.2. Scheletul coloanei vertebrale [22]
Coloana vertebrală este alcătuită din segmente osoase numite vertebre. Acestea [22]
prezintă o parte anterioară, numită corp, și o parte posterioară numită arc, iar între cele două se găsește canalul vertebral. În ciuda faptului că vertebrele au anumite caractere generale, ele prezintă și modificări regionale, raporturi anatomice diferite și diferențe funcționale și sunt situate în porțiunea posterioară a trunchiului astfel:
● Vertebrele cervicale: se găsesc în regiunea gâtului, sunt în număr de 7 vertebre, [17]
notate de la C1 la C7 și formează coloana cervicală. Vertebrele din zona cervicală prezintă un corp mic și alungit transversal, proces spinos scurt, cu vârf bifid, gaură vertebrală triunghiulară, cu baza orientate spre corpul vertebrei și procese articulare orientate aproape orizontal;
8
● Vertebrele toracale (dorsale): se găsesc în regiunea toracelui, sunt în număr de [24]
12 vertebre, notate de la T1 la T12 și formează coloana toracică. Vertebrele din această zonă sunt caracterizate prin corp vertebral ușor alungit antero-posterior, care prezintă două sobituri superioare și două scobituri inferioare, prin proces spinos prismatic, triunghiular, orientat oblic în jos și prin procese articulare vertical, dispuse în plan frontal;● Vertebrele lombare: se găsesc în regiunea lombară, sunt în număr de 5 vertebre, [16]
notate de la L1 la L5 și formează coloana lombară. Corpul vertebrelor lombare este cel mai voluminous, diametrul transversal depășindu-l pe cel antero-posterior, procesul spinos al acestora este bine dezvoltat, dreptunghiular, orientat dinainte înapoi și procesele articulare din zona lombară prezintă o direcție vertical și sunt orientate în plan sagital [Cioroiu, 2006 , pg. 29-31];● Vertebrele sacro-coccigiene: se găsesc în regiunea pelvisului astfel: un număr de [70] [16]
5 vertebre sacrate, notate de la S1 la S5 și un număr de 4-5 vertebre coccigiene, notate de la Co1 la Co5;Vertebrele cervicale, toracale și lombare sunt oase mobile și independente și sunt considerate vertebre adevărate.
Vertebrele sacrale și vertebrele coccigiene se sudează, dând naștere la două formațiuni osoase: sacrul și coccisul. Acestea se mai numesc vertebre false [16]
[Papilian, 2003, p.17].

I.1.3. Caractere generale ale vertebrelor
● Corpul vertebral (corpus): este situat pe partea anterioară și prezintă două fețe, una
cranială și cealaltă caudală;
9
● Arcul vertebral (arcus): este situat pe partea posterioară și este alcatuit din:
• două lame vertebrale (lamina arcus vertebrae): care se întind de la pediculi la [24] [50]
procesul spinos. Lamelele prezintă fața anterioară, fața posterioară, două margini,o extremitate medială și una laterală;• procesul spinos (processus spinosus): pornește de la locul de unire al celor două [47]
lamele vertebrale și se prelungește înapoi. Este format dintr-o bază, un vârf, douăfețe laterale, o margine superioară și una inferioară;• procesele transverse (procesus transversus): reprezintă două proeminențe formate [54]
dintr-un vârf, o bază, o față anterioară și una posterioară, o margine superioară și alta inferioară;• procesele articulare (processus articularis): sunt în număr de patru, două [24]
superioare și două inferioare;● Pediculii arcului vertebral (pediculus arcus vertebrae): sunt două punți care [24]
unesc extremitatea fiecărui arc vertebral cu arcul vertebrei și prezintă pe marginile lor, cranial și caudal, incizurile vertebrale. Acestea din urmă, prin suprapunere, formează gaura intervertebrală prin care trec nervii spinali.● Gaura intervertebrală (foramen vertebrale): reprezintă spațiul delimitat înapoi de arcul vertebral, înainte de corpul vertebrei și pe laturi de către pediculii vertebrali, care găzduiește măduva spinării; [Robacki, 1985, p.183-184]. [26]

Vertebra-reprezentare schematică
10
Anumite vertebre prezintă particularități anatomice, care le diferențiază chiar și în cadrul regiunii din care fac parte, formandu-se astfel caractere speciale ale vertebrelor [Papilian, 2003, p.18].
● Atlas (C1): este prima vertebră cervicală, nu prezintă corp vertebral și este [26]
formată din două mase laterale unite printr-un arc anterior și unul posterior. Procesele transversale sunt voluminoase, se găsesc lateral de cele două mase și [44]
prezintă un orificiu pe unde trece artera vertebrală.● Axis (C2): este a doua vertebră cervicală și prezintă o proeminență verticală pe fața superioară a corpului vertebral, numită "dintele axisului". Deține o suprafațăovală, convexă pe fiecare parte a corpului, care corespunde feței inferioare a fiecărei mase laterale ale atlasului. Atât atlasul, cât și axisul au formă convexă și prezintă între ele doar două articulații clasice, ceea ce asigură o mobilitate permanent [Avramescu, http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf].● A șasea vertebră cervicală (C6): tuberculul anterior al procesului transversal [26]
este mai proeminent și este cunoscut sub numele de tuberculul Chassaignac sau tuberculul carotidian. Acesta reprezintă un reper anatomic important deoarece se poate palpa.● Vertebra proeminentă (C7): reprezintă a șaptea vertebră cervicală și se [26]
caracterizează prin proeminența procesului spinos, care poate fi palpat cu ușurintăsub piele.● A unsprezecea vertebră toracală: prezintă o singură scobitură pe corp, destinată capului costal.● A doisprezecea vertebră toracală: caracterizată printr-o singură scobitură pe corp, care este destinată capului costal corespunzător. De asemenea, este absentă fețișoara costală de pe procesul transvers, deoarece a doisprezecea coastă nu se articulează de procesul transvers al acestei vertebre [Cioroiu, 2006, p.31-32].
11[89]
Coloana vertebrală nu este rectilinie, ci prezintă două feluri de curburi: în plan [16]
sagital și în plan frontal. [16]

● Curburile în plan sagital:
•curburăcervicală(lordozăcervicală):
convexitatea orientată anterior;
•curbură toracică (cifoză toracală): concavitatea orientată anterior;•curbură lombară (lordoză lombară): convexitatea orientată anterior;•curbura sacro-coccigiană: concavitatea orientată anterior;Vederea laterală a coloanei vertebrale
● Curburile în plan frontal: sunt mai puțin
pronunțate decât curburile în plan sagital;
•curburăcervicală: concavitatea orientată la dreapta;•curbură toracală: concavitatea orientată la stânga •curbură lombară: concavitatea orientată la dreapta[Ariniș, 2006, p.70].
Coloana vertebrală în întregime A.Anterior, B. Posterior;
12
I.1.4. Importanța funcțională a coloanei vertebrale
● Protecția măduvei și a viscerelor: canalul vertebral adăpostește măduva spinării,care este învelită de meninge. Este evident rolul protector al coloanei vertebrale,datorită componentelor sale: anterior-puternice corpuri vertebrale și posterior-arcuri vertebrale suprapuse. De asemenea, protejează organele interne de traumatizare.● Rolul static, antigravitațional: în poziția de ortostatism coloana vertebrală reprezintă un ax solid care susține capul, trunchiul și membrele superioare. Transmite greutatea corpului la pelvis și la nivelul membrelor inferioare, ceea ce a dus la o dezvoltare mai mare a vertebrelor lombare.● Rolul biomecanic: coloana vertebrală realizează mișcări numeroase și ample, ceea ce permite corpului să aibă o mare mobilitate [Papilian, 2003, p.23-24].

I.1.5. Articulațiile coloanei vertebrale [50]
1. Articulații intrinseci: articulații între componentele coloanei vertebrale;
2. Articulații extrinseci: articulații ale coloanei vertebrale cu oasele învecinate(craniul, coastele, oasele coxale);
1. Articulațiile intrinseci:
● Articulațiile corpurilor vertebrale: se realizează prin intermediul discurilor
intervertebrale, ligamentelor vertebrale longitudinale, anterior și posterior;
• discul intervertebral: este o formațiune fibrocartilaginoasă, cu forma unei lentile biconvexe, formată la periferie dintr-un inel fibros (alcătuit din fibre conjunctive încrucișate care se opun îndepărtării corpurilor vertebrale; asigură stabilitatea coloanei vertebrale și protejează măduva în timpul mișcărilor exagerate) și central dintr-un nucleu pulpos ( alcătuit dintr-o masă de țesut moale, gelatinos, deformabil, cu rolul de a amortiza și de a distribui presiunea întimpul mișcărilor realizate de coloana vertebrală; poate fi comparat cu o pernuță pneumatică care asigură echilibru corpurilor vertebrale);
13[31]
• ligamentul vertebral longitudinal anterior: este alcătuit din fibre superficiale lungi care unesc 3-4 vertebre și din fibre mijloci și profunde scurte care unesc 2 vertebre adiacente. Are rolul de a lega fețele anterioare ale corpurilor și discurilor vertebrale; • ligamentul vertebral longitudinal posterior:este tot o formațiune [31]
fibroconjunctivă, sub forma unei panglici lungă, albă-sidefie, care se aplică pe fața posterioară a corpilor vertebrali, în înteriorul canalului rahidian, înaintea măduvei spinării și a durei mater. Se prezintă mai larg la nivelul discurilor [103]
intervertebrale și mai îngust la nivelul corpurilor vertebrale. Limitează mișcarea [13]
de flexie a coloanei vertebrale;
● Articulațiile proceselor articulare: cele din regiunea cervicală și toracală se prezintă
sub forma unor articulații plane, în timp ce articulațiile din regiunea lombară sunt trahoide.
● Articulațiile lamelor vertebrale: se realizează prin intermediul ligamentelor galbene, care ocupă spațiul dintre procesul articular și procesul spinos, au formă dreptunghiulară. Prezintă următoarele roluri: readucerea coloanei în poziția [67]
normală, după ce a fost flectată datorită elasticității lor, împidicarea flexiei exagerate sau bruscă a coloanei vertebrale și contribuie la menținerea poziției verticale a coloanei vertebrale;● Articulațiile proceselor spinoase: se realizează prin ligamentele interspinoase care se prezintă sub forma unor lame sagitale situate între doua procese spinoase învecinate și prin ligamentul supraspinos care apare ca un cordon fibros, puternic și unește vârful proceselor spinoase.● Articulațiile proceselor transverse: se realizează prin intermediul unor formațiuni fibroasedenumiteligamenteintertransversare[Papilian,2003,

p.92-95, http://www.esanatos.com/anatomie/coloana-vertebrala/Articulatiile-coloanei-vertebr22918.php].
I.1.6. Biomecanica coloanei vertebrale
Coloana vertebrală deține mișcări foarte întinse. Acesta realizează mișcări de flexie, extensie, înclinare laterală, circumducție și rotație. Fiecare articulație intervertebrală prezintă mișcări proprii reduse.● Flexia coloanei vertebrale: reprezintă mișcarea de înclinare a trunchiului spre înainte. Discurile intervertebrale sunt comprimate în partea anterioară, ligamentul [22]
vertebral longitudinal
14
este relaxat și ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul supraspinos sunt puse sub tensiune.Cei mai importanți flexori sunt: mușchiul drept abdominal, mușchiul oblic extern, mușchiul oblic intern, mușschiul ipiopsoas, mușchiul sternocleidomastoidian, mușchii scaleni, mușchiul lung al gâtului.● Extenia sau retroflexia coloanei vertebrale: reprezintă mișcarea de aplecare a trunchiului spre înapoi. În acestă mișcare ligamentul vertebral longitudinal [58]
anterior este întins, iar celelalte relaxate. Discurile intervertebrale sunt [43]
turtite posterior și se înalță anterior.Mușchii extensori sunt: mușchiul extensor al coloanei (ilio-costal, lung al șanțurilor vertebrale, spinal), mușchiul semispinal și multifid, mușchii interspinos, mușchiul splenius.● Înclinarea laterală a coloanei vertebrale: se realizează spre partea stângă sau [31]
spre parte dreaptă prin turtirea discului de aceeași parte și înălțarea sa în partea opusă.Principalii flexori laterali sunt: mușchiul pătrat lombar, mușchii intertransversari, mușchii scaleni, mușschiul sternocleidomastoidian, mușchiul lungal gâtului, mușchiul splenius, mușchiul ridicător al scapulei, mușchiul trapez.● Circumducția: reprezintă mișcarea rezultată din executarea succesivă a mișcărilorprecedente.● Rotația coloanei vertebrale: se execută spre stânga sau spre dreapta în jurul [43]
unui ax vertical, care trece prin centrul discurilor. Mușchii care realizează această mișcare se împart în: rotatori de aceeași parte (mușchiul oblic intern, mușchiul complex mic, mușchiul splenius), rotatori de partea opusă (mușchii sistemului transversospinal, mușchiul oblic extern, mușchiul semi-spinal, mușchiul sternocleidomastoidian, mușchiul iliopsoas, mușchiul trapez, mușchiul ridicător al coastei) [Papilian, 2003, p. 96].

15
I.2. Tratamentul medical indicat în recuperarea herniei de disc
Printre numeroasele afecțiuni care se dezvoltă la nivelul coloanei vertebrale regăsim și herniile de disc, ca fiind unul dintre cel mai frecvent deficit motor care afectează discurile vertebrale.
● Definiție: hernia de disc reprezintă o afecțiune de natură neurologică care este [6]
cauzată
în general de degenerarea inelului fibros, ceea ce duce la deplasarea nucleului pulpos de-a lungul măduvei spinării și coloanei vertebrale.
● Cauze: hernia de disc apare frecvent în urma unor răni la nivelul coloanei [0]
vertebrale,
dezvoltând astfel fisuri la nivelul stratului exterior al discurilor. Acest lucru favorizează împingerea materialului gelatinos din interiorul discului sau chiar ruperea acestuia în bucăți. Lezarea discului intervertebral poate fi provocată și de o tensionare puternică sau o presiune crescută la nivelul zonei lombare. Înaintarea în vârstă, istoricul de accidentări sau operații la nivel lombar reprezintă factori de risc pentru apariția herniei de disc.
● Simptome:
– Durere la nivelul zonei lombare, evoluând în crize din ce în ce mai lungi și la [6]
intervale
din ce în ce mai mici;
-la distal;–sexuale;Durere care iradiază pe unul din membrele inferioare;[6]
Furnicături sau amorțeală care evoluează la nivelul membrului inferior de la [6]
proximal
Deficit muscular funcțional;
Hipotrofie sau atrofie musculară la nivelul zonei afectate;[6]
Parestezii însoțite de alte tulburări senzitive în zona membrului inferior afectat;[6]
Se poate manifesta sindromul de coadă de cal, caracterizat prin tulburări sfincteriene și
● Clasificare herniilor lombare: pentru acordarea unui tratament corespunzător se va
organiza o clasificare a herniei de disc în funcție de fazele și stadiile pe care

le prezintă:
1. Faza întai sau faza de instabilitate: se caracterizează prin dureri lombare cronice, de tip postural apărute în urma deplasării ușoare a nucleului pulpos spre interioriul inelului fibros. Apar
16
frecvent în urma solicitării segmentului lombar și dispar odata cu încetarea efortului și apariția repausului.2. Faza a doua: apare în urma leziunii discului și este caracterizată prin fisuri ale inelului fibros și bombarea acestuia spre exterior. Durerea se manifestă brusc,lombosacrat unilatral sau bilateral.3. Faza a treia sau faza radiculară: caracterizată prin prolapsul nucleului pulpos în canalul spinal. Simptomatologia va apărea unilateral. Această fază prezintă 3 stadii ale evoluției:• stadiul 1 (iritativ): se atinge, fără comprimare sau lezare, rădăcina nervoasă decătre discul herniat. Apare durere de tip nevralgic, localizată unilateral, care dispare la repaus;• stadiul 2 (compresiv): se comprimă, fără lezare, rădăcina nervoasă de către discul herniat. În acest caz, durerea este însoțită de parestezii și dispar reflexele osteotendinoase;• stadiul 3 (de întrerupere): se secționează anumiți axoni sau întreaga rădăcină prin conflictul cu discul herniat. Durerea apare alături de paralizie și de deficitfuncțional muscular.4. Faza a patra: apare după vârsta de 40 ani și se caracterizează prin modificări de tip degenerativ, precum osteofitoze vertebrale, discartroză și artroză interapofizară. Durerea apare după un efort fizic ridicat și este însoțită de limitarea mobilității coloanei lombare. [Tache, http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Discopatie-vertebrala-lombara-sau-hernie-de-disc.html].
● Investigații paraclinice: confirmarea sau infirmarea diagnosticului de hernie de disc se va realiza fie prin informațiile aflate de medic în urma anamnezei și a examenului clinic, fie cu ajutorul testelor imagistice: examen radiologic, rezonanță magnetică nucleară (RMN), tomografie computerizată (CT) și miografie.
1. Anamneza: permite medicului sa obțină informații despre localizarea, iradierea și debutul durerii, despre condițiile de muncă și viață ale pacientului și despre antecedentele eredocolaterale și patologice. Aceste reprezintă informații sugestivepentru a formula un diagnostic corect.2. Examenul clinic: medicul va examina coloana vertebrală, pacientul fiind în poziție de ortostatism, pentru a observa dacă există atitudine de postură antalgică: cifoză, scolioză, lordoză. Se verifică posibilitatea de mișcare în plan frontal și în plan sagital.
17
3. Examenul radiologic: trebuie precizat că radiografia standard efectuată la nivelul zonei lombare nu oferă informații despre starea țesuturilor moi care înconjoară coloana.4. Rezonanța magnetică nucleră (RMN): oferă imagini clare și detaliate ale [0]
țesuturilor moi ale coloanei vertebrale, fiind folosit deseori pentru confirmarea diagnosticului, localizarea și severitatea herniei de disc, dar și pentru a

identifica dacă există o infecție sau o tumoară în acea zonă.5. Tomografia computerizată: se diferențiază de rezonanța magnetică nucleară prin [0]
realizarea unor imagini detaliate ale structurilor osoase ale coloanei vertebrale.6. Miografia : reprezintă o investigație foarte utilă, exactă, o tehnica invazivă care necesită efectuarea unei puncții lombare și injectarea de substanțe de contrast. Ulterior acestui lucru se realizează o radiografie a canalului și în funcție de aspect se poate stabili un diagnostic [ https://www.scribd.com/doc/135122988/Hernia-de-disc].
● Tratamentul herniei de disc:[21]
Printre obiectivele tratamentului herniei de disc se numără:
• ameliorarea durerii, îndepărtarea amorțelii de la nivelul membrului inferior [6]
afectat;
• dezvoltarea progresivă a mișcărilor complexe ale coloanei vertebrale;[6]
• reintegrarea pacientului în activitățile zilnice;[6]
• controlul posturii corecte a coloanei vertebrale lombare și a bazinului;[6]
• prevenirea riscului de recidivare și reducerea dizabilității date de durere;[6]
1. Tratamentul medicamentos: deține o vastă indicație și bineînțeles are un rol esențial
în tratarea, vindecarea și calmarea focarului de durere. Include administrarea de medicația antialgică și medicația antiinflamatorie. Scopul acestui tratament este [57]
de a reduce durerea și inflamațialocală,redândpacientuluilibertatea demișcare [http://www.sfatulmedicului.ro/Hernia-de-disc-si-lombosciatica/hernia-de-disc_4557].2. Kinetoterapie: reprezintă procedeul care prin intermediul metodelor și [10]
tehnicilor sale specifice duce la ameliorarea semnificativă a simptomelor herniei de disc. Este recomandată în [10]
18
toate stadiile evolutive ale afecțiunii, dar trebuie individualizată în funcție de stadiul și de particularitățile bolnavului. Pe lângă obiectivele stadiului acut, [21]
combaterea durerii și a inflamației, relaxarea musculaturii paravertebrale contractuate, asuplizarea trunchiului inferior, kinetoterapia urmărește recuperareatulburărilor de statică și de dinamică lombară și recuperarea eventualelor deficiențe funcționale musculare radiculare distale.3. Electroterapia: este procedura ce utilizează curenți electrici în scop terapeutic, având bune recomandări în tratarea herniei de disc. Atât curentul [14]
diadinamic, cât și curentul Trabert au un efect sedativ asupra durerilor de tip nevralgic, determinând o puternică senzație, cu aspect vibrator, o excitație a mecanoreceptorilor țesuturilor de sub electrozi.4. Terapia cu laser: este un tratament rapid și eficace, care stimulează circulațiasangvină, intervine în creșterea metabolismului celular, precum și în încetinirea

proceselor degenerative articulare. Reducerea durerii și a inflamației, relaxarea [21]
musculaturii reprezintă tot efecte ale terapiei cu laser, având un puternic efect de relaxare a musculaturii contractate.5. Masajul terapeutic: are un rol important în creșterea mobilității [20]
osteoarticulare și a tonusului muscular, tonifică inserțiile și crește nutriția discului vertebral și este un puternic calmant asupra durerilor. Aplicarea [21]
manevrelor sedative are rolul de a combate contractura musculaturii paravertebrale (care reprezintă o sursă de durere) și de a intensifica circulația și metabolismul laniveluldiscurilorșiarticulațiilorintervertebrale[Șerban, http://www.kinetikmed.com/Tratamente-afectiuni/Tratamente-afectiuni-spate-si-abdomen/tratament-hernie-de-disc.html].6. Tratamentul chirurgical: majoritatea pacienților care prezintă hernie de disc nu [0]
necesită intervenție chirurgicală, simptomele cedând de la sine cu trecerea timpului. Principalul scop al acestui tratament îl reprezintă recuperarea cât mai rapidă a unei funcții anatomice normale a segmentului afectat. Decizia intervenției [0]
chirurgicală va lua in considerație rezultatele testelor diagnostice, examenul fizic, răspunsul la celelalte tratamente, precum și discuția dintre medic și pacient din care să reiasă descrierea și urmările intervenției
Complicațiile tratamentului chirurgical:
Tratamentul chirurgical al herniei de disc lombare implică o serie de posibile [71]
complicații intra- și post-operatorii, care variază în funcție de tehnica operatorie, condițiile de mediu, statusul imunitar al pacientului și nu în ultimul rând de experiența chirurgului.
19
Intra-operatorii: reprezentate de lezarea vaselor mari sau de lezarea vezicii urinare. Această complicație se numește durotomie incidentală;
Post-operatorii: pot apărea infecții ale plăgii, spondilodiscita și recidiva herniei de disc
[Constantinescu, https://www.uoradea.ro/display2380].
I.3.a Rolul kinetoterapiei în recuperarea herniei de disc în România
● Kinetoterapia în România
Conceptul de kinetoterapie sau terapia prin mișcare se află la originea termenului creat de
Dally în 1857, anume "kinetologie", care se definește ca știință ce se ocupă cu studiul tuturor
mișcărilor organismelor vii și al structurilor care participă la efectuarea acestormișcări.
În anul 1922 se include pentru prima dată în planul de învățământ la Academia Națională de Educație Fizică și Sport(ANEFS) din București sub denumirea de ‚gimnastică medicală'. În anii 60', Adrian N. Ionescu a predat la I.C.F., astăzi ANEFS, specializări de ‚Cultura fizică medicală'. Această specializare a apărut și

la F.E.F.S. Oradea, în anul 1970.Pentru perfecționarea celor din sistemul recuperării medicale, la Oradea s-au creatîntre anii 1976-1987, studii postuniversitare de CFM.În România apar în 1981 primele două lucrări intitulate: „Kinetoterapia pre și postoperatorie”, Editura Medicală, București, autor Clement Baciu și „Masaj și kinetoterapie” – Editura Sport Turism, București, autor Vasile Marcu.În anul 1992 s-a hotărât denumirea viitoarei profesiuni: Kinetoterapie, provenită din grecescul-mișcare și terapewein-stabilitatea căilor și mijloacelor profilactice, tratare și recuperare medicală. În acel an a apărut specializarea de kinetoterapie în cadrul facultăților din București, Oradea și Bacău ca mai apoi să se extindă în alte orașe cum ar fi Cluj-Napoca, Galați, Craiova, Iași. Pitești, Timișoara sau Drobeta Turnu Severin.Din ultima lună a anului 1997, kinetoterapia face parte din ‚Clasificatorul Ocupațiilor din România', în categoria „Medici și asimilați” [ Turcanu, 2011, p.7,109-110 ].
● Etapele tratamentului
Recuperarea prin kinetoterapie conține două etape:
20
1. Etapa de repaus: în care se vor face mobilizări active sau activo-pasive articulațiilor vecine. În această etapă se urmărește menținerea tonusului musculaturii prin exerciții izometrice și antrenarea forței musculare a celorlalte segmente.2. Etapa post-repaus: care prezintă următoarele obiective: împiedicarea apariției [9]
trombozelor venoase, ameliorarea durerii, relaxarea musculaturii, tonifierea musculaturii abdominale și paravertebrale, ameliorarea amplitudinii de mișcare, conștientizarea posturii.În linii mari, kinetoterapia va avea rolul de a menține activitatea generală și segmentară în limitele normalului, dar respectând cu mare precauție și precizie timpul de repaus. Se poate începe cu exerciții asupra segmentului afectat și asupraîntregului organism încă din a doua zi după operație.
● Recuperarea funcțională
Indiferent de tratamentul ortopedic sau chirurgical efectuat herniei de disc, tratamentul
recuperării funcționale va trebui început imediat după perioada de repaus. Această perioadă se caracterizează prin contracții izometrice ale mușchilor paravertebrali și prin izometria musculaturii care antrenează segmentele libere. Cu cât mobilizarea va fi mai timpurie cu atât eficacitatea acesteia este mai însemnată.
● Kinetoterapia
Recuperarea în perioada postoperatorie a herniei de disc reprezintă de fapt kinetoprofilaxia secundară de prevenire a recidivelor prin 'școala spatelui' care prezintă un set de reguli și exerciții (efectuate în perioadele precedente) menite să asigure o postură corectă, un echilibru bun de forțe la nivelul musculaturii

implicate în statică și dinamică, cât și protecția coloanei vertebrale.
Cea mai frecventă metodă de kinetoterapie utilizată în recuperarea herniei de disc [48]
este
programul Wiliams și se recomandă de medic, în funcție de stadiul în care se află boala.
a. Perioada acută: prezină durere intensă, contractură lombară, cu sau fără limitarea mobilității. Se recomandă reechilibrarea pacientului din punct de vedere reactiv, relaxarea generală în scopul scăderii stării de tensiune psihică determinate de durere, decontracturarea generală și scăderea irtației nervului.
21
b. Perioada subacută: durerile din culcat dispar și devin suportabile dacă nu-și mobilizează coloana. Se urmărește creșterea supleței lombare și tonifierea musculaturii abdominale și extensoare lombară.c. Perioada cronică: în timpul mobilizării coloanei durerile devin moderate, însă pot persista contracturile paravertebrale. Obiectivele acestei faze sunt: conștientizarea poziției corecte a coloanei lombare și a bazinului, "înzăvorarea" [40]
coloanei lombare și menținerea forței musculare(musculaturatrenului inferiorșimușchiifesieri)[Șerban, http://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperare-medicala/Recuperare-coloana-vertebrala/programul-williams-faza-i-ii-iii.html ].
● Hidroterapia[5]
Se folosește în scop profilactic și curativ și reprezintă aplicarea unui număr variat de procedure care au la bază apă la diferite temperaturi și sub diverse stări de agregare. Mobilizarea în mediul acvatic este mai puțin dureroasă datorită relaxării musculaturii. Acest fenomen se realizează sub influența apei calde și [0]
conform legii lui Arhimede în care se pierde greutatea corpului ce apăsă pe articulații în mediul terestru.
În hernia de disc lombară se pot folosi următoarele proceduri:
Băile ascendente fierbinți complete: se umple cada cu apă la temperatura de 350 C.[0] [0]
Pacientul se așează inclusiv cu umerii în apă. Temperatura apei crește din minut în [15]
minut prin adăugarea apei fierbinți. Prin acest proces, temperatura apei ajunge la 41-430 C, iar cea a bolnavului la circa 390 C. Durata băii este mai lungă, de la o oră ajungând până la 5 ore în anumite cazuri. Acționează prin faptul că provoacă o vasodilatație la nivelul tegumentului
însemnată ce duce la supraîncălzirea organismului.
Baia de jumatate sau halbbad: această baie se efectuează într-ocadă mai mare decât [5] [5]
cele obișnuite cu apă la temperatura de 320 C.Se umple cada până la înalțimea de [5]
28-30cm, astfel încât apa să acopere jumatatea inferioară a bolnavului până la ombilic. Pacientul se așează în așa fel încât în baie în spatele lui să rămână un [5]
spațiu suficient pentru manipulațiile tehnicianului. Bolnavul este invitat să- [5]
șispele fața și să se fricționeze ușor pe mâini, torace și abdomen.Tehnicianul se [5]
așează la stânga și puțin în spatele bolnavului, ia în mâna dreaptă un vas special

cu capacitate de 1,5l și face 10-15 turnării rapide asupra spatelui și umerilor bolnavului,
22
realizate prin lovirea și proiectarea în același timp a apei din cadă asupracorpului pacientului. După aceea execută fricțiuni rapide cu apă pe spate și [5]
parțile laterale ale toracelui în direcție verticală de sus în jos și invers. Tehnicianul se mută apoi și execută aceleași turnării și fricțiuni și pe fața [5]
anterioară a corpului. Halbbadul poate fi completat cu o turnare energică executată [5]
de la 1-1,5m asupra toracelui și abdomenului, în scopul stimulării respirației, circulației și creșterii tonicității mușchilor din regiunea interesată. Durata băii [5]
este de 3-5 minute;Baia caldă simplă: se va efectua într-o cadă normală, pe durata de 15-30 minute, înapă la 36-37 de grade. Are efect sedativ general, acționând prin factorul termic șipresiunea hidroterapică a apei;Baia kinetoterapeutică: se realiză într-o cadă de dimensiuni mai mari, umplută în proporție de 70-80% cu apă la temperatura de 35-380 C. În primele 5 minute, pacientul va fi lăsat liniștit în baie, apoi următoarele 5 minute, kinetoterapeutulva efectua mișcări cu pacientul sub apă. După această demonstrație, pacientul va filăsat în repaus ca mai târziu să realizeze singur mișcările efectuate de către specialist. Durata băii va fi de 20-30 minute și acționează termic șimecanic asupra bolnavului;
Baia cu masaj: se face în apă cu temperatura de 36-390 C. Se execută masaj asupra zonei
interesate. Durata băii este direct proporțională cu durata masajului efectuat. Această baie acționează termic și mecanic [http://www.masajkinetoterapie.ro/afectiuni.php].
● Termoterapia:
Este un tratament nespecific, care utilizează factorul termic (lumină, apă, aer, parafină, nămol, nisip) ca agent terapeutic. Prezintă următoarele efecte: circulatorii, de creștere a elasticității, decontracturant, antialgic [Major, http://www.kinetoflex.ro/servicii/termoterapia-crioterapia.html ].Împachetarea cu nămol: presupune amestecarea nămolului cu apă fierbinte până se formează o masă vâscoasă. Se aplică nămolul la 30-400 C pe cearșaf, într-un strat gros de 2-3 cm și se așează pe părțile laterale și anterioare ale corpului, evitândregiunea precordială. Pentru a se evita congestia cerebrală se aplică pacientului o [0]
compresă rece pe frunte. Durata procedurii este de 20-40 minute. La sfârșit, [13] [0]
bolnavului i se aplică un duș cald.Efectele nămolului:
– Efect mecanic: produce excitația pielii datorită micilor particule componente; [0]
23
– Efect fizic: crește temperatura corpului cu 2-30 C;
– Efect chimic: corpul absoarbe anumite substanțe pe care le conține nămolul; Împachetările cu parafină: se realizează prin aplicarea de parafină topită pe tegumentulinteresat, intr-un strat de 0,50-1 cm grosime. Aceasta produce o supraîncălzire [8]

profundă și constantă a țesuturilor până când temperatura pielii se încălzește la 38-400 C, timp de 30 minute, provocând o transpirație însemnată. Hiperemia se observă la desfacerea parafinei. După această metodă intervine procesul de răcire. Se aplică de 2-3 ori, introducând de fiecare dată segmentul la un nivel inferior [5]
față de precedentul.Baia de lumină cu becuri electrice: reprezintă proceduri de sudație, utilizând razeinfraroșii în spații închise. Se efectuează complet în dulapuri de lemn cu becuri [0]
și parțial în dispozitive adaptate. Durează între 5 și 20 minute și se termină cu o [0]
procedură de răcire;Băile de abur: se folosește căldura umedă sub formă de vapori, care aduc un aport [0]
mare
de căldură, ridicând temperatura corpului într-un timp relativ scurt. Pentr a fi [0]
ușor de suportat se pleacă de la o temperatură de 38-420C care urcă treptat la 50-550 C. Durata lor variază între 5 și
30 minute, aplicându-se pacientului o compresă pe frunte, inimă și pe ceafă. Baia [0]
de abur se termină cu o procedură de răcire, baie sau duș rece. Datorită efectului [0]
puternic, aceste băi nu se pot aplica unui pacient mai mult de 2-3 ori pe săptămână; [Clarence , 1999, p.73-76].
● Electroterapia:
Este partea fizioterapiei, care utilizează acțiunea diverselor forme ale energiei [0]
electrice, asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic. Principalele efecte ale electroterapiei sunt: antialgic, antiinflamator, hiperemiant, decontracturant.Curentul diadinamic: se aplică curentul diadinamic cu polul negativ pe punctul dureros și polul pozitiv proximal, difazat fix 4', perioadă lungă 4'. Durata [35]
aplicării variază între 4-8 minute, o dată sau de două ori pe zi, timp de 8-10 ședințe;Curentul galvanic: are o intensitate care variază între 8 și 15 miliamperi, se aplica 10-30 minute pe zi, timp de 10-15 ședințe;Curentul Trabert: se aplică timp de 15-20 minute, o dată sau de două ori pe zi, [35]
timp de 6-8 ședințe. Se recomandă creșterea treptată a intensității; [14]
Efectele antalgice ale curentului galvanic și ale curentului Trabert se explică [14]
prin excitația cu aspect vibrator a mecanoreceptorilor țesuturilor de sub electrozi.
24
Curenții interferențiali: se aplică sub forma a două seturi de electrozi, în cruce,pe zona lombară și are efect decontracturant. Se aplică timp de 10 minute, o dată sau la două zile, timp de6-8 ședințe;
Ultrasunetul: se recomandă aplicarea ultrasunetului cu hidrocortizon 0,4-0,6 W/cm2 , în
zona paravertebrală lombară, 4-6 minute, o dată sau la două zile, timp de 6-15 ședințe. Are un mare efect caloric și determinăo excitație vibratorie la nivelul proprioreceptorilor;Curenții exponențiali: au rol în stimularea musculaturii, total sau parțial, denervate în herniile de disc cu deficit motor; [https://ro.scribd.com/doc/46401693/Hernia-de-Disc].● Masajul: [14]

Prin masaj se înțelege o serie de acțiuni manuale, variate aplicate sistematic asupra oaselor, mușchilor, tendoanelor fasciilor, aponefrozelor, tecilor tendinoaseși altor structuri fibroase, țesuturilor moi articulare și periarticulare, mai simplu, asupra aparatului locomotor [Marcu, 1998, p.40].Efectele masajului: a. Efecte locale:Acțiune sedativă: se aplică în cazul durerilor nevralgice, musculare și articulare; [10]
Acțiune hiperemiantă locală: se manifestă prin încălzirea și înroșirea tegumentuluișiajută la îmbunătățirea circulației;
Îndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea procesului de resorbție în zona [0]
masată: apare în urma efectuării unor manevre profunde ce conduc lichidul de stază [0]
de la extremități spre mijloc și este benefic persoanelor cu insuficiență venoasă periferică;Îmbunătățirea proprietăților funcționale ale mușchilor și ale nervilor motori prin creșterea impulsului motor și capacitatății de contracție a mușchilor;b. Efectele generale:
Funcțiile aparatului respirator și circulator sunt stimulate de creșterea metabolismului bazal. Influntează pozitiv starea generală a organismului, minimalizează oboseala musculară și îmbunătățește somnul. Toate efectele generale menționate anterior sunt demonstrate de aplicația masajului asupra pielii, un organfoarte bogat inervat și bine vascularizat.c. Efectele fiziologice:
Masajul acționează din punct de vedere fiziologic prin mecanismul reflex asupra [0]
organelor interne. Stimulii pleacă de la nivelul exteroceptorilor și a [13]
proprioceptorilor, se transmit
25
la diferite intensități pe cale aferentă spre SNC, iar de aici, pe calea eferentă, ajung la organele interne patologice. Toate aceste acțiuni petrecute la exteriorul [0]
corpului ajung și în profunzime, la organele interne. Fiecărui organ îi corespunde o regiune cutanată reflexogenă deoarece acestea se manifesta prin senzații de durere pe tegument. Aceste zone trebuie să fie cunoscute de către maseur pentru a acționa corespunzător cu metode specifice pentru organele interne.d. Efectul mecanic: se folosesc manevre cu intensitate mai mare, cum ar fi: frământarea, contratimpul, rulatul, mângâierea, ciupitul, tapotamentul executat [13]
transversal pe fibrele musculare, care duc la tonifierea musculaturii, ladezvoltarea funcției și forței musculare ce se implică în mișcarea dintr-o articulație [Ionescu, 1970, p.45-47].1. Netezirea: Masajul regiunii lombo-sacro-fesieră începe cu netezirea cu palmele [0]
închise, pornind de la partea inferioara a feselor spre mușchii paravertebrali, lombari și sacrali, până la regiunea dorsală. A doua direcție a acestei neteziri [0]
este: pe mușchii fesieri, mușchii dințați, făcând terminația D12. Urmează alte [0]
forme de netezire, astfel: netezirea pe coloană cu două degete depărtate, de la [0]
coccis la T12, netezirea cu policele pe traiectoria coccis-șanțul superior al mușchilor fesieri-creasta iliacă, netezirea pieptene pe mușchii fesieri, netezirea romb-specifică zonei lombare. Are rol sedativ și pregătește organismul pentru [0]
manevrele următoare.2. Fricțiunea: este cea mai importantă manevră a regiunii, făcându-se pe coloană, [0]
cu două degete depărtate, pe direcția coccis-T12. Se insistă la găurile sacrale, [0]
unde își are originea nervul sciatic. De asemenea se execută cu două degete [0]
apropiate, pornind de la coccis, pe șantul superior al mușchilor fesieri, până la creasta iliacă. În zona mușchilor fesieri se execută fricțiuni cu pumnul.

3. Frământatul: Cea de a treia manevră este frământarea, care se execută cu o mână [0]
pe 2-3 straturi, începând de la partea inferioară a mușchilor fesieri, pe paravertebrali, până la regiunea dorsală. Frământarea cu două mâini se execută pe aceleași direcții.4. În hernia de disc nu se execută tapotament.
5. Vibrația se execută pe toată suprafața musculară, pornind de la partea [0]
inferioară a mușchilor fesieri, pe paravertebrali, până la regiunea dorsală.6. Masajul se încheie cu netezirea finală [Marcu, 1983, p.54-62].[0]
26
I.3.b Rolul kinetoterapiei în recuperarea herniei de disc în străinătate [9]
Școala engleză recomandă un program precoce de recuperare postoperatorie.
Imediat postoperator pacientului trebuie să i se schimbe poziția de lateralitate, [18]
dreapta-stanga, din 2 în 2 ore, cu o pernă tare între genunchi, iar începand din ziua a doua va putea sta în decubit dorsal.În primele 2 zile postoperator, pacientul va efectua exerciții respiratorii și [9]
exerciții pentru ameliorarea circulației periferice.Zilele 3-10 postoperator: se continuă exercițiile anterioare și se începe [9]
tonifierea musculaturii toraco-lombare și abdominale, mobilizarea membrelor inferioare și mobilizări ale coloanei. Sunt permise mișcările de lateralitate, [9]
rotații ușoare și mișcări de flexie (din ziua a șasea sau după scoaterea firelor).Săptămâna 2-4 (după ce se scot firele):se urmărește tonifierea musculaturii toraco- [9]
lombare, a extensorilor și a abdominalilor, creșterea mobilității coloanei si conștientizarea posturii lombare (învățarea unei posturi corecte intermediare). În această etapă se poate efectua hidrokinetoterapie în bazin, repetând din ortostatism sau atârnat, mișcări pentru asuplizare.Saptamana 4-6: exercițiile se vor efectua din atârnat și din ortostatism. Sunt permise mișcările de extensie și rotație la nivelul coloanei.După săptămâna 6 postoperator se trece la programe de kinetoprofilaxie secundară, [9]
la exerciții din "școala spatelui" pentru a menaja coloana și a evita recidivele la [9]
alte niveluri.Toate aceste exerciții fac parte din programul Williams [Walter, 2001].[9]
În Spania, pacienții sunt instruți cu privire la exercițiile de reabilitare și la adaptarea la activitățiile vieții cotidiene încă din timpul spitalizării de către kinetoterapeuți. Kinetoterapia se bazează pe combaterea durerii, recuperarea mobilității coloanei lombare, tonifierea musculaturii paravertebrale și abdominale,recomandându-se exerciții de flexibilitate și mobilizare progresivă a coloanei vertebrale. Se pot efectua exerciții în sala de gimnastică sau în piscină, cu un [65]
grup de asistențicaresăsupraveghezepacientul[http://www.swissorthoclinic.com/es/hdl-recuperacion%20].În Franța, recuperarea herniei de disc se face și cu ajutorul tratamentului Nubax, care realizează o decompresie la nivelul discurilor vertebrale din zona lombară. Deasemenea contribuie la absorția sangelui și fluidelor de către discul vertebral, ceea ce facilitează foarte mult recuperarea acestuia. Kinetoterapia reprezintă singurul mod de tratament standard, care, de cele

27
mai multe ori furnizează o îmbunătățire pe termen lung [ https://www.lesmauxdedos.com/mal-au-dos/hernie-discale.html?gclid=CPGG98GZjskCFRSNGwodncgA0g].Respectarea strategiei este esențială in atingerea nivelelor corespunzatoare de recuperare în timp util a herniei de disc, realizându-se o evaluare dinamică a rigidității articulațiilor, bazată strict pe pacient.Este nevoie de setarea unui criteriu universal de evaluare care ar trebui să conțină rezultate sistematice pentru a evalua mecanismele, incluzând nivelul de confort, siguranță și performanța terapiei. Criteriul de evaluare poate improviza rezultatele și facilita comparația între tratamentele utilizate în recuperarea herniei de disc [http://www.biomedcentral.com/content/pdf].
28
CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CERCETĂRII
II.1. Locul de desfășurare al recuperării și condițiile disponibile
Această lucrare este susținută de prezența studiului de caz realizat în intervalul de timp
11.05.2018 – 03.11.2018 în cadrul stagiului de practică efectuat în Clinica Medicală ”Darius Medical Center”, din localitatea Plopeni, județul Prahova.
Lucrarea prezentată a fost realizată în urma colaborării cu un pacient de sex masculin, în
vârstă de 48 de ani, care a suferit o pareză sciatică la nivelul membrelor inferioare, în urma unei operații de hernie de disc. Sala, care dispune de aparatură modernă, impreună cu personalul specializat în kinetotarapie, oferă condiții favorabile unei recuperări funcționale cât mai rapidă a pacienților. Programul de recuperare s-a desfășurat sub stricta observare a kinetoterapeutului clinicii, de la care am primit, îndrumare, sfaturi, laude, dar și critici. Acesta mi-a oferit o imagine corectă și reală a programului kinetic și a relației kinetoterapeut – pacient.
II.2. Aparate, instalații și materiale ajutătoare
Sala de kinetoterapie dispune de aparatură de ultimă generație, precum: masă de masaj,
masă pentru kinetoterapie, bicicletă ergometrică, mingi bobath, scară fixă, benzi elastice, bastoane, saltele, bare fixe pentru reeducarea mersului, aparate pentru creșterea forței musculare, bancă de gimnastică, saltele pentru execiții, planșă deechilibru, scară de urcare – coborâre. Folosirea în mod coresponzător a aparatelor din sala de kinetoterapie are un rol decisiv în recuperarea funcțională a pacientului și integrarea acestuia în societate într-un timp cât mai scurt.
29
II.3. Metode de cercertare

Metoda documentării teoretice
În această etapă a lucrării s-a cercetat asupra bibliografiei de specialitate în cadrul bibliotecilor și în surse eletronice, s-au acumulat informații științifice și s-a realizat schimb de informații atât între colegi, cât și cu persoane de specialitate. Fundamentarea teoretică a lucrării de licență are la bază informațiile prezentate anterior, care au rolul de a evidenția cunoștiințele teoretice și practice acumulate în cadrul facultății.
Metoda anchetei
În cadrul acestei etape, prin intermediul anamnezei și examenului obiectiv, s-a stabilit diagnosticul pacientului și s-au determinat obiectivele principale ale programului de recuperare. În urma analizării acestor informații s-a elaborat un plan corect de recuperare caracterizat prin exerciții și metode kinetice eficiente,ceea ce reprezintă un factor esențial în diminuarea perioadei de reabilitare a afecțiunii și în revenirea individului la o viață social normală, lipsită de complexe patologice.
Metoda observației
Această etapă este foarte importantă deoarece prezintă aplicarea programului de recuperare asupra pacientului și urmărirea întregii sale evoluții. Pentru o evaluare cât mai corectă s-au realizat testări periodice, ceea ce a permis modificarea și adaptarea programului kinetic în funcție de progresele realizate de pacient.
Planul de recuperare a avut la bază principiul progresivității, exercițiile fiind elaborate astfel:
-În prima parte a recuperării s-au efectuat exerciții pasive, cu grad de dificultate mic,
alternate cu exerciții pasivo-active, cu grad de dificultate mic;
-În următoarea parte a programului de recuperare, kinetoterapeutul alege exerciții active realizate cu mijloace și accesorii ajutatoare: benzi elastice, mingi bobath, scara fixă, scripeți, balansoar, bare pentru reeducarea mersului, etc.;
30
-În ultima parte a programului kinetic, având în vedere evoluția pacientului, se vor alege exerciții active cu rezistență, cu grad de dificultate ridicat. Acestea au rol în redobândirea forței muscuare și rol profilactic pentru segmentelesănătoase;
Metoda studiului de caz
Fiind ultima metodă de cercetare, are rolul de a îndeplini obiectivele principale și de a urmări evoluția recuperării funcționale a pacientului.

Pentru a monitoriza programul de recuperare s-au efectuat testări inițiale, realizate la
începutul programului, testări intermediare care au înregistrat modificările din acel moment si testări finale în cadrul cărora s-au putut constata rezultatele programului kinetic și evoluția stării pacientului.
II.4. Procedura de desfășurare a cercetării
În prima parte a cercetării s-a stabilit diagnosticul pacientului, în baza căruia s-a elaborat un program de recuperare complex, cu caracter evolutiv, de la simplu la complex, de la ușor la greu, de la pasiv la activ cu rezistență. Exercițiile sunt selecționate cu atenție și au scopul de a îndeplini obiectivele propuse inițial.
Obiectivele terapeutice de recuperare:
-Combaterea durerii;
-Menținerea funcționalității mio-artro-kinetice;
-Menținerea sau refacerea forței musculare prin efectuarea de exerciții izometrice pe diferite grupe musculare; -Întărirea musculaturii membrelor inferioare; -Recuperarea stabilității pasive și active; -Refacerea controlului dinamic pentru mers;
31
CAPITULUL III
PREZENTAREA, PRELUCRAREA ȘI INTERPRETAREA STATICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRII
III.1. Anamneza și evaluarea clinică și funcțională
Fișă individuală
Nume: M. I.

Sex: Masculin
Vârstă: 39 ani
Data nașterii:
Profesia: Șofer
Diagnostic: Pareză la nivelul nervului sciatic în urma operației de hernie de disc
Data începerii tratamentului: Pacientul M. I., în vârstă de 39 de ani, diagnosticatcu pareză sciatică la nivelul membrelor inferioare, dobândită în urma unei operațiide hernie de disc, realizată în data de 06.05.2018, se prezintă pentru începerea programului de recuperare în data de 11.05.2018, cu indicația de a se respecta perioada de repaus la pat.
La examinarea inițială s-au putut face următoarele observații:
-bazinul înclinat pe partea bolnavă, iar coloana în partea opusă; – [9]
prezența durerii la nivelul coloanei lombare; -mers legănat;2018
-dificultate în realizarea mișcării de abducție și rotație externă a coapsei;
-deficit în realizarea mișcării de flexie a coapsei pe bazin, ceea ce îngreunează mersul și adaptarea poziției de ortostatism;
32
III.2. Examenul clinic general
Pacientul în vârstă de 48 de ani se internează în data de 03.05.2018 prin serviciulde urgență cu diagnosticul de hernie de disc lombară. În data de 06.05.2018 s-a intervenit chirurgical, realizându-se o procedură chirurgicală prin care s-a înlăturat o parte din discul lezat. Se externează cu următoarele recomandări:
– Pansamente sterile din zi în zi, încă 5 zile din momentul externării; – Evitarea mișcărilor de răsucire sau îndoire a trunchiului;- Se interzice ridicarea de greutăți mai mari de 3-4 kilograme în primele 2 săptămâni;
– Când se stă pe scaun un timp prelungit se așează sub tălpi un obiect de o înălțime de 10-15cm (un scăunel, o bară, o cutie etc.);- Plaga operatorie trebuie ținută în permanență curată și uscată;

III.3. Planul kinetoterapeutic [10]
De-a lungul perioadei de recuperare s-a utilizat un program de reabilitare bazat peexerciții precise, dozate corespunzător, cu caracter evolutiv, care au ca scop recuperarea funcțională eficientă și intr-un timp cât mai scurt a pacietului. Kinetoterapeutul aplică principiul progresivității combinat cu principiul gradării [10]
efortului, pornind de la limita inferioară a posibilităților normale ale segmentului afectat, ea crescând din zi în zi pentru a-l integra în final în complexul de mișcări cotidiene normale. Astfel, în prima etapă a recuperării, kinetoterapeutul alege exerciții pasive combinate cu exerciții pasivo-active. Ulterior, având în vedere evoluția pacientului, se vor efectua exerciții active, urmate de exerciții active cu rezistență. Pentru o recuperare optima exercițiile sevor realiza astfel: de la exerciții cunoscute la exerciții necunoscute, de la exerciții ușoare la exerciții grele, de la exerciții simple la exerciții complexe.
Kinetoterapia realizată prin exerciții pasive prezintă implicarea activă din parteakinetoterapeutului, care ajută pacientul să execute anumite mișcări. La început, exercițiile au fost realizate în totalitate cu ajutorul terapeutului, ceea ce a permis formarea imaginii kinestezice corecte a mișcării în mintea pacientului.
33
Pentru realizarea exercițiilor pasivo-active este nevoie de implicare, atât din partea kinetoterapeutului, cât și din partea pacientului. Exercițiile active sunt realizate independent de către pacient, fără ajutorul kinetoterapeutului, acesta implicându-se doar cu indicații și corectări. Pacientul se folosește de mijloacele și accesoriile disponibile în sala de kinetoterapie: benzi elastice, mingi bobath, scara fixă, scripeți, balansoar, bare pentru reeducarea mersului, etc. În ultima parte a programului kinetic, se vor alege exerciții active cu rezistență, cu grad de dificultate ridicat. Acestea au rol în redobândirea forței muscuare și rol profilactic pentru segmentele sănătoase.
Planul terapeutic a fost realizat din:
-mobilizări pasive, pasivo-active, active, ajungându-se la mișcări active cu rezistență, rezistență care creștea progresiv; -tehnici de facilitare neuromusculară proprioceptivă specifice care să faciliteze mobilitatea, stabilitatea musculară; -exerciții la saltea;
-exerciții la scara fixă;
-exerciții la banca de gimnastică;
-exerciții cu diferite mingi(medicinală, bobath, de diferite mărimi); -exerciții cu greutăți; -exerciții la pedalier;
-exerciții cu benzi elastice;

Obiectivele planului de recuperare ales au fost: -Combaterea durerii; -Menținerea funcționalității mio-artro-kinetice;
-Menținerea sau refacerea forței musculare prin efectuarea de exerciții izometrice pe diferite grupe musculare; -Întărirea musculaturii membrelor inferioare; -Recuperarea stabilității pasive și active;
34
-Refacerea controlului dinamic pentru mers; -Prevenirea pozițiilor vicioase; -Combaterea apariției contracturilor musculare;
-Reeducarea activitățiilor zilnice și de reintegrare socială;
Planul de tratament a început prin evaluarea pacientului, care a constat în:
-Măsurarea perimetrului coapsei și al gambei al ambelor membre inferioare pentru a determina gradul de atrofie musculară; -Măsurarea bilanțului articular cu ajutorul goniometrului (se măsoară amplitudinea mișcărilor fundamentale ale articulației); -Măsurarea bilanțulului muscular, care constă în evaluarea clinică manuală a forței unui mușchi sau a unui grup de mușchi;Măsurători:
-Perimetrul coapsei drepte: 53 cm -Perimetrul coapsei stângi: 54 cm – Perimetrul gambei drepte: 41 cm -Perimetrul gambei stângi: 43 cm
Plan de recuperare:
În prima etapă a programului de recuperare, la începutul fiecărei ședință de kinetoterapie, se vor executa exerciții ușoare, crescând treptat intensitatea și dificultatea acestora. Se va face o perioadă scurtă de încălzire, care are rolul dea pregăti organismul pentru efortul necesar efectuării corecte a exercițiilor.
De-a lungul acestei perioade s-a urmărit redobândirea și creșterea mobilității articulare,
realizate cu ajutorul mișcărilor pasive, urmate de mișcări active și refacerea tonusului muscular de la nivelul membrelor inferioare prin intermediul exercițiilorizometrice și mișcărilor cu rezistență opusă din partea kinetoterapeutului.
35

Etapa 1: zilele 1-2
-Culcat dorsal, se execută exerciții libere de respirație asociate mișcărilor de brațe;
Etapa 2: zilele 3-25
Observație: în această perioadă se fac exerciții pasive, realizate cu ajutorul kinetoterapeutului.
Culcat dorsal:
-Mobilizări la nivelul gleznelor, în toate sensurile (flexie dorsală, flexie plantară, rotație
internă, rotație externă) (2 x 6 pentru fiecare mișcare);
-Contracții izometrice ale mușchiului cvadriceps și mușchilor fesieri; -Flexia gambei pe coapsă (1), revenire (2) (2 x 6); -Flexia coapsei pe bazin (1), revenire (2) (2 x 6); -Abducția piciorului (1),revenire (2) (2 x 6);- Rotația internă a piciorului (1), revenire (2) (2 x 6); – Rotația externă a piciorului (1), revenire (2) (2 x 6); -Tripla flexie a coapsei pe bazin: flexia dorsală (1), flexia gambei pe coapsă[0]
(2), flexia coapsei pe bazin (3), revenire (4) (2 x 6);
Observație: exercițiile se execută alternativ cu ambele picioare. Pauza între seriieste de 1 minut.
Etapa 3: zilele 26-60
În această etapă se va repeta programul kinetic efectuat în perioada precedentă, cu observația că exercițiile realizate vor fipasivo-active, unde este nevoie de implicare, atât din partea kinetoterapeutului, cât și din partea pacientului.
Etapa 4: zilele 61-90
Observație: în această etapă a programului de recuperare, datorită evoluției stării pacientului, se vor realiza exercițiiactive, efectuate independent decătre pacient, fără ajutorul kinetoterapeutului, care ii oferă doar indicații și corectări. Se vă mări treptat ritmul de execuție și numărul de repetări al exercițiilor.
Culcat dorsal:
36[0]

-Se trage cu mâinile un genunchi la piept (1), încercându-se atingerea acestuia cu fruntea (2), revenire (3) (2 x 10); -Se trag cu mâinile concomitent ambii genunchi la piept (1), încercându-se atingerea acestora c0u fruntea (2), revenire (3) (2 x 10); -Brațele pe lângă corp, genunchi flectați la 90o, tălpile lipite de saltea, selipește zona lombară pe sol, contractându-se mușchii abdominali (1), se saltă ușor posteriorul de pe saltea (2), revenire (3) (2 x 10);
Stând pe mingea Bobath, kinetoterapeutul, poziționat înaintea pacientului, menține picioarele acestuia în poziție corectă:
-Brațele pe lângă corp, se apleacă trunchiului spre înainte (1), până ce palmele ajung la
nivelul podelei (2), menținere timp de 6 secunde (3), revenire (4) (2×8);
-Tripla flexie a coapsei pe bazin: flexie dorsală (1), flexia gambei pe coapsă(2), flexia coapsei pe bazin (3), revenire (4) (2 x 10); -Se impinge (1) și se tragere (2) un prosop așezat pe sol cu ajutorul [0]
degetelor de la picioare (2 x 10); -Mers cu cadrulaterul și simularea pasului, cu sprijin oferit de kinetoterapeut (4 x 2 lungimi de sală);
Etapa 5: zilele 76-100 Culcat dorsal: -Genunchii flectați, tălpile lipite de saltea, se apleacă ambii genunchi spre [23]
dreapta (1), revenire (2), se apleacă ambii genunchi spre stânga (3), revenire (4) (2 x 10); -Călcâiul drept se așează pe genunchiul stâng (1), se execută o rotație [23]
externă din articulația coxofemurală până se atinge cu genunchiul drept salteaua (2), revenire (3) (2 x 10);Pe genunchi, cu sprijin pe palme:[13]
-Ridicarea alternativă a piciorului (1), revenire (2) (2 x 10);
-Ducerea alternativă a genunchilor la piept (1), revenire (2) (2 x 10); Stând cu fața la scara fixă, brațele întinse înainte, apucat: -Ridicări pe vârfuri (1), revenire (2), ridicări pe călcâie (3), revenire (4) (3 x 10);
37
-Ridicarea alternativă a piciorului pe treapta 1 și 2 a scării fixe ( 4 x 10); -Genuflexiuni (2 x 10); -Stând pe placa de echilibrul, cu fața la scara fixă, brațele întinse înainte,apucat, balansarea trunchiului spre înainte (1), revenire (2), spre înapoi (3), revenire (4), spre stânga (5), revenire (6), spre dreapta (7), revenire (8), în scopul redobândirii echilibrului ( 2 x 2-3 minute); -Pedalare la bicicleta ergometric (10-15 minute);
Etapa 6: zilele 101-140
Observație: în urma controlului medical, pacientul poate merge cu cârje, cu ajutorul kinetoterapeutuluiCulcat dorsal:

-Brațele pe lângă corp, genunchi flectați la 90o, se lipește zona lombară pe saltea (1), sacrul se basculează în sus (2), se contractă mușchii abdominali (3), se menține poziția timp de 7-8 secunde (4), revenire (5) (2 x 10); -Se execută bicicleta, înainte și înapoi, cu pelvisul mult basculat inainte (2x 15); Culcat facial: -Forfecarea picioarelor pe verticală (2 x 10);
-Flexia gambelor cu o minge medicinală ținută între glezne (1), revenire (2) (2 x10);
-Ridicarea picioarelor întinse înapoi cu o minge ținută între glezne (1), revenire (2) (2 x 10);Așezat:
-Vârfurile picioarelor întinse spre înainte, aplecarea trunchiului (1) cu prinderea vârfurilor picioarelor (2) și tragerea acestora spre înapoi (3), revenire(4) (2 x10); -Rularea unei mingii de fotbal cu ambele picioare spre înainte (1), revenire (2), spre înapoi (3), revenire (4), spre stânga (5), revenire (6), spre dreapte (7), revenire (8) (2 x 5); -Flexia gambei pe coapsă, cu greutăți aplicate la nivelul gambei (1), menținere timp de 10 secunde (2), revenire (3) (2 x 10);
38
Etapa 7: zilele 141-180
Observație: în urma controlului medical și cu acordul medicului se pot executa exerciții active cu rezistență.Așezat la marginea patului:
-Flexia coapsei pe bazin cu opunere de rezistență din partea kinetoterapeutului (1), revenire (2) (3 x 10); -Cu sprijin pe palme, genunchii ridicați la nivelul pieptului și coborârea ușoară a unuia dintre picioare, ținând genunchiul îndoit, până în momentul în care se resimte senzația de întindere în partea superioară a coapselorCulcat lateral
-Banda elastică poziționată la nivelul gleznelor, se execută anteducția membrului inferior (1), cu menținere timp de 8 secunde (2), revenire (3) (2 x 10); -Banda elastică poziționată la nivelul gleznelor, se execută retroducția membrului inferior (1), cu menținere timp de 8 secunde (2), revenire (3) (2 x 10); -Banda elastică poziționată la nivelul gleznelor, se execută abducția membrului inferior (1), cu menținere timp de 8 secunde (2), revenire (3) (2 x 10); -Se execută mișcarea de circumducție din articulația coxofemurală spre stânga (1), revenire (2), spre dreapta (3), revenire (4) (2 x 10);Stând, cu fața spre scara fixă, , cu brațele întinse înainte, apucat: -Urcarea și coborârea pe scara fixă (2 x 5); -Ridicarea genunchiului spre piept cu sprijinul vârfului piciorului pe treapta2 (1), semigenuflexiune a piciorului de bază până la nivelul maxim suportat (2-3), revenire (4) (2 x 5); se execută alternativ;

Stând pe placa de echilibrul, fără niciun punct de sprijin:
-Se balansează trunchiului spre înainte (1), revenire (2), spre înapoi (3), revenire (4), spre stânga (5), revenire (6), spre dreapta (7), revenire (8), în scopul redobândirii echilibrului ( 2 x 3-4 minute);Pe genunchi, cu sprijin pe palme:
-Ridicarea trunchiului concomiten cu brațele spre înainte sus (1), inspir (2),coborârea șezutei cu expir (3) și așezarea șezutei pe călcâie (4) (2 x 6);
39
Sprijinit:
-Spatele lipit de perete, genunchi flectați la 90o, ducerea brațelor prin lateral sus cu inspir (1), coborârea brațelor prin lateral jos cu expir (2) (2 x 6);
III.4. Bilanț articular
Bilanțul articular
Mișcările articulației coxofemurale
Gradul de mobilitate
Ziua a 2-a
Piciorul drept
Piciorul stâng
Activ
Activ
Flexia
10 o
15 o
Extensia
5 o
7 o

Rotație internă
15 o
18o
Rotație externă
17 o
20 o
III.4.1.a. Bilanț articular-articulația coxofemurală-testare inițială [31]
Kinetoterapeutul măsoară inițial bilanțul articular la nivelul articulației coxofemurale cuajutorul goniometrului poziționat pentru mișcările de flexie și extensie astfel: brațul fix al goniometrului se poziționează pe linia mediană și axilară a [31]
trunchiului, iar brațul mobil pe linia mediană spre partea laterală a coapsei și pentru mișcările de rotație internă și rotație externă astfel: brațul fix paralel cu linia ce unește cele două rotule, iar brațul mobil paralel cu linia de mijloc a gambei, în prelungirea axului tibiei [ Cioroiu, 2012, p. 81-82].În urma acestor măsurători s-au obținut următoarele valori: flexia picior drept 10 o, flexia picior drept 15 o, extensia picior drept 5 o, extensia picior stâng 7 o, rotația internă piciorul drept 15 o, rotația internă piciorul stâng 18 o, rotația externă piciorul drept 17o, rotație externă piciorul stâng 20o.
40
Bilanțul articular
Mișcările articulației genunchiului
Gradul de mobilitate
Ziua a 2-a
Piciorul drept
Piciorul stâng
Activ
Activ
Flexie

3 o
5 o
Extensie
0 o
0 o
III.4.1.b. Bilanț articular-articulația genunchiului-testare inițială
De asemenea, kinetoterapeutul măsoară bilanțul muscular și la nivelul articulației genunchiului cu ajutorul goniometrului care este poziționat astfel, pentru mișcareade flexie și extensie: brațul fix în partea laterală a liniei mediene a coapsei, între marele trohanter și condilul lateral, iar brațul mobil pe linia mediană a feței laterale a gambei, spre maleola externă [Cioroiu, 2012, p. 82].În urma acestor măsurători se obțin următoarele valori: flexia genunchiului drept 3o, flexia piciorului stâng 5o, extensia piciorului drept 0 o, extensia piciorului stâng 0 o.
Bilanțul articular
Mișcările articulației coxofemurale
Gradul de mobilitate
Ziua 90
Piciorul drept
Piciorul stâng
Activ
Activ
Flexia
60 o
65 o
Extensia
30 o
35 o
Rotație internă

30 o
35o
Rotație externă
32 o
35 o
III.4.2.a. Testare intermediară
La jumătatea perioadei de desfășurare a programului kinetic, kinetoterapeutul realizează o altă serie de măsurători la nivelul articulației coxofemurale, în urmacăreia reies următoarele
41
valori: flexia piciorului drept 60 o, flexia piciorului stâng 65 o, extensia piciorului drept 30 o, rotația internă a piciorului drept 30 o, rotația internă a piciorului stâng 35 o, rotația externă a piciorului drept 32 o, rotația externă a piciorului stâng 35o.
Bilanțul articular
Mișcările articulației
genunchiului
Gradul de mobilitate
Ziua 90
Piciorul drept
Piciorul stâng
Activ
Activ
Flexie
40 o
45 o
Extensie
0 o

0 o
III.4.2.b. Bilanț articular-articulația genunchiului-testare intermediară Măsurătorile realizate la nivelul articulației genunchiului la momentul testăriiintermediare evidențiază următoarele valori: flexia genunchiului drept 40 o, flexiapiciorului stâng 45 o, extensia piciorului drept și piciorului stâng 0 o.
Bilanțul articular
Mișcările articulației coxofemurale
Gradul de mobilitate
Ziua 180
Piciorul drept
Piciorul stâng
Activ
Activ
Flexia
100 o
110 o
Extensia
50 o
55 o
Rotație internă
50 o
55o
Rotație externă
55 o
60 o
III.4.3.a. Bilanț articular-articulația coxofemurală-testare finală

42
La finalul programului de recuperare kinetoterapeutul realizează o altă serie de măsurători pentru a putea observa evoluția și schimbările apărute la nivelul articulației coxofemurale. Testarea finală prezintă următoarele valori: flexia piciorului drept 100 o, flexia piciorului stâng 110 o, extensia piciorului drept 50o, extenia piciorului stâng 55 o, rotația internă a piciorului drept 50 o, rotația internă a piciorului stâng 55 o, rotația externă a piciorului drept 55 o, rotația externă a piciorului stâng 60 o.
Bilanțul articular
Mișcările articulației
genunchiului
Gradul de mobilitate
Ziua 180
Piciorul drept
Piciorul stâng
Activ
Activ
Flexie
90 o
95 o
Extensie
0 o
0 o
III.4.3.b. Bilanț articular-articulația genunchiului-testare finală
La nivelul articulației genunchiului la testarea finală se evidențiază următoarele valori: flexia piciorului drept 90 o, flexia piciorului stâng 95 o, extensia

piciorului drept și piciorului stâng 0 o.
43
III.4.4. Evoluția mișcărilor din articulația coxofemurală pe parcursul recuperării [52]
100 90 80 7060 50 40 3020 10 0
FlexieExtensie
Rotație internă

Rotație externă
Ziua 180 Ziua 90
Ziua 2
Ziua 2 Ziua 90Ziua 180
III.4.4.a. Piciorul drept
120
100
80
60
40
20 0 FlexieExtensie

Rotație internă
Rotație externă
Ziua 180 Ziua 90
Ziua 2
Ziua 2 Ziua 90Ziua 180
III.4.4.b. Piciorul stâng
44
III.4.5. Evoluția mișcărilor din articulația genunchiului pe parcursul recuperării

100
80
60
40
20
0
FlexieExtensie
Ziua 180
Ziua 90
Ziua 2
Ziua 2 Ziua 90Ziua 180
III.4.5.a. Piciorul drept
100
80
60
40
20
0
FlexieExtenie
Ziua 180

Ziua 90
Ziua 2
Ziua 2 Ziua 90Ziua 180
III.4.5.b. Piciorul stâng
45
În urma programului kinetic stabilit de kinetoterapeut pentru recuperarea pacientului se poate observa o evoluție semnificativă a gradului de mobilitatea, atât la nivelul articulației coxofemurale, cât și la nivelul articulației genunchiului. Bilațul articular prezentat demonstrează eficacitatea metodelor kinetoterapeutice alese în desfășurarea programului recuperator.După această perioadă de creștere a mobilității articulare se indică pacientului continuarea unui program individual de exerciții în cadrul căruia să predomine stretching-ul. Acest program ajută la dezvoltarea mobilității articulare și la prevenirea apariției altor complicații.
III.5. Bilanț muscular
Bilanțul muscular
Mușchii care realizează mișcările
Forțele
Ziua a 2-a
Piciorul drept
Piciorul stâng
Flexori
F1

F1
Extensori
F1
F1
Rotatori interni
F2
F2
Rotatori externi
F2
F2
III.5.1.a. Bilanț muscular-testare inițială
La începutul programului de recuperare, kinetoterapeutul măsoară, de asemenea, și bilanțul muscular în urma căruia obține următoarele forțe: F1 pentru flexorii și extensorii piciorului drept și stâng, F2 pentru rotatorii interni și rotatorii externi ai piciorului drept și stâng.
46
Bilanțul muscular
Mușchii care realizează mișcările
Forțele
Ziua 90
Piciorul drept

Piciorul stâng
Flexori
F3
F3
Extensori
F3
F3
Rotatori interni
F4
F4
Rotatori externi
F4
F4
III.5.1.b. Bilanț muscular-testare intermediară
În urma testării intermediare se poate observa un progres la nivelul musculaturii membrelor inferioare: F3 pe flexorii și extensorii piciorului drept și stâng, F4 perotatorii interni și pe rotatorii externi ai piciorului drept și stâng.
Bilanțul muscular
Mușchii care realizează mișcările
Forțele
Ziua 180
Piciorul drept
Piciorul stâng
Flexori
F5
F5

Extensori
F5
F5
Rotatori interni
F5
F5
Rotatori externi
F5
F5
III.5.1.c. Bilanț muscular-testare finală
La sfârșitului programului kinetic bilanțul muscular măsurat de kinetoterapeut prezintă
următoarele forte:: F5 atât pentru extensorii și flexorii, cât și pentru rotatorii interni și rotatorii externi de la nivelul ambelor membre inferioare.
47
Cele trei testări realizate de kinetoterapeut, testarea inițială, testarea intermediară și testarea finală, au înregistrat valori evolutive, dovedind, la rândul lor, eficiența planului de recuperare efectuat de pacient, în prima etapă a recuperării cu ajutorul kinetoterapeutului și, ulterior, sub stricta supraveghere aacestuia.. Se poate observa o creștere vizibilă a mobilității și stabilițății articulațiilor și a volumului musculaturii de la nivelul membrelor inferioare ale pacientului.
III.5.2. Evoluția bilanțului muscular în timpul programului de recuperare
5
4

3
2
1
0
FlexoriExtensori
Rotatori interni
Rotatori externi
Ziua 180 Ziua 90
Ziua 2
Ziua 2 Ziua 90Ziua 180
Rezultatele obținute în urma programului de recuperare

În urma programului de recuperare se poate observa o evoluție semnificativă a stării de
sănătate a pacientului, ceea ce demonstrează că obiectivele propuse inițial au fostatinse.
48
Pacientul și-a recuperat funcționalitatea membrelor inferioare în proporție de 70% după 180 de zile de efectuare a programului kinetic.
Efectuarea corectă a exercițiilor din programul kinetoterapeutic, împreună cu voința și
ambiția prezentate din partea pacientului au dus la o recuperare corectă, într-un timp relativ scurt. Fără implicarea totală, dorința de muncă și devotament rezultatele nu ar mai fi fost aceleași.
A fost esențial ca programul de recuperare să înceapă la scurt timp după [45]
intervenția chirurgicală deoarece, odată cu trecerea timpului, reabilitarea devine din ce în ce mai grea și rezultatele obținute mai diminuate.
La începutul fiecărei ședințe de kinetoterapie s-au efectuat exerciții de încălzireîn scopul pregătirii organismului pentru efortul necesar în realizarea mișcărilor, al căror grad de dificultate a crescut treptat, în funcție de obiectivele stabilite, evoluția pacientei, dorința de muncă.

49
CONCLUZII
1. Putem afirma că tratamentul aplicat, a dat rezultate bune, datorită corectitudinii aplicării metodelor, a mijloacelor și a tehnicilor ce au format programul de recuperare. Este necesar ca încă de la începutul producerii unui traumatism, pacientului să i se mențină funcțiile organismului prin aplicarea kinetoterapiei, aceasta din urmă ajutându-l pe pacient să se reintegreze în viața socială.2. Un lucru foarte important l-a reprezentat faptul că programul kinetic a fost adaptat vârstei pacientului, stării sale de sănătate și nu în ultimul rând traumatismului de care a suferit.3. În această lucrare s-a pus accentul pe refacerea cu ajutorul exercițiului fizic care a recuperat buna funcționalitate, mobilitatea și elasticitatea la nivelul membrelor inferioare.4. Evaluările efectuate de kinetoterapeut pe parcursul recuperării au oferit [20]
informațiile necesare asupra efectelor programului urmat, program ce a putut fi modificat, corectat și chiar îmbunătățit, ducând astfel la o evoluție benefică a stării de sănătate a pacientului.5. Chiar și după terminarea programului kinetic pacientul trebuie să mai lucreze individual o perioadă de timp pentru o mai bună funcționalitate.6. Kinetoterapeutul a sfătuit pacientul să adopte un stil de viața preventiv astfelîncât afecțiunile tratate și recuperate să nu recidiveze într-o nouă stare patologică a segmentelor respective
50

BIBLIOGRAFIE
Suport clasic
1. ARINIȘ, I., – Biologie – Manual pentru clasa a XI-a, Editura Sigma, București, [20]
2006;2. CIOROIU, S., G. Transilvania, Brasov, 2006;3. CIOROIU, S., G.
Transilvania, Brașov, 2012;– Esențial în anatomie si biomecanică, Editura Universițătii
– Kinetoterapie de la teorie la practică, Editura Universității
4. CLARENCE, D., CHARLES, T., – Hidrotermoterapie – Tratamente simple pentru afecțiuni obișnuite, Casa de Editură Viață și sănătate, București, 19995. IONESCU, A., N., – Masajul – Procedee tehnice, metode, efecte, aplicații în sport, Editura Stadion, București, 1970;6. MARCU, V., – Masaj și kinetoterapie, Editura Sport-Turism, București, 1983;
7. MARCU, V., ȘERBESCU, C., – Masaj și tehnici complementare, Editura Universitățiidin Oradea, 1998;8. PAPILIAN, V., – Anatomia omului – Aparatul locomotor, Editura ALL, București, 2003;9. ROBACKI, R., – Anatomia funcțională a omului, Editura Scrisul Românesc, Craiova,1985; 10.SBENGHE, T., – Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura [38]
Medicala, Bucuresti, 1999; 11.SBENGHE, T., – Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, [14]
Editura Medicală, București, 1987;12. TURCANU, F., TURCANU, D., S. – Istoria educatiei fizice si a kinetoterapiei – Note de curs, Editura U.M.F. Targu Mures, Targu Mures, 2011;
51
Suport electronic
1. Indrei, O,. Ș,. http://www.terapiinaturiste.com/terapii_naturiste/balneoterapia/kinetoterapie/kinetoterapie.htm (05.11.2018);2. http://www.prostemcell.org/leziuni-ale-coloanei-vertebrale/notiuni-de-anatomie-ale-coloanei-vertebrale.html (05.11.2018);3. Avramescu, E,. T., http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-kineto/pdf/studenti/cursuri%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf , (05.11.2018)

4. http://www.esanatos.com/anatomie/coloana-vertebrala/Articulatiile-coloanei-vertebr22918.php (07.11.2018);5. Tache, G,. O,. http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Discopatie-vertebrala-lombara-sau-hernie-de-disc.html (09.11.2018);6. https://www.scribd.com/doc/135122988/Hernia-de-disc (09.11.2018);
7. http://www.sfatulmedicului.ro/Hernia-de-disc-si-lombosciatica/hernia-de-disc_4557 (10.11.2018);8. Șerban, D., http://www.kinetikmed.com/Tratamente-afectiuni/Tratamente-afectiuni-spate-si-abdomen/tratament-hernie-de-disc.html (10.11.2018);9. Constantinescu,D., A,. https://www.uoradea.ro/display2380 (11.11.2018); 10. Șerban, D,. http://www.recuperaremedicala.com/Articole-recuperaremedicala/Recuperare-coloana-vertebrala/programul-williams-faza-i-ii-iii.html (11.11.2018);11. http://www.masajkinetoterapie.ro/afectiuni.php (11.11.2018);
12. Major, T., I., L., http://www.kinetoflex.ro/servicii/termoterapia-crioterapia.html (12.11.2018);13. https://ro.scribd.com/doc/46401693/Hernia-de-Disc (13..11.2018); 14. http://www.swissorthoclinic.com/es/hdl-recuperacion%20 (13.11.2018); 15. https://www.lesmauxdedos.com/mal-au-dos/herniediscale.html?gclid=CPGG98GZjskCFRSNGwodncgA0g (13.11.2018); 16. http://www.biomedcentral.com/content/pdf (13.11.2018);
52