Restrictii In Utilizarea Rezervei Nationale

Întrebarea pe care ne-o punem deseori este: „Cu ce este mai deosebită o bucată de metal față de una de hârtie?”. În cele ce urmează vom încerca să expunem un răspuns cât mai complex și explicit.

Ca punct de plecare am găsit interesant articolul lui Alan Greenspan: “Gold and Economic Freedom”, care afirmă “Periodic, ca urmare a expansiunii prea rapide a creditării, băncile au devenit împrumutate până la limita rezervelor lor de aur, ratele dobânzilor au crescut brusc,creditele noi au fost tăiate, iar economia a intrat în recesiune puternică, dar de scurtă durată. (Comparativ cu depresiunile din 1920 și 1932, dinaintea primului război mondial scaderi de afaceri au fost ușoare, într-adevăr.) Rezervele limitate de aur, au fost cele care au oprit extinderi dezechilibrate ale activității de afaceri, înainte ca acestea să se fi putut dezvolta în tipologiadezastrului de după primul război mondial.”

Articolul scoate astfel în evidență faptul că “rolul aurului sau a metalelor pretioase sau a oricarei resurse finite luate ca referinta estetocmai acela de a limita. De a limita riscurile luate de banci, de a limita creditarea in exces, dea limita furtul la nivel de guverne prin inflatie. Este modul in care regulile jocului ajung sa fie respectate de toata lumea si sistemul poate ramane sub control“ 

“Rezerva de aur este încă unul din factorii importanți pe care se bazează stabilitatea monetară, chiar dacă forța de piață a monedei nu mai depinde de cantitatea de aur din tezaurul băncii centrale (de emisiune a monedei repsective). Mai ales în vremuri de criză, rezerva de aur constituie un factor de încredere a piețelor, pentru că metalul prețios se scumpește, ca urmare a fugii resurselor financiare ale investitorilor, dinspre active care se depreciază ușor, precum acțiunile bursiere, către active mai stabile. Dacă devin instabile și activele relativ sigure, precum obligațiunile de stat, așa cum s-a întâmplat în criza recentă, atunci importanța aurului crește și mai mult. Prețul aurului evoluează într-u contratimp relativ cu ciclul economic. Crește pe măsură ce recesiunea devine mai amenințătoare și scade când apar semenel reluări creșterii economice.“

Capitolul 1

Situația rezervelor internaționale ale României

Rezervele internationale – Spor și utilizări

Scopuri:

Onorarea plăților aferente obligațiilor externe ale statului român

Asigurarea credibilității țării, fluidizarea împrumuturilor externe, limitarea vulnerabilității externe (absorbția șocurilor financiare adverse în perioade de criză sau în situația restrângerii accesului la piețele internaționale de capital)

Consolidarea credibilității politicii economice, a politicii monetare și a celei de curs de schimb, inclusiv prin posibilitatea intervenției în sprijinul monedei naționale

Acumularea de avuții pentru generațiile viitoare și pentru a face față unor șocuri exogene neprevăzute

Utilizări:

Rambursarea împrumuturilor externe contractate de statul român, a dobânzilor și comisioanelor aferente

Onorarea obligațiilor externe rezultate din garanțiile emise de Guvernul României

Participații ale statului român la organismele internaționale

Alte plăți efectuate cu scopul îndeplinirii unor obligații externe ale statului român

Plata comisioanelor și spezelor aferente operațiunilor specifice de administrare a rezervei

Rambursări de sume către băncile comerciale în limita rezervelor

minime obligatorii deținute de acestea în conformitate cu regulamentele BNR

Vânzarea de valută pe piața valutară interbancară

Restrictii in utilizarea rezervei nationale

Potrivit Tratatului UE (art. 123) se interzice băncilor centrale ale statelor membre să acorde credite pe descoperit de cont sau orice alt tip de facilitate de credit:

instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor UE

administrațiilor publice centrale, autorităților regionale sau locale

celorlalte autorități publice, organisme sau întreprinderi publice din statele membre

Această interdicție este inclusă și în Statutului BNR, art. 7

Chiar dacă articolul 123 alineatul (1) din Tratat se referă în mod specific la „facilități de credit”, care implică obligația rambursării acelui credit, această interdicție se aplică a fortioriși altor forme de finanțare, scopul general al acestuia fiind disciplina finanțelor publice și interzicerea finanțării sectorului public de către băncile centrale naționale

BNR nu poate finanța în mod direct deficitul bugetar

BNR nu poate acoperi cheltuielile administrației publice, indiferent dacă acestea sunt curente (de exemplu, plata pensiilor și salariilor) sau de capital

Administrarea rezervelor internaționale

Administarea rezervelor internaționale ale României reprezintă atribuția legală a BNR conform legii nr. 312/2004, art. 31. Banca Națională a României este autorizată, în condițiile pe care le stabilește și le poate modifica periodic, să efectueze următoarele operațiuni (similar altor bănci centrale din țări cu economie de piață):

Să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu: lingouri și monede din aur și cu alte metale prețioase; valute; valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituții financiare internaționale, de societăți bancare și nebancare

Să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții pe piața secundară cu bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizații financiare interguvernamentale

Să deschidă și să mențină conturi la alte bănci centrale și autorități monetare, societăți bancare și la instituții financiare internaționale

Să deschidă și să țină conturi și să efectueze operațiuni de corespondent pentru instituții financiare internaționale, bănci centrale și autorități monetare, societăți financiare și bancare, organizații financiare interguvernamentale din străinătate, precum și pentru guverne străine și agențiile lor

Managementul rezervei oficiale: Obiective și principii

Gestionarea într-o manieră prudentă a riscurilor de lichiditate, de piață și de credit

Obținerea de venituri pe termen mediu și lung, cu condiția menținerii unui nivel adecvat al lichidității și al riscului

Politica investițională a BNR este caracterizată de prudență, urmărind optimizarea triadei

lichiditate – risc – randament, cu accent pe primele două categorii

Fructificarea rezervelor internaționale

Conform practicii internaționale, valutele sunt menținute la bănci centrale din străinătate, emitente ale valutelor respective (în cazul euro, bănci centrale din Eurosistem) sau la alte instituții financiare internaționale

Stocul de aur este păstrat parțial în cadrul Băncii Naționale a României, parțial la alte bănci centrale

Conform standardelor FMI, menținerea rezervei valutare în țară ar determina pierderea calității acesteia de rezerve internaționale

Practici de administrare a rezervei de aur

Nivelul de adecvare al rezervelor naționale la BNR

Dimensiunea rezervelor internaționale ale României se situează la un nivel confortabil, rezultat al unei analize efectuate pe baza unei metodologii utilizate pe plan internațional și a unui set de parametri calibrați la economia României. Actualul nivel permite gestionarea unor posibile dezechilibre generate de evoluții adverse ale contextului intern sau internațional.