Restaurarea Si Revitalizarea Bastionului X

=== l ===

Introducere

– Raport de prezentare –

Aceasta lucrare de licenta prezinta proiectul de finanțare pentru restaurarea monumentului ‘Bastionul Macelarilor’ din localitatea Baia Mare.

‘ Bastionul Macelarilor’ a facut parte din Imprejmuirea de piatra a orașului Baia Mare, strajuind Poarta de Sud a cetatii, una din cele patru porti principale de intrare in oraș. In timp a trecut prin evenimente consemnate in istoria ora§ului care au afectat arhitectura turnului. In 1567 zidurile de piatra au fast distruse partial, implicit a fost afectat i bastionul, și sistemul de aparare a fost refacut și pane in sec. XVIII nu mai apare nici o schimbare.

PROBLEMATICA STUDIATÃ:

Bastionul Macelarilor este intr-o stare avansata de degradare, curtea exterioara find transformata in talcioc. In prezent parterul Turnului Macelarilor este utilizat ca depozit de covoare, pentru comerciantii ambulanți. In șituatia in care nu se intervine in cel mai scurt timp pentru restaurare, exista pericolul de degradare totala a obiectivului.

Obiectivul general : al acestui proiect este creșterea durabila a CALITAȚII vieții in comunitatea locala prin imbunatațirea functionalitații Bastionului Macelarilor.

Prin acest proiect se preconizeaza nu doar restaurarea constructiva a Bastionului Macelarilor, ci și revitalizarea lui prin crearea unei incinte multifuncționale care sa contribuie la o mai buna valorificare a monumentului și integrarea lui in circuitul medieval al orașului. Astfel se va amenaja o sala multimedia la parter și un spațiu expozițional la primul nivel al Turnului Macelarilor. In curtea exterioara se vor construi ateliere demonstrative și standuri de expunere-vanzare pentru meșteri populari, un punct de informare turistica și grup social. Se vor realiza de asemenea o fantana arteziana care se va putea transforma intr-o mica scena și gradini pentru spectatori. Amenajarea atelierelor demonstrative pentru meșteri se va realiza in colaborare cu partenerii din Telemark, care vor transmite partenerilor din Maramureș din experiența și expertiza for in acest domeniu. Toate aceste amenajari vor contribui la imbunatațirea functionalitații Bastionului Macelarilor și la transformarea acestel zone istorice a orașului Baia Mare prin punerea in valoare a acestui monument medieval de secol XV.

Introducerea in circuitul cultural european a Bastionului Macelarilor va fi o acțiune complexa, care va cuprinde schimburi de experiența intre meșteri populari din Maramureș și Telemark, o expoziție de cultura tradiționala din Telemark, targ al meșterilor populari, vizionari de filme documentare privind meșteșugurile, completate de reprezentații ale artiștilor din cele doua județe, toate aceste manifestari avand rolul de a crea punți de legatura intre culturile tradiționale din cele doua județe.

1. Scurt istoric

1.1 Scurt istoric al orașului Baia Mare

1.2 MARAMUREȘ-Brand cultural/Centrul vechi- BAIA MARE

Baia Mare-a carei mentiune scrisa apare pentru prima data acum 9 secole ,sub denumirea de ‘Rivulus Dominarum’ sau ‘Civitas de Rivulo Dominarum’ (Raul Doamnelor), este resedinta judetului Maramureș, vechi leagan de limba și cultura romaneasca. Din anul 1585, Baia Mare poarta denumirea din zilele noastre :’Nagybanya’-adica Baia Mare.

În jurul orașului Baia Mare au fost descoperite mărturii ale unor așezări preistorice (din epoca pietrei șlefuite și a bronzului). O oarecare agitație ocupațională se înregistrează în zonă în perioada preromană. La început o colonie sau o tabără minieră, așezarea devine cu timpul un sat cu o populație sedentară, ai cărui locuitori se ocupau exclușiv cu exploatarea minereurilor. Descoperirea „în cascadă” a filoanelor (în special de aur) a avut ca efect colonizarea cu specialiști și forță de muncă străină. Cert este că, la începutul secolului al XIV-lea, Baia Mare este atestată documentar ca „oraș liber regal” (Monografia Baia Mare,1972). Succeșiunea de privilegii obținute din partea caselor regale maghiare și a principilor Transilvaniei, la care se adaugă poziționarea localității la confluența Țărilor” Chioar, Codru, Lăpuș și Maramureș a contribuit la dezvoltarea economică a orașului, care cunoaște apogeul în perioada medievală.

O diplomă din 1347 permite orașului „să se întindă după obiceiul vechi, anume de la Mina Săsar, de jur împrejur, trei mile (aproximativ 5 km) peste toate pământurile și pădurile regești”. Orașul e fortificat cu ziduri de piatră și bastioane (în jurul anului 1470, grație ajutorului dat de regele Matei Corvin), iar în interior se construiesc edificii trainice și castele. Zidurile delimitau o zonă aproximativ circulară, neregulată, împărțită inițial în cinci sectoare, care gravitau în jurul Pieții Centrale (Circulus fori). După o statistică oficială, orașul Baia Mare avea (în 1842) 4.250 de locuitori.

Nici configurația orașului și nici numărul locuitorilor nu au suferit modificări majore până la mijlocul secolului al XX-lea. În anul 1948, Baia Mare devine reședință de județ, investițiile bugetare favorizând extinderea pe orizontală a localității (în prezent 23.000 ha) și o explozie demografică semnificativă (148.000 locuitori).

Sistematizarea orașului determină apariția unui nou centru administrativ, a unui centru financiar-bancar, respectiv a unui centru comercial. Fosta Piață Centrală devine un nod de circulație rutieră cu un imens sens giratoriu, în mijlocul căruia trona un monument hidos, numit bombastic „Obeliscul eliberării” (realizat în 1954, la comanda autorităților pro-sovietice).

Alba Iulia, Sibiul și Sighișoara sunt numai câteva din orașele transilvane care și-au reabilitat centrele istorice medievale, transformându-le în branduri și obiective turistice.

În Baia Mare, municipalitatea a declanșat un amplu proiect de reabilitare a Centrului Vechi (Piața Libertății) în 1993, printr-un concurs de idei în urma căruia s-a selectat echipa care a întocmit planul urbanistic zonal pentru refacerea nucleului original al orașului care și-a trăit gloria timp de o jumătate de mileniu (1450-1950). Execuția lucrărilor a început în februarie 2003 (valoarea proiectului a fost de 4,3 milioane de euro) și s-a finalizat la sfârșitul anului 2004.

Zona cuprinde un complex arhitectural de patrimoniu declarat monument istoric și peste 20 de construcții medievale, realizate în stil gotic târziu. Parcelarea terenurilor din jurul pieței prezintă analogii cu configurația orașelor din Centrul Europei, din aceiași perioadă istorică (secolele al XIV-lea și al XV-lea). Loturile au axa perpendiculară pe latura pieței, cu case de locuit ocupând toată lățimea parcelei spre stradă. Accesul se realizează printr-un gang ce traversează clădirea etajată și ajunge în curtea interioară.

Unul dintre imobilele cuprinse în proiectul „Centrul de Afaceri Millennium III” este fostul Han „Vulturul Negru” (construit înainte de 1790). În 1920 devine sediul primăriei, iar din 1950 până în 1999 clădirea e ocupată de Judecătorie și Oficiul de Carte Funciară. Una din cele mai „prețențioase” și cunoscute clădiri din oraș este Casa Lendvay, denumire consacrată definitiv în 1881, când s-a dezvelit o placă comemorativă referitoare la actorul Marton Lendvay. Imobilul de la nr. 14 datează din secolul al XV-lea și se presupune că a aparținut, la un moment dat, unui renumit argintar băimărean. La nr. 18 este Casa Elisabeta, construită de către Iancu de Hunedoara. Clădirile care adăpostesc Școala Populară de Artă și Restaurantul Medieval, datează din sec. al XVIII-lea. Tot atunci s-a ridicat imobilul de la nr. 6 din Piața Libertății, proprietate a Ordinului Călugărilor Minoriți.

Dar cea mai „spectaculoasă” parte a proiectului de reabilitare a vizat piața publică (M4 – Bușiness Plaza), prin închiderea accesului autovehiculelor din direcția estică și realizarea unei zone pietonale. Piața a devenit astfel un spațiu expozițional, dominat de terasele restaurantelor și de o fântână arteziană – loc ideal pentru promenada băimărenilor.

Bastionul Macelarilor este șituat in apropierea Centrului Vechi din Baia Mare,deci proiectul de restaurare a acestui turn este foarte important in vederea promovarii orașului dpdv cultural și istoric.

1.3. Scurt istoric ‘Bastionul Macelarilor’

Asezat langa “Piata Izvoarele” din Baia Mare, “Turnul Macelarilor”, cunoscut și sub denumirea de “Bastionul Macelarilor”, este unul dintre cele sapte turnuri care consolidau centura zidului inconjurator al orașului construit in 1469 și șingura marturie concreta a acestui zid care a ramas peste veacuri. Bastionul a fost zidit de Gaspar Dragyi, in anul 1547, adica in urma cu 461 de ani, dupa cum atesta documentele din cadrul Arhivelor Nationale Maramureș.

Turnul avea menirea sa apere orașul in sectorul sau, in mod special de catre breasla macelarilor. Constructia e de forma circulara și are goluri spre exterior in zid, care serveau drept metereze, și este executata din piatra și are ziduri mașive de circa un metru groșime. A fost de mai multe ori distrus și refacut. Mai pe urma a fost restaurat in 1930 și intre 1959 – 1964. Pana in 1977 obiectivul a fost proprietatea privata a unei familii care il folosea ca și cotet pentru animale și pasari. Prin demersul conducerii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie, turnul a trecut in patrimoniul muzeului in urma cu 30 de ani.

De Bastionul Macelarilor este legat numele vestitului haiduc Grigore Pintea – Viteazul care in august 1703 a fost ucis in apropierea Iui, In contextul rascoalei curutilor din perioada respective. Constructia este din piatra, zidul avand o groșime de aproximativ 1 m, de forma circulars cu doua niveluri. Nivel 1 – spațiu boltit care servea la depozitarea munitiei, nivelul 2 – are spre exterior in zid goluri care serveau drept metereze.

Legenda lui Pintea Viteazul

Țara Maramureșului are un trecut zbuciumat și plin de legende. Miturile locului pleaca, de cele mai multe ori de la realitate.  Nevoile, asuprirea, lipsurile și nedreptatile ii faceau in trecut pe oameni sa ia calea codrilor și iubirea armelor. Haiducii au furat de la bogati și au dat la saraci. Unii dintre ei, precum Pintea Viteazul, au ramas in legenda.

  Cum a reușit un "bandit", dupa cum il socoteau autoritatile, sa intre in constiinta oamenilor din Maramureș ca un om binecuvantat, iubit și respectat? Ne spun chiar oamenii din timpul lui Pintea, prin cantecele pline de jale și multumire in același timp pe care le-au lasat urmașilor, sa aiba și acestia o speranta, sa-l aiba pe Pintea! Jalea venea de la autoritati, de la grofi, bucuria venea de la Pintea, de la Haiduc. "Hai, Hai!… cat ii Maramurasu'/Nu-i ca Pintea Viteazu/Nu-i ca Pintea Haiducu!…/Pe bogati ii prinde-n cleste/Pe saraci bine-i pazeste…", cantau plini de recunostinta Maramureșenii de la sfarșitul secolului al XVII-lea, inceputul secolului al XVIII-lea.

Omul cantat in Maramureș, Cluj, Satu Mare și Bistrita era nimeni altul decat Pintea Grigore, cunoscut drept Pintea Haiducul ori Viteazul. El s-a nascut in comuna Magoaja, judetul Cluj, in anul 1670. "De unde-i Pintea de felii/Din Magoaja de la Ardeli". Moartea neagra l-a smuls de pe pamantul mult iubit in anul 1703. Pe langa cantecele și baladele elogioase la adresa haiducului, istoria ne ofera și informatii concrete din arhivele celor patru județe in care Pintea a impartit dreptate celor multi și saraci. In lucrarea "Documente inedite referitoare la Pintea Viteazul in arhivele maramusesene", Coloman Oszoczki prezinta informatii culese din mai multe surse, menite sa contureze imaginea celui care "pe saraci bine i-a pazit". Potrivit lui Oszoczki, aparitia haiducilor a fost precedata de ocuparea judetului Maramureș de armata austriaca in anul 1685. Noua oranduire era una de asuprire a romanilor din zona, multi dintre acestia ajungand iobagi. Pe langa darile enorme, in bani sau produse, țaranii erau obligati și la efectuarea de munci in folosul nobililor, asa-zisele "robote". Strigatul de disperare al țaranilor asupriti lua uneori forme reale. Nesupunerea la lucru, fuga și haiducia constituiau modalitati de a spune NU, de a respinge regimul plin de nedreptati adus de autoritatile austriece și ungare pe pamantul romanesc.
  Potrivit stirilor istorice, primele aparitii ale lui Pintea sunt semnalate in Baia Sprie in anul 1694. In lucrarea sa, Oszoczki vorbeste de o scrisoare datata la Turda la 16 septembrie 1695, pe care Nicolae Bethlen i-ar fi adresat-o judelui orașului Baia Mare, prin care il informa de acțiune a de jefuire intreprinsa de Pintea și inca 35 de oameni asupra unor negustori greci in Munții Maramureșului. Potrivit documentelor din secolul al XVII-lea, haiducii lui Pintea erau puternic sprijiniti de locuitorii satelor Maramureșene, in special de cei din Mara și Hoteni, din fosta plasa Sugatag. Una dintre cele mai de seama actiuni ale lui Pintea și ale oamenilor sai este descrisa de judele orașului Baia Sprie la 21 iulie 1698. In descrierea inaintata judelui din Baia Mare, omul afirma ca haiducii lui Pintea au atacat castelul din Rona, din judetul Maramureș. Aici, ei au omorat 250 de oameni și au luat cu ei 150 de cai și foarte multe lucruri de valoare. Destinatia banilor luati de la bogati erau saracii. Intr-o legenda din zona Nasaudului, care circula pe la 1898, se spune ca Pintea ar fi platit orașului Bistrita darile comunelor Telciu și Branchis și i-ar fi pedepșit pe trimișii autoritatilor in același mod in care acestia ii chinuiau pe țarani.

Potrivit unei scrisori-document aflate la Arhivele Nationale ale judetului Maramureș, la data de 2 ianuarie 1700, Pintea Haiducul a fost prins și inchis la Satu Mare. In aceeași scrisoare, capitanul Satmarului ii cere judelui orașului Baia Mare informatii despre activitatile lui Pintea și ale haiducilor sai. Inchis in beciurile de la Satu Mare, Pintea il obliga pe baronul Fredericus de Lowenburg, capitanul Satmarului, sa accepte o intelegere in patru puncte. Capitanul il gratia pe Pintea, ii promitea anumite sume de bani pentru intreținerea cetelor de haiduci, se interzicea oricui sa le spuna haiducilor talhari. In schimb, Pintea trebuia sa renunte la orice acte ce ar fi putut provoca dezordine. Un baron și un haiduc.

In anul 1701, Pintea Haiducul se alatura rascoalei conduse de principele ardelean Francisc Raksoczi al II-lea. Motivatia haiducului o reprezenta dorinta de a elibera populatia romana de sub nedreptul jug habsburgic. În 1703 ia parte la asediul și cucerirea orașului Baia Mare care era controlat de trupele austriece (Lobonți). Pe 14 august același an, Pintea Haiducul, asupritorul bogatilor și sprijinitorul saracilor, a fost ucis. Legenda spune ca a fost tradat de un alt haiduc pentru 300 de taleri, bani promiși de imparatul Leopold I al Imperiului Habsburgic. Istoria il indica pe un oarecare Desși Istvan, proconsul ungur in Magistratura orașului Baia Mare, ca fiind cel care l-a impuscat mortal pe viteazul haiduc.

Se mai spune despre el că ar fi luptat și împotriva tătarilor, probabil pe când era în armată. În biserica din Budești se află o cămașă de zale și un coif pe care le-ar fi purtat Pintea Viteazul, sau pe care le-ar fi luat în luptă de la tătari, iar la muzeul din Baia Mare sunt expuse armele și harnașamentul pe care le folosea.

La două veacuri după ce Leonardo, fiul unei țărănci sărace din sătucul italian Anchiano și al unui notar imberb ce-o șiluise în apropiere de Florența, studia zborul păsării, un haiduc maramureșean a încercat să-i pună în practică visul de a „zbura precum paserile”. Florentinul avea să devină cea mai mare personalitate a Renașterii și se numea Leonardo DaVinci, iar haiducul era tot fiu de țăran, Grigore Pintea, rămas pentru posteritate ca Pintea Viteazul.

Mai mult decât orice știință, pe DaVinci l-a atras mecanica. În urma studiilor asupra păsărilor, florentinul a imaginat crearea unor mașini de zburat. Așa a luat naștere ortopterul, un aparat ale cărui aripi ar fi trebuit mișcate șimultan de mâinile și picioarele unui om, lucru în fapt imposibil. DaVinci nu a reușit niciodată să zboare, dar nu a renunțat niciodată la visul său.

Pintea, haiducul vizionar

Pintea Viteazul, cel mai celebru haiduc din nordul țării, s-a născut în anul 1670, în comuna Magoaja (jud. Cluj). A fost adoptat de maramureșeni, printre care se șimțea acasă, și a participat cu haiducii săi la eliberarea cetății Băii Mari. A murit la 33 de ani, în anul 1703, când a fost împușcat mortal (se presupune că trăgătorul ar fi fost Desși Istvan, proconsul în Magistratura Băii Mari), din Bastionul Măcelarilor – legenda spune că Pintea a fost trădat de un alt haiduc pentru 500 de taleri, bani promiși de împăratul Leopold I.

Deși unele documente ale timpului încearcă să acrediteze ideea că Pintea a fost doar un țăran fără școală, o brută care ataca nobilimea, legendele care au dăinuit peste secole susțin contrariul. Haiducul ar fi fost un intelectual și un vizionar al timpului său. Pintea a studiat în Paris și s-a perindat prin Italia, unde a dat peste schițele lui DaVinci. După schițele renascentistului, Pintea a imaginat un fel de deltaplan tras de patru cai, cu care ar fi reușit să zboare pe distanțe scurte. Aceste încercări parțial reușite au fost izvorul legendei conform căreia atunci când ar fi fost înconjurat pe Creasta Cocoșului, Pintea și-ar făcut aripi și ar fi sărit în prăpastie, zburând.

1.3.3 Zburător „niebun” cu ochi de șoim

 „Să vie cineva să-l oprească pe niebunul ăla de Pintea, care cu zdreanța lui zburătoare ne stâlcește toate ierburile și câmpurile, că dacă a continua așe, n-om mai ave’ la iarnă nimic de mâncare pântru vaci și pântru cai”. Așa sună o plângere din secolul al XVII-lea, făcută de câțiva țărani din comuna maramureșeană Șurdești, care cereau autorităților maghiare din acea vreme arestarea haiducului Pintea.

De la această solicitare inedită a pornit ideea sculptorului maramureșean Ioan Marchiș de a crea un bust din bronz al lui Pintea Viteazul, iar ochii acestuia să nu fie ai unui om, ci ai unui… șoim. În anul 1997, statuia care îl întrupează pe haiduc a fost amplasată în fața clădirii Jandarmeriei din Baia Mare. „Este probabil cea mai valoroasă lucrare a mea. Mi-a luat cam un an și jumătate să o termin. Când mă apuc de o sculptură, încerc să găsesc ceva profund despre personaj, care să fie scos în evidență. Ceea ce e important pentru un istoric nu reprezintă neapărat interes pentru un artist. Artistul caută în profunzime, încearcă să înțeleagă personajul”, mărturisește sculptorul.

În timpul „căutării profunzimii”, chestorul principal de poliție, inspectorul șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, maramureșeanul Ioan Pop, i-a arătat lui Marchiș textul care avea să devină cheia lucrării. „Frântura despre Pintea apare în Tratatul național de aviație – inovații și încercări de a inventa avioane. Se spune că și pe la Primăria Baia Sprie există dovezi despre scrisoarea pe care au trimis-o localnicii din Șurdești”, a dezvăluit chestorul Pop. Când a gășit acel izvor, Marchiș a înțeles că Pintea nu era doar un haiduc. „Era un om luminat. Se spune că atunci când a fost împușcat, Pintea avea pe el armura. A ridicat mâinile în semn de zbor și a fost nimerit la subraț. Așa am făcut statuia, cu un ciot din mâna stângă ridicat. Am vrut să subliniez că oricât ar fi de puternic, nimeni nu este invincibil”.

Însă, oricât pare de ciudat, nu brațul e cheia sculpturii. Marchiș a gășit altceva, mult mai caracteristic lui Pintea. Zborul. Așa s-a născut sculptura cu ochii de șoim, șingurul animal care are forma ochiului identică cu cea a corpului. „Doar un șingur om a seșizat că sculptura lui Pintea nu are ochi de om, ci ochi de șoim. Mergeți să vă uitați în ochii lui. Vă așigur că n-o să-i puteți fixa!”, a incitat sculptorul Marchiș.

1.3.4 Cei doisprezece Pintea

  Umblă legenda că Pintea și-ar fi botezat 12 căpitani ai săi „Pintea”, iar după moartea lui nu s-a știut exact dacă a murit „adevăratul Pintea”. Chiar și prin anul 1900 mai circulau povești despre actele de vitejie ale haiducului, confuzia despre perioada în care a trăit acesta fiind alimentată constant. Au existat povești despre Pintea cel slab, gras, mic, înalt. Însă, în fapt, Viteazul a fost numai unul. În „Memoria Etnologică” din 2003 există portretul adevăratului Pintea: „N-a fost om înalt, dar nu a fost nici mic. Era un om de statură mijlocie. Pintea Viteazul a fost la chip foarte atrăgător, deoarece a fost un om chipeș și oacheș. Era smead la față și avea ochii negri ca și mura câmpului; părul încă i-a fost negru ca și cărbunele, ca și funinginea, ca și pana corbului; avea gene stufoase și sprâncene dese și lungi; mustață și barbă nu purta, deoarece îi plăcea să umble bărbierit”.

Scurta prezentare a proiectului de restaurare

Proiectul "Restaurarea și revitalizarea Bastionului Macelarilor din Baia Mare, Maramureș" este in concordanta cu Sectorul prioritar "Conservarea patrimoniului cultural european", precum și cu Precizarile Ministerului Culturii privind oportunitatile de finanțare in domeniul culturii in cadrul Mecanismului Financiar SEE, avand in vedere ca are ca scop restaurarea și revitalizarea Bastionului Macelarilor din Baia Mare, judetul Maramureș, monument de secol XV, aflat pe lista obiectivelor de patrimoniu national, categoria A.

In prezent Bastionul Macelarilor inclușiv curtea exterioara este domeniul public de interes județean, find dat in administrarea Muzeului Județean de istorie și arheologie Baia Mare, institutie coordonata de Consiliul Județean și partener in acest proiect. Proiectul se incadreaza in Planul Urbanistic Zonal "Centrul istoric Baia Mare" aprobat prin hoțararea nr. 240/2001 a Conșiliului Local Baia Mare, care stipuleaza pentru perimetrul avut in vedere de protect functiuni muzeale și conexe.

Proiectul este de asemenea in concordanta cu Strategia de dezvoltare a judetului Maramureș 2007-2013.

Hotărârea nr. 91 din 27.05.2008

ROMÂNIA
JUDEȚUL MARAMURES
CONSILIUL JUDEȚEAN

HOTĂRÂREA
privind aprobarea implementării în parteneriat a proiectului „Restaurarea și Revitalizarea Bastionului Măcelarilor din Baia Mare, Maramureș”, propus spre finanțare în cadrul Mecanismului Financiar EEA, și co-finanțarea acestuia

           Având în vedere Expunerea de motive a Președintelui Consiliului județean, Referatului nr. 70 din 22.05.2008 al Biroului de Relații Internaționale precum și avizul favorabil al comisiei de specialitate;
           În temeiul prevederilor art. 91 alin. (6) lit. a) și art. 97 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală cu modificările și completările ulterioare;
           Consiliul Județean Maramureș adoptă prezenta

HOTĂRARE

           Art.1. Se aprobă implementarea în parteneriat între Consiliul Județean Maramureș, Muzeul județean de istorie și arheologie Baia Mare, Muzeul județean de etnografie și artă populară Baia Mare, Centrul județean de conservare, promovare a culturii tradiționale Maramureș și Consiliul Județean Telemark, Muzeul Vest Telemark, Universitatea Telemark – Facultatea de Artă, Folclor Cultură și Pedagogie, a proiectului „Restaurarea și Revitalizarea Bastionului Măcelarilor din Baia Mare, Maramureș”, care urmează să fie propus spre finanțare în cadrul Mecanismului Financiar EEA.
           Art.2. Se aprobă co-finanțarea proiectului „Restaurarea și Revitalizarea Bastionului Măcelarilor din Baia Mare, Maramureș” cu contravaloarea în lei a sumei de 271.320 Euro, reprezentând 15% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, care sunt de 1.808.800 Euro, în situația în care proiectul va fi declarat eligibil și aprobat pentru finanțare.
           Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se împuternicește președintele Consiliului Județean Maramureș, care va fi mandatat să semneze orice documente necesare fazelor de cerere de finanțare și de implementare a acestui proiect.
           Art.4. Prezenta hotărâre se publică în Monitorul oficial al județului Maramureș și se comunică:

Instituției Prefectului – județul Maramureș;

Direcției economice;

Direcției juridice și administrație publică;

Compartimentului pregătire ședințe și relații cu consilierii;

Biroului relații internaționale.

           Prezenta hotărâre a fost adoptată în unanimitate în ședința ordinară a Consiliului județean Maramureș din 27 mai 2008.

PREȘEDINTE,
Marinel Kovacs

Contrasemnează,
SECRETAR AL JUDEȚULUI,
Dumitru Dumuța

Baia Mare, 27 mai 2008
Nr. 91Județul Telemark

Vizita d-nei Gunn Marit Helgesen, președinta Cons. Jud. Telemark, în Maramureș, 9 mai 2008

Vizita reprezentanților județului Maramureș în Telemark, februarie 2008

în perioada 8-15 februarie 2008, la invitația Universității din Telemark și a muzeului West Telemark, o delegație formată din reprezentanți ai Consiliului Județean Maramureș, ai Universității de Nord Baia Mare și Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmației au vizitat județul Telemark pentru a pune bazele unui proiect comun de promovare a tradițiilor.

8-10 mai 2008, vizita oficială a doamnei Gunn Marit Helgesen- președinta județului Telemark în Maramureș , însoțită de un expert în domeniul energiilor regenerabile. Cu ocazia vizitei s-au desfășurat două întâlniri de lucru în domeniul geo-parcurilor și a energiei regenerabile cu factori interesați din județul Maramureș, ocazie cu care s-au discutat viitoare posibilități de colaborare în aceste domenii.

în luna iunie 2008, s-a depus proiectul „Restaurarea și revitalizarea Bastionului Măcelarilor Baia Mare” în parteneriat cu Consiliul Județean Telemark, Universitatea Telemark și Muzeul Vest Telemark în cadrul Mecanismului Financiar SEE prin care Norvegia, Liechtenstein și Islanda sprijină noile țări aderate la UE.

2.1 Grupurile tinta ale proiectului sunt :

meșteri populari, artiștii și oamenii de cultura din zona;

elevi care vor putea beneficia de programe educationale referitoare la cultura tradiționala, avand poșibilitatea de a interactiona direct cu meșterii populari In cadrul atelierelor demonstrative;

turisti din țara și strainatate.

agenti economici și comercianți din zona adiacenta care vor beneficia de fluxul crescut de potențiali clienti/cumparatori;

comunitatea locala

2.2 Fezabilitatea proiectului va consta din restaurarea Turnulul Macelarilor, care datorita starii avansate de degradare va neceșita refacerea acopensului, realizarea structurii de protectie termica la etaj, refacere rostuiri zidane de piatra, pardoseli, inlocuire uși, ferestre, realizare instalatii electrice și de paratrasnet. Lucrarile se vor realiza respectand normele in vigoare referitoare la restaurarea monumentelor istorice.

3. DESCRIEREA PROGRAMULUI DE FINANȚARE

Proiectul a fost propus spre finanțare de Conșiliul Județean Maramureș sub Mecanismul Financiar SEE (Spațiul Economic European) ce urmareste reducerea disparitatilor economico-sociale din spațiul economic european și intarirea relatiilor bilaterale intre noiie tari membre U.E., printre care și Romania și statele EEA-EFTA

(Islanda, Liechtenstein și Norvegia).

Programul va fi implementat in perioada 2008-2011, iar suma totala a sprijinului financiar acordat Romaniei se ridica la 50.5 milioane euro.

Programul are 4 sectoare prioritare:

PROTECȚIA mediului, reducerea poluarii și promovarea energiilor regenerabile valoarea sprijinului financiar find de 13.900,000 euro

Dezvoltarea resurselor umane prin promovarea educatiei, intarirea capacitatii

administrative și a serviciilor publice la nivel local, sprijinirea procesului de

participare democratica – valoarea sprijinului financiar fiind de 5.000.000 euro

Sanatate și PROTECȚIA copilului – valoarea sprijinului financiar fiind de10.800.000 euro

Conservarea mostenirii culturale europene – valoarea sprijinului financiar fiind

de10.800.000 euro.

Proiectul propus de Conșiliul Județean Maramureș se Incadreaza In : "Conservarea mostenirii culturale europene". In cadrul acestei axe prioritare, proiectele propuse spre finanțare trebuie sa aiba o valoare cuprinsa intre 250.000 și 5.000.000 de euro, grantul find de 85%, autoritatile locale participand cu un procent de co-finanțare de l 5%.

4. ELABORAREA PROIECTULUI

Ideea unei colaborari in domeniul traditiilor și culturii populare a aparut in anul 2006, in urma vizitei intreprinse in regiunea Buskerud Telemark Vestfold de catre reprezentanti ai Conșiliului Județean Maramureș. Colaborarea s-a concretizat in 2007 prin vizita in Maramureș a 7 experti in folclor și etnografie din regiunea Buskerud Telemark Vestfold, care au Iuat un prim contact cu traditiile și folclorul autentic Maramureșean și a continuat in anul 2008 cu un schimb de experiența in regiunea Telemark, cand 4 reprezentanti din Maramureș au fost invitati la Festivalul de folclor organizat de Colegiul Univerșitar din Rauland – Telemark. Cu aceasta ocazie reprezentantii din Maramureș au propus realizarea in parteneriat a unui proiect cultural care sa fie depus spre finanțare in cadrul Mecanșimul Financiar SEE, care vizeaza restaurarea unui monument medival de o valoare istorica deosebita, și crearea unui spațiu destinat conservarii patrimoniului cultural tradițional.

Proiectul se va implementa in parteneriat, Conșiliul Județean Maramureș avand 3 parteneri norvegieni: Conșiliul Județean Telemark, Colegiul Univerșitar Telemark, Muzeul Vest-Telemark, și 3 parteneri romani: Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul de Etnografie Maramureș și Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș.

4.1 Obiectivul general al proiectului: creșterea durabila a CALITAȚII vietii in comunitatea locala se va putea cuantifica prin urmatorii indicatori:

Crearea de noi locuri de munca (se preconizeaza un numar de 8 noi locuri de munca

Creșterea gradului de constientizare privind importanta conservarii traditiilor populare, prin participarea elevilor la programe educationale interactive in arealul Bastionului Macelarilor (se preconizeaza un procent de 10% participanti din total tineri din oraș)

Creșterea gradului de interes manifestat de comunitate privind vestigiile istorice (se preconizeaza un numar de 15.000 vizitatori)

4.2 Scopul proiectului cu efecte directe și imediate este: imbunatațirea funcționalitații Bastionului Macelarilor ce se cuantifica prin urmatorii indicatori:

Dezvoltarea functiunii muzeale (un numar de 2 sali amenajate)

Dezvoltarea functiunii expoziționale (o said de expoziție-a cultura tradiționala)

Dezvoltarea functiunii educative ( un numar de 6 ateliere mestesugaresti demonstrative functionale )

4.3 Rezultatele imediate generate de acest proiect sunt urmatoarele:

Monumentul Turnului Macelarilor restaurat cuantificat prin urmatorii indicatori : suprafata construita restaurata pe cele doua nivele (197.76mp) , amenajarea și dotarea unei sali multi-media la parterul Turnului Macelarilor in suprafata de (88.7mp) și amenajarea și dotarea unui spațiu expozițional la primul nivel al Turnului Macelarilor in suprafata (108,69 mp)

Incinta multi-functionala amenajata in curtea exterioara, cuantificat prin urmatorii indicatori: suprafata construita pavilion ateliere demonstrative, standuri expunere artizanat și pavilion Indrumare control, grup social (224,3mp), dotare ateliere demonstrative cu echipamente me*te§ugare§ti tradiționale (un de 20 de numar echipamente tradiționale ), suprafata amenajata curte exterioara, inclușiv a unui spatia pentru reprezentașii artistice in aer liber (589,04mp)

lntroducerea in circuital cultural european a Bastionului Mace/ardor cuantificat prix) urmatorii indicatori: schimb de experiența intre meșteri și artisti populari din Maramureș și Telemark (un numar 35 de participanti), expoziție de cultura tradiționala din Telemark, organizata la primul nivel al Turnului Macelarilor (un numar de 700 vizitatori), programe culturale organizate cu ocazia inaugurarii (un numar de 500 participanti și public)

4.4 Proiectul cuprinde urmatoarele activitati:

4.4.1.Organizare și coordonare .

In cadrul acestei activitati se va crea echipa de management al proiectului, se vor stabili responsabilii pe activitati, se va stabili procedura de lucru, sarcinile care revin membrilor echipei, se vor realiza raportarile intermediare. In cadrul acestei activitati este prevazuta o Intalnire de Iucru a echipei de management a proiectului la Baia Mare.

Realizare Proiect Tehnic de restaurare constructive a Bastionului Macelarilor

In cadrul acestei activitati se va intocmi caietul de sarcini, se va Indeplini procedura de achizitie publics conform Iegislatiei romane in vigoare, se vor obtine avizele acordurile necesare și se va realiza efectiv Proiectul Tehnic al investiției.)

Restaurare constructive a Bastionului Macelarilor

In cadrul acestei activitati se va elabora caietul de sarcini, se va indeplini procedura de achizitie publics, conform legislației romane In vigoare, se vor realiza lucrari de amenajare a terenului Și de racordare la utilitati. Se vor realiza lucrari de restaurare constructive a Turnului Macelarilor, amenajarea și dotarea unei sali multimedia la parter Și amenajarea și dotarea unui spațiu expozițional la primul nivel. Se vor realiza de asemenea in curtea exterioara lucrari de constructii a unor spatii cu dubla functiune: ateliere demonstrative pentru meșteri populari și standuri de expunere vanzare produse tradiționale , precum Și lucrari de constructii a unei cladiri cu dubla functiune – punct de informare /dirijare turistica respectiv grup social. Se va amenaja curtea exterioara și se va reface gardul. Aceasta activitate se va incheia prin receptia finala a obiectivului.

Revitalizarea Bastionul Macelarilor

Aceasta activitate va consta din amenajarea spatiilor cu dubla functiune: ateliere demonstrative pentru meșteri populari și standuri de expunere vanzare produse tradiționale . Se vor amenaja ateliere pentru olari, fierari, dogari, tesaturi și cusaturi, sculpture in Iemn, pelarii de paie etc., prin achizitionarea unor echipamente specifice și amplasarea for in cadrul atelierelor.

In aceasta activitate vor fi implicati și parteneri norvegieni, care au experiența și expertiza in acest domeniu, prin prezentarea atelierelor metesugaresti din cadrul Colegiului Univerșitar -Facultatea de Arta, Folclor, Culture i Pedagogie, din Rauland i a Muzeului Vest Telemark cu ocazia vizitei unei delegatii de experti din cadrul partenerilor din Maramureș in Nowegia, care vor amenaja atelierele și spațiile de expunere produse tradiționale .

Introducerea in circuitul cultural european a Bastionului Macelarilor Aceasta activitate este alcatuita din sub-activitatile:

A. Schimburi de experiența intre creatori și artisti populari din Telemark și Maramureș organizate in cadrul unei vizite in Maramureș cu ocazia evenimentelor inaugurale.

B. Organizarea unei expoziții de culture tradiționale din Telemark la primul nivel al Turnului Macelarilor

C. Organizarea unui Dialog inter-cultural Maramureș – Telemark

– vizionare filme documentare privind mestesuguri și traditii din Maramureș și Telemark –sala media de la parterul Turn ului Macelarilor

– organizarea de spectacole de cultura tradiționala cu artisti din Maramure și Telemark pe scena din curtea exterioara

– organizarea unui targ al meșterilor populari din Maramureș și Telemark in curtea exterioara

– organizarea unui seminar de prezentare a implementarii proiectului, a unel expoziții de fotografii cu fazele realizarii proiectului.

La evenimentele inaugurale, care vor dura o saptamana, vor participa 15 persoane din cadrul partenerilor norvegieni, care in primele 4 zile vor vizita judetul Maramureș, avand ocazia sa cunoasca meșteri și artisti populari locali, realizandu-se astfel schimburi de experiența utile ambelor parti. In ultimele trei zile, evenimentul inaugural se va desfapra in Bastionul Macelarilor, toate spațiile restaurate și amenajate fiind utilizate pentru : vizionare de filme documentare privind mestesuguri și traditii din Maramureș și Telemark, spectacole de cultura tradiționala cu artisti din cele doua județe, un targ at meșterilor populari din Maramureș și Telemark, expoziții de fotografii cu fazele realizarii proiectului.

4.4.6. Promovare

Aceasta activitate va consta din promovarea proiectului prin conferinte și comunicate de press, interviuri și emișiuni radio și TV, pagini web a proiectului in cadrul șite-urilor Conșiliului Județean Maramureș și a Muzeului județean de istorie Și arheologie Baia Mare. Se vor realiza de asemenea afise, pliante, brosuri, un panou informativ plasat la intrarea in Bastionul Macelarilor și un DVD care sa prezinte fazele implementarii proiectului.

Promovarea proiectului se va face prin urmatoarele activitati pe toata durata proiectului:

La inceperea lucrarilor se va aplasa un panou informativ despre proiectul finantat de Mecanismul Financiar SEE, care va fi inlocuit dupa finalizarea lui de o placa comemorativa, acceșibila publicului.

Promovare prin mass-media.

Scop/grup vizat: Scopul este de a atrage atentia publicului general, de a constientiza comunitatea asupra initierii acestui proiect, etapele de desfasurare, rezultatele și evenimentul inaugural ce II va introduce in circuit cultural european.

Metode/masuri de implementare: Se vor organiza 3 conferinte de press (prima la inceputul implementarii proiectului, a doua la definitivarea lucrarilor de restaurare, iar ultima in momentul inaugurarii Bastionului ca parte a circuitului cultural european), completate de comunicate de press ce vor avea rolul de a oferi detaliile suplimentare privind derularea proiectului. Se va participa la cel putin 2 emișiuni TV/radio, fiecare partener implicat va putea

oferi informatii suplimentare mass-mediei. Partenerii norvegieni vor oferi informatiile necesare mass-mediei locale, in cel putin 2 articole de presa.

Buget: Interacțiune a cu mass-media nu neceșita alocarea unui buget suplimentar.

Responsabil: Coordonatorul multi media, promovare și Coordonatorul parteneriatului romano-norvegian

Promovare pe webșite

Scop/grup vizat: Rolul acestui tip de promovare este sa ofere detalii curente, actualizate despre etapele implementarii acestui proiect, iar acest tip de promovare vine sa completeze informatiile oferite de mass-media, dar și sa ofere o arie mai larga de detalii in privinta proiectului derulat.

Metode/masuri de implementare: Liderul de proiect va dedica o pagini separate in cadrul webșite-ului propriu (www.cjMaramureș.ro ) acestui proiect, unde va prezenta informatii actualizate despre istoria, etapele parcurse Și rolul fiecarui partener. Muzeul Județean de Istorie Arheologie Baia Mare va aloca is randul sau o pagini distincta in limba romans și engleza In cadrul webșite-ului propriu (www.Maramureșmuzeu.ro) implementarii acestui proiect, unde se vor oferi informatii detaliate, chiar și cu caracter tehnic despre etapele proiectului. In același mod, partenerii din cadrul Conșiliului Județean Telemark și Muzeului Vest-Telemark vor oferi pe propriile webșite-uri detalii legate de proiect

Buget: Nu e necesara alocarea unui buget distinct, actualizarea webșite-urilor find o activitate curenta a organizatiilor implicate, iar o pagina web distincta in cadrul web-șite propriu nu presupune alte cheltuieli

Responsabil: Conșiliul Județean Maramureș, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare, Conșiliul Județean Telemark, Muzeul Vest-Telemark.

Materiale informative / promotionale

Scop/grup vizat: Aria Iarga de materiale informative necesare acestui project sunt menite sa promoveze atat etapele de implementare ale proiectului cat și evenimentul inaugural ce dore§te sa marcheze introducerea in circuitul cultural european a Bastionului Macelarilor. Pentru a atrage comunitatea și turistli spre monumentul istoric restaurat e nevoie de o campanie de informare și promovare complete.

Metode/masuri de implementare: Pentru momentul inaugural va fi necesara o campanie de promovare intenșive pentru a atrage atentia comunitatii Și potentialilor vizitatori asupra evenimentului. Se vor utiliza materiale precum: 100 de afise color și 500 de pliante de promovare a expoziției de cultura tradiționala din Telemark ce vor fi amplasate in locuri publice și frecventate, pentru a informa publicul general. Se vor realiza de asemenea 1000 de brosuri care vor promova istoria Bastionului Macelarilor etapele derularii proiectului. Se vor amplasa 10 panouri cu fotografii ilustrand evolutia proiectului, acestea fiind disponibile publicului larg. Un panou informativ ce va fi amplasat in curtea exterioara va oferi informatii in diferite limbi despre Bastionul Macelarilor. Toate aceste materiale vor avea emblema Mecanismului Financiar SEE. Pentru promovarea proiectului și monumentului se vor mai realiza diferite materiale cu rol promotional precum magneti, brelocuri, etc.

Buget: 100 afise color = 158 euro 500 pliante expoziție = 600 euro, 1000 brouri = 2800 euro, deșign materiale =2600 euro, alte materiale promotionale= 1500 euro, 10 panouri foto = 7000 euro, 1 panou informativ = 500 euro Total : 15.158 euro.

Responsabil: Conșiliul Județean Maramure§, Muzeul județean de istorie și arheologie Baia Mare , Centrul județean de conservare, promovare a culturii tradiționale Maramure§, Muzeul Vest Telemark

Promovare prin documentar DVD

Scop/grup vizat: Implementarea acestui proiect va avea un impact semnificativ asupra conservarii și promovari traditiilor autentice ca factor de atractie turistica

Metode/masuri de implementare: se va realiza un documentar ce va prezenta contextul istoric, importanta Bastionului Macelarilor in epoca medievala a ora§ului Baia Mare, dar și sansa unui nou inceput datorata implementari proiectului care vizeaza nu numai restaurarea monumentului ci și revitalizarea lui prin crearea unui spațiu destinat conservarii patrimoniului cultural tradițional. Acest documentar in format DVD in 300 de copii va constitui un material de promovare turistica important.

Buget: 300 DVD documentar Bastionul Macelarilor 6000 euro.

Responsabil:Conșiliul Județean Maramure§, Muzeul de istorie Și arheologie Baia Mare, Centrul de conservare, promovare a culturii tradiționale Maramure§, Muzeul de etnografie și arta populara Baia Mare

Eveniment inaugural cu ocazia finalizarii restaurarii și a introducerii monumentului in circuitul cultural european, la care participa partenerii norvegieni și la care vor fi invitati și repezentanti ai Oficiului Mecanismului Financiar SEE. Buget :2000 Euro.

4.4.7. Creare parteneriat administrare obiectiv post implementare

Aceasta activitate va consta din crearea unui parteneriat intre Muzeul județean de istorie și arheologie Baia Mare, Muzeul județean de etnografie și arta populara Baia Mare și Centrul județean de conservare și promovare a culturii tradiționale Maramureș in vederea administrarii monumentului post implementare. Se vor stabili sarcini, atribuții și responsabilitați in vederea unei bune administrari a obiectivului.

4.4.8. Raportari proiect

Ultima activitate va consta din 1ntocmirea rapoartelor (tehnice și financiare) intermediar și final catre finantatori precum și raportul intermediar și final de audit.

5. MEMBRII ECHIPEI DE PROIECT

5.1 Echipa de proiect este alcatuita din:

Manager de Project

Coordonator financiar

Așistent Manager

Coordonatori tehnici lucrari de restaurare monument

Coordonatori amenajari curte exterioara (un partener roman, un partener norvegian)

Coordonatori expoziții (un partener roman, un partener norvegian)

Coordonator tehnic multimedia și promovare

Coordonatori ateliere mestesugaresti (un partener roman, un partener norvegian)

Coordonator parteneriat Romano – Norwegian

Coordonatorul proiectului se va ocupa de raportarile intermediare și raportul final, find așistat de coordonatorul financiar pentru raportarile financiare. Toti membri echipei vor furniza datele necesare intocmiri acestor rapoarte.

Monitorizarea interna a proiectului va fi asigurata de coordonatorii pe domenii, care vor supravegea buna desfasurare a proiectului conform atribuțiilor specifice. Coordonatorul parteneriatului romano-norvegian va facilita comunicarea, schimburile de informatii și documente intre parteneri.

Auditarea proiectului va fi realizata de un auditor extern, recunoscut de Camera Auditorilor din Romania, sau de alte organizatii profeșionale internationale

5.2 Rolul partenerilor in derularea proiectului:

Proiectul se va realiza in parteneriat de catre Conșiliul Județean Maramureș – lider de proiect, impreuna cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare – partener 2, Muzeul de Etnografie și Arta Populara Baia Mare – partener 3, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș – partener 4, Conșiliul Județean Telemark – partener 5, Muzeul Vest-Telemark – partener 6 și Colegiul Univerșitar Telemark, Facultatea de Arta, Folclor, Cultura și Pedagogie – partner 7.

Partenerul 2 – Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Baia Mare administreaza monumentul istoric Bastionul Macelarilor. Alaturi de Conșiliul Județean va participa la activitatile de realizare a Proiectului tehnic și va superviza lucrarile de restaurare constructiva. Va participa la revitalizarea Bastionului Macelarilor prin amenajarea atelierelor demonstrative, și la Introducerea lui in circuitul cultural european sprijinind Muzeul Vest Telemark in organizarea expoziției de cultura tradiționala.

Partnerul 3 – Muzeul de Etnografie și Arta Populara Baia Mare va participa la revitalizarea Bastionului Macelarilor prin amenajarea atelierelor demonstrative, și la introducerea lui in circuitul cultural european participand la organizarea expoziției Muzeului Vest Telemark și a targului meșterilor populari.

Partnerul 4 – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș va sprijini amenajarea atelierelor demonstrative, și va participa la introducerea monumentului in circuitul cultural european organizand schimburi de experiența intre creatori populari din Maramureș și Telemark, targul de mestesugari, vizionare de filme documentare privind traditiile și expoziție de fotografii.

Partenerul 5 – Conșiliul Județean Telemark va coordona parteneriatul romano – norvegian facilitand schimbul de informatii și documente pe tot parcursul derularii proiectului, participand de asemenea la introducerea monumentului in circuitul cultural european, participand la schimburi de experiența.

Partenerul 6 – Muzeul Vest Telemark va participa la revitalizarea Bastionului Macelarilor, sprijinind cu expereinta și expertiza sa amenajarea atelierelor demonstrative și va organiza o expoziție de cultura tradiționala cu ocazia introducerii monumentului in circuitul cultural european .

Partenerul 7 – Colegiul Univerșitar Telemark, Facultatea de Arta, Folclor, Cultura și Pedagogie va participa la revitalizarea Bastionului Macelarilor, sprijinind cu experiența sa amenajarea atelierelor mestesugaresti și va participa la introducerea lui in circuitul cultural prin schimburi de experiența și spectacole artistice.

6. CONTRACTAREA ȘI EVALUAREA PROIECTULUI

In cadrul Mecanismului Financiar SEE un element obligatoriu al proiectelor care se ocupa cu lucrari de infrastructure este Studiul de fezabilitate, Intocmit dupe data de 1 ianuarie 2007, Ip conformitate cu HG nr. 28 din 9.01.2008 privind aprobarea conlinutului-cadru :al documentatiei tehnico economice aferente investitiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru objective de investitii și lucrari de interventii.

Studiul de fezabilitate privind realizarea proiectului „Restaurarea și revitalizarea Bastionului Macelarilor din Baja Mare Maramureș" s-a realizat printr-un contract de atribuire servjcij prin cerere de oferta, in baza OUG nr. 3412006 privind atribuirea contractelor de achizitie publics, a contractelor de conceșiune de lucrari publice și a contractelor de conceșiune de servicii.

In cadrul acestui program de finanțare, aplicatiile sunt evaluate de catre:

Punctul National de Contact – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei și Finantelor

Comitetul de Monitorizare al Mecanismului Financiar SEE și

Grupurile de Lucru pe fiecare sector prioritar al programului.

Exista trei nivele de evaluare:

Evaluarea conformitatii administrative

Evaluarea eiigibilitatii aplicantului și a proiectului

Selectia

Primele doua etape de evaluare – conformitate administrative și eligibilitate sunt realizate de Punctul National de Contact – Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Economiei și Finantelor, pe baza unor criterii Clare de evaluare.

In aceste doua etape este poșibil sa fie cerute clarificari și completari dace sunt mici corectui }

de facut la aplicatiile depuse.

Aplicatille care au indeplinit criteriile de conformitate administrative și eligibilitate parcurg apoi etapa de selectie. In aceasta etapa evaluarea este realizate In prima faze de Grupurile de Iucru din cadrul Comitetului de Monitorizare, care Intocmesc o ierarhie a proiectelor pe fiecare sector prioritar al programului, punctajul minim fiind de 60 de puncte din 100.

Lista ierarhizata a proiectelor este apoi Inaintata spre validarea Comitetului de Monitorizare care formuleaze o opinie consolidate, lista fiind apoi transmisa Punctului National de Contact, care stabileste lista finals a aplicatiilor.

In prezent, proiectul a trecut de etapa verificarii conformitatii administrative și eligibilitatii aflandu-se in etapa de selectie.

7. IMPLEMENTARE TEHNICA ȘI FINANCIARA

Proiectul "Restaurarea și revitalizarea Bastionului Macelarilor din Baia Mare, Maramureș" are o valoare totals de 1.808.800 euro, din care partea de co-finanțare de 15% va reprezenta 271.320 euro. Durata de desfasurare a proiectului este de 22 de luni iar, numarul total al activitatilor proiectului este 8.

Figura 2. Graficul Gantt al activitatilor proiectului

Activitatile proiectului ,,Restaurarea Și revitalizarea Bastionului Macelarilor din Baia Mare, Maramureș" sunt organizate pe parcursul celor 22 de luni de proiect conform graficului Gant sus mentionat, fiecare activitate implicand costurile specifice, dupa cum urmeaza:

Activitatea 1. – Organizare și coordonare, are o durata de 22 de luni și valoarea costurilor se ridica la 89.700 euro

Activitatea 2. Realizare Proiect Tehnic de restaurare constructive a Bastionului Macelarilor, are o durata de 4 luni cu o valoare de 130 430 euro

Activitate 3. Restaurare constructive a Bastionului Macelarilor are o durata de 15 luni, cu o valoare de 1.495.692 euro

Activitatea 4. Revitalizarea Bastionul Macelarilor, are o durata de 3 luni, cu o valoare de 32 290 euro

Activitatea 5. lntroducerea In circuitul cultural european a Bastionului Macelarilor, cu o durata de 2 luni , iar valoare costurilor se ridica la 29 630 euro

Activitatea 6. Promovare, cu o durata de 22 de luni, iar valoarea costurilor se ridica la 21 158 euro

Activitatea 7. Creare parteneriat administrare obiectiv post implementare, cu o durata de 1 Tuna, jar valoarea costurilor este de 0 euro

Activitatea 8. Raportari project, cu o durata de 2 luni, valoarea costurilor este de 9 900 euro

7.1 Conditii tehnice impuse

Determinant pentru stabilirea scenarillor tehnico economice și pentru propunerea unui scenariu optim este stabilirea configuratiei partiului in ansamblu, functie de conditile impuse de tema program, de forma terenului și natura vecinatatilor, precum și de conditionarile impuse prin reglementarile P.U.Z.

Conditille impuse de tema program, privind elementele constitutive ale partiului de ansamblu: – Bastionul Macelarilor (cladire monument istoric, existenta),- corp A,

– Pavilion cu functiunea de expunere activitati de artizanat in 12 standuri specializate,-corp B,

– Pavilion de indrumare și control, cuprinzand și un grup social pentru intreg ansamblul, – corp c

Forma terenului și a natura vecinatatilor,

terenul in suprafata de 923.03 mp este dezvoltat pe axa est-vest dealungul strazii IZVOARELE (nr. 2), vezi pl A00-OB

sunt construite in imediata vecinatate un complex comercial (la vest), precum și o serie de cladiri adiacente terenului la nord și est

Conditii/e de dezvoltare a zonei stabilite grin PUZ

Conf PUZ ZONA CENTRU ISTORIC BAIA MARE, PAVILIONUL MACELARILOR se gaseste in subzona CP1A-M3, cu urmatoarele conditionari :

Utilizari admise sunt cele de institutii muzeale, cu conditia respectarii CALITAȚII de monument istoric și sa așigure protejarea acestuia.

Sunt deasemenea admise activitati de convert specifice unitatilor muzeale Nu sant admise parcarea autovehiculelor in incinta

Se mentine neschimbat regimul de inaltime

Constructiile se vor racorda la reteaua edilitara din zona.

In ce priveste spațiul plantat se va asigura majorarea suprafetei acestuia in raport cu suprafata dalata.

Regimul maxim de ocupare a terenului – POT =23.54%

Coeficient maxim de utilizare a terenului – CUT = 0.62

Reglementarile PUZ insotite de planul de șituatie ( din care anexam PL AO0-OA), vezi

Fig. 3

7.2 SCENARII – VARIANTE – PROPUSE

Fata de cele de mai sus , avandu-se in vedere și modul de solutionare al circulatiilor in zona, respectiv cu circulatii convergente intr-un sans giratoriu aflat la extremitatea vestica a amplasamentului s-au conturat urmatoarele optiuni principale de utilizare a terenului :

VARIANTA I, vezi Fig 2

Cele doua corpuri de cladiri (A și C) se dezvolta de o parte și alta a unei axe ce uneste centr monumentului cu centrul de giratie al circulatiei urbane adiacente amplasamentului. In spațiul astfel constituit se creaza o curte interioara ,rupta total de ambientul perturbator existent in zona prin prezenta pietei alimentare in partea de sud a amplasamentuli

Pentru a se accentua izolarea de mediul ambiental inconjurator , spațiul curtii astfel create a fo coborat cu 1.0-1.2 m fata de cota actuala in aceste conditii corpul C in totalitate nu mai inpiedic perspectiva de ansamblu datorita ingroparii partiale in teren ;obtinandu-se totodata un bun cap c perspectiva pentru bastion cat și o unitate armonioasa a ansamblului subordonat acestuia.

Cele doua corpuri de cladiri (B și C) se dezvolta la stanga (vest) și la deapta (est) a monumentului

Curtea interioara este in aceasta varianta mai putin izolata de vecinatati, diminuandu-se astfel ideea de concentrare pe monument și activitatile legate de acesta, iar corpul C prezinta inconvenientul unei apropieri relativ marl fata de acesta.

S-a propus totuși și in aceasta varianta modificarea nivelului curtli, cu doar 0.5m insa, obtinandu-se un efect mai putin determinant ca in prima varianta

VARIANTA III, vezi Fig 4

Aceasta varianta difera de precedenta prin configuratia corpului B , dar și prin aceea ca se renunta la coborarea nivelului curtii

In acest fel ideea de centrare a ansamblului pe monument iși pierde in buna masura substanta initiala.

Curtea interioara este in aceasta varianta total neprotejata de vecinatati , iar corpul prezinta același inconvenient al unei apropieri relativ mari fata de monument.

7.2.1. SCENARIUL-VARIANTA- RECOMANDATA DE ELABORATOR.

Pentru a putea decide varianta optima ; s-a impus o analiza multicriteriala *

in cadrul careia am stabilit ca majore urmatoarele repere :

1. modul de raspuns fata de conditile temei program, respectiv modul de asigurare a functiunilor , cu interconexiunile impuse.

2 .exigentele legate de compozitia de ansamblu, luindu-se in conșiderare raportul maselor construite, echilibrul volumetric, dominanta ansamblului și raporturile de subordonare ale elementelor constitutive fata de aceasta.

raportul cu vecinatatile, find avute in vedere starea actuala dar și de perspectiva a unora dintr-e volumele construite, precum și impactul negativ al pietei alimentare din zona sudica a amplasamentului asupra microclimatului compozitional.

calitatea demersului de arhitectura, urmarindu-se exigentele compozitiei de ansamblu in raport cu trama urbana constituita, poșibilitatea reala de a se pune in valoare obiectivul dominant printr-o compozitie subordonata calitatilor acestuia.

Stabilind pentru fiecare criteriu un punctaj descrescator legat de performanța preconizata au rezultat urmatoarele :

Soluția tehnica propusa este varianta 1, find cea mai reprezentativa pentru condițiile date.

7.2.2. AVANTAJELE SCENARIULUI- VARIANTEI- RECOMANDATE

Plecand de la premizele stabilite prin tema program, dar tinand in egala masura cont de realitatile existente pe teren și in documentatiile de șistematizare cadru ale zonal (respectiv P.U.Z. zona centrala), consideram ca varianta propusa intruneste cel mai bine calitatile cerute, astfel :

asigura realizarea unei compozitii unitare echilibrate ce directioneaza perspectiva spre obiectivul dominant- turnul macelarilor,

asigura cel mai bine separarea functiunilor prevazute fara ca aceasta sa se faca șimtita in mod agresiv,

asigura cel mai bine izolarea fata de ambientul stradal inconjurator, fara ca acest demers sa impiedice perspectiva strazii și pietonilor ei asupra incintei,

asigura o unitate arhitecturala și stilistica intr-e arhitectura sobra a monumentului și cea a pavilioanelor proiectate prin utilizarea in proportii insemnate a materialului lemnos prelucrat , inbinat și decorat in sistem tradițional , realizandu-se astfel o trecere fireasca intr-e cele doua tipuri de arhitectura.

La capitolul « costuri estimative ale investiției » sunt evaluate toate cele trei scenarii, (variante),chiar daca criteriul economic este conșiderat de elaborator nesemnificativ in cazul unui monument de asemenea anvergura și importanta in impactul urbanistic de ansamblu.

7.3 Descierea constructiva, functionala și tehnologica a Bastionului:

-PENTRU CORPUL A-

7.3.1. CARACTERISTICI PLANIMETRICE DE ARHITECTURA

Tipul de plan : circular, usor teșit cu dim maximale de 12.3×10.4m

Partiul de arhitectura : un numar de 2 nivele (P+1) ce servesc pentru o expunere muzeala ,

Sarpanta de tip conic , pe scaun circular rezemat pe un numar de 8 talpi convergente la centru

Caracteristicile planimetrice sunt prezentate in Fig 5

7.3.2. CARACTERISTICI GEOMETRICE ȘI SPATIALE*

* cotele sunt raportate la nivelul ±0,00

7.3.3. CARACTERISTICILE ȘISTEMULUI CONSTRUCTIV

Este o structura mixta avand peretii, din zidarie portanta de piatra, planseul peste o bolta mașiva din zidarie de caramida și o sarpanta din Iemn ecarisat de stejar descrisa in continuare :

-vezi Fig 6

baza formata dintr-o retea ortogonala radiala de talpi mașive de stejar (2) ce reazama pe zidurile exterioare ale monumentului, inbinate la intersectii cu cep in fusul central (3 ) și in jugurile de descarcare (2) :

scaun octagonal, cu talpa inferioara in șistemul de talpi amintit anterior ;compus din popii verticali {5 ) fusul central ( 3 ), și contravantuirile diagonale ( 8 ) , in planul talpilor

intreg șistemul a fost consolidat prin introducerea uno grinzi mașive pe axa long. (1), sub planul talpilor radiale (2)

capriorii sarpantei (9) reazema pe fusul central, pe scaun(6) și cosoroaba octogonala (4), ce este fixata pa consolele (2), pe care reazema și capriorii de rupere de panta (10) toate inbinarile sunt realizate in cepuri , o pane fiind solidarizate cu cuie din lemn tare.

7.3.4. STRATEGIA DE INTERVENTIE TEHNOLOGICA

Analiza critica a șituatiei existente la inceperea prezentului proiect, prezentata in expertiza tehnica , completata cu observatile colectivului intocmitor al proiectului la fata locului conduce la urmatoarele categorii de lucrari necesare a fi realizate, acestea fiind grupate in urmatoarele categorii principale, astfel :

Desfacerea in intregime a invelitorii de tigla solzi și a Ietuielii actuale.asigurandu-se vizibilitate pe toate fetele elementelor structurale, in vederea depistarii tuturor elementelor ce neceșita remedieri.

Realizarea unei curatiri generale a podului constructiei, indepartandu-se toate materialele și murdaria acumulata in decursul timpului.Este Iocul sa observam ca neetanseitatea podului a condus la patrunderea pasarilor rezultand o cantitate mare de guano (in zona talpilor și consolelor sarpantei), ce trebuie indepartat.

Problemele structurale semnalate se efera la deteriorari partiale la unele talpi( datorate in buna masura infiltratiilor prin invelitoaea ce și-a pierdut etanseitatea ) cit și la varful coifului se vor remedia in șistem specific structurilor istorice din lemn,dupa analizarea cu minutiozitate a tuturor elementelor structurale.

Realizarea unei incinte protejate care sa permita lucrul in conditii ferite de intemperii, incinta avind structura unei sarpante usoare plasata la cca 2.00m peste nivelul actual , find invelita cu folie de polietilena pe astereala din șipci de rașinoase.

Realizarea ancorajului suplimentar prevazut de proiect legandu-se intreaga structura de o centura din beton armat incastrata in coronamentul zidului.

Dupa terminarea reconditionarii tuturor elementelor structurale deteriorate se trece la inlocuirea in intregime a Ietuielii din șipci, realizandu-se totodata și lucarnele de tip ochi de bou » care mobilau odinioara invelitoarea.

Realizarea structurii de protectie termica a nivelului etajului, structura menita a asigura totodata microclimatul necesar desfasurarii activitatilor expoziționale dar și PROTECȚIA; la foc a sarpantei. Structura de tip autoportant se va ealiza din profile metalice și termoizolatie din polistiren caserata pe placi de ghipscarton rezistente la foc, pastrand vizibila intreaga structura de baza a sarpantei ce se va proteja prin vopșire cu solutii termospumante ce nu altereaza aspectul și textura structurii de lemn.

Realizarea invelitorii din tigla solzi, optandu-se pentru tigla de calitate superioara de tip Tondach.

Dupa realizarea unei schele perimetrale de fatada se va asigura curatarea intregului parament de piatra canstand in indepartarea rostuiril și plombarilor de zidarie defectuase, adancirea rosturilor in vederea rostuiril ulterioare,

Este necesara deasemenea decopertarea tuturor tencuielilor interioare in vederea depistarii tuturor reparatiilor necesare dar și pentru a se stabili traseele optime pentru instalatiile interioare electrice necesare functional.

Nu se prevad finisaje parietale altele decat cele de epoca, respectiv rostuiri și tencuieli sterse pe zidarie de piatra la interior și rostuiri la exterior.

In ce priveste pardoselile se vor utiliza pardoseli din caramida ceramica dublu presata asezata pe lat pe pat de mortar cu plinte din Iemn de stejar la pereti.

Pentru asigurarea unui microclimat corespunzator functiuni solicitate la nivelul etajului se va monta o tamplarie din Iemn cu cercevele mobile, timplaria de la ușile exterloarefind prevazuta din stejar mașiv cu montaje de epoca din fier forjat

Pentru diferitele trasee de cablaje electrice este prevazuta o șingura penetrare in bolta intr-e patter și etaj, in zona cu cea mai mica groșime a boltii , penetratie ce se va realiza dupa indepartarea pardoselilor actuale și a stratului de umplutura de deasupra boltilor.

Mai est de precizat ca instalatia de paratrasnet este de tip PEVECTRON, pe catarg metalic independent, plasata in exteriorul turnului pentru a nu afecta in nici un fel imagines de ansamblu a acestuia.

-PENTRU CORPUL B-

7.3.5 . CARACTERISTICI PLANIMETRICE DE ARHITECTURA ȘI STRUCTURAL CONSTRUCTIVE, vezi Fig. 7

Partiul este dezvoltat adjacent limitelor incintei ,cu o constructie pe structura integrala din lemn realizata in spiritul arhitecturli tradiționale , realizand un numar de 12 spatii distincte (in interiorul traveilor structurii ) ce pot fi utilizate independent sau cuplate cate2 sau 3 functie de tipul și amploarea activitatii adapostite

Pentru a se marj impactul estetic dar și pentru a se crea o oarecare intimitate a acestor activitati, intreg ansamblul este precedat de un peristil ralizat in spiritul aceleiași arhitecturi, ce delimiteaza in acest mod pavilonul de expunere de restul curtii, fara a-I izola insa de aceasta.

Accesul in acest spațiu astfel delimitat a fost conceput a se realiza printr-un turn prevazut cu foisor, pentru a se putea personaliza și mai mult genul de activitate aleasa .Prezentam in continuare caracteristicile structurale :vezi fig.8

Fig.8

Structura peristilulul, se compune din talpi, stalpi și grinzi ce inchid un cadru asemanator pridvorului caselor taranesti, amplificat insa prin complexitatea sporita a stilpilor dubli, și a consolelor pe care se sprijina sarpanta.

Pentru structura ce adaposteste standurile de expunere se utilizeaza un șistem constructiv asemanator, vezi fig 9

Structura ce adaposteste standurile de expunere este realizata cu aceleași elemente constructive, diferind insa acoperisul rezolvat intr-o șingura panta , datorita configuratiei incintei și a zidului perimetral necesar,in aceste conditii grinzile sustin un plafon cu rolcil de a delimita spațiul spre pod, creind totodata și o izolare termica eficienta Functie de solicitarea beneficiarului compartimentarile intr-e boxe vor putea f realizate in șistem amovibil, dimenșiunea redusa a spațiului nepermitand inchiderea la exterior. In ceea ce priveste turnul de acces cu foisor, rolul acestuia este mai curand de semnal și accent pentru aceasta interesanta activitate, find realizat cu aceleași mijloace de expreșie ca și celelalte componente ale ansamblului, vezi fig.11

Fig. 10

.-PAVILION DE INDRUMARE, CONTROL ȘI GRUP SOCIAL- CORP C-

7.3.6. CARACTERISTICI PLANIMETRICE DE ARHITECTURA ȘI STRUCTURAL CONSTRUCTIVE , vezi fig.11, fig.

Fig .11

Cele doua componente ale acestui pavilion respectiv functiunea de indrumare și control (avind deci un pronuntat caracter administrativ) și functiunea de grup social au fost plasate la extremitatile unui spațiu public acoperit cu o pergola ce-i asigura totodata legatura și unitatea .

Ambele spatii inchise sunt tratate unitar pe o structura de zidarie de caramida cu planseu din beton armat in șistem terasa necirculabila

Avandu-se in vedere modul de funcționare prevazut (cu personal permanent pe perioada sezonului de exploatare) și dotarea acestor spatii cu instalatii sanitare specifice, ambele spatii au fost prevazute cu finisajele, izolatia termica și instalatiile corespunzatoare .

Rezolvarea acestui pavilion in șistem semiingropat (fata de strada Izvoarelor, alaturata), prezinta pe linga avantajele unei inprejmuiri de max 1.8m inaltime, realizarea unei perspective descendente de la nivelul trotuarului asupra interiorului curtli, prin intermediul unor goluri de tip ambrazura practicate in zid ; sporind in acest fel interesul trecatorilor pentru activitatile ce se vor desfasura in acest spațiu.

Fig. 12

7.3.7 AMENAJARI EXTERIOARE CURTE

7.3.7.1. CARACTERISTICI PLANIMETRICE DE ARHITECTURA ȘI STRUCTURAL CONSTRUCTIVE

O importanta deosebita este acordata amenajarilor exterioare și spațiului plantat din incinta.Ca dotari importante propuse enumeram un bazin decorativ ce are și functiunea de plafforma suport pentru diferite manifestari artistice și un numar de gradene din lemn mașiv adresate publicului amator de acele manifestari,

vezi fig 13. Fig. 13

AMENAJAR1 EXTERIOARE INCINTA

7.3.8 DATE TEHNICE ALE INVESTIȚIEI

ZONA ȘI AMPLASAMENTUL ,

teren și constructie – șituat in judetul MARAMUREȘ , municipiul Baia Mare, strada IZVOARELOR ,nr.2

STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CE URMEAZA A Fl OCUPAT,

teren și constructie – TURNUL MACELARILOR, șituate in intravilan, apartinand domeniului public al judetului MARAMUREȘ

ȘITUATIA OCUPARILOR DEFINITIVE DE TEREN, S teren = 923.03mp ,

POT =332.991923.03×100=36.07%

CUT = 419.59/923.03 =0.454

d. STUDII DE TEREN, prezentate in vol V

dl- Ridicare topografica pentru 'TURNUL MACELARILOR", proiect nr. – 2008 al H PROIECT BAIA MARE , din care rezulta:

Suprafata incinta exterior (inclușiv imprejmuirea) = 923.03mp

Suprafata incinta interior = 868.63mp

Suprafata construita turn = 108.69mp

Analiza geotehnica pentru 'CENTRU ISTORIC BAIA MARE", proiect nr. 440- 2000 al INDEPENDENT GEOPROIECT BAIA MARE

Analiza geotehnica pentru 'TURNUL MACELARILOR", proiect nr. – 2008 al sc.MOODY srl BAIA MARE , din care rezulta:

Din punct de vedere seismic , conf P100/92 se incadreaza in zona E cu ks=0.12 și Tc= 0.7sec.

Adancimea de inghet = -0.80m

Teren bun de fundare – formatiunea de bolovanis -2.0m(-1.5-3.0m)

Zona de incarcare cu zapada= B avand greutatea de referinta de 1,2kN/mp,conf STAS10.100/21-92,

Zona eoliana avand preșiunea dinamica de baza de 0,3kN/mp, conf STAS10.100/20-90,

• Din punct de vedere al actiunilor climatice se șitueaza in zona II, avand temperaturi de calcul (iarna, vara)de la -151a +25 gr, C, conform STAS 6472-83 e.

7.3.9. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii,

specifice domeniului de activitate –cu recomandarea variantei optime-

7.3.9.1.CATEGORII DE CONSTRUCTII

Constructiile din cadrul obiectivului de investitii se inpart in doua categorii, astfel :

A. Constructii existente:

– cladirea monument istori a Bastionului Macelarilor, denumita pe parcursul studiului CORP A

Constructia descrisa la cap. 2c, avand functiunea atribuita de spațiu multimedia și expozițional, se caracterizeaza printr-o structura portanta din zidarie de piatra de epoca ,in care nivelul parterului este acoperit cu o bolta sferica din caramida , nivelul etajului fiind acoperit direct cu sarpanta din lemn ecarisat ce sustine invelitoarea de tigla soizi. Lucrarile prevazute sunt cele specifice lucrarilor de restaurari monumente istorice fiind descrise pe larg Ia cap 2.cl.4.

B.Constructii noi – fiind prevazute conform temei program urmatoarele :

• PAVILIONUL STANDURILOR DE EXPUNERE, denumit pe parcursul studiului CORP B

Constructia descrisa la cap. 2.c2, se caracterizeaza printr-o structura desvoltata pe parter , avand rolul de a adaposti spațiile de expunere pentru activitati de artizanat. Structura este prevazuta a se realiza din lemn ecarisat de stejar, prelucrat , inbinat și decorat in tehnici tradiționale ,acoperita cu o sarpanta easemenea din lemn ecarisat ce inchide un pod cu rol de izolatie termica, acoperita cu invelitoare din tabla de cupru pe astereala din Iemn.Caracterul sezonier al activitatilor de expunere au condus la specificul de arhitectura deschisa de tip sopron popular, spațiile standurilor urmand a se putea totuși securiza cu grilaje decorative din fier forjat. Lucrarile prevazute sunt cele specifice lucrarilor de arhitectura populara din lemn, fiind descrise pe larg la cap 2.c2.1.

• PAVILIONUL DE INDRUMARE, CONTROL ȘI GRUP SOCIAL, denumit pe parcursul studiului CORP C

Constructia descrisa la cap. 2.c3, se caracterizeaza printr-o structura desvoltata pe parter , avand rolul de a adaposti spațiile biroului de indrumare și control și al grupului social . Structura este prevazuta a se realiza din zidarie portanta cu planseu din beton armat in șistem de terasa necirculabila. Avand in vedere soluția partial ingropata a structurii fata de limita incintei, sunt deasemenea prevvazute și lucrari de hidroizolare verticala la peretii exteriori și hidroizolare orizontala la placa radierului . Cele doua corpuri ale cladirii acestui pavilion sunt despartite de o structura de tip pergola realizata din lemn ecarisat de stejar in spiritul structurii corpului B, avand rolul de a asigura sșimetria compozitionala dar și rolul unui spațiu de detenta pentru publicul vizitator.lucrarile sunt descrise pe larg la cap .2c.3.1.

8. SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR ȘI ANALIZE DE CONSUM.

Necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii și solutiile tehnice de asigurare cu utilitati sunt descrise și explicitate in memoriile pe specialitati, respectiv instalatii electrice și instalatii sanitare, care fac parte integranta din prezenta documentatie.

Mai molt decat atat au fost obtinute acordurile pentru alimentarea cu energie electrica și caracteristicile retelei de apa- canal din zona amplasamentului fiind anexate in vol V acordurile respective.

Pe scurf necesarul de utilitati se prezinta astfel:

8.1 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA.

Conform memoriului tehnic instalatii electrice, cap.2.1. bilant energetic, rezulta:

acordul sc. ELECTRICA DIUSTRIBUTIE TRANȘILVANIA NORDsa. Sucursala BAIA MARE lucrarea 1960512008, faza SS

8.2 ALIMENTAREA CU APA ȘI CANALIZAREA

Conform breviarului notelor de calcul penntru instalatii sanitare, cap.2. rezulta:

•Necesar zilnic de apa = 1,5mclzi,

•Restitutia zilnica de ape uzate = 1,2mc/zi,

•Canalizare pluviala va prelua = 21,6011sec, fiind obtinuta cota de racord la canalizare, in incinta fiind deja asigurat debitul de calcul pentru alimentarea cu apa.

9. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI, CONCLUZII

9.1.DESCRIEREA PROIECTULUI :

9.1.1. CONSTRUCTII EXISTENTE -BASTIONUL MACELARILOR – CORP A STRUCTURA PARTER :

– structura portanta din zidarie de piatra de epoca cu bolti din caramida presata,intreg materialul necesar pentru reparatii este adus pe santier in containere șigilate sau cu autobetoniera, asigurandu-se curatirea zonelor de acces și manipulare dupa fiecare transport.

– pentru eventualele deseuri, rezultate se asigura contract de transport cu soc. de salubritate.

STRUCTURA ETAJ :

– structura portanta din zidarie de piatra de epoca, intreg materialul necesar pentru reparatii este adus pe santier in containere șigilate sau cu autobetoniera, asiguranduse curatirea zonelor de acces și manipulare dupa fiecare transport

– sarpanta este realizata in intregime din Iemn ecarisat de brad, prefabricata conf. detaliilor proiectului și este transportata pe amplasament ambalata in folie pvc.

– pentru deseurile rezultate se asigura contract de transport cu soc. de salubritate. g.1.2. CONSTRUCTII NOI – PAVILIOANE CORP B ȘI C regim parter, realizate astfel : INFRASTRUCTURA :

– fundatii beton șimplu cu centuri din beton armat, betonul preparat in instalatii centralizate și transportat !a amplasament cu autobetoniera, asigurandu-se curatirea acceselor dupa turnare.

– pamantul in exces rezultat din sapatura urmeaza a fi transportat in zone stabilite de primaria orașului

STRUCTURA PARTER :

– structura prefabricata pe schelet Iemn ecarisat brad ; aceasta este transportata

pe amplasament in containere asigurate cu folie pvc,

– pentru eventualele deseuri, rezultate se asigura contract de transport cu soc. de salubritate.

9.2. SURSE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR. DE MEDIU

9.2.1. PROTECȚIA CALITAȚII APEI : nu exista surse de POLUANȚI pentru ape

9.2.2 STATII DE EPURARE A APELOR UZATE : apa menajera rezultata la grupurile sanitare este directionata catre reteaua urbana de canalizare, nefiind necesare solutii de epurare locale.

9.2.3.PROTECȚIA AERULUI : nu exista surse de POLUANȚI pentru aer, nefiind utilizata pentru incalzire centrala termica, sistemul local de incalzire utilizat find de tip electric . 9.2.4..PROTECȚIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI VIBRATIILOR :

In spațiile cu neceșitati e protectie impotriva zgomotelor respectiv salile de la parterul și etajul turnului macelarilor aceasta este asigurata prin utilizarea timplariei exterioare din lemn stratificat prevazuta cu geam termopan, rezultand astfel o atenuare a zgomotului de 35-40dB,

9.2.5.PROTECȚIA IMPOTRIVA RADIAȚIILOR :

In zona amplasamentului nu sunt identificate surse de radiatii. 9.2.6.GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT :

– deseurile produse pe perioada realizarii lucrarilor de constructii se indeparteaza de pe amplasament in baza unui contract cu soc de salubrizare locala.

– deseurile menajere rezultate in perioada de exploatare se depoziteaza in europubele asezate in caseta de zidarie pe platforma betonata indepartandu-se deasemenea in baza unui comntract cu soc. de salubrizare locala.

9.3. LUCRARI DE REFACERI RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI. Nu este cazul unor asemenea lucrari

9.4 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI.

Nu este cazul unor asemenea prevederi. In incinta obiectivului neexistand surse de POLUANȚI.

9.5 CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Dupa cum rezulta din prezentarea problematicii de mediu, realizarea investiției nu pune probleme in ce priveste impactul acestora asupra mediului, daca :

pe perioada realizarii lucrarilor sunt respectate intocmai prevederile legislației privind indatoririle executantului enumerate anterior ce se refera la transportul materialelor in și din spre santier, PROTECȚIA și curatarea ritmica a platformelor de Iucru și depozitare,

pe perioada exploatarii investiției este asigurata depozitarea deseurilor in europubele plasate pe platforma betonata in zona accesului pietonal secundar, precum și transportul ritmic al acestora la groapa de gunoi a orașului in baza unui acord cu organele de salubrizare locala.

In plus este semnificativ faptul ca suprafata plantata a incintei a crescut de la 0.00mp cat este in prezent la 120.00mp respectiv la un procent de 13,0%din totalul incintei

10. Caracteristici esentiale ale proiectului de investitii :

10.1. DURATA DE REALIZARE ,

preconizata este de 12 luni calendaristice 10.2. ETAPELE PRINCIPALE ,

Sunt strans legate de tehnologia preconizata pentru realizarea lucrarilor, find distincte doua categorii de lucrari ce se pot dezvolta in paralel,respectiv:

A. LUCRARI PE AMPLASAMENT in care intra:

– lucrarile de organizare tehnologica a santierului,

– lucrarile de infrastructura generala a incintei,

– lucrari de cercetare arheologica ,

– lucrari de devieri retele existente pe amplasament,

– lucrari de alimentare cu utilitati,

– lucrari de pregatire a restaurarii bastionului macelarilor – corp A,

-lucrari de restaurare propriuzise la bastionul macelarilor,- corp A- find cuprinse atat lucrarile de construictii cat și cele de instalatii,

– lucrari de infrastructura pentru pavilioanele Corp B și corp C,

lucrari de suprastructura la pavilionul – corp C

lucrari de montaj la suprastructura pavilioanelor -corp B și carp C ,suprastructura ce se preconizeaza a se realiza in regim uzinat (in conditii de atelier de lemnarie dotat cu utilaje performante),

– lucrari de instalatii interioare ,

lucrari de izolatii și invelitoare ,

– lucrari de finisaje interioare și exterloare

B.LUCRARI IN ATELIER DE LEMNARIE in conditii de uzina:

– uscarea și debitarea materialului lemnos,

– prelucrarea dimenșionala a subansamblelor și pieselor de prindere, – tratarea bio și ignifuga a intregului material lemnos

– premontajul in atelier pe module distincte,

– ambalarea și transportul modulelor prefabricate pe santier linga locul de punere in opera,

11. ANALIZE ȘI CONCLUZII

11.1. GRAFICUL DE REALIZARE AL INVESTIȚIEI

Este prezentat graficul de esalonare tinand cont de pc.4.1. și 4.2.precum și de costurile estimative ale investiției pc.( 3)

-vezi fig.14

11.2 Analiza cost-beneficiu

1. Identificarea investiției și definirea obiect!velor. inclușiv specificarea perioadei de referinta

Prin prezentul project se doreste restaurarea Bastionului macelarilor, monument istoric de arhitectura militara, și amenajarea incintei in scopul realizarii de activitati menite sa-I puna in valoare.

La momentul intocmini prezentului studiu, monumentul se afla intr-o stare avansata de degradare, iar intarzierea actiunii de restaurare poate conduce la șituatia in care costurile necesare sa fie semnificativ mai marl decat acum, in contextul in care exista premisa degradarii continue a monumentului.

Restaurarea constructiva a Bastionului Macelarilor va consta din lucrari de restaurare constructiva a Turnului Macelarilor, amenajarea și dotarea unei sali multimedia la parterul cladirii și a unui spațiu expozițional la primul nivel. Se vor realiza in curtea exterioara lucrari de constructii a unor spatii cu dubla functiune: ateliere demonstrative pentru mestesugari și standuri de vanzare artizanat, precum și cladiri cu dubla functiune: punct de informareldirijare

turistica și o alta cu destinatie de grup social. In curtea exterioara, se va amenaja un spațiu pentru reprezentatii artistice.

Lucrarea propriu zisa de restaurare constructie și amenajare incinta se va realiza intro perioada de 12 luni.

Costul estimativ al investiției este de:

Converșia in Euro s-a facut la de 3,51 51RON/Euro, curs specifcat in caietulde sarcini de catre beneficiar.

Pe capitole de deviz, structura valorica a investiției se prezinta astfel:

Vezi fig.15

11.3. Analiza optiunilor

La analiza optiunilor s-au avut in vedere patru variante și anume:

varianta zero – a nu face nimic, sau varianta fara investiție

In aceasta șituatie se va perpetua degradarea continua a monumentului, existand riscul ca in momentul cand se vor aloca totuși resurse financiare pentru restaurarea lui sa nu mai fie ce restaura. Monumentul este localizat intr-o zona intens circulata, avand ca vecinatati un sans giratoriu, o strada care face legatura cu vechiul centru al municipiului, o alta strada care este marginita in dreptul monumentului de piata agro-alimentara a orașului, iar in sensul opus sensului giratoriu de case de locuit.

In acest context neinterventia prin restaurare poate conduce la o degradare accentuata și rapida a monumentului.

varianta cu investiție

In aceasta șituatie s-au evaluat trei poșibilitati de interventie care prevad restaurarea monumentului, dar amenajarea diferita a spațiului exterior și amplasamente diferite pentru constructiile exterioare ce urmeaza a fi realizare, și anume:

b7) Cele doua corpuri de cladiri (A și B) se dezvolta de o We și alta a unei axe ce uneste centrul monumentului cu centrul de giratie al circulatiei urbane adiacente amplasamentului.

In spațiul astfel constituit se creaza o curte interioara, rupta total de ambientul perturbator existent in zona prin prezenta pietei alimentare in zona de sud a amplasamentului.

Pentru a se accentua izolarea de mediul inconjurator disturbator, spațiul curtii astfel create a fost coborat cu 1,2 m fata de cota actuala, iar corpul C in totalitate nu inpiedica perspectiva de ansamblu datorita ingroparii in teren (vezi memoriu general).

Pentru aceasta varianta costul estimativ al investiției este de:

b2) Cele doua corpuri de cladiri se dezvolta stanga (vest) și la dreapta (est) monumentului.

Curtea interioara este in aceasta varianta mai putin izolata de vecinatati, diminuandu-se astfel ideea de concentrare pe monument și activitatile legate de acesta, iar corpul C prezinta inconvenientul unei apropieri relativ marl fata de acesta.

S-a propus totuși și in aceasta varianta modificarea nivelului curtii cu doar 0,5 m, obtinanduse un efect mai putin spectaculos ca in prima varianta.

Pentru aceasta varianta costul estimativ al investiției este de:

b3) Aceasta varianta difera precedenta prin configuratia corpului B , dar și prin aceea ca se renunta la coborarea nivelului curtii.

In acest fel ideea de centrare a ansamblului pe monument iși pierde in buna masura substanta initiala.

Curtea interioara este in aceasta varianta total neprotejata de vecinatati, iar corpul C prezinta același inconvenient al unei apropieri relativ marl fata de monument.

Pentru aceasta varianta costul estimativ al investiției este de:

Constatam ca cele trei variante cu investiție diferaatat prin cladirilor cat și prin valoarea efectiva a investiției. Deoarece proiectul iși propune nu doar restaurarea monumentului Bastionul macelarilor ci și cat mai buna punere a lui in valoare și introducerea lui in circuitul turistic medieval al orașului, s-a ales varianta bi), conșiderata cea mai reprezentativa pentru condițiile date.

11.4. Analiza financiara, inclușiv calcularea indicatorilor de performanța financiara 3.1 Premize

Pentru analiza financiara a investiției vom conșidera valoarea totala a investiției existanta in devizul general din care vom scadea valoarea studiulul de fezabilitate, ce urmeaza a f platita de beneficiar și nu va mai f cheltuiala eligibila in proiect. In acest context valoarea

investiției (cu TVA) este de 1.626.122 Euro. De asemenea perioada de analiza Iuata in calcul este de 30 ani, iar indicele de actualizare pentru venituri și cheltuieli este 7,15%.

Se vor calcula: fluxul de numerar cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate financiara și raportul cost-beneficiu.

3.2 Cheltuieli operationale

In perioada post implementaresunt necesare și prevazute cheltuieli cu utilitatile, precum și cheltuieli de mentenanta și cheltuieli pentru reparatii și revitalizari.

Coroborat cu evenimentele ce urmeaza a se desfasura in arealul Bastionului macelarilor s-a conșiderat ca nivelul cheltuielilor cu utilitatile va fi de 2.000 Eurolan.

Cheltuielile de intreținere a constructiilor s-au conșiderat a fi anuale și periodice (o data la 5 ani). Estimarea for in Euro este urmatoarea:

In acest contextvom avea cheltuieli anuale de 8.131 + 2.000 = 10.131 Euro și cheltuieli periodice (Ia interval de 5 ani) de 48.784 Euro.

3.3 Venituri

Veniturile proiectului vor fi generate de evenimentele care se vor organiza in incinta zonal restaurate.

Evenimentele propuse a se desfasura pe parcursul unui an calendaristic și veniturile estimate sunt urmatoarele:

a) Lectii deschise cu elevi din scoli generale și licee privind cultura tradiționala din Maramureș, care vor cuprinde:

vizita expoziției „ Bresle medievale in Baia Mare";

vizionare de flme documentare privind mestesugurile;

vizitarea atelierelor demonstrative cu poșibilitatea de a interactiona cu artizanil populari in 2,3 zile/saptamana și de a castiga deprinderi mestesugaresti (aprox. 8.000 elevi anual – 30% din totalul elevilor din Baia Mare – preț bilet 1,5 lei)

Venituri estimate: 8.000 x 1,5 = 12.000 : 3,51 = 3.418,80 Euro

b) Vizitele turistilor din tarn și strainatate in cadrul unui poșibil ,,Circuit turistic medieval al Baii Mari,, care vor cuprinde:

– vizita expoziției „ Bresle medievale in Baia Mare";

vizionare de filme documentare privind mestesugurile;

vizitarea atelierelor demonstrative cu poșibilitatea de a interactiona cu artizanii populari in 2-3 zile/saptamana și de a castiga deprinderi mestesugaresti. (aprox. 15.000 turisti anual, prețul estimat al biletelor: 3 lei adulti și 1,5 lei copii)

Total venituri estimate = 10.683,75 Euro

Targul Martisorului unde se vor expune martisoare autentice (26 feb – 8 martie) (aprox. 3.000 vizitatori – fara plata bilet intrare; venituri din chirii standuri mestesugari) Chirii standuri mestesugari 12 standuri x 15 Eurolstand = 180 Euro

Targ de Paste unde se vor prezenta produse tradiționale inclușiv culinare ( exclușiv miei) cate 2 week-end-uri inainte de pastele catolic și ortodox in luna martie-mai

(aprox. 5.000 vizitatori – fara plata bilet intrare; venituri din chirii standuri mestesugari) Chirii standuri mestesugari 12 standuri x 15 Euro/stand = 180 Euro

Targul Castanelor organizat cu ocazia Sarbatorii castanelor (ultimul week-end din septembrie)

(aprox. 2.500 vizitatori – fara plata bilet intrare; venituri din chirii standuri mestesugari) Chirii standuri mestesugari 12 standuri x 15 Eurolstand = 180 Euro

Festivalul Mustului organizat intr-un week-end din luna octombrie (aprox. 2.500 vizitatori – fara plata bilet intrare; venituri din chirii standuri mestesugari) Chirii standuri mestesugari 12 standuri x 15 Eurolstand = 180 Euro

Targul Luminii organizat la inceputul lunii noiembrie cu ocazia Sarbatotii de luminatie (aprox. 2.500 vizitatori – fara plata bilet intrare; venituri din chirii standuri mestesugari) Chirii standuri mestesugari 12 standuri x 15 Eurolstand = 180 Euro

Targul de Craciun organizat in week-end -urile din luna decembrie (aprox 10.000 vizitatori – fara plata bilet intrare; venituri din chirii standuri mestesugari) Chirii standuri mestesugari 12 standuri x 15 Eurolstand = 180 Euro

Total venituri anuale 3.418,80 + 10.683,75 + (180 x 6) = 14.102,55 + 1.080 = 15.182,55 Euro

Aceste venituri estimate, s-a conșiderat ca se vor realiza progreșiv și anume:

11.5. Analiza financiara vezi fig.16

EURO = 3,51 RON

EURO

11.5.1 Explicații:

Anul ,,O" este anul realizarii investiției;

NPV (Net Present Value) este Valoarea Neta Actualizata (VNA) calculata cu rata de actualizare de 7,15% pentru o perioada de 30 ani;

IRR (Internal Rate of Return) este Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) calculata tot pentru fluxul de numerar net pe 30 de ani;

Cost NPV este valoarea costurilor totale pe 30 de ani utilizand rata de actualizare de 7,15%;

NPV Venituri este valoarea veniturilor totale pe 30 de ani utilizand rata de actualizare de 7,15%;

BIC este raportul BeneficiulCost; CIB este raportul CostlBeneficiu;

Observam din tabel ca NPV este negativ, ceea ce dovedeste ca veniturile realizate nu acopera, in perioada de timp luata in calcul, valoarea costurilor. Datorita acestei șituati IRR este necalcuiabil, numitorul functiei fund 0.

Raportul CIB este 10,36 ceea ce ne arata ca veniturile sunt de aproximativ 10 on mai mici decat costurile.

Fiind vorba de un monument istoric a carui reabilitare se doreste de catre o autoritate publica locala pentru a salva monumentul de la distrugerea totala și nu pentru a obtine venituri nete ca urmare a reabilitarii, șituatia rezultatetol analizei este normala.

11.6. Analiza economica inclusiv calcularea indicatorilor de performanța economica

Consideram ca redarea circuitului turistic a Bastionului macelarilor, monument istoric, va avea o contributie in atragerea turistilor spre Baia Mare, dar mai ales va face cunoscuta istoria orașului atat pentru elevii din oraș și imprejurimi cat și turiștilor straini de zona care vor vizita obiectivul.

Daca luam in calcul doar numarul de persoane estimat sa participe la evenimentele enumerate la identifcarea veniturilor, constatam ca e vorba de 48.500 persoane anual. Consideram ca ceea ce invața prin vizitare și participare la evenimente inseamna o imbogatire a cunostintelor care ar presupune cel putin citirea unei carti. Daca socotim valoarea unei carti la prețul mediu de 3 Euro, asta inseamna 3 Eurolpersoana, ar rezulta un beneficiu pentru comunitate de 3 Euro/persoana x 48.500 persoane/an = 145.500 Euro.

Socotind, ca aceste beneficii se vor realiza progreșiv, vom avea:

Considerand, fara teama de a greși, ca din anul 6 numarul vizitatorilor care beneficiaza de cunoasterea istoriei zonei va creste cu 1% anual, putem estima urmatoarele beneficii anuale:

11.7. Analiza economica fig.17

EURO = 3,51 RON EURO

11.7.1 Explicații:

Anul ,,O" este anul realizarii investiției;

NPV (Net Present Value) este Valoarea Neta Actualizata (VNA) pentru analiza economica, calculata cu rata de actualizare de 7,15% pentru o perloada de 30 ani;

EIRR (Economic Internal Rate of Return) este Rata Interna de Rentabilitate Economica (RI RE) calculata tot pentru fluxul de numerar net pe 30 de ani;

Cost NPV este valoarea costurilor totale pe 30 de ani utilizand rata de actualizare de 7,15%;

NPV Venituri este valoarea veniturilor totale pe 30 de ani utilizand rata de actualizare de 7,15%;

BIC este raportul BeneficiulCost; CIB este raportul Cost/Beneficiu;

Constatam ca valorile analizei economice sunt pozitive, iar EIRR este mai mare decat rata de actualizare, ceea ce demonstreaza viabilitatea investiției din punct de vedere al analizei economice. Raportul BIC este supraunitar, dovedind același lucru ca cel anterior enuntat.

11.8. Analiza de senzitivitate vezi fig.18

La analiza de senzitivitate vom analiza doua alternative la care proiectul ar trebui sa fie sensibil, și anume:

– majorarea costurilor de intreținere curenta cu 5% pe fiecare an

majorarea costurilor de intreținere curenta cu 5% pe fiecare an, precum și a costurilor de intreținere periodica cu 5% pe fiecare an

Costuri de intreținere +5%

Analiza de senzitivitate

EURO = 3,51 RON

EURO

\

Cost intreținere curenta +5%

Cost intreținere periodica +5%

Analiza de senzitivitate

EURO = 3,51 RON

EURO

VNA @ 7,15% 30

ani 191.290,32 EURO

Constatam ca proiectul nu este c la variatiile de majorare a costurilor, variatia maxima find 4% ceea ce nu ridica problemem majore.

11.9. Analiza de risc

11.9.1. Riscuri asumate (tehnice, financiare, instituționale, legale)

Proiectele sunt intotdeauna influentate de factori aflati in afara controlului direct al managerilor de proiect. Acest lucru este adevarat cu atat mai mutt in cazul proiectelor de reabilitarea a cladirilor monumente istorice care neceșita cooperarea a diferite institutii și organizatii in medii cu nevoi, resurse și comportamente diferite.

Analiza se va efectua la diferite nivele.

La nivelul activitatilor

Se presupune ca la data demararii proiectului va exista cadrul instituțional necesar pentru derularea acestuia și anume:

Echipa de implementare avand stabilite sarcini, atribuții și responsabilitați clare pentru fiecare membru al echipei (fise post, proceduri și documente comune)

– Contract de finanțare a proiectului

Daca aceste presupuneri sunt indeplinite activitatile proiectului pot fi realizate daca le sunt asigurate inputurile necesare acestora.

La nivelul rezultatelor

Se presupune ca rezultatele proiectului vor putea fi atinse daca:

– va exista capacitate suficiența și disponibila pentru finanțarea investiției;

daca se vor obtine avizele și autorizațiile necesare execuției de la toate institutiile abilitate;

soluția tehnica din proiectul de execuție va putea fi realizata in condițiile specifice cladirii și zonei;

– va exista capacitatea tehnica necesara pentru execuția investiției in timpul alocat; lucrarile contractate/subcontractate vor fi realizate in conformitate cu cerințele tehnice și calitative și in intervalul de timp alocat;

vor exista resurse materiale suficiente și disponibile la nivelul calitativ și de preț estimat;

vor exista conditii meteorologice favorabile execuției lucrarilor;

va fi mentinuta stabilitatea cadrului legal (legislație) și de specialitate (standards) existent la momentul intocmirii proiectului.

Daca aceste presupunei sunt indeplinite, rezultatele proiectului pot fi atinse contribuind la atingerea obiectivelor acestuia.

La nivelul obiectivelor

Se au in vedere urmatoarele ipoteze:

– contractantii/subcontractantii realizeaza investiția conform cu soluția tehnica proiectata, se incadreaza in resursele financiare și de timp alocate și indeplinesc cerințele de calitate solicitate;

– exista o perceptie pozitiva a comunitatii cu privire la realizarea investiției, drept urmare, aceasta va valorifica oportunitatile astfel aparute;

– comunitatea iși va dezvolta sentimentul de proprietate asupra investiției implicandu-se in utilizarea și intreținerea corespunzatoare a investiției.

11.9.2. Riscuri asumate(alte riscuri)

Cand realizam identificarea și evaluarea riscurilor trebuie sa Iuam in conșideratie poșibilele probleme legate de iivrarea/eficienta a output-urilor.vezi fig.19

Analiza factorilor de risc se va efectua la nivelul activitatilor, al rezultatelor și al obiectivelor.

11.9.3. Masuri de administrare a riscurilor

Administrarea riscului reprezinta o componenta importanta a managementului de project.

In conformitate cu strategia și metodologia adoptata, obiectivul general al proiectului este de a contribui la restaurarea și revitalizarea Bastionului macelarilor.

Atingerea acestor objective generale presupune existenta anumitor conditii de incertitudine, respectiv asumarea unui risc. In aceste conditii, echipa de management a proiectului trebuie sa urmareasca atingerea obiectivelor cu mentinerea riscului la un nivel acceptabil.

Administrarea riscurilor se va efectua printr-un complex de decizii in cadrul echipei de management a proiectului și a factorilor de decizie care sa duca la monitorizarea permanenta a riscului și reducerea sau compensarea efectelor acestuia.

Procesul de management al riscului va cuprinde trei faze:

Identificarea riscului

Analiza riscului

Reactia la risc

In etapa de identificare a riscului se vor utiliza liste de control (ce se intampla daca?). Se evalueaza pericolele potentiate, efectele și probabilitatile de aparitie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite. Tot in aceasta etapa se elimina riscurile nerelevante adica acele elemente de risc cu prabilitati reduse de aparitie sau cu un efect nesemnificativ.

Analiza riscului utilizeaza metode precum: determinarea valorii asteptate, șimularea Monte Carlo și arbori decizionali.

Reactia la risc va cuprinde masuri și actiuni pentru diminuarea, eliminarea sau repartizarea riscului.

Diminuarea riscurilor se va realiza prin:

programare daca riscurile sunt legate de termene de executie;

instruire pentru activitatile influentate de productivitate și calitatea lucrarilor ;

prin reproiectarea judicioasa a activitatilor, fluxurilor de materiale și foloșirea echipamentelor.

Indepartarea / eliminarea riscurilor in cadrul proiectului se va realiza prin:

initierea unor activitati suplimentare acolo unde este posibil;

stabilirea unor prețuri acoperitoare riscurilor;

conditionarea unor evenimente.

Repartizarea riscului – este un instrument de management al riscului ce se va realiza

pe baza criteriului "alocarea riscului" partii care poate sa-I suporte și sa-I gestioneze cel mai bine;

prin identificarea partilor care preiau in paae sau total responsabilitatea pentru consecintele riscului.

BIBLIOGRAFIE

Publicații:

1.Fericiuc,Elisabeta,Intre traditie si modernism,Editura Limes,Cluj-Napoca,2008

2.Petrovai,Ion,Multiculturalismin Tara Maramuresului,Academia Romana,Cluj-Napoca,2008

3.Tepeneag,Dumitru,Maramures,Editura Dacia,2004

4.Andreescu,Florin,Maramures-tara veche-terre de traditions-,Editura Ad Libri,2007

5.Nistor,Razvan,De la calitate la managementul calitatii totale,Editura Alma Mater,Cluj-Napoca,2007

6.Chis,Alexandru,Nistor,Razvan,Analiza –etapa a asigurarii calitatii proiectelor de cercetare dezvoltare,Tribuna calitatii

7.Festila,S.,Aurel,Pintilie,I,Ioan,Cadariu,I.Ioan,Sabau,V.,Ioan,Achim,Valeriu,Monografia Municipiului Baia Mare ,volumul I,Baia Mare,1972

Site-uri / articole online:

8.www.jmaramures.ro

9.http://www.anotimpul5.ro

10.www.wikipedia.com

11.http://www.estradamaramureseana.ro,numarul 10,octombrie 2008

12.Estrada maramureseana

13.http://ro.wikisource.org

14.http://www.ccimm.ro/ziare

15.Hermes Contact,editia iulie 2000,nr120

16 http://www.nord-vest.ro