Responsibilit ate Socială (Corporativă ) în Rom ânia [609682]

Responsibilit ate Socială (Corporativă ) în Rom ânia
Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale

Focalizare asupra întreprinderilor mici și mijlocii

Versiune Limba Română 1
Noiembrie 2011

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
2 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
Autorii raportului :
Cristiana Anca, Consultant Național de CSR în cadrul Proiectului
John Aston, Consilier Tehnic de CSR în cadrul Proiectului
Eugenia Stanciu, Coordonator de Proi ect
Diana Rusu, A sistent Coordonator de Proiect

Raport realizat în cadrul proiectului
„Întărirea ca pacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale – RSC”
Proiect co -finanțat din Fondul Social European
prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Proiect ID: POSDRU/64/3.3/S/41722

București , 2011

A fost exercitată diligență și grijă în realizarea acestui studiu, însă nu toată informația furnizată de terțe
părți a fost verificată independent. Nu se face nicio garanție, expresă sau implicită, în legătură cu

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
3 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale conținutul a cestui raport. Nu se asumă nicio răspundere pentru orice pierdere care rezultă din erori,
omisiuni sau interpretări eronate făcute de alții.

Orice recomandări, opinii sau constatări menționate în acest raport se bazează pe circumstanțe și fapte
care exis tau la momentul în care studiul a fost efectuat. Orice modificări în aceste circumstanțe și fapte pe
care acest raport se bazează pot avea impact asupra recomandărilor, opiniilor și constatărilor cuprinse în
acest raport.

Trimiterea la orice produs comerc ial, serviciu, nume, organizație specifică nu constituie în mod necesar
sau implicit susținerea, recomandarea sau favorizarea de către titularii proiectului, UE sau altă agenție
implicată în proiect. Părerile sau opiniile autorilor, dacă și așa cum sunt cu prinse în studiu, nu reflectă în
mod neapărat pe cele ale agențiilor implicate în proiect.

Toate eforturile au fost făcute pentru a asigura calitatea traducereii din punct de vedere tehnic. Cu toate
acestea, în cazul în care există discrepanțe între într e diverse texte traduse, versiunea în limba română
trebuie să fie invocată, drept versiune originală și formală.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
4 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Cuprins

Abrevieri și acronime ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
2. Definiții și modalități de folosire a conceptului de CSR și a altor termeni în domeniu …………. 8
3. Metodologia studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
4. Cronologia CSR/SR și a inițiativelor internaționale relevante ………………………….. …………….. 14
5. Privi re de ansamblu a abordărilor de CSR/SR în România ………………………….. …………………. 19
5.1. Autorități publice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
5.2. Reprezentanți ai angajatorilor și angajațil or………………………….. ………………………….. ……. 25
5.3. Organisme și organizații de CSR/SR specifice ………………………….. ………………………….. .. 27
5.4. Instituții de educație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
6. Practici responsabile în IMM -urile românești ………………………….. ………………………….. ………. 31
6.1. Provocări și beneficii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 33
6.1.1. Legături de b usiness între IMM -uri și marile organizații ………………………….. ………… 33
6.1.2. Tendințe de piață: nevoie tot mai mare de standarde ………………………….. ……………… 35
6.1.3. Beneficiile argumentului de business ………………………….. ………………………….. ………. 37
6.2. Nivelul și caracteristicile practicilor responsabile ………………………….. ……………………….. 38
7. Concluzii și recomandări pentru stud ii ulterioare ………………………….. ………………………….. ….. 43
Referințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 45

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
5 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Abrevi eri și acronime

CSR Corporate Social Responsibility
DG Directorat ul General
EBEN European Business Ethics Netw ork
EBNSC European Business Network for Social Cohesion
EEAC European Environment and Sustainable Development Advisory Councils
EFTA European Fair Trade Association
EMAS Eco-Management and Audit Scheme
Eurosif European Social Investment Forum
GRI Global Reporting Initiative
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
ISO International Organization for Standardization
MNE Multinational Enterprise
NEWS Network of European World Shops
OECD Organization for Economic Cooperation and Development
ONG Organizații Neguvernamental e
SR Social Responsibilit y
SRI Socially Responsible Investment
SVN Social Venture Network
UE Uniunea European ă
UEAPME European Association of Craft, Small and Medium Sized Enterprises
UN United Nations
UNICE Union of Industrial Employers’ Confederations of Europe

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
6 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 1. Introduc ere

În ultimii ani, responsabilitatea socială a companiilor a devenit un subiect central tot mai adesea în atenția
mediul ui privat, autorități lor și societ ății.
Înmulțirea implementării practici lor de business responsabile în România a început să fie mai accentuată
în urma integrării în Uniunea Europeană . Motorul principal au fost companiile multinaționale care au
transferat cultura și practicile organizaționale de la sediile centrale la nivel local și, ulterior, a fost
oportunitatea de a accesa f onduri europene. În urma integrării în Uniunea Europeană , în România s-au
dezvoltat și „industrii responsabile” și anume co mpanii al căror obiectiv de afaceri în sine este
„responsabil”. Aceste tipuri de companii și -au dezvoltat un obiectiv de business din activități care aduc un
beneficiu mediului și/sau comunităților, iar „responsabilitatea” lor rezultă în mod indirect din produsele și
serviciile pe care le furnizează. În urma integrării în UE, România a cunoscut o dezvoltare a industriilor
de energie reg enerabilă și manageme nt al deșeurilor, turism rural și eco-turism, precum și de
comercializare a produse lor ecologice sau organice.
Cu toate că în România dezvoltarea domeniul ui de CSR/SR se află încă în stadi ul de început , multe dintre
companiile lider î n acest domeniu înțeleg valoarea unei strategii robuste de CSR/SR, aliniate și integrate
cu valorile și operațiunile cheie ale afacerii , strategie ce se traduce în programe de acțiune tangibile și în
succes sustenabil.
Domeniile cel mai des întâlnite în i nițiativele de CSR/SR în România sunt bunăstarea și educația copiilor,
artele, religia, mediul și activitatea sportivă. Inițiativele de CSR/SR nu se limitează doar la investiții în
comunitate, ci cuprind si responsabilitatea de -a lungul lanțului de aproviz ionare , relațiile cu clienții și
satisfacerea nevoilor acestora, precum și bunăstarea angajaților. În funcție de comunitatea în care o
companie își desfășoară activitatea, anumite cauze precum bunăstarea și educația copiilor, servici i pentru
categorii defa vorizate/ în situație de risc și religia sunt abordate mult mai frecvent decât alte inițiative
comunitare.
Capitolele 2, 4 și 5 furnizează mai multe detalii și definiții ale CSR/SR și a altor t ermeni utilizați în
domeniu, o cronologie a dezvolt ării CSR/SR la nivel național și internațional, precum și detalii cu privire
la abordările și inițiativele de CSR/SR din România.

Focalizare pe IMM
Cu toate că IMM -urile joacă un rol important în economia țării (în general, IMM -urile constituie peste
90% din întrepr inderile din lume și în același timp constituie între 50 și 60 la sută din forța de muncă),
majoritatea informațiilor, instrumentelor, contextului și motivațiilor pentru o activitate de business
responsabilă tind să se adreseze marilor companii. Întreprind erile mici și mijlocii sunt adesea trecute cu
vederea în discuții și stabilirea de politici , fapt ce duce la o serie de presupoziții precum că: IMM -urile nu
practică CSR/SR; IMM -urile nu sunt familiarizate cu co nceptul de afacere responsabilă ; sau IMM -urile
sunt organizate în principal în baza unor imperative economice decât pe considerații sociale, acest fapt
fiind influențat de constrângeri de resurse .
Atenția în direcția responsabilității sociale a IMM -urilor este binevenită și așteptată în România, prec um
și analiza diferitelor dinamici, probleme, presiuni și motivații cu care se confruntă IMM -urile,
potențialului de a implementa afaceri puternice și responsabile și a beneficiilor ce pot rezulta.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
7 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Cu scopul de a avansa cunoștințele în această direcție, pr ezentul studiu a fost desfășurat ca parte din
proiectul „Întărirea capacității companiilor românești de dezvoltare a parteneriatelor sociale – RSC”,
proiec t co-finanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013, Proiect ID: POSDRU/64/3.3/S/41722 .
Scopul principal al proiectului este de a crește gradul de conștientizare în rândul IMM -urilor cu privire la
importanța și beneficiile adoptării unui comportament de business responsabil și de a crește implicarea
acestora în programe și activități responsabile , în parteneriat cu sectorul public și alți parteneri precum
companii (multinaționale sau companii românești) și ONG -uri.
Capitolul 6 furnizează informații detaliate cu privire la practicil e responsabile în IMM -urile românești,
provocările și beneficiile întâlnite , tendințe de piață și caracteristici.

Abordarea cercetării
Din punct de vedere al cercetării și informațiilor bazate pe date primare calitative și cantitative,
Responsabilitatea S ocială Corporativă este un domeniu în continuă dezvoltare. Situația este caracteristică
la nivel național și internațional. Majoritatea informațiilor disponibile publicului (studii, rapoarte etc .)
provin de la organizații private (majoritatea companii de c onsultanță) sau organizații non -guvernamentale
și, recent, în urma unor proiecte în domeniu desfășurate cu finanțare din partea Uniunii Europene.
Informațiile disponibile la nivel european reprezintă un conglomerat de viziuni naționale diferite de CSR
ames tecate cu o viziune generală a Comisiei UE. Acest fapt reprezintă un punct de plecare relevant în
dezvoltarea unei abordări naționale specifice de CSR.
În cadrul acestei cercetări, înțelegerea și aplicarea CSR/SR în România , cu focalizare în mod particula r pe
IMM -uri, a fost analizată în 8 dintre cele mai mare orașe din România, în cadrul unor organizații cheie
din toate domeniile societății: autorități publice, companii multinaționale, companii românești, IMM -uri,
ONG -uri, federații și uniuni, asociații profesionale și rețele.
Cercetarea se concentrează pe îmbinarea a două metodologii. Pe lângă informațiile secundare cantitative
obținute din surse diverse prin cercetare efectuată la birou , a fost desfășurata și o analiză calitativă cu
scopul de a evidenț ia „cum” au avut loc anumite experiențe organizaționale.
Capitolul 3 furnizează informații detaliate asupra metodologiei, abordării și metodelor folosite, validității
și temeiniciei studiului .

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
8 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 2. Defini ții și modalități de folosire a conceptului de CSR și a altor
termeni în domeniu

Mediul de afaceri nu este separat de restul societății. Aceste a două sunt interdependente și trebuie asigurat
că, prin înțelegere reciprocă și comportament responsabil, rolul companiilor în clădirea unui viitor mai
bun este recunoscut și încurajat de societate.
Ca și motor al progresului social, CSR /SR sprijină companiile să se ridice la înălțimea responsabilităților
de cetățeni globali și vecini locali într -o lume aflată în continuă și rapidă schimbare.
„Responsabilitat ea Socială Corporativă reprezintă angajamentul continuu al companiilor de a
contribui la dezvoltarea economică în același timp cu îmbunătățirea calității vieții angajaților și a
familiilor acestora, precum și a comunității și societății în ansamblu.”
World Business Council for Sustainable Development
„Majoritatea definițiilor Responsabilității Sociale Corporative” descriu acest concept ca unul ce
integrează preocupările sociale și de mediu in operațiunile de business ale companiilor și în
interacțiunea ace stora cu părțile interesate, în mod voluntar. A fi responsabil social înseamnă mai mult
decât a îndeplini așteptările legale, de a te conforma. Înseamnă a investi „mai mult” în capitalul uman,
în mediu si relațiile cu părțile intere sate. Experiența investi țiilor î n tehnologii și practici de business
responsabile față de mediu sugerează că a face mai mult decât a respecta legea contribuie la
competitivitatea unei companii. A face mai mult decât a respecta cerințele legale de bază în domeniul
social (ex. trai ning, condiții de muncă, relațiile management – angajați) pot avea de asemenea un
impact direct asupra productivității. Deschide o nouă cale de a face față schimbării și de a împăca
dezvoltarea socială cu o mai mare competitivitate. ’
Uniunea Europeană1
Cartea Verde – Promo varea unui cadru european pentru responsabilitatea socială a companiilor

Atenția asupra responsabilității sociale s -a concentrat până de curând în principal asupra companiilor ca
modalitatea de a asigura o legatură între operațiunile d e business și comunitățile în care acestea aveau loc.
Viziunea conform căreia responsabilitatea socială se aplică tuturor organizațiilor s -a dezvoltat pe masură
ce alți actori ai societății, nu doar companiile, au recunoscut că au de asemenea o responsabil itate de a
contribui la îmbunătățirea societății.
Din acest motiv, termenul de „responsabilitate socială corporativă” ( corporate social responsibility –
CSR) este mai cunoscut și aplicat decât „responsabilitate socială” ( social responsibility – SR).
Pentru scopul acestui studiu, având în vedere publicul țintă, termenul de „responsabilitate socială” (SR)
va fi folosit mai departe în relație cu IMM -urile, așa cum este definit în standardul international ISO
26000.

1 COM/2001/0366 final

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
9 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
Responsabilitat ea Socială reprezintă res ponsabilitatea unei organizații față de impactul deciziilor și
activităților sale asupra societății și mediului, prin comportament transparent și etic ce:
 contribu ie la dezvoltarea durabilă, inclusiv la sănătatea și bunăstarea societății;
 ia în considerare a așteptările părților interesate;
 respectă legile aplicabile și este în concordanță cu normele internaționale; și
 este integrat în întreaga organizație și practicat în toate relațiile sale.

Activit ățile includ produse, servicii și procese.
Relațiile se r eferă la activitățile organizației în sfera sa de influență.
ISO 26000: 2010

În urma unei analize a înțelegerii și aplicării CSR/SR într -o anume țară, în cadrul a diverse tipuri de
organizații în domenii diferite de funcționare, devine evident că acestea diferă de la o atenție concentrată
doar asupra actelor aleatorii de filantropie, la o abordare mai generală și pe termen lung ce ia în
considerare dezvoltarea sustenabilă de ansamblu a societății.
Definim responsabilitate a socială în sens larg. Ne desfăș urăm activitatea și gândim în baza
principiilor dezvoltării durabile, care practic includ tot ce face compania pentru a asigura
dezvoltarea pe termen lung atât a afacerii, cât și a societății. La nivel global, funcționăm în baza a
10 prioriăți de dezvolta re durabilă, dintre care una singură face referire la dezvoltarea comunității
și implicarea în comunitate. Aceste ultime două aspecte sunt cele la care se face referire cel mai
adesea când se vorbește despre „CSR” în România. Î nsă și în România noi ne orie ntăm activitatea
în baza celor 10 principii generale de dezvoltare durabilă, nu doar CSR . (Diana Klusch, Ursus
Breweries)
Componenta de responsabilitate socială a companiei face parte din strategia generală de dezvoltare.
CSR-ul reprezintă pentru noi o mod alitate modernă de a face business și de a promova coeziunea și
înțelegerea între management și angajați, între management și comunitate. Este de asemenea o
modalitate de a crește valoarea companiei în timp prin sprijinirea celor care ne ajută să creștem.
(Elisabeta Ghidiu, Transgaz)
Înțelegerea și aplicarea conceptului de CSR/SR de către fiecare organizație în România este influențată de
mai mulți factori precum dimensiunea organizației, expunere internațională (ex. lanțul de aprovizionare
sau clienți), po ziția geografică în țară, timpul trecut de la primul contact cu acest concept /domeniu etc.
Astfel, pot fi întâlniți mai mulți termeni ce descriu parțial sau în întregime activitatea de CSR/SR a unei
organizații, unii fiind chiar echivalați cu conceptul de CSR/SR în limbajul obișnuit de utilizare . Exemple
de astfel de termeni cuprind:
 Responsabilitate Corporat ivă, adesea echivalată cu CSR
 Sustenabilitate Corporat ivă, adesea cu referire la o activitate de CSR/SR strategică și pe termen
lung ce ia în conside rare așteptările părților interesate și are ca obiectiv contribuirea la linia triplă
de bază
 Guvernanța Corporat ivă, ce se concentrează pe managementul unei organizații
 Cetățenia Corporat ivă sau Implicarea în comunitate , ce descrie adesea organizația ca fiind un
cetățean activ al comunității în care operează, participând activ la dezvoltarea acesteia și, astfel,
concentrându -se mai mult pe dimensiunea externă de CSR/SR

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
10 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale  Antreprenoriat Respons abil, un concept înaintat de Națiunile Unite ce recunoaște rolul mediului
privat în asigurarea dezvoltării durabile și care susține ideea că organizațiile își administrează
operațiunile într -un mod în care promovează creșterea economică și creșterea competitivității, în
același timp cu protejarea mediului și promovarea responsabilității sociale (CSR Glossary, 2005) ;
conceptul a fost ales în principal ca o modalitate de a comunica și de a activa IMM -urile, întrucât
termenul de „CSR” era considerat un termen prea complex și dezvoltat în principal pentru marile
companii (European Communities, 2003).
CSR reprezintă inițiativa unei companii de a se implica în comunitate, dar eu nu aș face referire doar
la companii când facem referire la responsabilitatea socială. Persoanele fizice sau ONG -urile pot de
asemenea contribui la îm bunătățirea unei comunități și acesta e tot un act de responsabilitate
socială. Noi definim CSR ca o inițiativă de a contribui cu propriile resurse (financiare, produse,
cunoștințe etc.) pentru a acoperi o nevoie în comunitate. Gândim responsabilitatea soc ială ca ceva ce
pornește de la individ și este aplicat mai departe de organizații, întreprinderi, autorități locale. Sunt
persoane preocupate doar de profit, fără să își dea seama sau să fie preocupați de nevoile altora din
jurul lor, dar există și persoan e care se uită în jur și își dau seama c ă fac profit cu ajutorul oamenilor
din jur. Practic, asta este responsabilitatea unei companii – să aibe grijă de cei care investesc în ea,
cei care îi cumpără produsele sau care îi folosesc serviciile. Lucrul ăsta e valabil și pentru noi, chiar
dacă suntem un ONG. Și în curtea noastră lucrurile trebuie să fie etice, trebuie să dăm dovadă de
profesionalism, transparență, să dovedim grijă față de angajați, dincolo de cerințele legale. Trebuie
să fim atenți cu proiectel e pe care le implementăm, să corespundă nevoilor reale din comunitate și
trebuie să fim responsabili cu finanțările pe care le atragem și le cheltuim. (Diana Paius, Fundația
Bethany)
Pentru noi, CSR e un fel de cuvânt de bază care este înțeles în feluri fo arte diferite de fiecare. De asta
noi folosim mai degrabă conceptul de „implicare în comunitate” în loc de CSR. La nivel moral, o
companie trebuie sa fie aliniată cu ce se întâmplă în comunitate a în care operează, să știe că
lucrurile sunt diferite în Româ nia față de Bangladesh sau oriunde altundeva în lume. Implicarea în
comunitate înseamnă că o companie decide ca prin resursele pe care le are să facă un pas în plus și
să contribuie la dezvoltare, indiferent că se adresează unui beneficiar sau doi, sau com unității
întregi. În ansamblu, o companie este responsabilă dacă acest pas înainte către implicarea în
comunitate nu vine într -un mod compensator pentru că lucrurile nu sunt foarte bune în alte părți,
spre exemplu dacă poluează. (Simona Șerban, Fundația Co munitară Cluj)
Definiția SR pentru IMM -uri folosită în acest studiu se bazează pe interpretările ISO 26000 și UN:
 Antreprenoriat Respons abil,
 ce respectă cerințel e legale și normel e internați onale aplicabile
 și care caută să crească contribuția pozitivă p entru toate părțile interesate în același timp cu
minimizarea impactului negativ,
 prin inițiative voluntare dincolo de cerințele legale și contractuale ,
 care sunt proactive și au loc în mod regulat , nu în mod aleatoriu.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
11 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 3. Met odologia studiului

În cadrul a cestei cercetări, înțelegerea și aplicarea CSR/SR în România, cu focalizare pe IMM -uri, a fost
analizat ă în 8 dintre cele mai mari orașe în România în organizații cheie selectate din toate domeniile
societății: autorități publice, companii multinați onale, companii ro mânești, IMM -uri, ONG -uri, federații și
uniuni, asociații profesionale și rețele. Anexa 1 prezintă lista organizațiilor participante și ghidul folosit în
interviuri.
Selecția organizațiilor participante a fost realizată astfel încât să asigure pe cât posibil o distribuție
geografică și o secțiune transversală de opinii de proveniență și experiență diferite.
Analiza dorește să aducă în pri m plan o prezentare cuprinzătoare a situației CSR/SR în România. Astfel,
se dorește să se fi atins un bun echilibru între diferiții actori și regiunile implicate.
Abordarea cercetării
Oamenii construiesc „înțelesul și semnificația propriilor realități”2. Tind să explice și să categorizeze
evenimentele, filtrând totul prin propri ul cadru de credințe și v alori. Nu există un „adevăr universal” gata
de a fi studiat. Realitatea este subiectivă și există mai multe puncte de vedere asupra aceluiași subiect,
puncte de vedere ce pot fi înțelese prin explorarea percepțiilor participanților.
Autor ii studiului sunt conștienți că propria interpretare și propriul filtru de analiză a faptelor,
experiențelor și cunoștințelor descrise de participanți cu privire la CSR/SR pot influența rezultatele și
concluziile prezentate.
Autor ii sunt de asemnea conștien ți că propriul trecut, opiniile și credințele personale pot influența
rezultatele studiului. Realitatea nu este obiectivă, independentă de cercetător , ci dimpotrivă este rolul
acestuia să cuprindă înțelesul atribuit de indivizi asupra acțiunilor și deciziilor, în termenii lor, și să
interpreteze aceste înțelesuri, nu să le explice.
Metodologia cercetării
Cercetarea se concentrează pe îmbinarea a două metodologii. În primul rând, informații cantitative
secundare disponibile public au fost adunate din diverse surse (studii la nivel european, rapoarte naționale
și internaționale, rețele naționale de CSR/SR, website -uri și rapoarte de CSR/SR ale anumitor organizații,
site-uri de știri și alte surse media online). Investigația s -a desfășurat printr -o amplă cercetare efectuată l a
birou .
În al doilea rând, conform scopului studiului, informațiile cantitative au fost suplimentate de o analiză
calitativă ce are ca scop sublinierea înțelegerii și sensului pe care participanții îl alocă anumitor factori și
procese ce le influențează a ctivitatea de CSR/SR și de a conecta aceste înțelesuri cu mediul în care
operează. Abordarea calitativă este cu atât mai justificată cu cât studiul caută să exploreze „cum” se
desfășoară anumite experiențe sau activități, cum se iau anumite decizii, cum se înregistrează și cum se
învață din ele.
Alegerea se dovește cu atât mai potrivită cu cât domeniul de CSR/SR este unul relativ nou și prea puțin
explorat din punct de vedere al cercetării, în special în România. Astfel, s -a urmărit obținerea de date și

2 Walker (1985 )

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
12 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale descrieri bogate și cuprinzătoare , ce oferă posibilitatea identificării unor subiecte potențial latente,
neidentificate până în prezent, subiecte ce nu au fost evidente în momentul demarării studiului.
Obiectivul principal constă în a înțelege cum înțeleg org anizațiile subiectul de CSR/SR, cum îl aplică și
cum își explică anumite experiențe. Se dorește să iasă la suprafață noi înțelegeri cu privire la implicarea
IMM -urilor în responsabilitatea socială. Scopul cercetării a influențat astfel alegerea unei metode de
cercetare exploratorii.
Informa țiile au fost colectate în perioada Septembrie – Octombrie 2011 la nivel național.
Metoda de cercetare calitativă
În plus față de cercetarea efectuată la birou , studiul analizează în detaliu înțelegerea și practicile a . …..
organizații cu experiență anterioară diversă în administrarea de sau colaborarea în cadrul activități lor și
proiecte lor de CSR/SR pe o perioadă mai mare de un an, de preferat doi.
Organizațiile au fost selectate în urma cercetării efectuate le birou , din rețeaua de cunoștințe a
cercetător ilor și din recomandări. Aspectul „reprezentativității” nu prezintă o îngrijorare întrucât această
lucrare este una orientată către noi descoperiri și noi înțelesuri ce pot influența viitoare studii de cercetare
de confirmare .
Inițiativele sociale/de mediu sau comunitare ale ONG -urilor sau ale altor grupuri locale, cu toate că sunt
apreciate, dacă nu fac parte dintr -un program sau parteneriat de CSR/SR, nu constituie obiectivul acestui
studiu.
În măsura în care a fos t posibil, studiul a căutat să implice organizații care și -au croit propriile activități și
proiecte.
S-a folosit o abordare tip „studiu de caz” în baza unor interviuri semi -structurate și a observațiilor.
Participanții sunt fie manageri ai organizațiilor implicate fie coordonatori de CSR/SR, considerându -se că
sunt suficient de informați pentru a putea contribui la studiu, furnizând informații utile.
Scopul interviurilor a fost de a ob ține informații asupra înțelegerii, experiențelor și factorilor ce
influ ențează activitatea de CSR/SR, și cum acestea pot influența implicarea în CSR/SR, strategiile și
abordările, bunele practici și componenta de învățare ce poate rezulta din succese și eșecuri.
Analiza datelor
Primul pas a constat în efectuarea unei analize a abordărilor de CSR/SR în baza informațiilor obținute
prin cercetarea efectuată la birou . Principalele categorii și teme au fost identificate, în funcție de diferiții
actori și rolurile lor în domeniu. S -a căutat de asemenea să se identifice subiecte de r esponsabilitate
socială în IMM -uri.
O analiză „în caz” a fost efectuată pentru a obține o mai bună înțelegere a „cum”, „ce”, „unde ” și „de ce”
al diferitelor abordări de CSR/SR. Acestea sunt prezentate în casete de text evidențiate în Capitolul 6.
În urma analizării transcrierilor, concepte și teme au ieșit la suprafață, grupate în categorii și organizate pe
subiecte . Acest lucru a facilitat identificarea subiectelor recurente în cadrul interviurilor, ceea ce a facilitat
analiza fiecărui caz.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
13 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Studiile de c az și exemplele folosite în această lucrare sunt descrise în detaliu cu citatele relevante pentru
a reda cu exactitate cuvintele folosite de participanți și pentru a permite cititorilor să perceapă gândurile,
contextul și situațiile descrise de participan ții la studiu. Interpretarea informațiilor folosite în cadrul
studiului s -a efectuat în baza transcrierilor, cu referire la literatura identificată.
Toate informațiile au fost comparate și contrastate cu ajutorul instrumentelor recomandate de Miles și
Hube rman (1994).

Validit atea și temeinicia studiului
Cu toate că studiul prezintă o mare validitate în ceea ce privește interpretarea datelor, prezintă de
asemenea și un dezavantaj semnificativ: lipsa standardizării și părtinirea cercetătorilor, l ucruri ce au
impact asupra precepției de temeinicie a studiului3.
Validitatea informațiilor obținute este sprijinită de folosirea de surse multiple de informare asupra unui
singur fenomen. În anumite cazuri, în analiza experienței de CSR/SR a anumitor organizații, in formații au
fost de asemenea obținute din surse/website -uri independente, rețele și rapoarte a unor terțe părți. În
anumite cazuri, informații cu privire la un anumit program de CSR/SR au fost colectate din mai mult de o
singură sursă, de la mai mult de o parte implicată. În două dintre situații, organizațiile participante au
furnizat documentație suport pentru a confirma declarațiile efectuate în cadrul interviului. Răspunsuri cu
privire la implicarea IMM -urilor în activități de responsabilitate socială a u fost obținute de la toate
organizațiile participante, în funcție de experiența fiecăreia, a implicării directe sau indirecte în
inițiative/proiecte de CSR/SR.
Problemele legate de temeinicia studiului au căutat să fie adresate printr -o transparență cresc ută a
procesului și prin descrierea fiecărui pas parcurs în cadrul cercetării.

3 Noke (2006 )

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
14 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 4. Cronologia CSR /SR și a inițiativelor internaționale relevante

Din momentul lansării dezbaterilor de CSR/SR o serie de actori supra -naționali s -au implicat în ace st
domeniu fie furnizând structuri cadru (ex. definiții sau strategii) sau sprijin (direct) întreprinderilor și/sau
organizațiilor ce intenționează să implementeze activități responsabile.
O scurtă recenzie a unora dintre actorii cei mai relevanți la nive l european și internațional este furnizată în
cele ce urmează, precum și a unora dintre inițiativele acestora, cu focalizare pe inițiativele relevante
pentru IMM -uri.
1976 OECD a adoptat Ghidul pentru Întreprinderi Multinaționale ce furnizează principii ș i
standarde voluntare pentru un comportament de afaceri responsabil, ce se aplică în
domenii variate inclusiv relații de muncă și relații industriale, drepturile omului,
mediu, dezvăluirea de informații, combaterea mitei, interesele consumatorilor, știință
și tehnologie, competiție și taxe.
Ultima actualizare a Ghidului a fost adoptată în 2011.

1977
Organizația Internațională a Muncii a adoptat Declarația Tripartită a Principiilor
privind Companiile Multinaționale și Politica Socială („MNE Declaration ”).
Principiile subliniate în acest instrument universal oferă îndrumări companiilor
multinaționale, guvernelor și organizațiilor de angajați și angajatori în domenii
precum relații de muncă, instruire, condiții de muncă și standard de viață și relații
indus triale.

1993
Originile abordării UE cu privire la CSR/SR au izvorât din Cartea Albă a Comisiei
Europene î n 1993 , document ce privea dezvoltarea și locurile de muncă .

1993
The European Environment and Sustainable Development Advisory Councils
(EEAC) reprezintă o colaborare unică între consiliile consultative pentru politici de
mediu și dezvoltare durabilă. A fost înființat de către guvernele europene cu scopul
de a furniza consultanță independentă și științifică cu privire la mediu și dezvoltare
durabi lă.
În prezent, peste 26 de consilii din 16 țări europene sunt membre ale rețelei.

1995
Înființarea World Business Council , o rețea de business internațională înființată cu
scopul de a dezvolta o mai bună cooperare între mediul privat, guverne și alte
organizații preocupate de mediu și dezvoltare durabilă.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
15 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
1995
1996 În anii ce au urmat, s -a dezvoltat tot mai mult conceptul de Responsabilitate Socială
Corporativă ( Corporat e Social Responsibility – CSR) , dezvoltare manifestată spre
exemplu prin stabili rea unei declarații comune împotriva excluderii sociale (1995)
sau prin lansarea Rețelei Europene de Afaceri pentru Coeziune Socială ( European
Business Network for Social Cohesion – EBNSC) în 1996 ( ce a devenit „ CSR
Europe ” în 2000).
CSR Europe este o rețe a de afaceri ce cuprinde peste 70 d intre cele mai mari
companii multinaționale ca și membri direcți și încă 3000 de alte companii prin
intermediul a 31 de Organizații Naționale Partenere. Scopul este de a sprijini
companiile în a obține profit, creștere su stenabilă și progress social prin încorporarea
responsabilității sociale corporative în centrul practicilor de business.

1997

A fost lansată Convenția OECD împotriva Mitei ce stabilește standarde legale de a
criminaliza mituirea funcționarilor publici străini în tranzacții internaționale de
afaceri, furnizând măsuri relevante pentru a face acest proces cât mai eficient. Este
primul instrument internațional destinat „furnizorilor” de mită.

2000
În martie 2000, Concluziile Președenției Consiliului Euro pean au cuprins un prim
„apel special către simțul de responsabilitate socială a companiilor”.

2000
În iunie, Națiunile Unite lansează inițiativa “Global Compact ”, un Cod de Conduită
ce cuprinde zece principii în domeniile drepturile omului, relații d e muncă, mediu și
anti-corupție, precum și o rețea voluntară internațională de cetățenie corporativă.

2001
Comisia Europeană a publicat Cartea Verde cu privire la “Promovarea unui cadru
european pentru Responsabilitate Socială Corporativă ” în baza cărui a o Comunicare
a fost propusă în 2002. Aceasta a avut scopul de a crește nivelul de conștientizare a
impactului pozitiv al CSR/SR asupra mediului privat și societăților în Europa și în
afara ei, în special în țările în curs de dezvoltare, precum si de a de zvolta schimburile
de experiență și bune practici de CSR/SR între diverse întreprinderi și organizații.

2001
Lansarea primei strategii de dezvoltare durabilă bazată pe ideea că, pe termen lung,
creșterea economică, incluziunea socială și protejarea me diului sunt interdependente.

2001
Reglementarea Parlamentului și Consiliului European din 19 martie 2001 ce permite
participarea voluntară a organizațiilor în cadrul unei scheme Comunitare de
management și audit de mediu (EMAS). Peste 4500 organizații f ac parte în prezent,
din care 23% sunt micro întreprinderi, 33% întreprinderi mici, 25% medii si 19%
mari.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
16 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 2002 Înființarea unui Multi -Stakeholder Forum (forum pentru mai multe părți interesate) ,
prezidat de Comisia Europeană și alcătuit din organizații a le angajatorilor, rețele de
business, sindicate și reprezentanți ai societății civile. Acesta are scopul de a sprijini
practicile de CSR/SR, de a promova inovația, transparența și instrumente prin
îmbunătățirea cunoștințelor și explorarea posibilităților d e stabilire a unor principii
îndrumătoare comune la nivel european.

2003
Rezoluția Consiliului European din 6 februarie 2003 cu privire la Responsabilitatea
Socială Corporativă (2003/C 39/02)

2004 – 2005
O atenție specială este dată CSR-ului în cadru l IMM -urilor de către Directoratul
General (DG) Întreprinderi și Industrie o dată cu implementarea Campaniei Pan –
europene de conștientizare a CSR -ului de către IMM -uri, inclusiv a numeroase
evenimente pe întreg teritoriul Europei și înființarea unui websit e informativ.
Proiectul a avut loc în cooperare cu EUROCHAMBRES (Asociația Europeană a
Camerelor de Comerț) și UEAPME (Uniunea Europeană a Artizanatului și a
Întreprinderilor Mici ș i Mijlocii ).

2005
DG Întreprinderi și Industrie a realizat proiectul „ Antreprenoriat Responsabil ”,
proiect ce a identificat studii de caz ale IMM -urilor din Europa precum și proiectul
“Mainstreaming CSR among SMEs ” lansat în septembrie .

2005
Ghid Integrat pentru Dezvoltare și Locuri de Muncă (2005 – 2008) – Comunicare a
Consiliului European aliniată cu relansarea tratatului de la Lisabona, cu focalizare pe
dezvoltare și locuri de muncă în Europa.
Consiliul European recomandă statelor membre încurajarea întreprinderilor de a
implementa responsabilitate socială.

2006
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă ia în considerare situația lărgirii UE și
subliniază importanța de a crea comunități sustenabile, capabile de a administra și
folosi resursele în mod eficient, precum și importanța explorării potențialului de
inovație so cială și de mediu al economiei, asigurând prosperitate, protejarea mediului
și coeziune socială pentru îmbunatățirea calității vieții în prezent și în viitor.

2006
Datorită diverselor activități internaționale în domeniul CSR/SR, Comisia Europeană
țintește către încorporarea mai puternică a perspectivelor internaționale în propria
muncă , pentru a promova CSR/SR la nivel global și pentru a maximiza contribuția
întreprinderilor la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Millenium ale Națiunilor
Unite (Comisia European ă, COM 2006 136 final ă).

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
17 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Astfel, în martie, Comisia a publicat o nouă comunicare asupra CSR/SR intitulată
„Implementarea unui Parteneriat pentru Dezvoltare și Locuri de Muncă:
Transformarea Europei într -un Pol al Excelenței în domeniul CSR ”. Unul dintre
rezultate a fost crearea unei Alianțe Europene pentru CSR – o umbrelă politică pentru
inițiativele de CSR ale marilor companii, IMM -urilor și părților interesate ale
acestora.
Alianța este susținută de Uniunea Confederațiilor Industriașilor și Patro natelor din
Europa (UNICE), Uniunea Europeană a Artizanatului și a Î ntreprinderilor Mici și
Mijlocii (UEAPME) și CSR Europe.
Comisia subliniază promovarea CSR/ SR în opt domenii: creșterea conștientizării și a
schimburilor de bune practici, sprijinirea iniț iativelor de tip „ multi -stakeholder ”
(pentru /de mai multe părți interesate) , cooperarea cu statele membre, informații
pentru consumatori și transparență, cercetare, educație, IMM -uri, precum și
considerarea dimensiunilor internaționale ale CSR/SR.

2007
DG Întreprinderi și Industrie a lansat Buletinul European „Antreprenoriat
Responsabil” (primul număr: primul semestru 2007), un newsletter electronic
semestrial ce are ca scop schimbul de informații și idei cu privire la antreprenoriat
responsabil, respons abilitate socială corporativă și întreprinderi mici și mijlocii.

2009
Comisia a aoptat în 2009 o revizuire a Strategiei UE de Dezvoltare Durabilă.
Documentul subliniază că în ultimii ani UE a introdus dezvoltarea durabilă într-o
gamă largă de politici. În special, UE a adoptat un rol de leadership în lupta împotriva
schimbărilor climatice și promovarea unei economii eficiente din punct de vedere al
amprentei de carbon.

2009
Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare, furnizând Uniunii Europene un ca dru legal
și instrumentele necesare pentru a face față provocărilor viitoare și pentru a răspunde
cererilor cetățenilor. Tratatul face referire la o Europă mai democratică și
transparentă, o Europă mai eficientă, o Europă a drepturilor și valorilor, libert ătilor,
solidarității și securității, precum și la o Europă parte dintr -un mediu global.

2010
Lansarea standardului internațional ISO 26000 " Responsabilitate Social ă" adresat
tuturor tipurilor de organizații, de la multinaționale, la IMM -uri, autorități publice,
uniuni și ONG -uri.

2011
Pe 25 octombrie, Comisia Europeană a lansat noua Comunicare cu privire la CSR
pentru perioada 2011 -2014. Aceasta are ca scop întărirea rolului de lider în domeniul
de CSR/SR al UE la nivel global prin implementarea un ei agende intensive de acțiune
ce cuprinde aproximativ 30 de propuneri pentru angajamente de CSR/SR.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
18 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Este important de menționat că enumerarea anterioară nu este exhaustivă și nu prezintă toate inițiativele
care au avut loc până în prezent. Printre alte i nițiative importante în domeniul CSR/SR pot fi enumerate
diferite certificate internaționale precum ISO14000 sau 9000 (pentru sisteme de management de calitate
sau de mediu); inițiative internationale de comerț echitabile ( fair trade ) sau de mediu precum Fairtrade
Labeling Organizations International; inițiativa GRI ( Global Reporting Initiative ) – un proces de tip
„multi -stakeholder ” și o instituție independentă a cărei misiune este de a dezvolta și disemina îndrumări
de raportare în domeniul dezvoltării durabile aplicabile la nivel global; instrumente precum strategia
Europa 2020 sau Declarația Universală a Drepturilor Omului.
O serie de alte diverse rețele au fost înfiin țate în Europa precum: Rețeaua Europeană de Etică în Afaceri
(European Business Ethics Network – EBEN), Social Venture Network (S VN) Europe sau Forumul
European de Investiții Sociale ( European Social Investment Forum – Eurosif), toate cu sco pul de a
promova etica în afaceri și implicarea socială și de mediu.
Studiu de caz 1: Abordări de CSR/ SR în Europa
Focalizarea și obiectivele inițiativelor din Europa sunt variate . În primul rând, exist ă inițiative numeroase ce
au ca obiectiv creșterea conștientizării în domeniul CSR/SR. Drept exemplu, Campania Europeană de
Business de Responsabilitate So cială Corporativă a fost lansată în Noiembrie 2000 de un grup de organizații
de business internaționale conduse de CSR Europe. Campania a avut ca obiectiv creșterea vizibilității
beneficiilor de CSR/SR în rândul comunității de afaceri din întreaga lume pri n organizarea de evenimente și
proiecte.

Mai mult, campania a cuprins o serie de instrumente și activități concrete pentru răspândirea CSR/SR către un
public mai larg. Spre exemplu, “SME Key” este un ghid pas cu pas pentru sprijinirea IMM -urilor în a-și
evalua nivel ul practicilor de responsabilitate socială și de a integra astfel de practici în activitățile și strategia
de bază. Un alt exemplu este “SRI Compass” , un set de instrumente online ce furnizează părților interesate o
perspectivă de ansamblu asupr a pieței investițiilor responsabile sociale (socially responsible investments –
SRI) și care oferă îndrumări cu privire la fondurile „verzi” și etice din Europa.

Pentru a recunoaște excelența în promovarea antreprenoriatului în regiunile din Europa, Comi sia Europeană a
lansat spre exemplu în 2006 Premiile Europene pentru Întreprinderi. Categoriile ce sunt premiate includ
„Premiul pentru antreprenoriat responsabil” pentru inițiative care promovează Responsabilitatea Socială
Corporativă și practicile de bus iness sustenabile în domeniul social și/sau de mediu. Un alt fel de recunoaștere
constă în listarea celor mai bune 100 de companii pentru care să lucrezi în Europa, listare efectuată de
Institutul „ Great Place to Work® ” din Europa .

Dintr -un punct de veder e „intermediar” proiectul CAESAR (CSR RELAYS în Camerele de Comerț ) al
EUR OCHAMBRES poate fi menționat. Acesta se concentrează pe sprijinirea reprezentanților angajatorilor în
munca lor de a disemina CSR/SR în întreprinderile din Europa. În cadrul acestui proiect (finanțat de
programul “Mainstreaming CSR among SMEs” DG Întreprinderi și Industrie ) EUROCHAMBRES a
organizat un program de training pentru 50 de reprezentanți ai camerelor de comerț și industrie din Europa.
Acest training a fost urmat de vizite de studiu ale beneficiarilor de training și de dezvoltarea unor îndrumări
practice și a unui website pentru a face informația accesibilă și celorlalte camere de comerț.

Alt proiect din cadrul acestui program este condus de UEAPME. Proiectul „Antreprenoriat Responsabil în
IMM -uri” are ca obiectiv dezvoltarea de instrumente și activități pentru a susține companiile intermediare în
sprijinirea IMM -urilor membre în îmbunătățirea competitivității prin acțiuni de antreprenoriat responsabil.

O varietate de instrum ente de management de CSR/SR au fost dezvoltate pentru a sprijini implementarea
CSR/SR în întreprinderi. Spre exemplu, Coduri de Conduită au fost semnate de parteneri sociali la nivel
european în industriile de textile, îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, încălțăminte, comerț și pază și
protecție, atenție specială fiind acordată promovării comportamentului de protecția mediului a companiilor.
Diverse inițiative și etichetări de comerț echitabil s-au dezvoltat la nivel european, precum European Fair
Trade As sociation (EFTA) sau Network of European World Shops (NEWS).
Sursa: KMU Forschung Austria (2007)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
19 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
5. Privire de ansamblu a abordărilor de CSR/SR î n Rom ânia

O multitudine de actori diferiți sunt implicați în domeniul CSR/SR în România. Aceasta se datorează
faptului că domeniul cuprinde o gamă diversă de activități ce presupun responsabilități comune din partea
autorităților publice, sectorului privat și societății.
Un sumar al actorilor cheie și strategiilor acestora așa cum sunt prezentate în secțiunile c e urmează poate
fi găsit sub forma acestei scheme:

Figur a 1 – Actori cheie și strategiile acestora în domeniul de CSR/SR
Sursa: Institutul Austria c pentru Cercetare în Domeniul IMM

În România, conceptul de responsabilitate socială corporativă a apărut în anii 1990, odată cu apariția mai
multor ONG -uri, în special a unora cu scop umanitar, fondate cu sprijinul instituțiilor internaționale,
publice sau private.
Acest fenomen a fost urmat în anii 2000 de reforme majore , ca parte a pregătirii pentru in tegrarea în
Uniunea Europeană, reforme ce au influențat implicarea companiilor mari și mici în activități de CSR/SR
ce au constat în mare parte în restructurarea/înlocuirea tehnologiilor de producție cu unele mai
„prietenoase” cu mediul și în masuri social e ce au vizat angajații sau societatea. Datorită legislației vaste
în aceste domenii, există competiție constantă în ceea ce privește tehnologiile folosite care trebuie să
asigure protecția mediului și a angajaților și pentru a promova dezvoltarea durabilă .
Implementarea de practici responsabile de către sectorul privat a devenit mai puternică în urma aderării la
UE și a fost condusă în principal de implicarea companiilor multinaționale care au transferat din practicile
și cultura organizațională de la sedi ile centrale la nivel local și, mai târziu, de către oportunitatea de a
accesa fonduri europene.
Pe lângă transferul de cunoștințe și bune practici în țară, un alt tip de companii și „industrii responsabile”
s-au dezvoltat în urma integrării europene – companiile al căror obiectiv de business în sine este
„responsabil”. Aceste companii desfășoară activități de business care prin natura lor aduc beneficiu
mediului și/sau comunităților, iar „responsabilitatea” lor rezultă în mod indirect din produsele și serv iciile
pe care le produc/furnizează. Cele mai relevante astfel de exemple în România cuprind industriile de
energie regenerabilă și management al deșeurilor, turism rural sau eco -turism, precum și comercializarea
produselor ecologice sau organice. Pentru s copul acestui studiu, vom continua să acordăm atenție

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
20 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale integrării practicilor responsabile în politicile și practicile organizaționale ale companiilor, indiferent de
obiectivul de business principal.
Comportamentul corporativ responsabil a fost evaluat iniț ial în România în baza unor considerații
comerciale și de imagine și reputație, nu din punct de vedere al dezvoltării durabile și al nevoilor părților
interesate. În ultimii ani s -a observat o creștere în implementarea celei de a doua abordări, practicile
responsabile fiind tot mai mult asociate cu succes pe termen lung, direct proporțional cu dezvoltarea
comunității, bunăstarea mediului și cu practicile și relațiile din sfera de influență.
Precum și în alte țări, există mai multe niveluri de conștientizare și implementare practică a CSR/SR.
În România, dezvoltarea domeniul ui de CSR/SR se află încă în stadiu de început . În timp ce
multinaționalele și marile companii românești și -au dezvoltat treptat o cultură a unui comportament
responsabil, în multe dintre cazuri CSR/SR este încă asociat cu filantropia și se concentrează pe donații,
sponsorizări și activități de relații publice. Instrumentele de CSR/SR cel mai frecvent luate în considerare
cuprind: coduri de conduită corporativă, investiții sociale, raportar e și audit social și de mediu .4 Un număr
redus de companii au adoptat o abordare strategică, integrând CSR/SR în practicile de bază, influențând
astfel deciziile și activitățile companiei. Conceptul în sine nu pare suficient de cunoscut de către IMM -uri,
cu toate că practicile respective par să fie implementate și numeroase.
Încorporarea CSR/SR ca parte din felul în care se desfășoar ă afacerea, face ca această „activitate de
responsabilitate” să fie rezistentă la schimbările pieței și dificult ățile economi ce, asigurând un
comportament de business responsabil în mod constant. Cât timp CSR/SR este adiacent activității centrale
de business, ca o funcție sau activitate separată (ex. filantropia), este supus constrângerilor și presiunilor
externe și interne.
În urma crizei economice, mulți actori de pe scena CSR -ului au dispărut. Multinaționalele sunt ceea
ce este vizibil în acest moment. […] În 2008, implicarea în comunitate devenise ceva de „bon ton” –
multe dintre companiile care atingeau un anumit nivel de dezvoltare o făceau. O dată ce a lovit criza
economică, mulți au dispărut. În al doilea rând, companiile care au ramas în joc și -au redus bugetele
de investiții în comunitate cu peste 60 -70%. Un alt trend vizibil cu privire la companiile care au
continuat să se implice în practici și programe de responsabilitate constă în crearea unei mai mari
sinergii între activitatea de CSR și obiectivele de business de bază.
(D. Dehelean, ResponsabilitateSociala.ro)

Domeniile cel mai adesea acoperite prin inițiative de CSR/SR în România includ bunăstarea copiilor,
educație, artă, religie, mediu și sport. Inițiativele de CSR/SR nu se limitează doar la investiții în
comunitate, ci cuprind și responsabilități în sfera de influență și față de clienți, precum și bunăstare a
angajaților. În funcție de comunități, unele dintre cauze precum bunăstarea copiilor și educația, servicii
pentru grupuri sociale în situație de risc sau religia sunt mult mai adesea abordate decât alte tipuri de
inițiative .5
Un studiu exploratoriu desfă șurat în 2006 pe un eșantion de 205 companii românești, organizații mari și
IMM -uri, a subliniat că presiunile externe (ONG -uri, media, autorități publice), reputați a mai bună și
popularitatea subiectului în sine reprezintă principalele motivații de a impl ementa CSR/SR într -o
organizație .6

4 Iamandi (2011)
5 L. Dittel, M. Bilova și K. Simkova (2007)
6 A. Stancu și V. Olteanu (2008)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
21 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
Tabel 1 – Descrierea eșantionului de organizații participante
No of employees Percentage Turnover (EUR) Percentage
Below 9 20,59% Below 50 000 16,83%
10-49 24,51% 50 001 – 500 000 26,24%
50-249 21,08% 500 001 – 5 mil 18,81%
249-1000 20,10% 5 mil – 10 mil 7,92%
Above 1000 13,73% Above 10 mil 30,20%
Total Total 100,00%
Sursa: A. Stancu și V. Olteanu (2008)

Figur a 2 – Motiva ții pentru implementarea CSR/SR

Sursa: A. Stancu și V. Olteanu (2008)

În Ro mânia, până în 2008, o motivație puternică „de a face CSR” a reprezentat -o posibilitatea de a
câștiga încrederea clienților. Multe dintre companii s -au concentrat pe construirea brand -ului și pe
consum. În consecință, CSR era văzut ca o valoare adăugată menită să crească valoarea brand -ului.
După această perioadă, când lucrurile s -au deteriorat dramatic din punct de vedere al consumului,
a început un „război al prețurilor”. […] Excepții de la acest trend au fost industriile bancară și
energetică, întrucât în 2009 acestea se aflau deja sub presiune publică puternică. În acest moment,
multinaționalele sunt influențate de presiune de la sediul central asupra sucursalelor din România,
precum și de schimbările ce au loc la nivel european. ( Participant la stu diu)
Stancu și Olteanu (2008) au subliniat de asemenea că de cele mai multe ori directorul general este
responsabil de administrarea activităților de CSR/SR și mai apoi departamentele de marketing și relații cu
publicul. Au mai subliniat și că doar 2% din tre companii par să aibe un departament specific și că în
aproximativ 28% din cazuri responsabilitățile de CSR/SR nu sunt incluse în mod formal în fișa de post a
angajaților.7

7 A. Stancu și V. Olteanu (2008)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
22 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Autoritățile publice centrale, locale și regionale sunt adesea insuficient impli cate în promovarea
conceptului de CSR/SR în beneficiul comunităților și în crearea unui cadru susținător și a unor condiții
favorabile pentru a încuraja organizațiile să se implice în practici responsabile. Eforturile autorităților
publice în ceea ce prive ște campaniile de CSR/SR sunt încă slabe. În ciuda acestor aspecte, în contextul
globalizării, este recomandat și necesar ca organizațiile românești să adopte un comportament responsabil
pentru a putea concura pe piață.
În 2011 a fost lansată o „Strategie Național ă pentru Promovarea CSR”, aceasta subliniind prioritățile,
obiectivele și principalele direcții pentru implementare.
Tabel 2 – Analiză SWOT privind dezvoltarea CSR/SR în Româ nia
Puncte tari Puncte slabe
 Deschidere și interes ale societății în ge neral
către CSR/SR și relativa noutate a conceptului în
spațiul public
 Implicare a companiilor multinaționale și a unora
dintre marile companii românești în inițiative de
CSR/SR
 Creșterea continuă a numărului de inițiative de
tip CSR/SR și de bune practici în acest domeniu
la nivel național
 Nivel în creștere a interesului consumatorilor
pentru produsele/serviciile companiilor
responsabile social
 Cunoaștere insuficientă a conceptului de CSR/SR la
nivelul societății
 Absența unor studii, cercetări și evaluări sociologice
ample asupra gradului de cunoaștere și aplicare a
CSR/SR în România
 Slabă cunoaștere și implicare a organizațiilor și
întreprinderilor mici și mijlocii în inițiative de CSR/SR
 Slabă aplicare a investițiilor și achizițiilor responsabile
social
 Implicare la nivel superficial a organizațiilor în activități
de CSR/SR, fără abordarea cauzelor problemelor sociale
 Nivel de cunoaștere redus și insuficientă aplicare a
drepturilor consumatorilor
 Corup ție cu efecte directe asupra mediului de afaceri și
capacității acestuia de a aplica practici de CSR/SR
 Capacitate insuficientă a organiza țiilor/ părților interesate
de reprezentare și manifestare a intereselor acestora
 Insuficientă dezvoltare a unei culturi de afaceri axată pe
valori morale
Oportunit ăți Amenințări
 Benefi ciile pentru companii, comunități,
societate, mediu de afaceri, mediu înconjurător
ș.a. ale unei abordări strategice a companiilor,
care să integreze CSR/SR
 Importanța atașată CSR/SR la nivel european și
internațional
 Oportunități de dezv oltare și implicare în piața
europeană/internațional ă pentru IMM -uri
 Oportunitatea de a învăța, prelua și adapta bune
practici și lecții învățate din experiența altor state
mai dezvoltate
 Creșterea importanței reputației companiilor, a
politicilor de mediu în alegerile consumatorilor
 Oportunități de finanțare pentru inițiative cu
componentă de CSR/SR oferite de UE
 Atitudine pozitivă a cetățenilor cu privire la
implicarea companiilor în comunitate/societate
 Un mediu înconjurător mai protejat de efectele
nega tive ale activităților umane  Absența unor politici publice coerente de promovare a
CSR/SR
 Absența unui cadru legislativ coerent și consistent
 Deficiențe în aplicarea legislației
 Întârzieri privind standardele acceptabile în domeniile
conexe CSR/SR (ex. med iu înconjurător) în comparație
cu alte state membre UE
 Riscul de excludere/blocare a accesului companiilor
românești pe anumite piețe
 Suport și implicare insuficientă a autorităților publice în
promovarea și aplicarea CSR/SR
 Lipsa fondurilor bugetare pentr u promovarea aplicării
CSR/SR
Sursa: Strategia Național ă de Promovare a Responsabilității Sociale 2011 – 2016

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
23 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale În ciuda progresului semnificativ înregistrat de la aderarea la UE cu privire la integrarea de practici
responsabile în activitatea de bază a org anizațiilor, o serie de provocări continuă să fie prezente, provocări
ce trebuie adresate de toți actorii cheie, precum:
 creșterea conștientizării semnificației de CSR/SR și a abordării integrate pe care o presupune
implementarea de practici responsabile;
 creșterea conștientizării nevoilor și beneficiilor asociate cu încorporarea de practici responsabile
în obiectivele și operațiunile de business pentru a asigura un succes sustenabil;
 creșterea transparenței, monitorizării și evaluării impactului inițiative lor de CSR/SR asupra
tuturor părților interesate implicate sau afectate.
În secțiunile ce urmează, sunt prezentate schematic cele mai importante categorii ale diferiților actori
precum și inițiativele lor de CSR/SR, precum și abordările pentru a încuraja d ezvoltarea domeniului.
Exemplele prezentate în cele ce urmează au caracter ilustrativ și nu constituie o listă completă a tuturor
celor implicați sau a inițiativelor implementate.

5.1. Autorități publice
Autoritățile publice sunt răspunzătoare pentru cr earea unui mediu care încurajează aplicarea conceptului
de CSR/SR întrucât sunt un factor semnificativ care influențează dezvoltarea economică și durabilă a
comunităților și societății. Din momentul integrării în UE, România a început un proces de armoniza re a
legilor și regulamentelor, proces care este încă în curs de desfășurare. S -au realizat îmbunătățiri
semnificative în domeniul legislației cu privire la mediul înconjurător, sănătatea și siguranța angajaților,
dezvoltarea de abilități, incluziune socia lă și anticorupție.
Mediul l egislativ . Printre altele, următoarele aspecte prezintă interes pentru domeniul CSR/SR:
 În Româ nia, legislația de mediu este mai vastă în urma demarării negocierilor pentru integrarea în
UE. In principal, legisla ția face referi re la schimbările climatice, controlul poluării, calitatea
aerului, prevenirea poluării fonice, managementul deșeurilor, al solurilor, al substanțelor
periculoase, protejarea naturii (biodiversitate și organisme modificate genetic), managementul
apelor, al pădurilor. (La secțiunea Referințe pot fi găsite mai multe detalii.) Sunt acordate
stimulente pentru protejarea mediului companiilor care investesc î n surse de energie regenerabilă,
pentru sprijinirea creării de „locuri de muncă verzi”, sau persoanelor fi zice care își instalează
surse alternative de energie (ex. panouri solare , pompe de caldură ) pentru propria locuință pentru
a înlocui sursele de energie tradițională (Programul Casa Verde )8;
 O legislație mai vastă a fost implementată tot mai mult și pent ru a asigura sănătatea și siguranța
angajaților la locul de muncă, precum și pentru a le asigura dezvoltarea profesională, pentru a
reduce discriminarea și pentru a promova oportunități egale. Codul Muncii din România este
documentul de referință ce reglem entează relația angajat – angajator.
 Acces la locuri de muncă și incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități:

8: http://www.mmediu.ro/casa_verde.htm

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
24 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale – Legea 57 din 1992, revizuită, face referire la încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități
și responsabilitatea angajatorilor de pest e 50 de angajați . Sunt acordate deduceri fiscale și
beneficii financiare organizațiilor care angajează persoane cu dizabilități și adaptează locul de
muncă potrivit nevoilor acestora.

 Cu privire la voluntariat :
– Legea voluntariatului nr. 195 din 2001, revizuită , reglementează promovarea și facilitarea
implicării cetățenilor în activități de voluntariat organizate de entități private sau publice;
– Decizia guvernamentala 1317 din 27 octombrie 2005 susține activitățile de voluntariat în
domeniul serviciilor de îngrijire pentru persoanele în vârstă;
– Ordinul 439 din 21 mai 2002 cu privire la aprobarea activităților de voluntariat în domeniul
mediului.

 Cu privire la protecția civilă :
– Legea 481 din 8 noiembrie 2004;
– Deci zia nr. 1579 din 8 decemb rie 2005 cu privire la personalul voluntar pentru servicii
voluntare de urgență;
– Ordinul 160 din 23 februarie 2007 ce reglementează planificarea, organizarea, implementarea
activităților de prevenire a situațiilor de urgență de către serviciile de urgență private și
voluntar e;
– Decizia 160 din 14 februarie 2007 asupra condițiilor și utilizării uniformelor, echipamentelor
și semnalizatoarelor specifice de către personalul de urgență în cadrul serviciilor de urgență,
private sau voluntare;
– Ordinul 718 din iunie 2005 asupra schem ei de organizare și facilităților serviciilor voluntare
de urgență.

 Cu privire la transparență și anticorupție :
– Legea nr. 544 din 2001 cu privire la accesul liber la informația publică face referire la
modalitatea în care cetățenii pot solicita informați i de interes public instituțiilor publice și
autorităților;
– Legea nr. 52 din 2003 cu privire la transparența decizională în administrația publică acordă
cetățenilor posibilitatea de a face sugestii și de a participa activ în luarea deciziilor.

 Cu privire la asociații și fundații : Legea 246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordinului
guvernamental 26 din 2000.
Stimulente f inancia re. În Româ nia, și companiile și cetățenii beneficiază de deduceri fiscale pentru
sponsorizări efectuate în anumite condiții. Po trivit Legii 32 din 19 mai 1994, revizuită (Legea
Sponsorizărilor), companiile pot redirecționa până la 0,3% din cifra de afaceri către sponsorizări sau
investiții în comunitate, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit. Persoanele fizice pot de
asem enea redirecționa 2% din taxele anuale către cauze sociale, în condordanță cu Ordinul
Guvernamental 26/2000 cu privire la asociații și fundații, așa cum este detaliat în Codul Fiscal 84(2),
modificat de Ordinul Guvernamental 138/2004.
Creșterea conștientiz ării. Abia în 2011, odată cu redactarea Strategiei Naționale de Promovare a CSR,
autoritățile publice au recunoscut importanța creșterii conștientizării și sprijinirii dezvoltării domeniului
CSR/SR în România, identificând goluri și stabilind obiective ali niate cu strategia UE. Cu toate acestea,
din momentul aderării la UE și odată cu finanțările acordate, instituțiile și autoritățile publice au inițiat și
dezvoltat o serie de inițiative de creștere a conștientizării, precum și studii de cercetare, seminari i,
conferințe și website -uri cu privire la unul sau mai multe subiecte specifice domeniului de CSR/SR.
Exemple cuprind inițiative de prevenire sau reducere a poluării, de promovare a oportunităților egale

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
25 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale pentru femei și bărbați și a lipsei de discriminare la locul de muncă, de promovare a siguranței rutiere, a
incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități, de reducere a mitei și a corupției în instituțiile și
autoritățlor publice.
Inițiativele de interes pentru domeniul de CSR/SR sunt în continuare pu ține la număr, instituțiile și
autoritățile publice fiind adesea un partener secundar în proiecte și campanii, nu principalul inițiator.
În continuare este nevoie de i nițiative specifice de promovare a practicilor de business responsabile și de
integrare a practicilor de CSR/SR în strategia și operațiunile companiilor. Printre nevoile identificate, pot
fi menționate:
 o nevoie de a consolida transparența organizațională
 o nevoie de a încuraja investițiile responsabile
 o nevoie de infrastructură publică pen tru implementarea Strategiei Naționale de promovare a CSR
și pentru încurajarea cooperării între ministere
 o nevoie de a stimula organizațiile s ă publice/raporteze performanța și implicarea socială (ex.
angajați, comunități), în mod similar cu aplicarea raportării de mediu
 o nevoie de a dezvolta o bază de date națională cu bune practici
 o nevoie de granturi publice pentru activități și proiecte de CSR/SR, în special pentru IMM -uri

5.2. Reprezentanți ai angajatorilor și angajaților
Reprezentanții angajatori lor și angajaților joacă un rol important în stimularea implementării practicilor
de business responsabile. Prin însăși natura lor, aceste tipuri de organizații se află în linia întâi din punct
de vedere al dialogului cu companii, întreprinderi, uniuni și alți actori, atât prin intermediul unor
organizații comune (ex. Camera de Comerț din România), precum și prin intermediul unor organizații
specifice anumitor industrii (ex. Federația Uniunilor de Ciment din România).
Ca parte din studiul prezent, au fost identificate o serie de inițiative desfășurate de reprezentanți ai
angajatorilor și angajaților în domeniul CSR/SR. Cu toate ca majoritatea tind să se concentreze pe o
componentă specifică, precum sănătatea și siguranța angajaților, dezvoltarea abilitățilo r și aptitudinilor
angajaților sau eficiență în domeniul mediului înconjurător, au fost identificate câteva inițiative care se
concentrează pe promovarea și încurajarea integrării unei abordări responsabile în ansamblu în
operațiunile de business.
Camera d e Comerț din România este unul dintre actorii importanți care implementează astfel de inițiative,
promovând conceptul de CSR/SR în ansamblul său și desfășurând inițiative conexe, la nivel național și
local, prin intermediul birourilor regionale. Majoritate a proiectelor identificate au fost implementate cu
ajutorul fondurilor UE. O selecție a unor astfel de inițiative este prezentată în Tabelul 3.
Tabel 3 – Inițiative de CSR/SR ale Camerei de Comerț și Industrie (CCI) din Rom ânia
Inițiative n aționale ce adre sează subiectul de CSR/SR în ansamblu
Promo varea CSR în IMM -uri
Proiectul a fost implementat în perioada 2006 – 2008 și a avut ca obiectiv dezvoltarea și promovarea
cercetării în domeniul de CSR/SR cu scopul de a îmbunătăți cunoștințele IMM -urilor pentr u a putea

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
26 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale dezvolta inițiative de CSR/SR.
Birouri de asistență pentru promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor
Implement at în perioada 2009 – 2011, proiectul a avut ca obiectiv dezvoltarea capacității necesare
birourilor regionale ale CCI di n toată țara (42) pentru a le împuternici să formeze o rețea națională de
birouri de asistență cu scopul de a promova responsabilitatea socială în întreprinderile din România.
Proiectul a fost adresat mediului privat, societății civile și altor actori rele vanți.
Inițiative naționale ce adresează o componentă de CSR/SR
Women on board
Implementat în perioada 2006 – 2008, proiectul a avut ca obiectiv creșterea nivelului de participare a
femeilor în activități economice.
Break gender stereotypes, give talen t a chance
Implement ată în perioada 2007 – 2008, inițiativa a fost lansată de Comisia Europeană și implementată în
România de CCI. A venit în sprijinul companiilor private, în special al IMM -urilor, pentru a crește nivelul
de conștientizare a beneficiilor eliminării stereotipurilor de gen pe piața muncii, îmbunătățind astfel
competitivitatea.
Inițiative regionale ce adresează subiectul de CSR/SR în ansamblu
În perioada 2009 – 2011, CCI Buc urești , în calitate de beneficiar , a implementat inițiativa PRO.C ON
Promo varea conceptelor de responsabilitate socială a întreprinderilor , un proiect destinat instruirii
personalului din asociațiile profesionale și camerele de comerț pentru a putea promova conceptul de
responsabilitate socială în mediul de business din România, precum și către întreaga societate.
În 2010, CCI Constan ța a implementat proiectul Bussole CSR , o platform ă și un instrument de sprijinire a
întreprinderilor și antreprenorilor pentru a se familiariza cu conceptul de Responsabilitate Socială
Corporativă prin crearea unei rețele de întreprinderi, facilitarea schimbului de experiență și promovarea
bunelor practici în IMM -uri.
Inițiative regionale ce adresează o componentă de CSR/SR
CCI Buc urești a implement at proiecte precum :
 EPOC – Energ ie pentr u un oraș curat
 Tex-EASTile : sustainable innovation for textile în Europa se sud -est în cadrul Programului de
Cooperare Transnațional al Europei de Sud Est
 CRC -ECP: Centru de consultanță regionala și servicii de instruire pentru dezvoltarea culturii
antreprenoriale în domeniul tehnologiilor e co-inovatoare și a bunelor practici în domeniul
mediului înconjurător și energiei
 Centru de informare EMAS pentru regiunea București
 Training inovator pentru dezvoltarea cunoștințelor în industria europeană a polime rilor cu
privire la REACH (REACH este reglementarea Comunității Europene cu privire la chimicale și
utilizarea lor în siguranță)
 Parteneri sociali și societatea civilă în contextul sprijinirii angajării și inluziunii sociale în
regiunea București – Ilfov
 EcoEmerge – Dezvoltarea piețelor ecologice emergente
În 2007, CCI Constan ța a implement at proiectul "ECO -AMBALAJ" pentru a prevenit și a reduce impactul
ambalajelor și deșeurilor din ambalaje asupra mediului înconjurător.
Surse : http://www.ccir.ro/ ; http://procon.ccib.ro/procon/web/guest/home ; http://www.boussolecsr.eu/ro/index.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
27 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Spre deosebire de Camerele de Comerț, al căror interes și implicare în domeniul de CSR/SR și domenii
conexe a crescut semnificativ în ultimii ani, asociațiile profesionale par mai puțin conștiente de rolul și
impactul potențial pe care îl pot avea promovând practici de business responsabile și contribuind la
dezvoltarea unui mediu de business care să acționeze responsabil9. Cu toate că există destul de puțin e
informații în acest sens, au fost identificate două astfel de proiecte în curs de implementare.
Proiectul Partener activ și implicat este implementat în prezent de Uniunea Generală a Industriașilor din
România (UGIR) cu sprijinul partenerilor și are ca obiectiv instruirea a 800 de persoane din domeniul de
lobby și susținere pentru a reprezenta interesele legitime ale grupurilor la nivel național și pentru a
transforma cu succes dialogul social într -o practică eficientă10. UGIR este de asemenea partener și în
proiectul Invest itori în Oameni , un parteneriat transnațional ce are ca scop creșterea interesului
angajatorilor în dezvoltarea resurselor umane și a responsabilității sociale prin instruiri, consultanță și
împărtășire de bune practici în 8 centre regionale.
Proiectul Cemen tNet – Promo varea responsabiliății sociale în întreprinderile din industria cimentului
este implementat în prezent de Federația Uniunilor de Ciment din România cu scopul de a instrui
partenerii sociali și organizațiile societății civile pentru a promova ș i implementa activități de CSR/SR,
pentru a stimula dialogul social asupra conceptului și beneficiilor de CSR în industria cimentului, pentru a
promova transferul de cunoștințe și bune practici de CSR/SR în industria cimentului și pentru a încuraja
dezvolt area durabilă a „comunităților de ciment” prin implicarea părților interesate la nivel local.11

5.3. Organisme și organizații de CSR/SR specifice
Există în România câteva inițiative de rețele, forumuri, bloguri și website -uri de CSR/SR și dezvoltare
durabilă, multe dintre care s -au dezvoltat în ultimii ani. Rolul acestora în creșterea conștientizării,
furnizarea de instrumente, promovarea și menținerea dialogului în domeniu, precum și în a comunica
practici bune și mai puțin bune, este foarte important întrucât aceste organizații sunt situate la intersecția
dintre societatea civilă și organizațiile publice și private. La momentul actual, mediul online reprezintă
sursa cea mai importantă de informații în domeniu. O selecție a inițiativelor identificate es te prezentată în
paragrafele următoare.
ResponsabilitateSocial ă.ro12 este prima rețea online din România care sprijină companiile și
profesioniștii de CSR/SR în definirea și dezvoltarea CSR/SR, în promovarea CSR/SR și a bunelor practici
la toate nivelurile societății, furnizând companiilor informații și instrumente utile și relevante. Fondată în
2006, această rețea cuprinde astăzi 40 de companii și prezintă 125 de studii de caz din România. Cuprinde
totodată resurse, analize bazate pe cercetări și rapoarte i nternaționale, articole redactate de experți
naționali și internaționali și interviuri.
CSR Rom ânia13 a dezvoltat un website specific similar de CSR/SR ce livrează publicului știri și
informații zilnice , promovând conceptul de „management etic” și în mod pa rticular pe cel de CSR/SR, cu
scopul de a crește competitivitatea companiilor și întreprinderilor. Acest din urmă lucru este realizat prin
comunicarea conceptului de CSR/SR, precum și a ceea ce înseamnă practicile de business responsabile

9 Analiza tendințelor și bunelor practici în materie de RSI la nivel european și național , raport ce face parte din proiectul
“PRO.CON Promo varea conceptelor de responsabilitate socială a întreprinderilor ”, 2009 -2011 (http://procon.ccib.ro)
10 Website proiect http://implicat.info/
11 Website proiect http://cementnet.ro/
12 http://www.responsabilitatesociala.ro/
13 www.csr -romania.ro

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
28 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale (ex. prin interme diul analizelor și cercetărilor, articolelor, interviurilor, conferințelor, seminariilor sau
newsletterelor etc.). CSR România a devenit de curând membru afiliat al CSR Europe (Noiembrie 2011).
Website -uri, bloguri și forumuri de specialitate au fost dezvo ltate în ultimii doi ani ca parte a unor
proiecte mai complexe. Un astfel de exemplu este Responsabilitate -Social ă.org14, un website dezvoltat în
cadrul proiectului „ Responsabilitatea Sociala a Companiilor axata pe Dezvoltarea Mediului Inconjurator
si a Com unitatilor Locale ”, implementat în perioada 2009 – 2010. Website -ul furnizează știri și o secțiune
cu câteva resurse. Un alt exemplu este AcționămResponsabil.ro15, o rețea dezvoltată în cadrul proiectului
„Acționăm responsabil! – Rețeaua Socială de CSR” imp lementat în perioada 2010 – 2013 cu scopul de a
dezvolta o rețea națională de promotori care să avanseze cunoștințele și experiența în domeniul de
CSR/SR. Această rețea furnizează știri, resurse, evenimente, statistici și campanii. Opt centre regionale de
informare și asistență au fost înființate pentru a sprijini companiile și organizațiile interesate și
workshopuri au fost organizate pentru toate regiunile de dezvoltare.
ȘtiriONG16 este cea mai importantă bază de date și platformă de informare cu privire l a societatea civilă.
Aceasta a fost dezvoltată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în cadrul proiectului „Catalogul
Societății Civile 2008” cu scopul de a facilita parteneriatele sociale între societatea civilă, sectorul privat,
instituțiile p ublice și cetățeni, furnizând informații , știri despre diverse proiecte și evenimente, despre
oportunități de finanțare publice sau private, și organizând cursuri și instruiri pentru clădire de capacitate.
Portalul găzduiește cea mai vastă și actualizată b ază de date a ONG -urilor românești (asociații, fundații,
uniuni și alte structuri similare) și emite unul dintre cele mai cunoscute newslettere în domeniu, începând
cu anul 1998.
În ultimii ani s -au înființat și alte organizații dedicate și specializate în acest domeniu, precum Centrul de
Cetățenie Corporativă din România17 (Center for Corporate Citizenship Romania) , o organizație
neguvernamentală mică de consultanță ce furnizează instruiri și cursuri naționale și internaționale în
domeniul de CSR/SR și dome nii conexe, destinate reprezentanților companiilor, societății civile, mediului
academic și autorități publice, cu scopul de a crește nivelul de conștientizare și de a clădi capacitate.
În România există evenimente și premieri specifice dedicate domeniu lui CSR/SR sau uneia dintre
componentele sale. Printre cele mai recente, următoarele evenimente au fost identificate: European CSR
Lessons18, o conferință de două zile care a adus bune practici europene în România, sprijinind transferul
de cunoștințe ; Parte neriate s ustenabile și bune practici de responsabilitate socială19 o serie de 8
workshop uri pe teme de CSR/SR, dialog social , parteneriate, indicatori și bune practici, destinate tuturor
celor interesați; Zilele B iz20 un eveniment de cinci zile ce a cuprins conferințe, workshopuri, prezentări și
studii de caz și care a cuprins o întreagă zi destinată domeniului de CSR/SR ; Green Biz Forum21 un
even imen t dedica t creșterii nivelului de conștientizare asupra tendințelor „verzi” și de CSR/SR,
campaniilor și networ kingului.
Printre premiile oferite în domeniu pot fi menționate: Premiile pentru un mediu curat22 ce recunosc și
răsplătesc proiectele și inițiativele de CSR/SR destinate protejării mediului prin managementul deșeurilor
și reciclării deșeurilor și echipamen telor electrice; Gala Societ ății Civile23 ce promovează și răsplătește

14 http://www.res ponsabilitate -sociala.org
15 http://www.actionamresponsabil.ro/
16 http://www.stiriong.ro/
17 http://cccro.org
18 http://csrlessons.eu/
19 http://www.actionamresponsabil.ro/
20 http://www.zilelebiz.ro/
21 http://www.bizforum.ro/greenbiz5/
22 http://www.hotnews .ro/gala_premiilor_pentru_un_mediu_curat
23 http://www.galasocietatiicivile.ro

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
29 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale sectorul societății civile din România; Gala Oameni pentru Oameni24 ce recunoaște și răsplătește
proiectele de implicare în comunitate ; Premiile Participării P ublic e25 ce răsplătește cetăț enii,
organizațiile și autoritățile publice care implementează o schimbare sau care adoptă o decizie în beneficiul
comunității pe care o reprezintă. Alte tipuri de evenimente și premii au dedicat zile/secțiuni specifice
domeniului de CSR/SR sau unor teme c onexe. Un astfel de exemplu este : Romanian PR Award26 ce
cuprinde premii pentru categoriile „Responsabilitate socială și dialog cu părțile interesate” și „Organizații
neguvernamentale. Societatea civilă”.

5.4. Instituții de educație
Un alt aspect care dez văluie nivelul de dezvoltare al domeniului de CSR/SR în România se referă la
dezvoltarea inițiativelor educative. Acestea nu cuprind doar conferințe sau seminarii în domeniu, ci și
programe de studiu (universitare sau postuniversitare), proiecte de cerceta re, cursuri profesionale sau
postuniversitare despre business responsabil sau managementul proiectelor de responsabilitate socială.
Instituțiile de educație și cercetare sunt cele mai în măsură de a contribui la o mai bună înțelegere a
domeniului de CSR/SR la nivel național și de a contribui la dezvoltarea cunoștințelor și abilităților
profesioniștilor, prin furnizarea de informații și instrumente de lucru, prin încurajarea de dezbateri,
diseminarea de rezultate, ducând astfel la creșterea legitimității si profesionalizarea domeniului.27
The desk research a dezvăluit că, în pofida creșterii atenției acordate educației, cercetării și instruirii de
CSR/SR în ultimii ani, instituțiile de educație și cercetare nu și -au exploatat din plin rolul pe care îl au în
dezvoltarea și promovarea domeniului în România. Subiectul CSR/SR sau dezvoltare durabilă nu face
obiectul unor programe de studiu de sine stătătoare. Anumite componente ale domeniului (precum
protecția mediului, etică în afaceri sau relații de muncă) sunt a desea incluse în curricula unor programe de
educație superioară, precum management, studii de comunicare sau marketing, sau pot chiar constitui
programe de studiu în sine (precum studii de protecția mediului). Chiar și în acest din urmă caz, mai
multă aten ție se acordă aspectelor tehnice ale subiectului decât celor ce fac referire la impactului afacerii
asupra mediului sau contribuția companiei la dezvoltare durabilă prin comportament de business
responsabil. Acest aspect confirmă rezultatele cercetărilor a nterioare .28
Situația este similară inițiativelor de cercetare de asemenea – cu toate că numeroase studii de cercetare au
fost efectuate pe teme componente ale subiectului de CSR/SR (ex. cercetări de mediu, de relații de
munca, egalitate și eliminarea disc riminării), puține au fost desfășurate recent la nivel național pe tema
generală de CSR/SR, iar cele care au fost desfășurate au fost în cadrul altor departamente precum
management, comunicare sau marketing. Două tipuri de cercetare au fost identificate:
 Programe de cercetare complexe cu durată de desfășurare pe mai mulți ani și care cuprind o serie
(cumulativă) de activități și inițiative (printre care dezbateri, workshopuri etc). Un astfel de
exemplu este studiul cu privire la transformarea politicilor de responsabilitate socială
corporativă în pârghii de dezvoltare durabilă în România, desfășurat de Facultatea de
Comunicare și Relații Publice, din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, în
perioada 2007 – 2010. Studiul s -a bazat pe u tilizarea de date secundare (analiza mediului
legislativ și de afaceri la nivel național, precum și cercetare de teren în cadrul anumitor companii,

24 http://gala.arcromania.ro/
25 http://www.ce -re.ro/g3p/
26 http://www.praward.ro/
27 Analiza tendințelor și bunelor practici în materie de RSI la nivel european și național , rapor t în cadrul proiectului: “ PRO.CON
Promo varea conceptelor de responsabilitate social a întreprinderilor ”, 2009 -2011 (http://procon.ccib.ro)
28 H. Csafor (2008)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
30 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale factori de decizie și beneficiari) cu scopul de a produce o analiză cuprinzătoare a CSR/SR în
contextul inte resului public, competitivității companiilor și dezvoltării durabile.29
 Programe de cercetare individuale desfășurate pe o perioadă scurtă de timp, adesea de câteva luni.
Exemple identificate pot fi:
– Veronica Ioana Ilies (Lumperdean), “ Relații Publice și R esponsabilitatea Socială
Corporativă : teorie și acțiune socială ”, Studiu de cercetare de doctorat , Universitatea Babe ș-
Bolyai, Cluj -Napoca, Facult atea de Sociologie și Asistență Socială , 2011
– Catalina Silvia (Crisan) Mitra, “ Contribu ția anstreprenoriatului social și Responsabilității
Sociale Corporative la rezolvarea problemelor sociale în comunitate ”, Studiu de cercetare
de doctorat , Universitatea Babes -Bolyai, Cluj -Napoca, Facult atea de Științe Economic e si
Management , 2011
– Irina -Eugenia Iamandi, “Respons abilitatea Socială C orporat ivă și performanța companiilor
multinaționale în Român ia”, Studiu de cercetare de doctorat, Academ ia de Studii
Economic e, 2008

În 2011 a fost lansată prima rețea academică de cercetare în domeniul CSR/SR – ROnet SRR (The
Romania n Network for Social Responsibility Research ), în cadrul Facultății de Marketing a Academiei
de Studii Economice din București . Scopul Ronet SRR este de a facilita colaborarea în vederea dezvoltării
de materiale suport pentru o curriculă dedicată în domeni u și pentru implementarea de proiecte de
cercetare, workshopuri și instruiri, precum și pentru diseminarea de informatii și acordarea de sprijin în
dezvoltarea domeniului la nivel național și internațional.30

29 http://www.comunicare.ro/rsc/index.html
30 http://www.mk.ase.ro/csr/

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
31 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 6. Practici r espons abile în IMM -urile românești

De la micul magazin local la compania multinațională, fiecare întreprindere are părțile sale interesate și
propriul impact asupra societății, atât pozitiv, cât și negativ. Însă când subiectul de CSR/SR este discutat
în cercurile de specialita te, în media sau societatea civilă, atenția cade preponderent pe marile companii.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM -urile) sunt adesea trecute cu vederea. Cu toate că au un rol deosebit
de important în economia unei țări, majoritatea instrumentelor, în drumărilor și justificărilor pentru
practici responsabile sunt adresate marilor companii.
Studiu de caz 2: Rolul IMM -urilor în dezvoltare
Pentru țările în curs de dezvoltare, integrarea în economia globală prin liberalizare economică,
dereglementare și de mocratizare este vazută ca cea mai buna modalitate de a elimina sărăcia și
inegalitatea. Foarte importantă în acest sens este crearea unui sector privat vibrant, sector în care
IMM -urile să joace un rol central. IMM -urile constituie peste 90% din sectorul privat la nivel
mondial și sunt răspunzătoare de aproximativ 50 – 60% din locurile de muncă. Cu toate acestea,
importanța lor pentru procesul dezvoltării depășește puterea dată doar de număr. Există o
documentație amplă de cercetare asupra constribuției mi cilor întreprinderi pentru dezvoltare și,
luând în calcul controversele și opiniile diferite, se pare că există consens asupra următoarelor:

 IMM -urile (în parte datorită sub -sectoarelor industriale și grupelor de produse pe care le
acoperă) tind să angaje ze procese de producție care folosesc forța de muncă mai intens
decât marile companii. În consecință, contribuie semnificativ la furnizarea de oportunități
de munca productivă, generarea de venit și reducerea sărăciei. Prin promovarea micilor
întreprinderi țările la nivel individual și comunitatea internațională în ansamblu pot face
demersuri către atingerea obiectivului global de a reduce nivelul de sărăcie la jumătate
până în 2015.
 Există dovezi emipice ample că țările cu un procent mare de întreprinderi mici industriale
au reușit să distribuie venitul în mod mai echitabil (atât regional cât și funcțional). Acest
lucru la rândul său contribuie la asigurarea unei stabilități sociale pe termen lung prin
reducerea redistribuir ii ex-post sub presiune și prin r educerea diferențelor economice
între zonele rurale și urbane.
 IMM -urile au un rol cheie în tranziția de la o economie bazată pe agricultură la una
industrială întrucât furnizează oportunități simple pentru activități de procesare ce pot
genera un nivel de trai sustenabil. În acest context, rolul predominant al femeilor este
deosebit de important.
 IMM -urile reprezintă sămânța pentru dezvoltarea antreprenoriatului, inovațiilor și
asumării riscurilor, furnizând fundamentul unei creșteri dinamice pe termen lu ng și a unei
tranziții către întreprinderi mai mari.
 IMM -urile sprijină clădirea de capacitate productivă sistematică. Acestea sprijină
absorbția resurselor de producție la toate nivelurile economice și contribuie la crearea
unor sisteme economice rezisten te în care întreprinderile mici și mari sunt interconectate.
 Astfel de legături prezintă o importanță foarte mare și pentru atragerea de investiții
străine. Corporațiile transnaționale investitoare caută furnizori domestici de încredere
pentru propriul lan ț de aprovizionare. Se pune astfel preț pe existența unor industrii
interne de sprijin în competi ția pentru investitori străini .
 IMM -urile, așa cum au aratat -o tehnologiile de informație și comunicare, reprezintă o
sursa importantă de inovare, adesea produ câ bunuri pe piețe de nișă, într -o manieră
fexibilă și adaptată nevoilor și cerinței.
Sursa: UNIDO ( 2002 )

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
32 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Cu toate că marile organizații au constituit motorul dezvoltării domeniului de CSR/SR în România, acest
lucru nu înseamnă ca CSR/SR nu este practicat de IMM -uri. Atenția continuă acordată marilor organizații
prezintă riscul de a alimenta presupuneri precum că, în timp ce multinaționalele și marile companii
românești și -au dezvoltat treptat o cultură de responsabilitate socială, conceptul de CSR/SR este mai puțin
familiar IMM -urilor și că implicarea lor în inițiative sau procese de CSR/SR este slabă.
Organizația noastră are experien ță și cu IMM -uri. De obicei sunt sponsori mici, medii, intr ă de
obicei la sus ținere prin fonduri sau în parteneriat ; fiind m ai mici , procesul e mult mai direct, mai
flexibil, mai ușor. Unii chiar par mai deschi și față de ide ea de a se implica în cauze. De obicei,
sprijinul lor ia forma unor sponsoriz ări, mai punctuale, pentru cauze unde sunt mai mulț i donatori .
Contribuie de m ulte ori și cu donații in -kind pentru că le e mai uș or, sau chiar și cu servicii sau
oameni care vin ca voluntari. (Simona Șerban, Funda ția Comunitar ă Cluj)
Am avut colabor ări cu business -uri locale, majoritatea mici și care vor s ă stabileasc ă o legă tură cu
zona ecologiei, a protec ției mediului, fie c ă a fost vorba de gr ădinițe sau școli private care vor s ă
dezvolte programe educative, sau o editur ă care a dorit s ă scoat ă o carte de ecolog ie, sau mici
producă tori sau comercian ți de biciclete sau produse bio care de asemenea au vrut s ă lucreze cu noi
pentru comunicarea brand -ului lor și sprijinirea unor cauze pe care noi le avem în grij ă.
Colabor ările cu IMM -uri sunt diferit e de fiecare dată . Fiecare îș i dore ște o implicare, are anumite
obiective și ne întâlnim la jumătate de drum, pentru a găsi o soluție bună pentr u ambele părți ,pentru
a clădi împreună o acțiune punctual ă sau pe termen mai lung. (Doru Mitrana, Mai Mult Verde)
La nivel local am colaborat cu IMM -uri, dar adesea par mai dificil de accesat pentru că nu au
aceeași politic ă de imagine sau o strategie privind CSR -ul ca și o companie mare unde majoritatea
au departamente speciale. La IMM -uri e directorul care poate fi deschis sau nu la astfel de iniț iative.
Am avut colaboră ri bune cu Moldova Mall ș i cu Felicia Ca rrefour care au sprijinit și au promovat
campaniile noastre sociale de adunare de rechizite ș i îmbrăcăminte pentru copiii din programul
nostru de prevenire. Un alt exemplu este agen ția noastră de comunicare , care ne furnizează
expertiză (servic ii) pro bono pentru campanii și acțiuni. Sunt diverse mecanisme de colaborare cu
IMM -uri și, în func ție de interese și posibilit ăți, găsim modalit ăți de a lucra împreun ă și de a
dezvolta programe. (Diana Paius, Fundația Bethany)
Studii recente la nivel eur opean au început să acorde atenție mai mare modalității în care IMM -urile își
desfășoară operațiunile și la impactul acestora asupra societății. Premisa de la care se pornește este că
IMM -urile sunt o forță economică majoră de care depinde un număr mare de oameni pentru a -și asigura
existența. IMM -urile sunt cel mai mare angajator, iar impactul cumulat al operațiunilor lor este
considerabil .31
O altă presupunere nefondată este că IMM -urile tind să se organizeze în principal în baza unor imperative
economice decât în baza unor considerente sociale, având în vedere resursele limitate. Cu toate acestea,
această presupunere pare influențată foarte mult de două percepții generale: că IMM -urile sunt „mici mari
companii” și că CSR/SR -ul trebuie să fie redus și adap tat pentru a se potrivi „măsurii” lor și că CSR/SR –
ul constă doar în programe sociale și de mediu voluntare, diferite de activitatea de bază a întreprinderii.
Eu sunt convinsă că IMM -urile au resurse să fie responsabile, la o scară mai mică. Ceea ce e
impo rtant însă în primul rând să înțeleagă conceptul, să înțeleagă importanța și să aibe dorința de
a face ceva. CSR e până la urmă să știi cum să asiguri liantul între ceea ce vrei să faci, ceea ce ai
nevoie ca să o faci și cei cărora te adresezi. Este vorba de a înțelege cum se fac lucrurile. Și nu
poți să copiezi când e vorba de CSR. Indiferent ce vrei să faci, este un domeniu în care nu poți să

31 H. Csafor (2008 )

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
33 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale copiezi pe nimeni. Micile și marile companii trebuie să înțeleagă unde pot să facă diferența și să
identifice prop ria „cale”, în funcție de propriile puteri și capacitate, de bugetul pe care îl alocă și
resursele umane pe care le implică. În comunitate aici sunt două mari companii, Transgaz și
Romgaz, care constituie motorul economic al orașului. Dar și companii mai m ici se implică în
comunitate, la un alt nivel, cât pot. Exemple de care știu sunt Armax, Dafora și Conmag. Au
deschidere și, pe cât posibil, au participat la diverse inițiative. (Elisabeta Ghidiu, Transgaz)
Multe dintre practicile de mediu pioneering care au devenit acum o practică obișnuită au fost dezvoltate
de mici întreprinderi sau grupuri comunitare și au fost conduse de valori puternice și etică. Unul dintre
cele mai renumite astfel de exemple este The Body Shop, o afacere lansată în UK sub forma unu i mic
IMM guvernat de valori puternice care astăzi cuprinde peste 2500 de magazine la nivel global, dintre care
șase în România. Alte exemple de inovație socială și de mediu în România sunt ilustrate de industria
agriculturii organice, reciclare și produse reciclate sau energie eoliană.
Există două abordări de a face business. Există abordarea clasică ce se bazează pe faptul că cel mai
important lucru este să faci profit. Majoritatea companiilor sunt construite pe această filozofie și nu o
duc tocmai rău. Ș i mai există și a doua abordare care eu personal simt că se potrivește mai mult
stilului meu și afacerii mele. Este o abordare „verde” de a face business. Bineînțeles că și noi trebuie
săne asigurăm că avem un profit care să susțină activitatea firmei, dar profitul nu este singurul lucru
care contează. Impactul pe care firma îl are asupra oamenilor pe care îi angajează, influența asupra
clienților și furnizorilor, influența asupra societății, modul în care ne implicăm în binele societății,
cum direcționăm f onduri către activități sociale, cum ne percepe comunitatea – toate acestea sunt
lucruri care contează. (A. Dobre., PointMax Solutions)
Atenția în direcția responsabilității sociale a IMM -urilor este binevenită și așteptată în România, precum
este și ana liza diverselor dinamici, subiecte de interes, presiuni și factori cu care se confruntă IMM -urile,
a potențialul ui de a implementa operațiuni puternice și responsabile și a beneficiilor ce pot rezulta.

6.1. Provocări și beneficii
6.1.1. Legături de b usiness între IMM -uri și marile organizații
Din ce în ce mai mult marile companii sunt considerate răspunzătoare nu doar pentru propriile operațiuni
ci și pentru practicile întâlnite în sfera lor de influență. Parțial acest lucru este influențat de faptul că
marile companii externalizează acum multe dintre procesele de producție. Drept răspuns, marile
organizații caută tot mai mult să identifice și să reducă impactul social și de mediu negativ din sfera de
influență, căutând tehnologii eficiente și bune practi ci din partea furnizorilor și contractorilor. Asta
înseamnă că politicile, principiile și practicile de CSR/SR ale marilor organizații atât din România cât și
din afara țării încep să aibe influență directă și indirectă asupra IMM -urilor românești, aducând totodată
beneficii dar și noi cerințe.
Marile organizații care au implementat practici responsabile par să se aprovizioneze tot mai mult pe plan
local, pe cât posibil, pentru a îmbunătăți relații cu comunitatea, pentru a stimula activitatea economică și a
contribui la dezvoltarea locală, ceea ce duce la beneficii pentru IMM -uri. În același timp, există o tendință
de a transfera principiile și practicile responsabile de-a lungul întregului lanț de aprovizionare prin
încorporarea criteriilor sociale și de me diu specifice în procedurile de achiziție, externalizare sau
contractare, ceea ce duce la noi cereri și pre -condiții pentru a face afaceri.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
34 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale SR ca și condiție de a lucra cu marile organizații: provocarea
Externalizarea produselor, proceselor sau serviciil or se traduce în esență într -un transfer de costuri
necesare pentru îmbunătățiri și certificări înspre furnizor , în timp ce se păstrează beneficiile reputaționale
pentru aceste îmbunătățiri. Prin externalizarea către furnizori locali, marile organizații pasează costurile
pentru conformitate și monitorizare furnizorilor, adesea aceștia fiind IMM -uri care deja se confruntă cu
propriile constrângeri. Din acest punct de vedere, conceptul de „voluntar” asociat cu implicarea în
activități de SR și alinierea la ce le mai bune practici poate induce în eroare întrucât adesea implementarea
unor standarde pare să semene mai mult cu o cerință de penetrare a pieței sau o necesitate economică
decât cu o răsplată/bonus competitiv.
Acest tip de legătura de business poate exc lude IMM -uri de pe anumite piețe întrucât provocarea mai sus
menționată este în strânsă legătură cu accesibilitatea și aplicabilitatea . Procesul de aliniere la anumite
standarde poate deveni el însuși o barieră întrucât este mai puțin probabil ca IMM -urile să aibe sisteme
formale de monitorizare, măsurare și înregistrare a impactului și s -ar putea să nu dețină capacitatea
(financiară și umană) de a face față documentației semnificative. Costurile de aliniere pot ridica și ele o
barieră. Adesea costurile de implementare a unui standard sunt aceleași indiferent de mărimea
organizației. În timp ce marile organizații beneficiază de economie de scară și pot răspândi costurile în
întreaga operațiune , IMM -urile au operațiuni mai mici și volume mai reduse.
Alte difi cultăți în implementarea de practici responsabile în IMM -uri cuprind : stimularea angajaților să se
implice; timp ul necesar clădir ii de relații cu comunit ăți, ONG -uri, parteneri de afaceri sau contractori;
lipsa informației și a bunelor practici din rândul IMM -urilor; măsurarea beneficiilor intangibile.
Când SR (ex. certificarea) acționează ca o barieră de intrare pe anumite piețe (ex. sisteme de management
de mediu sau condiții de muncă) și atunci când nu sunt accesibile pentru IMM -uri, SR poate deveni o
povară și poate dăuna desfășurării afacerii în sine, cu atât mai mult când IMM -urile produc bunuri pentru
mai multe companii, fiecare cu propriile criterii și cerințe sociale și de mediu. Având în vedere importanța
IMM -urilor pentru forța de muncă și pentru dezvoltare, acest aspect ridică provocări semnificative marilor
organizații și încercării acestora de a -și îmbunătăți performanța socială și de mediu, în același timp cu
asigurarea unui mediu încurajator pentru dezvoltarea IMM -urilor, fără costuri mai mari care să dăuneze
activității. CSR/SR trebuie să sprijine dezvoltarea IMM -urilor nu să dăuneze acesteia, contribuind în acest
fel la atingerea propriului obiectiv și anume de a îmbunătăți impactul sectorului privat în societate.32
SR ca și condiție de a lucr a cu marile organizații: beneficiul
Când marile organizații furnizează sprijin și consultanță IMM -urilor pentru a adera la anumite standarde,
asigurându -se ca cerințele de colaborare nu discriminează împotriva IMM -urilor, legătura de business se
poate dov edi avantajoasă. Sprijin ul pentru dezvoltarea IMM -urilor responsabile poate deveni un aspect
important din angajamentul de CSR/SR al marilor organizații, iar îmbunătățirile impactului social și de
mediu pot fi efectuate concomitent cu îmbunătățirile în cal itate și management.33 Investițiile în
dezvoltarea comunității prin sprijinirea dezvoltării afacerilor, precum acces la piețe, instruiri, cunoștințe
sau transfer de tehnologie se pot dovedi unele dintre cele mai semnificative strategii de a contribui la
atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Milleniun ale Națiunilor Unite, pentru a asigura un nivel de trai
sustenabil.
Aceste situații sunt specifice acelor IMM -uri care sunt implicate direct sau indirect în piețe unde aceste
mecanisme au fost sau urmează să fie introduse

32 UNIDO (2002 )
33 UNIDO (2002 )

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
35 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 6.1.2. Tendințe de piață : nevoie tot mai mare de standarde
Creșterea proeminenței domeniului de CSR/SR la nivel global a dus la o creștere în utilizarea și
implementarea standardelor și certificărilor în special în cadrul marilor organizații. Această tendință a fost
influențată de o nevoie de a instituționaliza un nou domeniu al performanței în afaceri. Cu toate că IMM –
urile au un profil public mai redus și este mai puțin probabil să atragă atenția ONG -urilor, prin urmare pot
fi mai puțin inte resate de coduri de bune practici, IMM -urile sunt totuși influențate de cererea crescătoare
de standarde. Acest fapt pare să fie valabil chiar și pentru IMM -urile care nu colaborează cu marile
companii. Explicația poate consta în faptul că tot mai mulți co nsumatori par să acorde atenție alinierii la
anumite coduri de conduită internaționale sau unor anumite sisteme de certificare specifice industriei (ex.
cu privire la testele pe animale, certificări organice sau Fair Trade), indiferent de mărimea organizaț iei
Standardele și certificările sunt căutate astăzi la toate tipurile de întreprinderi, mari sau mici, din ce în ce
mai mult ca o condiție de a face afaceri, decât ca o activitate voluntară. Însă în timp ce marile organizații
beneficiază de economie de sc ară, IMM -urile tind să lucreze cu marje mai stricte și prin urmare pot fi mai
puțin capabile să absoardă creșterile de cost asociate cu condiții sau standarde de muncă sau de mediu mai
bune. Pentru unele IMM -uri, SR poate deveni o cheltuială semnificativă, chiar o barieră ce poate submina
activitatea economică pe anumite piețe. Costurile IMM -urilor românești pot crește mai mult și datorită
dificultății de a accesa tehnologie sau materie primă cu impact mai redus asupra mediului, infrastructură
adecvată (pre cum instalații de tratare a deșeurilor ), informație și intruire cu privire la management social
și de mediu și chiar datorită regiunii geografice unde își desfășoară activitatea. Toți acești factori par să
constituie provocări pentru un IMM ce caută să imp lementeze practici de business reponsabile și poate
însemna că IMM -urile pot fi mai puțin dispuse sau capabile de a implementa standarde sau certificări,
dacă nu există o justificare economică solidă. Asta cu atât mai mult cu cât CSR/SR tinde să devină o
necesitate în domeniu, în detrimentul furnizării unui avantaj competitiv, așa cum ar trebui să fie cazul
inițiativelor voluntare.
Un raport UNRISD recent subliniază că “Firm ele din țările în curs de dezvoltare, care produc pentru
piețele din țările dezvolta te, prezintă o atitudine ambivalentă față de codurile de conduită. Pe de o
parte, atunci când clienții le cer să se alinieze anumitor standarde de muncă sau de mediu, trebuie să
se alinieze pentru a -și păstra poziția pe piață. Pe de altă parte, este foarte probabil să perceapă aceste
măsuri ca și măsuri ce duc la costuri mai mari , direct sau indirect. ”34
Mi-ar plăcea să pot introduce un mecanism de monitorizare și raportare în compania mea [IMM],
chiar și o certificare, care cred că în curand va fi chiar o n ecesitate, dar depinde de capacitatea
noastră de a ne organiza în interior și de a ne administra activitățile în alt mod, de a aloca resursele
alt fel. Nu cred că avem resursele necesare pentru a face acest lucru […] Am făcut multe acțiuni,
discrete, dar numeroase, și în plus față de o procedură și o echipă de management de proiect, o
persoană de PR ar fi de asemenea necesară pentru a comunica mai bine ceea ce facem. Proiectele pot
crește mai mult cu ajutorul unei comunicări mai bune. Noi parteneri se pot alătura, noi clienți […]
Dar cea mai mare provocare pe care o avem în acest moment constă în resursele financiare necesare
pentru a angaja oameni dedicați, de a le aloca spațiul de lucru necesare. Și acești oameni vor lucra la
rândul lor cu alți furnizo ri. Toate acestea reprezintă un angajament pe care nu ni -l putem asuma
înainte de a fi siguri că avem resursele financiare necesare. (Participant la studiu)
Ca și IMM avem propria responsabilitate – reciclăm, sprijinim diverse inițiative. Dar fiind o
comp anie mică, nu avem instrumentele necesare sau un mecanism de monitorizare, spre exemplu să
măsurăm emisiile din consumul de energie. Companiile mari, multinaționalele, trebuie să o facă
și folosesc o gamă diversă de instrumente pentru a -și măsura in vestiția în comunitate, sănătatea și
siguranța angajaților sau impactul de mediu […] Și pentru un IMM este important să își măsoare

34 R. Jenkins , UNRI SD (2001)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
36 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
impactul în conformitate cu indicatori recunoscuți pe plan internațional și potrivit „dimensiunii”
impactului și domeniulu i de activitate. (Participant la studiu)
Cererea tot mai mare de standarde și certificări în România, fără a beneficia de infrastructura necesară și
de sprijin pentru micii producători, a dus la unele dintre IMM -uri să adopte scurtături : respectarea
standa rdelor doar pe hârtie în timp ce în practic ă se aplică „scurtături” sau promovare neadevărată a
produselor ca fiind responsabile din punct de vedere social sau de mediu fără a deține certificarea sau
eticheta necesară sau fără a furniza un minim de informa ții pe ambalaj.
Am văzut CSR „fals”. E greu, dacă nu imposibil, să fii o companie orientată doar pe profit, acest
lucru să se vadă în fiecare activitate sau decizie (politica de resurse umane, politica de vânzări etc.),
și în același timp să fii unul dint re cei mai vizibili actori în domeniul responsabilității corporative,
datorită unor activități bine promovate. Cu toții vedem astfel de cazuri și cu toată sinceritatea eu cred
că sunt ca un bandaj aplicat pe o cicatrice urâtă. În același timp am văzut și c azuri de CSR autentic ,
în special la micile afaceri de familie care abordează subiectul de profit și business responsabil în cu
totul alt mod. Cred ca acest lucru se întâmplă pentru ca oamenii care conduc aceste companii sunt
mai implicați în comunitatea î n care operează. Cred că adevărata responsabiltiate a companiilor se
întâlnește în întreprinderile medii. (Participant la studiu)
Pe de altă parte, atunci când există infrastructură și un sistem de suport, cererea tot mai mare de standarde
și certificări p oate duce la oportunități și dezvoltarea domeniului privat.
Studiu de caz 3 : Piața rom ânească de produse BIO
Oportunitate

„Pentru următorii 5 ani, piața românească de produse BIO are cel mai mare potențial de
creștere din industria organică (europeană)” (Amarjit Sahota, Consultant pentru Euro pean
Organics Monitor ).

Provocări35
Piața românească de produse BIO este stimulată de prezența produselor pe piață fapt de
atrage interesul consumatorilor. Dezvoltarea acestei piețe depinde de informare a și educarea
atitudinii și stilului de viață al consumatorilor.

Printre cele mai mari provocări pentru piața de produse ecologice este că nu există
procesatori în România. Materia primă este exportată, produsele sunt fabricate și ambalate în
afara țării și se reîntorc în țară până la patru ori mai scumpe. Acest fapt se datorează

35 http://biosens.ro/

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
37 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale costurilor mari ale instalațiilor industriale și de ambalare aliniate cu standardele agriculturii
ecologice.

Peste 90% din producția BIO este exportată.

Sprijin pentru dezvolta re
Producătorii agricoli au beneficiat de plăți compensatorii pentru a -și acoperi pierderile din
perioada de tranziție de la agricultura convențională la cea organică.

Printre altele, sprijin a fost acordat pentru:
 costuri de inspecție și certificare pent ru terenurile în perioada de tranziție.
 tranziția podgorii lor și a procesuui de creșter e de albine la standarde și procese ecologice.
 achiziționarea de echipamente specifice pentru agricultură ecologică pentru
implementarea și modernizarea practicilor la s tandarde ecologice Comunitare.
 cercetare aplicată (prin intermediul Schemei de Granturi Competitive)

Sprijin a fost acordat de asemenea de la Comisia Europeană, organizații profesionale și
Guvernul român pentru promovarea produselor eclogice.

6.1.3. Beneficiile argumentului de business
IMM -urile sunt nevoite adesea sa acorde prioritate profitabilității pe termen scurt în ciuda măsurilor
strategice pe termen lung și adesea au resurse manageriale și financiare reduse pentru a investi în măsuri
pe termen lung fără niciun sprijin extern. Multe dintre investițiile necesare în implementarea unui
business responsabil s -ar putea să nu fie luate în considerare de un IMM care nu are certitudinea unui
viitor solid. Așa cum s -a menționat mai sus, cerințele de SR p ot fi chiar contraproductive atunci când
implementarea lor amenință însuși nivelul de trai al celor care depind de activitatea IMM -ului.
Focalizarea pe stimulente pe termen lung pentru a promova implicarea IMM -urilor în SR ar putea da
puține rezultate dacă nu se acordă suficientă atenție măsurilor care pot genera câștiguri financiare pe
termen scurt sau care pot reduce vulnerabilitatea IMM -ului pe piață. Corelarea responsabilității sociale și
de mediu cu succesul financiar și plasarea principiilor responsab ile și eticii în centrul deciziilor
operaționale zilnice poate diminua percepția că SR este o „anexă” la business pentru care nu există
suficient timp sau resurse, alimentând mai mult percepția că SR reprezintă „modalitatea de operare”.
Printre beneficiil e de business ce pot rezulta, UNIDO36 menționează :
 economii de cost operaționale prin măsuri de creștere a eficienței de mediu (ex. reducerea
deșeurilor, eficiențe energetice etc) ;
 îmbunătățirea reputației prin răspunsuri pozitive la îngrijorările părțilo r interesate (chiar și atunci
când întreprinderea nu este un brand recunoscut la nivel național sau internațional, poate
beneficia de relații mai bune cu (potențiali) angajați, furnizori, clienți sau autorități locale);
 o mai bună capacitate de a recruta ș i reține angajați;
 o mai bună anticipare și management al riscului;
 capacitate imbunătățită de a învăța și inova (ex. identificarea unor noi modalități de lucru,
dezvoltare de noi abilități).

36 UNIDO (2002 )

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
38 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale În plus, mai pot fi menționate următoarele:
 noi oportunități de afaceri și acces la noi piețe (ex. noi contracte, export, noi consumatori, spre
exemplu prin etichete ecologice);
 o mai mare satisfacere a nevoilor clienților prin îmbunătățiri în calitate37
 abilitatea de a accesa anumite tipuri de finanțări;
 și expunere m ai mare față de public.
Cu toate acestea, beneficiile menționate diferă de la întreprindere la întreprindere și în funcție de
industrie, fiind influențate de anumite caracteristici: mărimea întreprinderii, locație, produse, industrie
și/sau servicii. Pentr u fiecare întreprindere în parte trebuie dezvoltat un anumit obiectiv de business
relevant caracteristicilor specifice.
În mod similar marilor organizații, modalitatea în care SR are un impact asupra IMM -urilor poate duce la
crearea de benficii sociale, de mediu sau economice importante, beneficii de care se poate bucura nu doar
IMM -ul, ci și comunitatea sau societatea în ansamblul său.
Am avut experiență cu IMM -uri, nu multă, dar am avut. De exemplu, in 2003 -2004 am sprijinit
Telezimex, o firmă din România , sa imeplementeze un program de donații salariale. Aveau 70 de
angajați la momentul respectiv și, lunar, timp de câțiva ani, majoritatea au donat pentru copiii
dezavantajați din comunitate. Acesta a constituit un exemplu pe care l -au adoptat și alte
organ izații, chiar și unele mari. Din experiența noastră, daca CSR -ul este gândit strategic și văzut
ca parte din business, poate fi implementat în așa fel încât să contribuie la creșterea profitului, o
cultură organizațională îmbunătățită, o bună relație cu cl ienții etc. Poate duce la dezvoltarea de
produse noi, parteneriate cu furnizori noi. Cred că există o legătură între succesul unei companii și
comportamentul responsabil, când CSR nu este doar CSR, ci devine „sustainable business”. Când
o companie este con dusă după anumite principii responsabile, șansele sunt să devină lider în
domeniu. Nu e ușor să se implementeze un model de business responsabil, este nevoie de eforturi
semnificative, dar pe piața din România sunt companii care încearcă să facă întocmai a cest lucru.
Eforturile reale în acest sens sunt lăudabile. (Ioana Szatmari, Asocia ția de Rela ții Comunitare)

6.2. Nivelul și caracteristicile practicilor responsabile

Responsabilitatea socială ar trebui să fie o parte integrată a modului de operare a unu i IMM, stimulând
dezvoltarea, fără să pună în pericol abilitatea acestuia de a funcționa.
Motivațiile de a implementa practici sau programe responsabile pot varia de la altruism sau interes
personal, la perspicacitate comercială , competi ție sau o combinați e a acestora.
Factorul motivator predominant în cazul IMM -urilor nu pare a fi presiunea externă sau o nevoie de
adiminua/reduce un impact sau un risc, ci o motivație internă de „a face ceea ce e corect”, de „a da ceva
înapoi” sau de a demonstra spirit an treprenorial.
Fără a înlătura argumentul de business , majoritatea IMM -urilor par să sublinieze argumente morale și
etice pentru a descrie importanța SR pentru afacere. Majoritatea preferă chiar să numească SR drept „bun

37 SMEs involvement in Social Responsibility projects, Association for the Implementation of Democracy, www.responsabilitate –
sociala.org

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
39 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale
simț” sau „lucrul corect”. Chiar și atunci când este invocat argumentul de business și chiar în situația
actualei crize economice, punctul de plecare în discuție pare să continue să fie argumentul etic. Discuțiile
din cadrul cercetării subliniază că SR a devenit parte centrală în anumite IMM -uri datorită faptului că
fiecare manager -patron crede în principiile unui business responsabil și consideră ca are abilitatea de a
influența practicile întreprinderii și de a transfera etica personală activității întreprinderii. Valorile
patronului par es ențiale și un motor puternic al eticii și standardelor în întreprindere.
În cazul IMM -urilor , există cu siguranță mulți patroni sau antreprenori care participă la diverse
activități, fac donații, dar nu cred că se poate vorbi de o direcție strategică. Este mai mult o
implicare emoțională a patronului care încearcă să ajute sau să își îmbunătățească relațiile cu un
partener de afaceri sau o autoritate locală. […] Există de asemenea și un „CSR ascuns” în cazul
IMM -urilor care au clienți pe piețe dezvoltate precum Germania sau Anglia. Există companii care
produc miere sau șuruburi și care își vând produsele pe piețe mai sensibile la aspecte etice sau de
mediu. Aceste IMM -uri trebuie să obțină anumite certificări specifice pentru a da dovadă de etică
față de angajați, față de impactul asupra mediului etc. Mulți producători mici din România dețin o
certificare SA 8000. (D. Dehelean, ResponsabilitateSocial ă.ro)

Forme și tipuri de CSR/SR
Una dintre modalitățile de clasificare a inițiativelor de SR face refer ire la motivație/obiective urmate de
implementarea activităților respective38:
 Conformitate : administrarea operațiunilor de business pentru a crea beneficii pentru societate în
conformitate cu standardele legale
 Cele mai bune practici : administrarea operați unilor de business pentru a crea beneficii adiționale
în societate datorită motivației patronului sau așteptărilor societății
 Inovație: dezvoltarea de produse sau servicii noi care aduc beneficii societății ca parte a
propunerii de valoare pentru clienți
 Sprijin v oluntar : contribuțiile voluntare de bani, timp, produse sau servicii care sunt fie (a)
dovezi de bun cetățean care însă nu adresează componenta de competitivitate a companiei sau (b)
investiții contextuale care întăresc competitivitatea imediată a companiei.
O altă clasificare se bazează pe „grupul țintă” al activităților de SR (ex. beneficiarii inițiativei).
Figur a 3: Clasifica rea în funcție de „grupul țintă” al activităților de SR

Se argumentează că prin natura lor IMM -urile sunt mai aprop iate și mai dependente de clienți, angajați,

38 KMU Forschung Austria (2007)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
40 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale vecini și alte părti interesate decât sunt marile companii, mai impersonale. Din acest motiv, se
argumentează mai departe că IMM -urile trebuie să fie mai sensibile față de aceste părți interesate. Spre
exemplu, este mai probabil c ă IMM -urile se baze ază pe o mână de angajați care efectuează un număr mai
mare de responsabilități , ceea ce înseamnă că prevenirea rapidă a rotației de personal poate fi o prioritate
cheie ce poate crea o motivație pentru practici de mun că responsabile.
IMM -urile trăiesc în comunitate, cu comunitatea, și sunt influențați de binele comunității, la fel cum la
rândul lor influențează binele comunității. […]IMM -urile pot fi mai puțin dispuse să concedieze un
angajat când acesta are probleme de sănătate în familie, acordându -i o perioadă de 3,4, 6 luni pentru
a-si rezolva acele probleme. Ciclul este diferit. (Participant la studiu)
Inițiativele de SR care acordă atenție angajaților pot cuprinde îmbunătățiri în condițiile de muncă,
salarizare și beneficii sau crearea de locuri de muncă. Altele pot adresa domenii precum echilibrul muncă –
familie, oportunități egale și diversitate, satisfacția la locul de muncă, instruire și dezvoltare de abilități,
sănătate și siguranță și drepturi de muncă.
Stud iu de caz 4: Grijă față de angajați – PointMax Solutions
Înființată în 2006, PointMax Solutions o casă de producție și creație, în domeniul produselor
promoționale.
Timp de câțiva ani a implementat un sistem de sprijin pentru angajați, înfiintând un fon d de
finanțare a nevoilor personale. Angajații care aveu nevoie de un împrumut, apelau la acest
fond al companiei, împrumutând fără dobândă și agreând cu departamentul financiar -contabil
condițiile de restituire a banilor (suma ratelor restituite, perioada de restituire).
Ideea s -a dezvoltat natural și a fost primită bine de angajați, în special in contextul plinei
crize economice în care angajații întâmpinau dificultăți în a -și onora diverse angajamente
față de bănci sau în a face față anumitor probleme de sănătate în familie. Fondul a fost folosit
preponderent petnru credite de consum (aspiratoare, frigidere, televizoare).

Inițiativele de SR axate pe cererile și așteptările pieței pot cuprinde î mbunătățiri în calitatea și siguranța
produselor, inovație, preț echitabil, publicitate onestă sau onorarea obligațiilor financiare și contractuale
față de contractori sau parteneri la timp.
Studiu de caz 5: Satisfacerea așteptărilor pieței – Apidava SRL39
Dezvoltată în 1992 ca o mică afacere de familie cu 2 angaja ți și 50 de stupi de albine,
întreprinderea cuprinde astăzi 35 de angajați și se află pe lista de producători ecologici a
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cifra de afaceri
2006 2007 2008
7 mil ioane Ron 9 milio ane Ron 13 mi lioane Ron

La început, toată mierea era produsă, ambalată și etichetată manual de membri ai familiei și
era livrată personal la câteva magazine din marile orașe ale țării. În 2001 firma a început să
exporte în timp de dezvoltarea marilor supermarketuri și hipermarketuri în România a

39 www.apidava.ro

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
41 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale influențat dezvoltarea întreprinderii și pe plan național, impunând totodată noi condiții de
producție și calitate, în conformitate cu normele și regulamentele UE.
Printre produse, se numără miere naturală (Roua Glorilor este primul brand de miere din
România ), miere ecologic ă (Di Melio ), produse terapeutice din miere și ingrediente derivate
din miere.
În 2005 mica întreprindere românească a încheiat un parteneriat cu investitorii germani
Honey International B.V. și Trichilia care au investit 700,000 Euro în echipamentul necesar
dezvoltării afacerii. Întreprinderea exportă astăzi în Olanda, Germania, Austria, Anglia,
Polonia, Macedonia, Franța, Italia, Suedia, Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia și
Singapore.
Certific ări
În 2002 Apidav a a implement at Sistemul de Management de Calitate ISO 9001 și în 2005 a
obținut certificarea HACCP (Hazard analysis and critical control points). Aceste certificări
sunt dovada implementării unor procese de siguranță alimentară bazate pe prevenirea și
evitarea riscurilor care compromit calitatea alimentelor. Întreprinderea s -a recertificat în baza
noului ISO 22000 pentru siguranță alimentară.
Apidava este printre puținele IMM -uri din România care dețin o autorizație sanitar -veterinară
RO H2 EC pentru comer ț intra -comunitar, dupa ce a îndeplinit cerințele UE cu privire la
procesarea și comercializarea produselor de origine animală. Eticheta specifică se găsește pe
produse.

Inițiativele de SR ale IMM -urilor cu privire la protejarea mediului se concentrează pe utilizarea
eficientă a resurselor și pe reducerea deșeurilor și a poluării. Acestea pot utiliza sisteme de management
de mediu, instrumente de design ecologic, etichete ecologice sau tehnici și tehnologii de producție mai
curate.
Studiu de caz 6: Grijă față de clienți și față de comunitate – Cortina BioProd SRL40
Cortina BioProd SRL este o fermă avicolă înființată în 1999 care a crescut păsări pentru
carne în sistem convențional. Prin eforturi și investiții continue, IMM -ul a făcut tranziția la
practici ecologice, implementând un sistem de management al sănătății și siguranței
păsărilor. Construcția noii ferme a început în 2002 în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale,
iar primul ou ecologic a fost produs în 2004. Investiția a cuprins un adăpost de 1000 m², o
păsune de 16,000m² și 150,000 – 200,000 Euro. Sistemul convențional ar fi permis creșterea
a 30,000 de păsări pe spațiul respectiv, însă practicile ecologice permit creșterea a doar 4000
de păsări ce produc 1 milion de ouă ecologice pe an.
În prezent , întreprinderea este prima și cea mai mare fermă avicolă ecologică din România,
producând ouă certificate ecologic. Certificarea este verificată de o companie românească,
sub îndrumarea unei companii elvețiene.
Cifra de afaceri
2005 2006 2007
990 054 Ron 781 478 Ron 1 178 915 Ron

40 www.bio -cortina.ro

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
42 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Cel mai des percept aspect al responsabilității sociale pare să fie implicarea în comunitate. Inițiativele în
acest domeniu se axează pe sprijinirea educației și sănătății copiilor dezavantajați sau a persoanelor în
vârstă, a cțiuni umanitare sau voluntariat. Principala modalitate de sprijin pare să constea în acordarea de
sponsorizări, donații in -kind, furnizarea de servicii sau produse, și sunt adresate în special ONG -urilor,
școlilor și spitalelor.
Studiu de caz 7: Orientar e spre comunitate – PointMax Solutions
De la înființare, PointMax Solutions a fost implicată în sprijinirea grupurilor dezavantajate,
în special a copiilor. Implicarea a rezultat dintr -o dorință „de a face bine” și se bazează fie pe
o tradiție deja stabil ită de câțiva ani în susținerea anumitor cauze fie pe recomandări primite
cu care se identifică și pe care le pot susține.
În ultimii 4 ani firma a furnizat expertiză și sprijin ONG -ului Hospice Casa Speranței pentru
organizarea și implementarea anumitor e venimente și ocazional sponsorizări. ONG -ul
furnizează îngrijire copiilor cu afecțiuni paleative grave.
În 2010 a susținut activitățile Fundației Principesa Margareta cu muncă voluntară, de
exemplu prin organizarea unei seri de povești pentru copii. Au tr imis invitații partenerilor de
afaceri pentru a participa cu donații in -kind pentru copii (jucării sau dulciuri) precum și
cunoștințelor personale, care au cuprins personalități naționale precum actori sau prezentatori
TV (pentru a le citi copiilor, pentru a desena sau cânta). Au participat peste 200 de copii
împreună cu părinții, evenimentul benficiind de atenția televiziunilor și media.
De două ori pe an organizează o colectă de donații in -kind pentru copii orfani. La orfelinatul
Valea Plopului se găsesc peste 300 de copii în îngrijirea unui preot. IMM -ul a comunicat cu
partenerii de afaceri, colaboratori și prieteni pentru organizarea de transporturi de donații ce
au constat în îmbrăcăminte, jucării, medicamente și calculatoare. Două camioane cu donații
au fost trimise în 2010. A doua donație a fost însoțită de o echipă de 4 medici pediatri din
București care au efectua evaluări medicale tuturor copiilor, redactându -le fiecăruia fișe
medicale și efectuând recomandările necesare.

Cu toate că practicile re sponsabile sunt considerate acelea care iau în considerare toate aspectele
operațiunii și sunt situate la intersecția celor patru domenii, cel mai probabil că un IMM adresează una
sau mai multe dintre domenii, dar arareori toate.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
43 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale 7. Conclu zii și reco mandări pentru studii ulterioare

În ultimii ani, companiile românești au înregistrat progres în dezvoltarea și implementarea unor decizii și
activități care adresează probleme sociale și/sau de mediu, în încercarea de a diminua externalităț ile
activitățil or lor economice. În pofida unei creșteri în integrarea strategică a CSR/SR în practicile de bază
ale organizațiilor, majoritatea companiilor mari sau mici par să continue să își bazeze activitatea de
CSR/SR pe sponsorizări și proiecte caritabile punctuale . Cu toate că rolul sponsorizărilor, donațiilor și
inițiativelor ad -hoc este fără echivoc benefic pentru adresarea anumitor probleme sociale și de mediu și
pentru dezvoltarea comunităților, așa cum subliniază în mod clar Comisia Europeană, responsabilitate a
organizațiilor constă în integrarea voluntară a principiilor și practicilor de CSR/SR în activitatea de
business de bază și în relațiile cu părțile interesate, ceea ce duce la o aplicare proactivă și constantă.
Integrarea strategică de CSR/SR în activita tea de bază face ca un comportament de business responsabil
să fie mai puțin vulnerabil factorilor externi (ex. reduceri de buget pe timp de criză economică), devenind
astfel parte din modul în care se desfășoară afacerea.
Deciziile și activitățile de CSR/ SR ale IMM -urilor par de asemenea bazate pe decizii ad -hoc, nefiind
integrate formal în strategia de business. Cu toate acestea, studiile de caz prezentate arată ca există IMM –
uri care au dezvoltat un obiectiv de business din practicile responsabile, benef iciind de rezultate
economice pozitive din activitatea de CSR/SR. Cercetare aprofundată este necesară cu privire la relația
dintre creșterea competitivității IMM -urilor românești și implicarea în practici responsabile de business.
Informațiile adunate și i nterviurile desfășurate în cadrul prezentului studiu arată că instrumentele și
standardele de CSR/SR sunt în continuare folosite de un număr redus de organizații care funcționează în
România pentru a planifica, monitoriza și evalua eforturile de CSR/SR și impactul inițiativelor. Un
potențial motiv pentru acest lucru, în plus față de nevoia identificată de mai multe informații, poate consta
într-o slabă conștientizare a beneficiilor CSR/SR asupra activității și performanței de business. Instituțiile
de educa ție și cercetare pot contribui în mod semnificativ la acoperirea acestui gol de informație prin
furnizarea datelor cantitative și calitative necesare planificării deciziilor și activităților, precum și date
asupra beneficiilor și impactului implementării C SR/SR asupra profitabilității și competitivității. Atenție
poate fi acordată în mod particular mediului în care își desfășoară activitatea IMM -urile, motivațiilor
specifice și beneficiilor potențiale ce pot rezulta.
În plus, există o nevoie de informații c antitative și calitative solide cu privire la CSR/SR și IMM -uri care
să contribuie la:
 Dezvoltarea unei înțelegeri asupra aplicabilității standardelor, modelelor și instrumentelor actuale
de CSR/SR pentru integrarea practicilor responsabile în activitatea de bază a IMM -urilor (ex.
structuri și procese care au funcționat pentru multinaționale și aplicabilitatea/eficiența acestora
pentru IMM -uri).
 Dezvoltarea unei înțelegeri asupra impactului cerințelor curente de CSR/SR (ex. cerințele
multinaționalelor de la furnizori), a standardelor, modelelor și instrumentelor asupra IMM -urilor
și accesibilitatea acestora pentru IMM -uri (ex. Cerințele sau standardele duc la restricții sau
protecționism, acționează ca bariere de intrare pe anumite piețe?)
 Dezvoltarea unei înțelegeri asupra mediului în care funcționează IMM -urile și motivațiile
acestora de a se implica în practici responsabil, precum și asupra factorilor care favorizează sau
obstacolelor care influențeaz ă procesul de luare a deciziilor în IMM -urile românești cu privire la
adoptarea unor practici responsabile (ex. IMM -urile românești sunt influențate negativ de Legea
Sponsorizărilor, precum au subliniat anumiți participanți la studiu?)

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
44 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale  Dezvoltarea unei înțegeleri asupra nevoilor de sprijin pentru dezvoltarea ca pacității/capitalurilor
IMM -urilor pentru a se implica în practici responsabile și pentru a și le promova (ex. training,
infrastructură, transfer de cunoștințe), pentru a dezvolta programe, politici, mecanisme și
instrumente specifice (ex. mecanisme care p ermit coordonarea și colaborarea IMM -urilor în
domeniul de CSR/SR), precum și asupra rolului pe care structurile și instituțiile îl au în
dezvoltarea acestui sprijin prin integrarea subiectelor sociale și de mediu în propriile agende (ex.
rolul reprezentan ților angajatorilor și angajaților, instituțiilor publice, companiilor etc.)
 Dezvoltarea unei înțelegeri cu privire la ceea ce fac deja IMM -urile în România din punct de
vedere al practicilor responsabile, cum contribuie acestea în comunitățile lor, măsuri le lor de a
reduce impactul asupra mediului și a crește eficiența, cum implică părțile interesate etc.;
promovarea responsabilității IMM -urilor și a bunelor practici care pot fi întâlnite în prezent.
Pe lângă cercetarea științifică, sistemul educativ joacă un rol important în asigurarea unor programe
educative adecvate de CSR/SR la nivel de liceu sau universitar și integrarea subiectelor de dezvoltare
durabilă și responsabilitate socială în curricula mai multor programe de studiu.
Creșterea implicării în pr actici de business responsabile în România implică printre altele un efort comun
al tuturor părților interesate, un dialog mai bun între toți actorii și o înțelegere mai solidă a mediului
privat, a impactului companiilor, a cauzelor problemelor sociale și rolul fiecărui actor în reducerea
barierelor și amenințărilor și întărirea oportunităților și motivațiilor cu privire la dezvoltarea domeniului
de CSR/ Exemple pot include:
 înțelegerea rolurilor în asigurarea unei infrastructuri adecvate pentru a stimula m ediul privat să
implementeze practici responsabile (ex. accesul la informații solide cu privire la cauzele
problemelor sociale și impactul deciziilor și activităților, produselor și serviciilor; asigurarea unui
mediu legislativ încurajator etc.)
Întâlnim provoc ări la nivelul de a înț elege c are sunt nevoile. Nu sunt date î ntotdeauna de care s ă
ne putem folosi, u n studiu de cercetare pentru a înțelege î ntocmai care sunt nevoile. Sunt destul
de puține date, sunt destul de puține studii fă cute. Ca atare , infor mații robuste și recente, de
exemplu în ceea ce priveș te consumul de alcool nu sunt. Dac ă vrem să avem date, trebuie s ă
facem noi studiile respective, s ă încercă m să obț inem informa ții mai relevante și mai de
actualitate. Nu cred c ă am identificat un ONG c are să lucreze în zona de alcool. Este un ONG
care lucreaz ă mai mult pe partea de dependen ță de alcool, nu pe prevenire a consumului excesiv,
astfel c ă noi, ca s ă schimbă m ceva, colabor ăm cu ONG -uri care sunt „adiacente”. (Diana
Klusch, Ursus Breweries)
Când î ncerc ăm să abord ăm IMM -uri, ne lovim de lipsa de cunoș tințe cu privire la CSR .
Majoritatea nu sunt deschiși ideii pentru că nu o înțeleg. Cunoștințele par să fie veriga lipsă în
colaborarea cu IMM -urile. Marile compani i au deja cunoștințele, oamenii, bugetul și structura
pentru asta. IMM -urile au nevoie de clădire de capacitate pentru aceste aspecte . Cu atât mai
mult cu cât cred că IMM -urile aici în C raiova au capacitatea de a deveni membri activit ai
comunității. (Viorel Ofi țerescu, Habitat pentru Uma nitate)
 înțelegerea rolurilor în promovarea cooperării în adresarea unor subiecte comune (ex. între
sectorul privat și public în identificarea cauzelor și reducerea accidentelor rutiere)
 înțelegerea rolurilor în stimularea raportării performanței sociale și de mediu
 înțelegerea rolurilor în sprijinirea și promovarea bunelor practici, în dezvoltarea de campanii și
creșterea conștientizării în domeniul de CSR/SR.

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
45 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Referințe

‘Analiza tendin țelor ș i bunelor practici în materie de RSI la nivel european și național’, r aport în cadrul
proiectului “PRO.CON Promo varea conceptelor de responsabilitate socială a întreprinderilor ”, 2009 –
2011 (http://procon.ccib.ro)
Csafor H.(2008) ‚Challenges of CSR in some recent accesion countries of the EU: Hungary, Poland,
Slovaki a, Romania’, CSRPaper 48.2008
Dittel L., Bilova M. și Simkova K. (2007) ‘The way it works:CSR in the Carpathian Region’
European Commission ‘Green paper – Promoting a European framework for corporate social
responsibility’, COM/2001/0366 final
European Com mission, COM 2006 136 final, ‘Implementing the Partnership for Growth and Jobs:
Making Europe a Pole of Excellence on CSR’
European Commission (2009) ‘Review of EU Sustainable Development Strategy’
European Commission (2011) Communication on CSR for the pe riod 2011 -2014
European Council Resolution of 6 February 2003 on Corporate Social Responsibility (2003/C 39/02)
Iamandi, Irina -Eugenia (2008) “Responsabilitatea Socială Corporativă și performanțele companiilor
multinaționale. Aplicație la nivelul Rom âniei ”, Teză de doctorat, Academia de Studii Economice
Iamandi, Irina Eugenia (2011) ‘Application of Corporate Social Responsibility Models in Romania in the
Context of the Post -Accession to the European Union’, Economic Transdisciplinarity Cognition Vol. XIV,
Issue 1/2011 27 -35
Ilies (Lumperdean) V.I., “ Public Relations and Corporate Social Responsibility: Theory and Social
Action ”, Teză de doctorat , Univeristatea Babe ș-Bolyai, Cluj -Napoca, Facult atea de Sociolog ie și
Asistență Social ă, 2011
ISO 26 000 Standard ul Interna țional de Responsabilitate Social ă (2010)
Jenkins R. (2001) ‘Corporate Codes of Conduct: Self -Regulation in a Global Economy’ , United Nations
Research Institute for Social Development, Technology, Business and Society Programme Paper No 2,
April 2001
KMU Forschung Austria (2007) ‘CSR and Competitiveness: European SMEs’ Good Practice,
Consolidated European Report’
Miles, M.B. and Huberman, A.M. (1994) ‘Qualitative data analysis: an expanded sourcebook’, 2nd
edition, Sage: Thousands Oaks
Mitra C.S., “Contribution of Social Entrepreneurship and Corporate Social Responsibility in solving
social problems of community ”, Teză de doctorat, Univeristatea Babe ș-Bolyai, Cluj -Napoca , Facult atea
de Științe Economic e și Management în Afaceri , 2011

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
46 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Noke, H. (2006 ) “The creation of a new product development capability in UK manufacturing small and
medium -sized firms’ , Teză de doctorat, Cranfield University
Stancu A. și Olteanu V. (2008) ‘Corporate Social Responsibility in Romania from a EU Perspective’
Strategia Na țional ă de Promo vare a Responsabilității Social e 2011 – 2016
Tratatul de la Lisbon a (2009)
UNIDO (2002) ‘Corporate Social Responsibility: Implications for Small and Medium Enterprises in
Developing Countries’
Walker, R. (1985) ‘Applied qualitative resear ch’, Gower publishing: Aldershot, UK

Legi și reglemantări naționale :
Codul Muncii
Codul Fiscal 84(2)
Legea 57 din 1992
Legea 32 din 19 mai 1994
Legea 246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea OG 26 din 2000
Legea 195 din 2001
Legea 544 din 2001
Ordinul 439 din 21 mai 2002
Legea 52 din 2003
Legea 481 din 8 noiembrie 2004;
OG 138/2004.
OG 718 din iunie 2005
Decizia 1317 din 27 octombrie 2005
Decizia 1579 din 8 decembrie 2005
Decizia 160 din 14 februarie 2007
OG 160 din 23 februarie 2007

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
47 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale Website -uri:
www.actionamresponsabil.ro
www.apidava.ro
www.bio -cortina.ro
biosens.ro
www.bizforum.ro/greenbiz5
www.boussolecsr.eu/ro/index
cementnet.ro
www.ce -re.ro/g3p
cccro.org
www.ccir.ro
www.comunicare.ro/rsc/index.html
csrlessons.eu
www.csr -romania.ro
www.hotn ews.ro/gala_premiilor_pentru_un_mediu_curat
implicat.info
www.iso.org
gala.arcromania.ro
www.galasocietatiicivile.ro
procon.ccib.ro/procon/web/guest/home ;
www.mk.ase.ro/csr
www.mmediu.ro/casa_verde.htm
www.praward.ro
www.responsabilitatesociala.ro
www.r esponsabilitate -sociala.org
www.stiriong.ro

Responsibilitate Socială (Corporativă) în România –Draft 1, 16 Decembrie 2011, Română
48 | Analiză situațională și recenzie a practicilor actuale www.thebodyshop.com/_en/_ww/services/aboutus_company.aspx
www.zilelebiz.ro

Listă de tabele
Tabel 1 – Descrierea eșantionului de organizații participante (pagina 21)
Tabel 2 – Analiză SWOT privind dezvoltarea C SR/SR în România (pagina 22 )
Tabel 3 – Inițiative de CSR/SR ale Camerei de Comerț și Industrie (CCI) din România (pagina 25)

Listă de figuri

Figur a 1 – Actori cheie și strategiile acestora în domeniul de CSR/SR (pagina 19)
Figura 2 – Motivații pentru implementarea CSR/SR (pagina 21)
Figur a 3 – Clasificarea în funcție de „grupul țintă” al activităților de SR (pagina 39)

Listă de studii de caz
Studiu de caz 1: Abordări de CSR/SR în Europa (pagina 18)
Studiu de caz 2: Rolul IMM -urilor în dezvoltar e (pagina 31)
Studiu de caz 3: Piața românească de produse BIO (pagina 36)
Studiu de caz 4: Grijă față de angajați – PointMax Solutions (pagina 40 )
Studiu de caz 5: Satisfacerea așteptărilor pieței – Apidava SRL (pagina 40 )
Studiu de caz 6: Grijă fa ță de clienți și față de comunitate – Cortina BioProd SRL (pagina 41 )
Studiu de caz 7: Orientare spre comunitate – PointMax Solutions (pagina 42)