Responsabilitati Privind Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Localadocx

=== Responsabilitati privind elaborarea strategiei de dezvoltare locala ===

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Prof. Univ. Dr. DRAGOȘ DINCA

ABSOLVENT,

ȘERBAN ALEXANDRA

BUCUREȘTI

2016

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ELABORAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Prof. Univ. Dr. DRAGOȘ DINCA

ABSOLVENT,

ȘERBAN ALEXANDRA

BUCUREȘTI

2016

INTRODUCERE

În contextul actual în care sistemul administrativ romanesc se afla în plin proces de reorganizare, iar comunitățile locale au acces la o multitudine de surse de finanțare a investițiilor de la fondurile europene la programele Guvernului României sau la finanțări rambursabile de la instituții de credit, creșterea responsabilizării administrației publice prin stabilirea unor strategii de dezvoltare eficiente devine un obiectiv major

Aflată cel mai aproape de comunitate și de membrii săi, administrația publică locală ar trebui să se preocupe mai mult de nivelul bunăstării sociale și ritmul creșterii acesteia prin implementarea unor strategii de dezvoltare sustenbile.

Am ales ca domeniu de cercetare administrația publică deoarece așa cum susține și specialistul Charles H. Leine în lucrarea Public Administration Challenges, Choices, Consequences (1990), administrația publică este domeniul care se ocupă, în primul rând, de organizarea politicilor și programelor statului precum și de comportamentul funcționarilor (de obicei nealesi care răspund în mod formal de conduită lor.

Tema lucrării mele de licență se intitulează “Responsabilități privind elaborarea strategiei de dezvoltare locală” și este rezultatul unei cercetări efectuate în domeniul administrației publice pe baza unei documentarii teoretice în domeniu, dar și a unei documentări practice efectuate la fața locului, respectiv la primăria municipiului Giurgiu.

Am ales această temă datorită interesului meu față de tot ceea ce presupune activitatea autorităților administrației publice locale și modul în care acestea implementează programe și proiecte care răspund la problemele comunității locale.

Noțiunile teoretice dobândite pe parcursul celor trei ani de studiu în cadrul Facultății de Administrație Publica și interesul față de modul în care administrația publică se preocupă de dezvoltarea locală m-au determinat să aleg această temă.

Mergând de la general către particular am încercat să definesc și să explic două mari concepte și anume conceptul de strategie de dezvoltare și conceptul de dezvoltare locală și totodată să realizez o cercetare practica a modului în care autoritățile locale din municipiul Giurgiu elaborează strategii de dezvoltare locală.

Scopul principal al prezentului studiu se referă la responsabilitățile pe care autoritățile locale le au în elaborarea unor strategii de dezvoltare locală cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor și la capacitatea managerială și decizionala a autorităților administrației publice locale de a iniția, promova și implementa o strategie care să facă posibilă creșterea bunăstării și dezvoltarea comunității locale.

În prezenta lucrare, pe baza acestor considerații, m-am gândit să întreprind o cercetare conform normelor universitare asupra modalităților de dezvoltare locală.

Lucrarea este structurata în patru capitole în care sunt analizate atât aspecte teoretice cât și aspecte practice din informațiile culese de la fața locului.

I. CAPITOLUL 1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ-DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Administrația publică este un corp profesional destinat realizării permanente a serviciilor și ordinii publice, așezat sub autoritatea puterii executive, în special a guvernului. Acest corp de funcționari publici este specializat, permanent și trebuie să funcționeze pentru a asigura continuitatea serviciilor publice, puse la dispoziția cetățenilor țării. Acest mod de abordare a administrației publice este rezultatul sistemului constituțional actual.

Administrația publică poate fi definită în sens larg ca un sistem de structuri administrative care realizează activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legii pentru îndeplinirea interesului general, prin asigurarea de servicii publice.

În România administrația publică este împărțită în două categorii: administrația publică de stat și administrația publică locală cu autoritățile componente prezentate în figură 1.

Figura 1.1 Autoritățile administrației publice

Administrația publică:

1. Reprezintă un efort de grup într-un cadru public;

2. Acoperă toate ramurile – executiva, legislativă și juridică precum și relațiile dintre ele;

3. Are un rol important în formularea politicii publice făcând astfel parte din procesul politic;

4. se deosebește în mod semnificativ de administrația privată;

5. Este strâns legată de numeroase grupuri private și indivizi care prestează servicii comunității.”

Scopul fundamental al administrației publice este acela de a asigura realizarea interesului general, public, exprimat de voința suverană a poporului transpusă în lege. Astfel putem spune că administrația publică urmărește satisfacerea unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane prin stabilirea unor priorități și a unor direcții de acțiune în limitele stabilite de lege.

Administrația publică responsabilități:

 Stabilește politica națională în domeniu.

 Realizează proiecte de acte normative în domeniu.

 Elaborează standarde generale de evaluare a performanțelor serviciilor publice.

 Stabilește politica locală în domeniu.

După cum bine știm administrația publică face parte din sfera activităților publice, fiind o activitate socială, desfășurată în interes general și în regim de putere publică.

Practicarea administrației publice presupune reconcilierea dinamică a diferitelor forțe în eforturile statului de administrare a politicilor și programelor publice.

În perioada actuală, pentru atingerea nivelului de dezvoltare al statelor din Uniunea Europeană. Guvernul României pune accentul pe sprijinirea activităților de reorganizare, pe dezvoltarea practicilor de management al resurselor umane și pe consolidarea unei capacitați susținute de training pentru administrația publică. Astfel guvernul investește în întărirea capacității instituționale prin implementarea unor programe cum ar fi Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative".

În urma celor menționate mai sus pot spune că preocuparea pentru sprijinirea activităților de reorganizare, de dezvoltare a practicilor de management al resurselor umane și consolidarea unei capacitați susținute de training pentru administrația publică sunt este justificată de faptul că în prezent administrația reprezintă o provocare deoarece acest domeniu este încă dominat de o slabă capacitate administrativă a instituțiilor publice și de o predispoziție către birocrație și reglementări exagerate ce au un impact negativ vădit în ceea ce privește competitivitatea și mediul de afaceri. Astfel implementarea unor programe, precum Programul Operațional "Dezvoltarea Capacității Administrative" devine o necesitate.

1.1 Administrația Publică Locală

Prin administrație publică locală se înțelege totalitatea organismelor statului care sunt chemate să satisfacă interesele care nu sunt generale, ci privesc, în primul rând grupările omenești din localitate, și care se caracterizează prin faptul că titularii cărora le sunt încredințate administrarea acestor interese, nu dețin puterea de la autoritatea centrală, ci de la corpul electoral local, pe cale de alegere. Acești titulari sunt însă și ei subordonați autorității centrale, reprezentată prin Guvern, care își exercită dreptul său de coordonare și unitatea astatului pe calea tutelei și a controlului.

Administrația publică locală în unitățile administrativ teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

În anul 1991 a fost adoptată Legea administrației publice locale nr. 69/1991 cu privire la modul de organizare și funcționare al administrației publice locale care stabilește că administrația publică se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit cu responsabilitățile aferente precizate în figura 2.1.

Figura 2.1 Administrația Publică Locală responsabilități

Descentralizarea administrativă pe baza principiului autonomiei locale

Descentralizarea este acel sistem potrivit căruia administrarea intereselor locale, comunale, orășenești sau județene se realizează de autorități liber alese de cetățenii colectivității respective. Având la dispoziție, conform prevederilor constituționale, mijloace financiare proprii și beneficiind de putere autonomă de decizie, acest sistem răspunde ideii de libertate.

Dacă centralizarea corespunde imperativelor de unitate, descentralizarea administrativă corespunde celor de diversitate. Organizarea administrativă nu s-a realizat niciodată, într-o manieră categorică, pe o singură dimensiune. Atât centralizarea excesivă, cât și autonomia absolută sunt de condamnat, eforturile îndreptându-se spre a doza corect, spre a realiza un echilibru între cele două extreme.

Descentralizarea administrativă se îmbină cu autonomia locală, în sensul că în unitățile administrativ teritoriale există și autoritățile administrative locale autonome, alese de colectivitățile locale, care satisfac interesele publice locale, precum și autoritățile administrației teritoriale de stat, deconcentrate la nivelul circumscripțiilor teritoriale, care servesc interesele publice locale și exercită, prin delegare, unele atribuții statale, și în sensul că organele administrației statului în teritoriu satisfac și interese ale colectivităților locale.

Autonomia locală, privită exclusiv din punct de vedere administrativ, nu apare decât ca o ultimă treaptă de dezvoltare a descentralizării administrative; în esență, aceasta reprezintă transferarea unor competențe administrative de la nivel central către diverse organe sau autorități administrative, care funcționează autonom în unitățile administrativ teritoriale, fiind alese de colectivitățile locale respective.

Autonomia locală este formă modernă de exprimare a principiului descentralizării administrative. Aceasta este asociată cu stabilirea unui statut distinct al colectivităților locale, al autorităților acestora, în raport cu administrația de stat și cu autoritățile care exercită funcțiile acestuia în unitățile administrativ teritoriale.

1.1.2 Autoritățile administrației publice

Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.

Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea privind alegerile locale.

Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privind alegerile locale nr.67/2004, și funcționează ca autorități ale administrației publice locale care rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii în condițiile legii.

În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile Legii privind alegerile locale nr.67/2004, iar autoritatea executivă este asigurată de un președinte, ales prin scrutin uninominal.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercita în condițiile legii.

Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar sau de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.

Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari sau de președinți ai consiliilor județene, își exercita mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Eficiența organelor administrației publice în realizarea sarcinilor care le revin depinde în mare măsură de calitatea umană și capacitatea profesională a celor care alcătuiesc aceste organe.

Sistemul de management al administrației publice centrale dorește instituționalizarea unei practici de lucru eficiente, în sensul fundamentării deciziilor pe baza indicatorilor de performanță.

Transferul de competențe de la nivel central la nivel local a necesitat creșterea capacității autorităților administrației locale de a le exercita în mod eficient, fiind necesar asigurarea unui grad mai mare de profesionalism în funcționarea autorităților administrației publice locale.

1.2. Conceptul de strategie de dezvoltare

Strategia este un set de decizii ce ghidează acțiunile prezente și viitoare ale membrilor unei colectivități sau organizații. Este întâlnită la toate tipurile de organizații, mari, mici sau mijlocii, publice sau private. Este întâlnită la toate nivele unei organizații, de la nivelele cele mai înalte până la nivel individual.

Strategia reprezintă o încercare de a folosi mijloacele și resursele de care dispunem pentru a atinge rezultatele pe care le avem în vedere.

Potrivit lui Henry Mintzberg strategia nu este consecința planificării, ci dimpotrivă: este punctul ei de pornire. De aici rezulta că fundamentarea și elaborarea unei strategii armonizate cu nevoile de dezvoltare reprezintă punctul de pornire al întregului proces de planificare.

Măsurile strategice naționale adoptate la nevoile de dezvoltare ale comunităților

Rolul strategiei de dezvoltare locală……………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………….

II.CAPITOLUL 2. ELEMENTE PRIVIND DEZVOLTAREA LOCALĂ

2.1. Conceptul de dezvoltare locală……………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………..

2.3. Modele și sisteme ale dezvoltării locale………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

2.4. Suport legislativ și instituțional al dezvoltării locale……………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………

III.CAPITOLUL 3. RESPONSABILITĂȚI ȘI FACTORI DE REUȘITĂ AI DEZVOLTĂRII LOCALE

Responsabilitatea privind dezvoltarea locală este partajată între cetățeni și stat, iar în ce privește statul, între autoritățile administrației publice centrale și cele locale. Statul, prin autoritățile administrației publice centrale și locale trebuie să asigure: cadrul pentru ca fiecare să-și poată realiza aspirațiile prin fructificarea echitabilă a capacității creatoare, oportunități egale, performanță financiară în colectarea și utilizarea banilor publici, bunuri și servicii publice esențiale în cantitatea și calitatea permise de veniturile de care dispune.

Experiența internațională din țările democratice a consacrat aplicarea principiului subsidiarității ca modalitatea cea mai potrivită pentru mobilizarea efortului creator al oamenilor către o dezvoltare locală care să răspundă propriilor lor opțiuni. Recunoscând acest lucru, România a aderat la Carta europeană a autonomiei locale și a făcut pași importanți în sensul aplicării acesteia, în liniile ei generale. În perioada actuală atenția trebuie mutată asupra detaliilor. Trebuie

Înlăturate numeroase neajunsuri, bariere și disfuncționalități care împiedică aplicarea sistematică și cuprinzătoare a principiilor autonomiei locale.

Este necesară descătușarea inițiativei și responsabilității locale din cercul vicios intreținut prin:

• rezistența împotriva descentralizării a celor care, atât în sfera politică cât și în cea administrativă, își văd amputate puterile datorită descentralizării;

• neasumarea inițiativei de către liderii locali, favorizată și de participarea scăzută a celorlalți actori locali (doar 60% dintre comunele de la care s-au primit date în cursul proiectului au elaborat – majoritatea în ultimii trei ani – strategii de dezvoltare locală, de cele mai multe ori strict formal)

• capacitatea administrativă insuficientă la nivel local,

• lipsa, la nivel central, a competențelor și mecanismelor necesare pentru a asigura înfăptuirea politicilor în sistem descentralizat;

• lipsa capacității de coordonare intersectorială necesară pentru a răspunde în mod integrat nevoilor și programelor locale de dezvoltare;

• monitorizarea neadecvată a transferului de putere către nivelul local, având drept consecință absența unor mecanisme însoțitoare de sprijin și neefectuarea corecțiilor necesare.

Responsabilitatea pentru dezvoltarea unei capacități administrative corespunzătoare sarcinilor, competențelor și responsabilităților atribuite nivelului local revine atât guvernului (central) cât și colectivităților locale.

3.1. Aspecte manageriale și factori de reușită ai dezvoltării locale

Dupa stabilirea cu exactitate a priorităților strategice, trebuie să efectueze sarcina deseori mai provocatoare de a alege acțiunile practice si modul de implementare a acestora pe care dorește să le pună în aplicare la nivel local. Încă odată se pune problema echilibrului.

Unii aleg să se axeze pe realizarea obiectivelor impuse de diferiți finanțatori, în timp ce alții vor trebui să răspundă nevoilor locale.

Din nou, se pune problema unui management eficient care sa permita o mai buna organizare

Stabilirea principiilor, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale sunt reglementate prin Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Aparatul adminstrativ, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, ce aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, asigurând întocmirea actelor pregătitoare și realizarea operațiunilor tehnico materiale necesare elaborării proiectelor de acte administrative, care se supun spre adoptare sau emitere autorității publice locale competențe și desfășoară activități necesare îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale primăriei.

IV. STUDIU DE CAZ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI GIURGIU 2014 – 2020

4.1. Prezentarea generală a municipiul Giurgiu așezare, populație, suprafață

Administrativ, municipiul Giurgiu este reședința județului cu același nume, structură administrativ – teritorială, situată în partea de sud a României, în cadrul marii unități geografice numită Câmpia Română, pe cursul inferior al Dunării.

Județul Giurgiu, având o suprafață totală de 3.526 km2 este parte din Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, alături de județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Vechi văd comercial la Dunăre, municipiul Giurgiu este amplasat la 64 km de București, la intersecția unor importante rețele de comunicații: rutiere și feroviare pe coridoarele pan-europene IV și IX, precum și navale, Portul Giurgiu fiind situat pe coridorul pan-european VII.

Municipiul Giurgiu este localitate de Rang ÎI (municipiu de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități), în conformitate cu Legea nr. 351/2001 și este centru urban în Regiunea Sud Muntenia.

Conform ultimelor date oficiale (recensământul din anul 2011), numărul total al locuitorilor municipiului este de 61.353 locuitori, din care 48,9 % bărbați.

Municipiul Giurgiu are o suprafață totală de 52,3 km2, din care 30,5 km2 reprezintă teren intravilan, iar 21,98 km2, teren extravilan. Suprafața agricolă este de 17,5 km2, însumând 16,64 km2 suprafață arabilă, 0,06 km2 de livezi și pepiniere pomicole, 0,7 km2 de vii și pepiniere viticole și 0,1 km2 pășuni. Fondul forestier reprezintă 6,65 km, iar municipiul dispune și de 0,84 km2 de spații verzi, din care parcurile și grădinile publice ocupă o suprafață de 0,1 km2.

Proprietatea privată reprezintă 97,1 % din suprafață locuită a municipiului, iar cea de stat 2,9 %.

4.2. Capacitate administrativă

Municipiul Giurgiu este persoană juridică de drept public, care are ca obiectiv administrarea eficientă a resurselor comunității locale.

Autoritățile administrației publice în municipiul Giurgiu, sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativă, și Primarul, ca autoritate executivă, fiind organizate și funcționând în temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorității administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare.

Pe plan local, Primăria municipiului Giurgiu are relații de cooperare permanentă cu Consiliul Județean Giurgiu și cu Instituția Prefectului – Județul Giurgiu, raporturile dintre acestea fiind reglementate de prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare.

Stabilirea principiilor, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale sunt reglementate prin Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Aparatul de specialitate, constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, ce aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, asigurând întocmirea actelor pregătitoare și realizarea operațiunilor tehnico materiale necesare elaborării proiectelor de acte administrative, care se supun spre adoptare sau emitere autorității publice locale competențe și desfășoară activități necesare îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale primăriei municipiului Giurgiu.

Structura organizatorică a aparatului de specialitate al Primarului a fost stabilită prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Giurgiu nr. 386/2013.

O structură importantă la nivel local, este Direcția de Impozite și taxe locale (DITL), care funcționează în baza Hotărârii Consiliului Local al municipiului Giurgiu nr. 284/28.08.2008 și a atribuțiilor prevăzute de Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, ca serviciu public cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local al municipiului Giurgiu, finanțată integral de la bugetul local. Direcția Impozite și Taxe Locale Giurgiu, prin serviciile sale de specialitate asigurǎ colectarea impozitelor și taxelor locale, constatarea și verificarea materiei impozabile, impunerea tuturor contribuabililor persoane fizice și juridice, urmărirea și executarea silită a creanțelor bugetare, soluționarea obiecțiunilor legate de activitatea desfășuratǎ.

Dezvoltarea administrației publice din municipiul Giurgiu este o condiție a dezvoltării pe termen mediu și lung a localității.

Autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă capacitatea de a pregăti proiecte și de a gestiona procesul de dezvoltare strategică a localității.

Mai mult decât atât, obiectivele autorităților publice locale din municipiul Giurgiu trebuie să urmărească îmbunătățirea calității stării de sănătate a populației prin asigurarea de spații verzi, alimentație sănătoasă și un mediu curat, în conformitate cu obiectivele strategiilor europene, naționale și regionale.

4.3 Analiza swot integrată a municipiului Giurgiu

Având în vedere descrierea situației existente, prezentată în capitolele anterioare, ca prim pas în elaborarea prezentei strategii, cu scopul de a evalua și actualiza obiectivele strategice ale municipiului Giurgiu din perioada 2007 – 2003 și explicitarea direcțiilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, realizarea analizei SWOT raportat la domeniile demografie, sănătate, asistență socială, educație, cultură, economie, agricultură, turism, infrastructură, mediu va permite identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare viitoare a municipiului.

Experiența internațională a arătat că proiectele și programele în general funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic, iar procesul de planificare strategică vizează definirea reperelor strategice de dezvoltare a unei comunității pe o perioadă de 7 ani.

Teoretic etapele metodologice principale ale procesului sunt: – realizarea unei analize preliminare; – stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității; – analiza sectorială a domeniilor strategice principale; – articularea documentului strategic.

Pentru a avea certitudinea că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a municipiului Giurgiu, în cadrul limitărilor impuse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regional, s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2014 – 2020.

Problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și prezentate în cadrul unei mătrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor.

Din această perspectivă, pentru a fi definite prioritățile locale de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 (infrastructură, servicii, competitivitate economică, capital uman, ocupare și incluziune socială, capacitate administrativă, turism, mediu și calitatea vieții), a fost realizată o analiză SWOT, după cum urmează:

Având în vedere analizarea situației existente la nivel local, pe bază de analiză SWOT, pot fi formulate următoarele concluzii:

Municipiul Giurgiu are o poziție strategică, pe de o parte, deoarece este situat în apropierea Municipiului București, fiind parte din conurbația capitalei, iar acest aspect poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea unor sectoare de servicii suport necesare activităților economice din capital, fiind plasat relativ aproape de cele mai importante aeroporturi ale țării Otopeni și Băneasa, iar pe de altă parte, este așezat pe Dunăre și are port și zonă liberă, dar este și punct de trecere a frontierei României cu Bulgaria și dispune de pod rutier și feroviar peste Dunăre, fiind plasat în coridoarele de transport pan-european VII și IX.

Astfel, intersectarea pe teritoriul municipiului Giurgiu a unor căi de transport majore îl aduce într-o poziție favorabilă din toate punctele de vedere, fiind un important un nod de transport rutier, feroviar și naval ce permite circulația persoanelor și bunurilor în toate direcțiile de deplasare, inclusiv la graniță, prin asigurarea principalei căi transeuropene din România – podul rutier și de cale ferată pentru trecerea frontierei României cu Bulgaria.

Pe de altă parte, municipiul Giurgiu este centrul politic și administrativ al județului Giurgiu și găzduiește administrația județeană și principalele instituții publice ale județului, o parte din obiectivele de interes public fiind în administrarea și finanțarea acestora, deci un ajutor major în favoarea administrației publice locale.

Pe de altă parte, analiza situației curente a reliefat faptul că potențialul de dezvoltare bazat pe poziția geografică și administrativă poate fi influențat negativ, în primul rând, de faptul că, în ciuda infrastructurii mari existente – calea ferată, portul, podul de peste Dunăre – aceasta este veche, iar restricțiile bugetare nu au permis realizarea de investiții pentru îmbunătățirea acestora sau pentru obiective de infrastructură noi, ori acest aspect poate avea un impact negativ major pe termen lung, iar, în al doilea rând, trebuie luată în calcul și situația capitalul uman deoarece, local, se manifestă un deficit de populație activă datorat, pe de o parte, procesului general de îmbătrânire a populației și de migrație spre alte state europene, iar, pe de altă parte, generat de faptul că, fiind plasat într -o regiune în care județele limitrofe sunt mai dezvoltate, are un fluxul migrator nefavorabil (acesta fiind îndreptat preponderent înspre Municipiul București), în special în ceea ce privește populația tânără în zonă.

În concluzie, având în vedere că infrastructura mare din zonă nu este numai de interes local, ci chiar național și european, principalele prioritățile de dezvoltare locală pot fi creionate în direcția realizării de investiții de reabilitare, dar și obiective noi pentru infrastructură mare – navală, respectiv modernizarea portului din Giurgiu, rutieră – finalizarea centurii de ocolire a municipiului, un nou pod peste Dunăre –, feroviară – modernizarea căii ferate -, iar în acest sens există posibilitatea de a fi accesate mai multe instrumente financiare europene puse la dispoziție pe baza strategiilor europene și naționale de dezvoltare, concomitent cu investiții în capitalul uman și în creșterea calității vieții oamenilor, fără a fi neglijate investițiile în întărirea capacității administrative a autorităților locale, acesta fiind singurele componente locale ce pot susține dezvoltarea locală durabilă.

În considerarea acestor aspecte, se poate concluziona că, valorificând aceste avantaje municipiul Giurgiu are potențial major de dezvoltare în sensul că poate deveni un spațiu cheie al comerțului sud – est european, cu infrastructură și servicii conexe de prim rang, prin transformarea lui în nod de transport internodal regional.

Reușita unui astfel de demers ar avea un impact favorabil major din perspectiva acțiunilor pentru dezvoltarea urbană a localității, în sensul că toate aceste modernizări sau investiții noi de infrastructură mare pentru îmbunătățirea accesibilității regiunii și mobilității populației, bunurilor și serviciilor vor stimula dezvoltarea economică prin dezvoltarea comerțului, a serviciilor și a activităților de producție, prin creșterea oportunităților de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirea competitivității la nivel local, ori dezvoltarea economică va conduce la creșterea calității locuitorilor municipiului și la întărirea capacității autorităților locale de a îmbunătății infrastructura urbană și de a asigura servicii sociale și de utilitate publică de calitate asigurând protecția mediului și dezvoltare durabilă.

DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI GIURGIU

Dezvoltarea municipiului Giurgiu a reînceput prin utilizarea instrumentelor financiare de preaderare la Uniunea Europeană, iar după aderarea României, în 2007, prin intermediul instrumentelor post – aderare.

În acest sens, pot fi enumerate următoarele realizări:

În prezent, proiectele ce se află în implementare sunt următoarele:

Planificarea Strategică

Reproiectarea viziunii de dezvoltare a municipiului Giurgiu pentru perioada 2014 – 2020, impune pe lângă analizarea situației economico – sociale a localității și integrarea tuturor documentelor de planificare strategică, dezvoltate la nivel local și corelarea acestora cu noile documente naționale în domeniu pentru a răspunde explicit la îndeplinirea obiectivelor europene propuse pentru anul 2020, prin atingerea țintelor asumate de România.

În materia planificării strategice, demersurile inițiate de autoritățile locale pentru proiectarea unei viziuni integrate asupra dezvoltării economice și sociale a localității, au fost inițiate, prin anul 2002, an în care a fost elaborată Agenda Locală 21 – Planul Local de dezvoltare durabilă al Municipiului Giurgiu.

Pe plan internațional, Agenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată și adoptată la Summit-ul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, ca instrument de promovare a dezvoltării durabile. Agenda Locală 21 a promovat și a căutat să stabilească un echilibru sensibil între creșterea economică, echitatea socială și protecția mediului. Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturilor dintre om și natură și pledează pentru solidaritatea între generații ca singura opțiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.

Unul dintre cele mai actuale documente de planificare strategică la nivel local este PAED 2010 – 2020-Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al municipiului Giurgiu.

Prioritățile stabilite sunt următoarele:

• Clădiri publice și administrative, pentru care sunt planificate lucrări de eficiență energetică.

• Monitorizarea strictă a consumului de energie și estimarea reducerii emisiilor de CO2

• Modernizarea sistemului centralizat de încălzire și recâștigarea consumatorilor pierduți în ultimii 20 de ani.

• Modernizarea transportului public și transformarea acestuia într-un mijloc rapid și confortabil de călătorie.

• Introducerea surselor regenerabile de energie: în clădirile publice, care se pretează pentru acest tip de soluții, utilizarea unor instalații fotovoltaice pentru semnalizare pietonală și producție la scară mică de energie din surse regenerabile.

• Sprijin prin măsuri fiscale.

• Măsuri pentru modernizarea energetică a clădirilor private multietajate

• Educație și campanii de sensibilizare în domeniul energiei durabile.

Inițiativa elaborării și aprobării PAED – ului la nivel local a venit ca o urmare firească a semnării Convenției adoptate în cadrul Pactului Primarilor, iar pentru asumarea angajamentelor ce revin localității ca urmare a acestei relații, anul 2010 a fost stabilit că an de referință pentru inventarul de bază al emisiilor, iar obiectivele generale pentru anul 2020 sunt următoarele:

• Reducerea cu circa cel puțin 20% a emisiilor anuale de CO2;

• Reducerea consumului anual total de energie cu 25%;

• Creșterea de peste 4 ori a energiei anuale obținută din surse regenerabile.

Transformarea deșeurilor în energie – managementul corespunzător al energiei oferă posibilitatea reducerii consumului în sectorul public și privat. De exemplu, eliminarea deșeurilor solide nu reprezintă cu siguranță ultimă discuție cu privire la acest subiect. Deșeurile trebuie să fie privită ca o resursă de energie.

Realizarea unui nou (noi) Centru (Centre) pentru vizitatori – în special acei turiști ce călătoresc de-a lungul Dunării trebuie să fie atrași pentru a rămâne în această regiune. Prima impresie determină dacă respectiva cerere poate fi creată.

Realizarea de zone verzi – până în momentul de față parcurile, pădurile și natura în general au fost considerate ca reprezentând un lucru ce trebuie privit însă nu și utilizat. Zonele verzi în calitate de centre recreaționale trebuie să fie dezvoltate.

Renovarea zonelor centrale ale orașului – condițiile de viață atractive reprezintă un argument puternic pentru alegerea unei locații în calitate de bază. Spre deosebire de a lăsa domeniul imobiliar din zona centrală în stare defectuoasă și relocarea către suburbii, revitalizarea zonelor centrale ale orașului poate furniza reședințe și poate crea oportunități de muncă semnificative pentru firmele de construcții.

Din perspectiva situării geografice, municipiul Giurgiu este plasat în Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, situată în partea de Sud – Sud Est a României, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud – Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de granița naturală – fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud – Vest.

Cu o suprafață de 34.453 km2, reprezentând 14,5% din suprafața României, regiunea Sud Muntenia ocupă locul al 3-lea ca mărime din cele 8 regiuni de dezvoltare.

Prezența în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă acesteia posibilitatea de a avea comunicații cu cele 8 țării riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre-Marea Neagră de a avea ieșire la Marea Neagră și deci, acces la Portul Constanța- principala poartă maritimă a țării.

Existența în centrul regiunii, (deși nu face parte din aceasta) a capitalei țării, București, constituie prin infrastructura socială și instituțională existentă și prin aeroportul internațional Otopeni, un real avantaj.

Regiunea Sud-Muntenia are o suprafață totală de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafața României, din care suprafața agricolă deține 71,1% din suprafața totală a regiunii (80,6% reprezintă teren arabil), iar terenurile ocupate cu păduri și vegetație forestieră ocupă 19,6% și reprezintă o sursă importantă de masă lemnoasă și un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Pentru perioada 2014 – 2020, la nivel regional a fost elaborat, în proiect, într-un larg cadru partenerial, Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Sud Muntenia prin care se propune o nouă abordare în elaborarea de politici regionale și anume, trecerea la noua generație de politici integrate de dezvoltare, cu o puternică componentă de teritorialitate.

Astfel, pe lângă reformularea obiectivelor și instrumentelor, noua politică vizează și o mai bună corelare cu documentele strategice europene și naționale, precum și cu acțiunile vizate de politicile naționale sectoriale de dezvoltare.

Această nouă abordare a fost generată de contextul european și național în care s-a desfășurat procesul de planificare, dar și de lecțiile învățate din exercițiul de programare 2007 – 2013.

În acest sens, elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud Muntenia pentru perioada 2014 – 2020, demarată în anul 2011, a fost realizată într-un context european și național mult diferit față de perioada 2007 – 2013.

Astfel, atât Uniunea Europeană, cât și România se confruntă cu provocarea dificilă a ieșirii din criză economică mondială și a readucerii economiilor pe calea creșterii durabile, iar în ceea ce privește strategiile alese pentru ieșirea din criză la nivel european și național, acestea implică restabilirea unor finanțe publice solide, reforme structurale de stimulare a creșterii și investiții orientate spre creștere economică și locuri de muncă.

Asigurarea unei continuități a viziunii strategice pe termen lung reprezintă un element fundamental al unui proces de planificare care să conducă spre o dezvoltare durabilă. De altfel, acest lucru reprezintă una din recomandările majore ale Comisiei Europene, care a subliniat constant în dialogul instituțional cu România, importanța existenței și continuității viziunii strategice în domeniul dezvoltării regionale pe termen lung (20 de ani), precum și necesitatea utilizării experienței acumulate în perioada 2007 – 2013.

Acesta este motivul pentru care Planul de Dezvoltare Regională Sud Muntenia 2014 – 2020 își propune să continue și să actualizeze direcțiile de dezvoltare formulate atât de documentele strategice de la nivel național (Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013 și Cadrul Național Strategic de Referință), cât și de cele de la nivel regional (Planul de Dezvoltare Regională 2007 – 2013, Strategia Regională de Inovare 2008 – 2013, Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă și Incluziune Socială 2009 – 2011, Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ 2009 – 2013).

Ca și element de noutate, față de Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Sud Muntenia pentru perioada 2007 – 2013, noul plan propune trei noi domenii prioritare și anume dezvoltarea urbană durabilă, protecția mediului și eficiența energetică și susținerea sănătății și a incluziunii sociale, domenii ce au fost propuse atât în urma concluziilor analizei socio-economice a regiunii, dar și în concordanță cu propunerile noilor Regulamente europene (în special în ceea ce privește dezvoltarea urbană) și Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind Programul Național de Reformă al României pentru 2013 (în mod special prevederile referitoare la sistemul sanitar și de asistență socială, precum și la îmbunătățirea eficienței energetice).

Totodată, în urma experienței acumulate în perioada 2007 – 2013, actualul Plan asigură o prioritizare a investițiilor, fundamentată mai riguros, realizarea unor investiții integrate și corelate cu politicile sectoriale.

Obiectivul general al dezvoltării regiunii este stimularea unui proces de creștere economică durabilă și echilibrată a regiunii Sud Muntenia, bazată pe inovare și favorabilă incluziunii sociale, care să conducă la creșterea prosperității și calității vieții locuitorilor săi, iar acest obiectiv este corelat cu abordarea europeană privind creșterea competitivității regiunilor și promovarea echității prin prevenirea marginalizării zonelor cu probleme de dezvoltare economică și socială.

Astfel, obiectivul implică asigurarea unui standard de viață ridicat, prin creștere și dezvoltare economică, socială și teritorială echilibrată, bazată pe inovare, utilizarea eficientă a resurselor și favorabilă incluziunii sociale.

Scopul strategic reflectă abordarea concentrată, integrată și flexibilă pentru îmbunătățirea competitivității și capacității inovatoare a economiei regiunii în vederea creșterii economice, pentru reducerea disparităților economice și sociale existente în interiorul regiunii și creșterea gradului de includere a comunităților dezavantajate în viața economică a acesteia, pentru protejarea și îmbunătățirea condițiilor de mediu și a biodiversității și pentru folosirea rațională a resurselor naturale.

Atingerea obiectivului strategic general se va face printr-un set de obiective strategice specifice, ce reflectă combinația aspirațiilor sociale, economice și de mediu ale regiunii. Prin obiectivele specifice, planul urmărește eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea pe ansamblu a regiunii, exploatând totodată avantajele care furnizează oportunități de dezvoltare. Împreună, cele șapte obiective specifice vor contribui la obținerea prosperității regiunii, asigurând totodată o dezvoltare pe termen lung a comunităților acesteia.

Direcții strategice

Pe baza strategiei regionale de dezvoltare au fost identificate următoarele direcții strategice de dezvoltare locală, direcții ce vor urmate și puse în practică prin stabilirea de obiective strategice și de obiective specifice.

Pentru perioada 2014 -2020, direcțiile de dezvoltare locală ale municipiului Giurgiu sunt următoarele:

Creșterea accesibilității localității, dezvoltarea infrastructurii și sprijinirea dezvoltării urbane integrate și durabile;

Creșterea competitivității locale prin promovarea inovării și specializării inteligente și dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea productivității și antreprenorial

Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie verde în vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, protecția mediului și creșterea eficienței energetice

Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calității în sectoarele educație, sănătate și servicii sociale

Obiective strategice

Obiectivele strategice specifice ce vor ghida implementarea Planului și care printr-o abordare cuprinzătoare și integrată urmăresc revitalizarea economică și socială a regiunii, sunt:

1. Creșterea atractivității și accesibilității regiunii Sud Muntenia prin dezvoltarea mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promovării dezvoltării durabile;

2. Dezvoltarea policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane;

3. Creșterea economiei regionale prin stimularea competitivității IMM-urilor autohtone și consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării;

4. Protejarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale și a patrimoniului natural;

5. Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă;

6. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale de calitate și promovarea incluziunii sociale;

7. Creșterea rolului așezărilor rurale și a contribuției agriculturii la economia regiunii Sud Muntenia.

În procesul de dezvoltare al Planului de Dezvoltare Regională 2014 – 2020, parteneriatul regional a recunoscut importanța fundamentală privind includerea în structura acestuia a trei obiective orizontale sau transversale, care vor fi aplicate tuturor priorităților și măsurilor individuale și care vor contribui la creșterea competitivității regiunii Sud Muntenia.

Cele trei obiective orizontale sunt: sustenabilitatea mediului, oportunități egale, inovare și societatea informațională.

În contextul viziunii strategiei de dezvoltare și totodată, pentru atingerea prosperității economice și sociale și îmbunătățirea calității vieții populației regiunii, este esențială trecerea către o societate informațională bazată pe cunoaștere. Creșterea competitivității regiunii printr-o abordare strategică a utilizării TIC, constituie un potențial considerabil pentru întărirea coeziunii economice și sociale.

Aplicarea TIC în cadrul Planului trebuie să fie înțeleasă în sensul ei larg, urmărind sprijinirea în egală măsură atât a tehnologiilor cât și a activităților dependente de acestea și care urmăresc obținerea beneficiului economic și social. Planul urmărește să promoveze adoptarea în cadrul regiunii a TIC printr-o serie de inițiative în domeniul învățământului, comerțului, afacerilor și la nivelul comunităților, cu scopul de a reduce și elimina unde este posibil efectul generat de nivelul scăzut al acesteia.

Strategia regională se concentrează pe șapte priorități cheie, care individual sau în combinație, contribuie la implementarea acesteia, asigurând prin structură și conținut corelarea între acțiuni și obiectivele strategice.

Strategia va fi deci implementată pe baza următoarelor priorități cheie, ce sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii și sunt conforme și cu Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2014 – 2020, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Prioritatea 1 – Dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale și regionale

Prioritatea 2 – Dezvoltare urbană durabilă

Prioritatea 3 – Creșterea competitivității economiei regionale pe termen lung

Prioritatea 4 – Protecția mediului și creșterea eficienței energetice

Prioritatea 5 – Susținerea educației și ocupării forței de muncă

Prioritatea 6 – Susținerea sănătății și asistenței sociale

Prioritatea 7 – Dezvoltarea rurală și agricultură

Fiecare din prioritățile de mai sus conține un set de măsuri corespondente ce prezintă tipurile de acțiuni care trebuie întreprinse pentru atingerea obiectivului strategic stabilit.

Prioritatea nr 1. DEZVOLTAREA DURABILĂ A INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI REGIONALE are ca obiectiv creșterea atractivității și accesibilității regiunii Sud Muntenia prin dezvoltarea mobilității și conectivității populației, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promovării dezvoltării durabile, precum și realizarea și dezvoltarea infrastructurii ca și element central al politicilor economice ale României.

Prioritatea nr. 2. DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ are ca obiectiv dezvoltarea policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane

Justificare – Orașele dețin calități culturale și arhitecturale unice, forțe puternice de incluziune socială și posibilități excepționale de dezvoltare economică, reprezentând centre de cunoaștere și surse de creștere și inovație. Acest lucru este confirmat și de faptul că toate economiile lumii aflate în creștere predau o lecție simplă: orașele sunt cele mai puternice motoare de creștere ale unei economii. Pe plan mondial, orașele participă cu aproximativ 70% din PIB-ul global, iar în UE acest procent este de 67%.

Prioritatea nr. 3. CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMIEI REGIONALE PE TERMEN LUNG are ca obiectiv creșterea economiei regionale prin stimularea competitivității IMM-urilor autohtone și consolidarea cercetării – dezvoltării – inovării.

Justificare – creșterea economică durabilă și îmbunătățirea nivelului de trai al populației sunt determinate de dezvoltarea competitivității economiei regionale în contextul provocărilor mondiale: globalizarea, deschiderea piețelor internaționale, evoluția rapidă a tehnologiei. Dimensiunile acestor fenomene nu pot fi ușor cuantificate, însă important este ca provocările să fie mai bine înțelese și, mai departe, transformate în oportunități de economia regională.

Prioritatea 4 – PROTECȚIA MEDIULUI ȘI CREȘTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE are ca obiectiv protejarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale și a patrimoniului natural deoarece protecția mediului a devenit o problemă majoră a ultimului deceniu, fiind dezbătută la nivel mondial, fapt ce a generat numeroase dispute între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare.

La nivelul Uniunii Europene, în vederea protejării mediului, un rol esențial îl are, în primul rând, identificarea zonelor afectate, evaluarea gradului de deteriorare și stabilirea cauzelor care au produs dezechilibrele respective.

Prioritatea 5. SUSȚINEREA EDUCAȚIEI ȘI OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCĂ are ca obiectiv dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a participării la educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă.

Justificare – Uniunea Europeană și România încearcă să se redreseze în urma crizei economice și financiare mondiale grave. Ratele șomajului sunt ridicate, în special în rândul tinerilor. Criza a scos în evidență necesitatea reformării economiilor și a societăților acestora.

Europa dorește să se dezvolte printr-o creștere mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii. Pentru aceasta este necesar ca, în Statele Membre să fie îmbunătățită calitatea sistemelor de învățământ, să se întărească performanța în cercetare, să se promoveze inovarea și transferul de cunoștințe, să se folosească pe deplin tehnologiile informației și comunicațiilor și să existe certitudinea că ideile inovatoare pot fi transpuse în noi produse și servicii care generează creștere, locuri de muncă de calitate și care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea europeană și mondială.

Prioritatea 6. SUSȚINEREA SĂNĂTĂȚII ȘI ASISTENȚEI SOCIALE are ca obiectiv îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale de calitate și promovarea incluziunii sociale.

Justificare – O stare bună de sănătate este un element esențial al bunăstării umane, reprezentând o valoare în sine. Aceasta trebuie privită din prisma a două unghiuri de vedere: la nivel individual, o stare bună de sănătate permite oamenilor să își desfășoare bine activitățile și o un grad ridicat al calității vieții, iar la nivel societal, o stare de sănătate ridicată este un element cheie al capitalului uman contribuind la competitivitatea la nivel regional sau local.

Prioritatea 7. DEZVOLTAREA RURALĂ ȘI AGRICULTURA are ca obiectiv creșterea rolului așezărilor rurale și a contribuției agriculturii la economia regiunii Sud Muntenia.

Justificare – Politica agricolă a Uniunii Europene, cunoscută și sub numele de Politica Agricolă Comună, garantează menținerea unui echilibru între producția alimentară europeană și dezvoltarea economică viabilă a comunităților rurale, pe de o parte și măsurile de protecție a mediului, vizând combaterea schimbărilor climatice, gospodărirea apelor, bioenergia și diversitatea, pe de altă parte.

Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piață, îndeplinind, totodată, și alte funcții publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor așezări rezidențiale mai convenabile pentru populația din spațiul rural, precum și integrarea agriculturii cu mediul înconjurător și cu silvicultura.

CHESTIONARUL

Pentru a implementa sistemul de suport necesar modelului de management public, interactiv și transparent de eficientizare a administrației publice locale, este necesar să identificăm gradul de responsabilitate și de implicare pe care autoritățile locale îl au în elaborarea unor strategii de dezvoltare locală cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor și capacitatea managerială și decizionala a autorităților administrației publice locale de a iniția, promova și implementa o strategie care să facă posibilă creșterea bunăstării și dezvoltarea comunității locale corespunzătoare ce vor avea rolul de suport al activităților.

În cercetarea pe care mi-am propus să o realizez prin prin metoda anchetei sociologice am folosit ca instrument de culegere a datelor chestionarul.

Grup țintă: Chestionarul se adresează locuitorilor Municipiului Giurgiu.

Scopul acestui chestionar este să furnizeze informații privind activitatea în administrația publică iar răspunsurile furnizate vor sta la baza elaborării unor analize cu privire la: deficiențele și vulnerabilitățile administrației publice de la nivel local, din punct de vedere material și al resurselor umane și gradul de responsabilitate și de implicare pe care autoritățile locale îl au în elaborarea unor strategii de dezvoltare locală cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.

Obiective:

• Determinarea modului în care autoritatile locale implementează programe și proiecte care răspund la problemele comunității locale.

• Determinarea modului în care se poate măsura eficiența deservirii populației cu informații

Determinarea gradului de responsabilitate și de implicare pe care autoritățile locale îl au în elaborarea unor strategii de dezvoltare locală.

VI. BIBLIOGRAFIE

Dragos Dinca, Sistemul administrativ românesc – inspirație franceză și adaptare autohtonă, Ed.Economica, Bucuresti 2012

Dragos Dinca, Servicii publice și dezvoltare locală, Editura Lumina Lex, București 2008

Corneliu Manda, Drept admnistrativ , Tratat elementar,ediția a IVa,Ed. Lumina Lex, București 2007

Strategia de dezvoltare a Muncipiului Giurgiu, Strategia de dezvoltare locală 2014 – 2020

Felix A. Nigro si Lloyd G. Nigro, Modern Public Administration (Editia a II, 1989)

Melin J. Dubnick and Barbara S. Romzek, Public Administration Challenges, Choices, Consequences (1990)