Responsabilitatea Sociala Corporativa O Actiune In Cadrul Organizatiilor Moderne
RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ- O ACȚIUNE NECESARĂ ÎN CADRUL ORGANIZAȚIILOR MODERNE
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ-NOȚIUNI TEORETICE
1.1 Concepte, teorii și tendințe ale responsabilității sociale corporative
1.2 Dimensiunile responsabilității sociale corporative
1.3 Beneficiile oferite de programele de CSR
1.4 Costurile și riscurile asociate programelor de responsabilitate socială
1.5 Tipuri de programe CSR
1.6 Motive pentru implicarea companiilor în acțiuni responsabile social
CAPITOLUL 2. PREZENTARE S.C OMV PETROM S.A
2.1 Scurt istoric al societății al companiei Petrom
2.1.1 Sediul Petrom
2.2 Misiune, strategii și obiective
2.3 Portofoliul de activități
2.4 Structura acționariatului și structura organizatorică
2.5 Indicatori de evaluare generală Petrom
2.6 Clienții și concurenții Petrom
2.7 Analiza SWOT
CAPITOLUL 3 PROIECTE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ
3.1 Rolul CSR în Petrom
3.2 Dezvoltarea durabilă în viziunea companiei Petrom
3.2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă “Resourcefulness
3.2.2 Implementarea conceptului “Resourcefulness
3.2.3 Aplicarea conceptului “Resourcefulness
3.2.4 Drepturile Omului- stâlpul conceptului “Resourcefulness
3.2.5 Angajații Petrom
3.2.6 Integrarea “Resourcefulness” în programele de dezvoltare continuă
3.3 Succesul Petrom în concordanță cu Responsabilitatea Socială
3.4 Proiecte și premii obținute ca urmare a implicării în comunități
3.4.1 Principalele proiecte pentru comunități
3.4.2 Premii și recunoaștere obținute de Petrom ca urmare a implicării în problemele comunității
3.5 Performanța în detaliu a grupului Petrom
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Introducere
Această lucrare își propune să analizeze cea mai importantă companie de petrol și gaze din România și din Sud-Estul Europei, Petrom, cu denumirea oficială: S.C OMV PETRM S.A și totodată, să evidențieze rolul și impactul acesteia în societatea românească, bazându-se pe un comportament de business responsabil, punând accent pe oameni și folosirea responsabilă a resurselor naturale și financiare, ducând în acest mod la o dezvoltare sustenabilă.
Primul capitol cuprinde concepte, teorii și tendințe privind responsabilitatea socială corporativă, beneficiile oferite de programele de CSR (corporate social responsibility), costurile și riscurile asociate programelor de responsabilitate socială precum și tipurile de programe CSR.
Al doilea capitol reprezintă o scurtă prezentare a societății S.C OMV PETROM S.A și cuprinde obiectul de activitate al societății, un scurt istoric, viziunea, misiunea și obiectivele sale precum și analiza Swot care are un rol esențial în strategia oricărei companii.
Ultimul capitol reprezintă un studiu de caz privind performanța legată de dezvoltarea durabilă a companiei Petrom, prin implementarea conceptului ”Resourcefulness”, care reprezintă un mod de a obține performanță durabilă pentru creștere într-un mod responsabil, campaniile menite să susțină Responsabilitatea Socială Corporativă, precum și performanța în detaliu a companiei.
CAPITOLUL 1
RESPONSABILTATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ
NOȚIUNI TEORETICE
Concepte, teorii și tendințe ale responsabilității sociale corporative
Deși în literatura românească conceptul de responsabilitate socială corporativă este vehiculat recent, acesta a dobândit dimensiuni veritabile la începutul anilor 1950, cu o accelerație considerabilă spre anul 2000.
În acest sens, se poate constata, că atât țările Uniunii Europene cât și Comisia Europeană acordă un interes din ce în ce mai mare responsabilității sociale corporative, aceasta din urmă definind-o drept „un concept prin care întreprinderile își integrează aspecte de ordin social și mediu înconjurător în propriile operațiuni economice și interacționează cu principalii actori din domeniul lor de interes în mod voluntar”.
CSR (Corporate Social Responsability) sau varianta în limba română RSC (Responsabilitatea Socială a Corporațiilor) cu echivalentul responsabilitate socială corporativă, a intrat în peisajul academic și de afaceri din România în ultimii zece ani deși, de cele mai multe ori termenul este folosit impropriu.
În acest sens, se poate constata că tot mai multe întreprinderi au început să integreze în strategiile sale de business principiile responsabilității corporative, scopul fiind acela de a crea un impact pozitiv în societate și de asemenea de a duce la rezultate pozitive durabile.
În evoluția sa, termenul de responsabilitate socială a preluat diverse abordări:
Obligație socială: Scopul unei companii în societate este acela de a obține profit, încadrându-se în limitele legislației. „Datorită faptului că societatea admite existența întreprinderilor, obligația socială a acestora constă în obținerea profitului”.
Reacție socială: Întreprinderea este menită nu numai să asigure societatea cu bunuri
și servicii, dar și să aibă grijă de unele din problemele sociale existente, legate de ocrotirea mediului, combaterea șomajului, etc. Cheltuielile pentru programele sociale și filantropice reduc profitul curent, dar pe termen lung, creează circumstanțe sociale favorabile și, respectiv, un venit constant.
Raspundere socială: Evoluând, conceptul de reacție socială s-a transformat în
prezent, în cel de răspundere socială, aceasta incluzând adoptarea unei poziții de sprijin pentru problemele publice, acțiunile în favoarea grupurilor defavorizate, anticiparea nevoilor viitoare ale societății și acțiunilor pentru satisfacerea lor.
”În ceea ce privește prima abordare (obligația socială), aceasta se bazează pe lucrările lui Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie, care consideră că scopul fundamental pentru care societatea creează firmele este acela de a produce bunuri și servicii și de a maximiza profiturile. În consecință, singura responsabilitate socială a firmelor constă în utilizarea cu maximă eficiență a resurselor de care dispune fiecare și de creștere a profitului în limitele legii”.
Howard R. Bowen, supranumit și „părintele CSR-ului” a publicat în anul 1953 cartea „Responsabilitatea socială pentru oameni de afaceri”, definind conceptul de responsabilitate socială corporativă ca fiind „obligațiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de a lua acele decizii, sau de a urma acele direcții care sunt agreate în termeni de valori și obiective de către societatea noastră”.
O altă definiție destul de relevantă este cea dată de profesorul Gh. Gh. Ionescu, potrivit căreia „Responsabilitatea socială a unei întreprinderi desemnează obligațiile întreprinderii voluntar acceptate (cu excepția forțelor coercitive date de lege), față de grupurile constituite în societate”.
Deci, „se poate afirma că CSR se referă la considerarea impactului general pe care o companie îl produce asupra societății și la necesitatea de a gestiona responsabil și în mod specific impactul individual asupra fiecărui grup de stakeholderi, în întregul spectru al acestora (de la angajați la comunitate, de la furnizori la clienți și de la investitori și creditori la stat, păstrând în centrul atenției acționarii)”.
În acest sens, Balabanis plasează responsabilitatea socială a corporațiilor la granița dintre așteptările societății și etica în afaceri. El intărește această afirmație, argumentând că responsabilitatea socială corporativă nu este decât un alt aspect al responsabilității manageriale ca urmare a dezvoltării capitalismului.
O companie responsabilă din punct de vedere social trebuie:
Să se concentreze asupra indivizilor- Responsabilitatea socială a corporațiilor își îndreaptă atenția către toți partenerii de afaceri, însă aceasta se va evalua prin prisma implicațiilor sale asupra indivizilor (angajați, manageri, cetățeni);
Să realizeze o ”moștenire” conceptuală corporativă, etica fiind integrată în procesul de invățare și pregătire profesională și instituind procesele prin care această etică să se reflecte în tot ceea ce face compania;
Să pună angajații pe primul loc, focalizându-și atenția în permanență asupra lor și în același timp prețuindu-i ca pe cele mai de valoare active și cei mai buni ambasadori ai companiei;
Să cunoască în detaliu oricare comunitate în cadrul căreia își desfășoară activitatea, inclusiv cultura și tradițiile acesteia;
Să încheie parteneriate benefice pentru ambele părți, dar nu din rațiuni de publicitate și marketing, ci pentru a realiza obiective de responsabilitate socială corporativă;
Să măsoare cu atenție impactul a ceea ce face;
Să raporteze în detaliu rezultatele obținute atât în interiorul companiei cât și în exteriorul acesteia, în așa fel încât informațiile să ajungă la toate grupurile cointeresate.
Așadar, fiind vorba de un concept destul de complex, se poate observa varietatea definițiilor Responsabilității Sociale Corporative, câteva dintre ele fiind menționate anterior. Însă, foarte important de precizat este faptul că toate defințiile Responsabilității Sociale Corporative existente în literatura de specialitate fac trimitere la două caracteristici extrem de importante, și anume:
crearea unor relații de parteneriat pe termen lung;
caracterul voluntar al CSR-ului, acesta implicând responsabilități morale asumate de companii, pe lângă cele impuse de lege.
1.2 Dimensiunile responsabilității sociale corporative-Piramida Responsabilității Sociale
Responsabilitatea socială a unei companii cuprinde patru categorii de atribuții cu trăsături bine definite, rezultate din legătura permanentă a organizației cu societatea în care acționează.
Astfel, Archie Carroll, considerat “urmașul” lui Bowen, (1979) descrie patru tipuri de responsabilități sociale de afaceri: economică, juridică, etică și filantropică, acestea formând piramida responsabilității sociale.
Cu alte cuvinte, responsabilitatea socială corporativă înseamnă că o companie “depășește așteptările economice (societatea așteaptă ca o companie să producă bunuri și servicii pe care să le vândă cu un profit), legale (respectarea legii), etice (tipuri de comportamente și norme etice pe care societatea asteaptă să fie respectate) și discreționare (activități voluntare cum ar fi contribuțiile filantropice) pe care societatea le are de la organizații într-un anumit moment în timp”.
Fig. 1.1 Piramida responsabilității sociale corporative
Sursa: Carroll. 1991. p. 42
Responsabilitățile economice
În concepția lui M. Friedman „există doar o singură responsabilitate socială a managerului- să folosească resursele și energia în activități destinate creșterii profitului atât de mult cât îi permit regulile și să se angajeze în competiția deschisă și liberă fără înșelăciune și fraudă”.
Responsabilitățile legale sunt cele definite și impuse de către guvern prin legislația
în vigoare, și pe care organizațiile trebuie să le respecte (ex: a acționa conform reglementărilor guvernamentale și cerințelor legale, a furniza bunuri și servicii care respectă cel puțin cerințele legale minime, a fi un cetățean ce se comportă corespunzător legii, etc).
Responsabilitățile etice
Aceste responsabilități se referă la obligațiile conducătorilor și a celorlalți membri ai organizației de a se se comporta corect, cinstit, respectând drepturile omului și normele etice, societatea dorind în același timp ca organizațiile să urmeze legile morale, dincolo de cele juridice.
În acest sens, Carroll susține că “responsabilitățile etice constau în ceea ce societatea așteaptă din partea corporațiilor, dincolo de cerințele economice și legale”.
Responsabilitățile filantropice
Acestea se referă la faptul că organizațiile pot lua inițiativa de a se implica voluntar și de a acționa asupra îmbunătățirii comunității locale și societății în care își desfașoară activitatea, prin diverse inițiative, cum ar fi: acordarea unor facilități pentru personalul salariat, donații în produse sau servicii, sponsorizări, burse, finanțări, precum și alte modalități generoase.
Diferența dintre responsabilitatea etică și cea filantropică constă în aceea ca ă responsabilitate socială a managerului- să folosească resursele și energia în activități destinate creșterii profitului atât de mult cât îi permit regulile și să se angajeze în competiția deschisă și liberă fără înșelăciune și fraudă”.
Responsabilitățile legale sunt cele definite și impuse de către guvern prin legislația
în vigoare, și pe care organizațiile trebuie să le respecte (ex: a acționa conform reglementărilor guvernamentale și cerințelor legale, a furniza bunuri și servicii care respectă cel puțin cerințele legale minime, a fi un cetățean ce se comportă corespunzător legii, etc).
Responsabilitățile etice
Aceste responsabilități se referă la obligațiile conducătorilor și a celorlalți membri ai organizației de a se se comporta corect, cinstit, respectând drepturile omului și normele etice, societatea dorind în același timp ca organizațiile să urmeze legile morale, dincolo de cele juridice.
În acest sens, Carroll susține că “responsabilitățile etice constau în ceea ce societatea așteaptă din partea corporațiilor, dincolo de cerințele economice și legale”.
Responsabilitățile filantropice
Acestea se referă la faptul că organizațiile pot lua inițiativa de a se implica voluntar și de a acționa asupra îmbunătățirii comunității locale și societății în care își desfașoară activitatea, prin diverse inițiative, cum ar fi: acordarea unor facilități pentru personalul salariat, donații în produse sau servicii, sponsorizări, burse, finanțări, precum și alte modalități generoase.
Diferența dintre responsabilitatea etică și cea filantropică constă în aceea ca aceasta din urmă nu trebuie analizată prin prisma moralității, comunitatea dorind în acest sens ca firmele să se implice în diverse moduri în programe de ajutor umanitar, dar ea nu privește firmele ca nefiind morale daca nu fac astfel.
Caracteristicile etice și filantropice ale responsabilității sociale pot fi descrise mai detaliat, făcând comparații, pentru a înțelege mai bine sensul fiecăreia.
Tabel nr.1.1
Componentele etice și filantropice ale responsabilității sociale
Sursa: Carroll, A.B. (1991).The Pyramid of Corporate Social Responsability: Toward the Moral Management of Organizational Stakeholders.Business Horizons.
1.3 Beneficiile oferite de programele de CSR
“Unele companii au ajuns la concluzia că menținerea unor relații bune cu comunitățile în cadrul cărora își desfășoară activitatea poate ajuta la contracararea unor probleme neprevăzute, la evitarea conflictelor și ostilităților, la crearea unui mediu mai bun pentru angajații din afara zonei respective, la recrutarea angajaților din zona respectivă și, nu în ultimul rând, la construirea unor relații solide cu oamenii și companiile din zona respectivă”.
Activitatea de CSR a unei companii poate fi privită și ca o strategie de marketing, derularea programelor de CSR determinând o serie de avantaje atât la nivelul companiei, cât și la nivelul societății, acestea din urma ținând de binele și de interesul public.
Astfel, „o analiză a rapoartelor privind strategiile de afaceri în companii vest-europene și nord-americane, care include o componentă referitoare la CSR permite identificarea unor elemente de natura efectelor intangibile. Acestea pot contribui la creșterea avantajelor competitive, astfel transformându-le în efecte tangibile”.
Beneficiile realizate sunt reprezentate, în primul rand de cei trei ”R”, și anume: recunoaștere, reputație, recunoștință.
Fig.1.2 Cei trei ”R”
Reducerea costurilor
Acesta reprezintă un beneficiu extrem de important în cadrul unei companii. Un număr important de companii au raportat faptul că unele inițiative CSR pot reduce costurile de operare, ducând totodată la creșterea performanțelor financiare.
Atragerea și menținerea angajaților
Pentru orice companie care lucrează într-un mediu puternic concurențial, angajații reprezintă o sursă vitală, de aceea pentru a asigura o performanță durabilă, atât compania, cât și personalul trebuie să se îmbine armonios. Astfel, se observa faptul că din ce în ce mai mulți angajați simt nevoia de a fi mândri de compania la care lucrează, preferând să lucreze la o companie percepută ca fiind responsabilă și cu o bună reputație, decât să aibă un salariu mai mare.
Așadar, se poate constata cu ușurință că responsabilitatea unei companii reprezintă un factor destul de important de decizie pentru alegerea locului de muncă.
Motivația și productivitatea angajaților
În acest sens se poate preciza faptul că un număr considerabil de companii au raportat faptul că activitățile de CSR au un impact benefic asupra angajaților, motivându-i să se implice direct în aceste inițiative, contribuind astfel la îmbunătățirea comunicării între angajați, întărirea spiritului de echipă, precum și la creșterea eficienței și a profitabilității.
De asemenea, implicarea angajaților în programe de CSR creează un sentiment pozitiv și puternic în randul acestora, din ce în ce mai mulți angajați resimțind nevoia de a fi mândri de compania în care își desfașoară activitatea.
Îmbunătățirea calității și implicit a companiei
O performanță organizațională în ceea ce privește adoptarea practicilor de CSR poate influența într-un mod pozitiv reputatația companiei, acest lucru fiind susținut și de un număr mare de companii care au raportat faptul că activitățile din domeniul CSR-ului s-au dovedit a fi utile, contribuind la crearea unor relații bune cu diferiți parteneri de afaceri;
Poziționarea companiei pe o treaptă superioară în societate reprezintă un alt
beneficiu în cadrul companiilor cu o puternică responsabilitate socială, investițiile în cadrul CSR-ului având drept scop îmbunătățirea accesului pe piața existentă, precum și pătrunderea pe noi piețe, crescând în acest fel loialitatea clienților.
Concurența în privința accesului la resurse
Profesorul Gh. Gh. Ionescu este de părere că: „O tradiție bună în gestiunea performanțelor sociale și de mediu și o dorință demonstrată de a coopera cu stakeholderi în ce privește preocupările lor poate crește rata de succes în competiția cu alte firme pentru accesul la resurse precum energia, mineralele, pădurile”.
Pornind de la varietatea beneficiilor obținute prin adoptarea principiilor de CSR în politica organizației, D. Wood definește trei principii care determină asumarea responsabilității sociale:
Companiile sunt și „instituții sociale”, acest lucru obligându-le să-și folosească puterea într-un mod responsabil;
Companiile sunt responsabile, în ceea ce privește impactul pe care îl generează asupra mediului în care activează;
Managerii sunt „agenții morali”, și se caracterizează prin faptul că reprezintă modele de nivel comunitar, fiind obligați să-și execute în mod responsabil prerogativele decizionale.
În ceea ce privește primul principiu din cele trei referitoare la asumarea responsabilității sociale, tot mai multe persoane cu studii academice profunde au ajuns la ideea că firmele nu mai pot fi privite ca instituții private, ci ca instituții sociale.
1.4 Costurile și riscurile asociate programelor de responsabilitate socială
Adoptarea unor programe de responsabilitate socială trebuie analizată nu doar prin beneficiile sale, ci și prin prisma costurilor și riscurilor care ar putea apărea, acestea reducându-se treptat, pe masură ce programele sunt implementate.
Costuri financiare care se pot transfera la clienti sub forma prețului majorat
Creșterea prețului poate duce la o poziție concurențială mai puțin benefică, deschizând oportunități concurenților care nu au adoptat programe de CSR dar care au menținut prețul stabilit inițial.
Costul efectiv al programelor de responsabilitate socială
Este un lucru cert că organizațiile nu pot susține programe de responsabilitate socială fără un cost efectiv. În unele situații, costurile programelor sociale pot fi acoperite de veniturile mari, pe termen scurt, în alte situații însă acest lucru nefiind posibil. Așadar, este necesar ca firma să se implice în acele programe de CSR care să nu-i afecteze activitatea și imaginea pe termen lung.
Un alt cost al implicării în programele de responsabilitate socială îl reprezintă lipsa de interes a publicului
Pot fi cazuri în care anumite persoane nu doresc a fi implicate în rezolvarea problemelor sociale prin adoptarea unor programe de responsabilitate social.
Profitabilitatea, productivitatea și eficiența organizației pot fi afectate de programele sociale
Prin programele de responsabilitate socială derulate de către organizații, acestea își mențin obiectivele și scopurile propuse, obținând avantaje considerabile, în caz contrar aceste programe aducând prejudicii companiei, afectând atât imaginea, cât și derularea activității.
Firmele pot folosi programe neadecvate, ba chiar ilegale
“Mai multe firme instituie programe sociale care să prevină anumite probleme constatate de ele, dar generează astfel probleme noi; există firme care prin programele derulate, avantajează la angajare categoriile minoritare, considerând că un astfel de program este deosebit de echitabil și moral, fără a sesiza aspectul discriminatoriu”.
1.5 Tipuri de programe CSR
Programele de CSR pot fi împărțite diferit conform mai multor tipologii, cea mai des întâlnită în literatura de specialitate și cea mai utilă fiind considerată cea realizată de Philip Kotler și Nancy Lee în cartea “Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your Cause”.
Promovarea unei cauze
Obiectivele acestui program de CSR le constituie promovarea, susținerea și creșterea notorietății unei cauze sociale, precum și motivarea și convingerea publicului de a participa în sprijinul unei anumite cauze sociale.
Acest sprijin poate fi direct, prin donații de diverse tipuri sau sub forma contribuției la creșterea notorietății, a gradului de conștientizare cu privire la cauza respectivă.
Marketingul legat de o cauză
În cadrul acestui tip de program CSR se are în vedere promovarea companiei prin
creșterea cifrei de afaceri în paralel cu promovarea unei cauze sociale. Mai exact, clienții pot contribui în mod direct la rezolvarea unor probleme de natură socială, culturală, numai în cazul în care achiziționează produse și servicii ale companiei care urmează să realizeze acele acte caritabile.
Marketingul social
Acest tip de program vizează schimbarea comportamentului publicului din unul negativ în unul pozitiv.
În acest sens, este important de precizat faptul că o campanie de marketing social are succesul dorit în momentul în care există o legatură între imaginea companiei și problema de ordin social, aceasta din urmă fiind considerată importantă pentru clienții săi.
Acțiuni filantropice
Acestea reprezintă cel mai vechi tip de inițiativă CSR, prin care organizația contribuie în mod direct, cu bani, produse sau servicii la sprijinirea unei cauze.
Identificarea tipurilor de acțiuni filantropice permite evidențierea avantajelor și dezavantajelor fiecăreia:
Donații în bani, ca raspuns la solicitările autorităților locale sau a unor persoane cointeresate. Dezavantajul acestui tip de acțiune constă în aceea că întreprinderea își alocă resursele sale financiare în baza unor raționamente subiective și spontane în același timp. Avantajul însă îl reprezintă contribuția la soluționarea unei probleme sociale concrete.
Filantropia în scopuri de promovare, aceasta fiind orientată către îmbunătățirea imaginii întreprinderii și implicit a mărcii. În acest caz, compania susține o problemă socială importantă, dorind ca societatea să o asocieze cu denumirea companiei sau un anumit brand.
Filantropia strategică, care se realizează prin utilizarea unor proiecte, activități și campanii investiționale, orientate spre scopuri strategice, cu rezultate pozitive.
Voluntariat în comunitate
Acesta reprezintă o formă clasică de responsabilitate socială, prin intermediul acestuia, angajații organizației participând din proprie inițiativă la activități menite să sprijine comunitățile în care acționează.
Printre acțiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul angajaților se numară:
Promovarea voluntariatului ca valoare organizațională;
Recrutarea, selectarea și organizarea echipelor de voluntariat;
Sprijinirea angajaților pentru ca acestia să găsească o cauză potrivită de a voluntaria, oferind resurse sau programe de “matching” (ex: prin intermediul unor cataloage, al unor programe software, etc);
Oferirea de zile libere plătite, pe care angajații să le folosească pentru a voluntaria pentru anumite cauze sociale;
Acordarea de finanțări ONG-urilor (orgnizații non-guvernamentale) care vor reuși să îi convingă pe angajații companiei să voluntarieze (ex: sumele donate sunt proporționale cu numărul de ore voluntariate de angajații companiei pentru un anumit ONG);
Recunoașterea angajaților care s-au remarcat prin acțiuni pozitive în cadrul acțiunilor de voluntariat.
Practici de afaceri responsabile social
Prin intermediul practicilor de afaceri responsabile social, compania are posibilitatea de a-și îmbunătăți, din proprie inițiativă, modul de operare, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător și totodată, la binele comunității.
Pentru realizarea acestui obiectiv, compania poate adopta anumite practici, cum ar fi:
Designul locațiilor în care activează (ex. proiectarea sediilor, a unităților de producție sau de desfacere în așa fel incât să existe un nivel mai mare de siguranță, să fie protejat mediul, să scadă consumul de energie etc.);
Îmbunătățirea proceselor de producție (ex. eliminarea deșeurilor, reducerea nivelului de substanțe chimice folosite ca îngrășăminte etc.);
Retragerea unor produse care pot fi considerate dăunatoare, chiar dacă nu sunt ilegale;
Alegerea unor materiale de producție și de ambalare care să protejeze mediul (ex. să permită reducerea cantității de deșeuri, să faciliteze procesul de reciclare, să elimine emisiile toxice etc.);
Oferirea de informații obiective si reale despre produse (ex. ambalajele conțin și informații despre: efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activități fizice necesar pentru a arde caloriile sau grăsimile pe care le conține un produs etc.);
Dezvoltarea de programe care să urmarească binele angajaților (ex. asistență medicală, consiliere psihologică, facilități pentru recreere sau sport etc.);
Asigurarea unor politici de marketing responsabile în special în ceea ce îi priveste pe copii (ex. să nu fie permisă vânzarea online copiilor minori, să retragă programele de marketing ale unor produse cu potențial dăunator din școli etc.);
Îmbunătățirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilități (ex. rampe de acces în magazine, site-uri web accesibile etc.).
1.6 Motive pentru implicarea companiilor în acțiuni responsabile social
În prezent, atât imaginea unei companii cât și identitatea sa corporativă au devenit din ce în ce mai importante, implicarea în comunitate precum și în proiecte de responsabilitate socială fiind esențială pentru orice companie care dorește să-și asigure succesul și reușita în afaceri.
În continuare sunt prezentate câteva dintre motivele pentru care companiile se implică sau adoptă acțiuni responsabile social:
Motivul rațional (sau pragmatic):
Acesta este unul dintre motivele cele mai importante pentru care o companie se implică în acțiuni sociale, asumându-și responsabilități din ce în ce mai mari, având drept scop profitabilitatea, îmbunătățirea imaginii precum și crearea unui avantaj competitiv.
Motivul deontologic
“Literatura de specialitate pornește de la premisa că afacerile au o datorie de ordin moral față de societate și față de comunitatea în care își desfășoară activitățile; aceste obligații corporative nu se reduc la simpla maximizare a profiturilor, ci vizează acțiuni voluntare ale companiilor pentru bunăstarea societății în ansamblu. Raționamentul din spatele acestui argument este următorul: societatea este cea care permite afacerilor să existe, deoarece activitățile economice și comerciale apar ca urmare a existenței unei nevoi sociale, ce trebuie satisfăcută în mod corect și rațional, drept pentru care afacerile au o datorie morală față de societate, datorie concretizată într-un comportament etic și responsabil social”.
Motivul presiunii sociale
Datorită concurenței din ce în ce mai acerbe existente pe piață, precum și a cerințelor mediului social din ce în ce mai accentuate și mai exigente, compania poate fi “forțată” să se implice în acțiuni de responsabilitate socială. În acest sens, este un lucru cert faptul că societatea are anumite așteptări de la companii în ceea ce privește responsabilitatea socială a acestora, renegând și respingând în același timp pe cele care nu dau dovadă de seriozitate și de responsabilitate.
“Deși, în general, companiile afirmă că acțiunile lor responsabile social sunt dictate de raționamente deontologice, în realitate motivul rațional sau cel al presiunii sociale este cel care determină companiile să își reconsidere și să își actualizeze continuu politica de CSR”.
Luând în considerare toate cele menționate anterior, responsabilitatea socială corporativă “desemnează o atitudine a companiei față de societate prin care obținerea succesului se realizează prin respectarea legii, prin asumarea unui comportament etic, prin acordarea unei atenții deosebite mediului înconjurător și prin luarea în considerare a nevoilor și intereselor tuturor partenerilor”.
CSR a devenit treptat un pilon important al strategiei organizațiilor de afaceri și, deși conceptul de responsabilitate socială este vehiculat recent în literatura românească, tot mai multe companii încearcă să-l implementeze în practicile lor de sustenabilitate.
Este foarte important de precizat faptul că prin implementarea conceptului de responsabilitate socială, organizațiile contribuie la dezvoltarea și la îmbunătățirea nivelului calitativ și sustenabil al societății moderne.
De asemenea, prin adoptarea unor programe de CSR, organizațiile pot beneficia de multiple beneficii (reducerea costurilor, creșterea cifrei de afaceri, reducerea riscurilor, motivarea angajaților, îmbunătățirea imaginii, etc.) ceea ce este benefic pentru orice companie care dorește să se dezvolte într-o manieră durabilă și responsabilă.
Prin urmare, se poate spune că responsabilitatea socială corporativă reprezintă o practică modernă, prin care orice companie își asumă grija pentru mediu, comunitate și angajați, vizând în același timp dezvoltarea companiei, a partenerilor acesteia și a comunităților în care respectiva organizație își desfașoară activitatea.
Așadar, trebuie menționat faptul că deși responsabilitatea socială corporativă este foarte dezvoltată la nivel teoretic și conceptual (așa cum s-a putut observa și la începutul capitolului 1), aceasta nu este optim implementată din punct de vedere practic, în România, multe companii preferând campaniile de relații publice în detrimentul celor de responsabilitate socială.
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA GENERALĂ A S.C OMV PETROM S.A
2.1 Scurt istoric al societații S.C OMV PETROM S.A
Compania Petrom reprezintă cel mai mare si totodată cel mai important producător de petrol și gaze din Sud-Estul Europei, deținând activitați în sectoarele: Explorare și producție, Gaze Naturale și Energie, Rafinare și Marketing.
Aceste trei segmente reprezintă de fapt obiectul principal de activitate, a căror dezvoltare durabilă este avută permanent în vedere în desfășurarea activităților din cadrul lor.
Petrom SA a fost înființată în anul 1991 sub forma Regiei Autonome a Petrolului RA, care va fi reorganizată în 1997 sub forma Societății Naționale a Petrolului Petrom SA.
În anul 1996 a fost înființată Compania Română de Petrol, societate comercială pe acțiuni, prin reorganizarea societăților comerciale "Rafirom" – S.A. București, "Peco" – S.A. București și "Petrotrans" – S.A. Ploiești.
În anul 1997, Compania Română de Petrol, care deținea toate cele zece rafinării din România, alături de câmpurile de extracție, de depozitare si de stațiile de benzină, a fost divizată. Opt dintre rafinării au funcționat pe cont propriu iar restul activelor au intrat în proprietatea Societății Naționale a Petrolului (SNP) Petrom.
Prin urmare, Societatea Națională a Petrolului a dobândit două rafinării, și anume: Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești.
Doi ani mai târziu, în 1999 s-a realizat prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de up-stream, demarându-se totodată prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital.
În anul 2001, acțiunile OMV PETROM S.A (SNP) au fost listate la Bursa de Valori București. Prima dată de tranzacționare a acțiunilor OMV Petrom a fost 3 septembrie iar prețul de închidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.
În următorii doi ani, 2002 respectiv 2003 au avut loc mai multe momente importante din istoria Petrom și anume: demararea procesului de privatizare prin apariția în presa din România dar și cea internațională a anunțului pentru selectarea consultantului; semnarea acordului cu BERD pentru suma de 150 milioane USD reprezentând un împrumut sindicalizat pre-privatizare; inițierea și pregătirea primului stadiu al procesului de privatizare si finalizarea primei etape a procesului de privatizare odată cu aprobarea strategiei de privatizare a SNP Petrom.
În anul 2004, SNP Petrom a fost achiziționat de către societatea austriacă OMV, schimbându-și denumirea în Petrom S.A. Prin urmare, OMV a devenit acționar majoritar al OMV Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominală de 0,1 lei pe acțiune.
În anul 2007, Petrom a semnat contractul de construcție pentru Petrom City, care urma să fie noul sediu central al companiei. De asemenea, în același an, grupul Petrom a instituit Petrochemicals Argeș, o companie care a preluat activitațile petrochimice ale rafinăriei Arpechim și care a fost achiziționată de către Ministerul Economiei pentru suma de 150 milioane de euro.
Începând cu 1 ianuarie 2010, compania Petrom și-a schimbat denumirea în OMV Petrom S.A, ca urmare a deciziei luate de către Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor, însa atât sigla companiei, cât și denumirea mărcii comerciale rămân neschimbate.
2.1.1 Sediul Petrom
Începând cu ianuarie 2010, Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din România a inaugurat noul sediu, Petrom City, în urma unei investiții de aproximativ 130 de milioane euro, fiind amplasat în zona de nord a Bucureștiului, mai exact în zona Străulești.
Proiectul Petrom City a demarat în anul 2007, înaintea declanșării crizei economice mondiale, și reprezintă cea mai mare investiție facută de o firmă care activează în România într-un sediu propriu.
Acesta reprezintă un complex care cuprinde cinci clădiri și care a fost realizat pe locul unui fost depozit de produse petroliere în a cărei reabilitare ecologică s-au investit peste 10 milioane de euro.
2.2 Misiune, strategii și obiective
Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România și din Sud-Estul Europei, și-a propus obiective puternice pentru a continuă să asigure un nivel constant al producției de petrol și gaze pe teritoriul României, anunțând direcțiile strategice pentru anul 2021. Acestea din urmă au fost aprobate de către Consiliul de Supraveghere, pe dată de 15 iunie 2012.
Așa cum a declarat și Mariana Gheorghe (CEO Petrom), printr-un comunicat de presă, “direcțiile strategice ale Petrom pentru 2021 le reconfirmă pe cele existente anterior în Strategia pentru 2015, asigurând astfel continuitate în dezvoltarea companiei, și corespund strategiei Grupului OMV pentru 2021”.
Scopul Petrom este acela de a rămâne lider pe piata țițeiului și gazelor, având performanța durabilă necesară pentru a susține creșterea potențială a segmentului up-stream în regiunea de vecinătate a Mării Negre, acest lucru fiind posibil dat fiind faptul că România are un potențial semnificativ de furnizare de energie, care îi poate reduce dependența de importuri, contribuind astfel la creșterea economică a României.
“Până în 2030 se estimează o creștere a importurilor la 40-50%, ca urmare a cererii mai mari de energie primară și a declinului natural al producției interne de hidrocarburi. Cu toate acestea, România are un potențial mare de furnizare de energie, care poate fi deblocat cu investiții semnificative, din care, numai pentru deblocarea potențialului de hidrocarburi sunt necesare peste 20-35 miliarde de euro pana in 2030”.
Strategia Petrom 2021 “Performanță durabilă pentru creștere” se bazează pe trei direcții importante:
Explorare și Producție (E&P): Maximizarea valorii portofoliului existent și poziționarea pentru creștere;
Gaze și Energie (G&E): Îmbunătățirea valorii gazelor naturale din producția proprie;
Rafinare și Marketing (R&M): Optimizarea integrării țițeiului din producția proprie.
2.3 Portofoliul de activități
Explorare și Producție (E&P)
Petrom este cel mai mare producător de hidrocarburi din sud-estul Europei. Activitatea de Explorare și Producție constă în explorarea și extracția de țiței și gaze naturale în România și în Regiunea Caspică (Kazahstan).
În România, Petrom asigură aproape întreaga producție de țiței și aproximativ jumătate din producția de gaze a țării. Producția de țiței și gaze la nivelul Grupului Petrom a ajuns la aproximativ 183 mii bep/zi în 2012, din care 171 mii bep/zi reprezintă producția din România, raportul țiței/gaze fiind de aproximativ 45%-/55%.
La sfârșitul anului 2012, portofoliul Grupului Petrom înregistra rezerve dovedite de țiței și gaze de 775 mil. bep (baril echivalent petrol) dintre care 750 mil. bep în România.
Gaze și Energie (G&E)
Petrom își menține poziția solidă pe piața gazelor naturale din România, acoperind toate segmentele acestei piețe, dezvoltându-și lanțul valoric prin pătrunderea în industria producției de electricitate și prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi.
Rafinare și Marketing (R&M)
“Compania își menține poziția de lider pe piața românească, având o cotă totală de piață de aproximativ 36%”.
Grupul Petrom și-a consolidat poziția pe piața de petrol și gaze în urma unui proces complex de modernizare și rentabilizare, susținut de investiții cu o valoare de peste 8,8 miliarde euro in ultimii 8 ani. Compania deține aproximativ 550 de benzinării în România și, de asemenea o rețea internațională de 257 de benzinării ce sunt localizate în Bulgaria, Serbia și Republica Moldova.
Producția anuală este de aproximativ 5 milioane tone țiței. În ceea ce privește zăcămintele de gaze naturale pe care compania le deține, Petrom este al doilea furnizor după Romgaz, producția anuală fiind de aproximativ 6 miliarde metri cubi.
În activitatea de marketing, eforturile companiei s-au axat în special, pe menținerea cotei de piață în segmentul vânzărilor cu amănuntul, datorită contextului economic nefavorabil, dar și pe creșterea eficienței, prin integrarea activităților.
2.4 Structura acționariatului si structura organizatorică a
S.C. OMV PETROM S.A
Structura acționariatului
Începand cu anul 2004, OMV a achiziționat Petrom, devenind societatea mamă a acestuia și implicit acționarul majoritar al Petrom cu 51,01% din acțiuni. Restul acțiunilor sunt deținute de către: Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (20,64%); Fondul Proprietatea (18,99%); iar 9,36% din acțiuni aparțin acționarilor minoritari.
Fig 2.1 Structura acționariatului
Sursă: Prelucrare după www.petrom.com
Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A
Organigrama prezentată mai jos arată modul în care este structurată conducerea Petrom, precum și cele mai importante și mai dezvoltate compartimente din cadrul acesteia.
După cum se poate observa, cei mai importanți oameni, care asigură buna desfașurare și funcționare a societății sunt: Directorul General, Directorul Financiar și membrii Directoratului din cele trei sectoare: Exploatare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze Naturale și Energie.
Acestia, la randul lor, fac legătura între structura superioară și angajații respectivului sector.
Pentru a asigura o bună imagine și totodată, o bună funcționare a companiei, fiecare compartiment se adaptează unui set de reguli și atribuții bine stabilite, sarcinile, competențele și responsabilitățile personalului de execuție fiind trecute în fișele fiecărui post.
Fig. 2.2 Structura generală
Sursa: www.intranet.petrom.com
2.5 Elemente de evaluare generală ale Grupului Petrom
Calcularea indicatorilor economici și financiari se realizează pe baza informațiilor și statisticilor furnizate de către companie.
De aceea, importanța indicatorilor constă în: cunoașterea evoluției acestora, compararea cu statisticile financiare precedente și, totodată, efectuarea de comparații cu alte entități din sectoare de activitate similare, autohtone sau internaționale, toate acestea având un impact major în procesul decizional.
Tabel nr. 2.1
Elemente de evaluare generală a grupului Petrom
Sursa: evidența internă a companiei
În anul 2012, se poate observa o creștere a veniturilor consolidate din vânzări cu 16% comparativ cu anul 2011, ajungând la 26.258 mil. lei, în principal datorită evoluției pozitive a prețurilor la produsele petroliere. Însă, în anul 2013, veniturile din vânzări au cunoscut o micșorare, ajungând să scada până la 24.185 mil. lei.
Profitul net din 2012 a crescut cu 3% comparativ cu anul 2011, ajungând la 3.946 mil. lei.
Investițiile au crescut la valoarea de 4930 mil. lei în anul 2012, față de anul precedent( 2011: 4.803 mil. lei) , datorită investițiilor mai mari în segmentul E&P, acestea din urma fiind ajutate de investițiile mai mici realizate în segmentele G&E și R&M.
De asemenea, în anul 2013, compania și-a menținut statutul de cel mai mare investitor din sectorul energetic din România, cu investiții totale de 5.303 mil. lei, cu 8% mai mari decât în anul 2012, dedicate în principal, proiectelor din segmentul E&P.
Numărul mediu al angajaților Petrom din anul 2013, a scăzut la 19.619 față de anul 2012 (21.650 angajati), ca urmare a continuării programelor de restructurare în vederea imbunătățirii calității și eficienței activității.
2.6 Clienții și concurenții Petrom
Obiectivul fundamental al companiei Petrom îl constituie satisfacerea cerințelor clientului. Datorită gamei largi de produse, Petrom are o bază diversificată de clienți, aceștia fiind și persoane fizice dar și juridice.
Așadar, clienții Petrom se împart în trei categorii ale comerțului și anume:
Comerțul cu amănuntul, care comercializează produsele direct către consumatori;
Comerțul cu ridicata, care comercializează produsele către terțe persoane;
Corporații industriale, agricole, de transport, de taximetrie, etc.
Pe segmentul de retail, deși concurența dintre Petrom si ceilalți competitori este tot mai acerba, fiecare încercând sa atingă o cotă cât mai mare de piață, Petrom se menține lider de piață.
Datorită poziției sale, Petrom este în mod clar cel care stabilește prețurile pe această piață, cei mai multi dintre concurenții săi ajustându-și prețurile la același nivel, Lukoil fiind singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom, OMV și MOL aflându-se deasupra Petrom în ceea ce privește nivelul prețurilor.
În plan național, Petrom are ca rival compania Rompetrol, însă în ciuda acestui fapt, între cele două companii există înțelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor.
2.7 Analiza SWOT
Analiza SWOT are un rol esențial în strategia oricărei organizații și descrie punctele forte și slabe ale unei companii, la care se adaugă oportunitățile existente și amenințările la un moment dat pe piată.
Punctele forte și punctele slabe se referă la companie și la produsele sale, iar oportunitățile și amenințările sunt de obicei considerate ca fiind factori externi, în afara controlului companiei.
Analiza SWOT implică înțelegerea și analiza punctelor forte și slabe ale societății precum și identificarea aspectelor care ar putea favoriza sau amenința activitatea acesteia pe piată.
Petrom , cea mai mare și cea mai importantă companie petrolieră din România și din Sud-Estul Europei, reușește în fiecare an o performanță operațională și financiară foarte bună, păstrându-și o poziție solidă, acest lucru fiind susținut de investițiile semnificative realizate în anii precedenți, de prețurile avantajoase ale țițeiului, precum și de inițiativele în domeniul eficienței.
CAPITOLUL 3
PROIECTE DE RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ ALE S.C OMV PETROM S.A
Petrom este, nu numai cel mai important producător de petrol și gaze din sud estul Europei, ci și cea mai mare companie petrolieră din Romania, acest lucru implicând un înalt grad de responsabilitate, menit să ducă la o dezvoltare durabilă, atât din punct de vedere etic, cât și financiar.
Potrivit statisticilor, în ultimii ani Petrom a ajuns să fie compania cu cel mai mare grad de implicare în problemele comunităților noastre.
De asemenea, este foarte important de precizat faptul că raportarea practicilor de Responsabilitate Sociala Corporativa (CSR) a devenit din ce in ce mai importantă pentru companii, la nivel internațional punându-se accent tot mai mult pe sustenabilitate, aceasta devenind o parte integrantă a companiei.
3.1 Rolul CSR in Petrom
Responsabilitatea socială corporativă a devenit în ultimii ani, o componentă integrantă a business-ului companiei Petrom, contribuind într-un mod semnificativ la redefinirea rolului pe care aceasta îl joacă pe piată.
Una dintre cele mai importante preocupări ale Petrom este aceea de a susține utilizarea eficientă si corectă a resurselor și a produselor energetice, de aceea Responsabilitatea Socială Corporativă reprezintă o parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a companiei Petrom, toate proiectele inițiate de aceasta, fiind incluse în platforma ”Respect pentru Viitor”.
Această platformă cuprinde proiecte ample de CSR, cu rezultate concrete, care corespund totodată, nevoilor societății și mediului înconjurător, ca parte integrantă a conduitei de business Petrom.
Fiind una dintre companiile de top din Europa, și confruntându-se în permanență cu provocări majore, Petrom trebuie să acționeze si să investească într-un ritm similar celui de pană acum în vederea dezvoltării viitoare a companiei.
Începând cu anul 2007, Petrom a integrat în strategia sa de business, principiile responsabilității corporative, ce reprezintă o cale de a duce la rezultate durabile și, de asemenea, de a crea un impact pozitiv în societate, prin minimalizarea și prevenirea consecințelor negative. Astfel, în anul 2014, Petrom a ajuns să reprezinte una dintre cele mai responsabile companii din România, obținând acest statut în urma gradului înalt de implicare în problemele comunității.
Compania a alocat peste 30 de milioane de Euro pentru dezvoltarea comunităților din România, focusându-și atenția pe protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.
Prin diferitele programe și proiecte, compania se angajează la responsabilitatea durabilă, acest lucru ducând mai exact, la performanță și rezultate durabile într-o manieră responsabilă, promovând de asemenea, o atitudine socială corporativă.
Platforma ”Respect pentru Viitor” implică atât o campanie de comunicare internă, pentru angajații companiei, cât și una externă, pentru publicul larg.
Compania derulează proiecte de CSR pentru a susține Angajații Petrom, Educația, Sportul, Protecția Mediului, Calitatea și Comunitățile Locale.
Așadar, ideea de dezvoltare pe termen lung într-o manieră responsabilă, reprezintă un obiectiv foarte important al companiei și, implicit, o modalitate de a crește eficiența și performanța business-ului.
Din cele mentionate anterior, se constată că Petrom este o companie responsabilă care reușește să-și conducă afacerile cu integritate și onestitate, toate acestea conducând la o dezvoltare durabilă din punct de vedere economic, financiar, social și etic.
Așa cum am precizat și anterior, fiind una dintre cele mai importante companii din România și din Sud-Estul Europei, Petrom deține un grad înalt de responsabilitate și, fiind conștient de impactul activităților sale asupra societății, își asumă acest rol important prin aplicarea standardelor de afacere ridicate și a măsurilor de sănătate și sigurantă.
Politicile de CSR au un impact puternic în cadrul companiei Petrom, acest lucru datorându-se în mod special susținerii din partea celor mai importanți membri (CEO-ul companiei si top managementul), care au făcut posibilă integrarea CSR-ului în politica de business a companiei.
De aceea rolul CSR in Petrom este extrem de important, acest lucru fiind dovedit de gradul înalt de implicare al companiei în problemele comunitătii din ultimii 4 ani și, de faptul că numărul inițiativelor personale crește într-un mod considerabil.
3.2 Dezvoltarea durabilă în viziunea companiei Petrom
Petrom a reușit să dezvolte de-a lungul timpului o cultură solidă a responsabilității fată de mediu, de societate și de comunitățile locale, motiv pentru care dezvoltarea durabilă se plasează în centrul activităților companiei, având un impact major asupra acesteia și stând la baza tuturor proiectelor și activităților companiei, plecând de la creștere și diversificare, guvernanță corporativă, până la dezvoltarea atât a oamenilor cât și a CSR-ului.
În acest sens, se poate preciza faptul că Petrom a început integrarea principiilor dezvoltării durabile în strategia și activitățile sale, încă de la intrarea sa în grupul OMV, în anul 2004, și, începând cu anul 2012, s-a lansat conceptul de sustenabilitate la nivelul grupului Omv.
Acesta își propune ca implicarea responsabilă în viața comunităților să reprezinte un pas înainte către un mod cotidian de conduită și acțiune asumat la nivel de business.
3.2.1 Conceptul de dezvoltare durabilă “Resourcefulness”
Conceptul ”Resourcefulness” a fost adoptat în anul 2012 și reprezintă numele celei mai noi strategii de CSR a grupului Petrom.
Prin intermediul acestui concept se creează situații reciproc avantajoase pentru societate, mediu și Petrom, obiectivul principal fiind acela de a garanta resurse de energie prezente și viitoare, educație, dezvoltare, sănătate, securitate, diversitate, etică în afaceri, toate acestea reunite intr-o singura strategie menita sa aduca rezultate deosebite.
Această strategie de CSR, pune accent pe sustenabilitate și încurajează organizația către o creștere profitabilă într-o manieră atat durabilă, cât și responsabilă, acestea fiind condiții esențiale și obligatorii în realizarea unui avantaj competitiv durabil.
Așa cum afirmă și Mona Nicolici, în calitate de Head of Community Relations and Social Affairs Petrom, ”Ideea principală este aceea de a folosi resursele pe care compania le utilizează în mod responsabil, fie că este vorba de resurse naturale, umane sau financiare”. Așadar, conceptul de ”Resourcefulness” are ca obiectiv “generarea de plus valoare” în comunitățile în care compania operează.
În acest sens, se poate constata cu ușurință că produsele pe care compania le oferă sunt menite să satisfacă toate exigențele și așteptările clienților, nivelul ridicat al calității și permanenta îmbunătățire, adaptare și dezvoltare a produselor și serviciilor contribuind totodată la rețeta succesului.
Așadar, prin lansarea acestui concept, se ințelege un comportament de business responsabil, punând accent pe oameni și folosirea responsabilă a resurselor, naturale sau financiare, asigurând totodată, resursele de energie pentru viitor, precum și atragerea celor mai buni angajați și clienți.
Un lucru important de precizat în acest sens, îl reprezintă faptul că în anul 2013, Petrom a atras peste 400 de manageri la sprijinirea integrării conceptului ”Resourcefulness” în toate activitățile companiei.
De asemenea, conceptul de ”Resourcefulness” își focusează atenția pe rezultate tangibile în trei domenii de interes, extrem de importante, și anume:
Eco-eficiență
Acest domeniu se referă la asigurarea managementului mediului înconjurător, punându-se un accent deosebit pe gestionarea emisiilor de carbon și a apei.
Din punct de vedere al emisiilor de carbon, obiectivul companiei îl constituie reducerea acestora și, totodată, folosirea resurselor într-un mod cât mai eficient.
În ceea ce privește resursele de apă, acestea sunt esențiale atât pentru societate, cât și pentru companie.
Datorită faptului că lucrează cu resurse naturale finite, Petrom își ia angajamentul de a acționa cât mai eficient și sigur, având o responsabilitate deosebit de importantă pentru managementul mediului înconjurător, asumându-și cele mai bune practici și procese de mediu.
De aceea, o inițiativă de eco-eficiență a companiei Petrom, o constituie lansarea unui program de înlocuire a cazanelor, care a dus la imbunătățirea eficienței energetice și la o reducere a emisiilor de carbon.
Eco-inovație
Acest domeniu reprezintă angajamentul pentru noi energii, ajutând compania să dețină o afacere profitabilă pe termen lung și, oferind în acelasi timp alternative valoroase la combustibilii fosili tradiționali, reducând în același timp emisiile de CO2.
Educație pentru dezvoltare
Acest domeniu promovează abilitățile de care oamenii au nevoie pentru a reuși și sprijină inițiativele educaționale în domenii precum energia și antreprenoriatul.
De-a lungul timpului, compania a investit într-o serie de proiecte legate de ”Educație pentru dezvoltare”, încurajând și promovând competențele de care au nevoie oamenii pentru a reuși.
Câteva dintre proiecte sunt:
Platforma de activități sociale Țara lui Andrei;
Cursuri de implementare a ghidului de implicare a părților interesate pentru echipele locale;
Dezvoltarea de organizații bazate pe comunitate;
Proiecte pentru comunitățile de rromi;
Campionat de voluntariat prin care angajații Petrom pot susține comunitățile locale;
Centre de reorientare profesională pentru foștii angajați;
Târg de joburi pentru foștii angajați Petrom și pentru contractori.
Fig. 3.1 Domenii de interes
Sursa: www.petrom.com
Figura de mai sus reprezintă domeniile de interes asupra cărora compania își focusează atenția într-un mod deosebit.
3.2.2 Implementarea conceptului ”Resourcefulness”
Implementarea conceptului ”Resourcefulness” este gestionată și monitorizată într-un mod eficient printr-un sistem de guvernanță solidă, comitetul de conducere fiind format din reprezentanți din întreaga organizație, inclusiv reprezentanți din diviziile Explorare și Producție, Rafinare și Marketing, Gaze naturale și Energie. Aceștia au responsabilități deosebite, printre care se numără și urmărirea evoluției în cele trei domenii de interes: Eco-eficiență; Eco-inovație; Educație pentru dezvoltare.
În plus, fiecare persoană din cadrul organizației Petrom are responsabilitatea personală de a asigura implementarea cu succes a conceptului ”Resourcefulness”, scopul principal fiind acela de a determina eficiență și performanță în afacere, totodată, valorificându-se și potențialul acesteia.
Pentru implementarea cu succes a strategiei sale, Petrom se va concentra pe doi factori cheie: oamenii si sustenabilitatea, fiecare dintre aceștia având un rol esențial în dezvoltarea economică a companiei.
Fiind în poziția de cel mai mare și mai important producător de petrol și gaze din România și Sud-Estul Europei, Petrom se confruntă cu provocări majore, și din acest motiv, comportamentul responsabil, manevrarea și gestionarea atentă a resurselor precum și investițiile în inovație reprezintă factorii vitali în ceea ce privește conduita.
În ceea ce priveste responsabilitatea socială, misiunea principală a Petrom, este aceea de a crea un cadru avantajos atât pentru companie , cât și pentru mediul înconjurător, acest lucru constând în realizarea unor parteneriate care sa ducă la îndeplinirea provocărilor de mediu.
De asemenea, în ceea ce privește domeniul petrolului și gazelor, Petrom se angajează să rămână lider, asigurând o performanță durabilă de creștere în domeniul explorării și al producției .
În ceea ce privește investitiile, “compania va continua să investească într-un mediu competitiv, fiscal și de reglementare pentru a-și susține performanța și pentru a-și menține poziția pe segmentul Explorare și Producție”.
3.2.3 Aplicarea conceptului ”Resourcefulness”
“Comportamentul responsabil este reglementat printr-o serie de politici și prin noul Cod de etică în afaceri, care include reguli clare privind conflictul de interese, oferirea cadourilor și ospitalitatea, donațiile, intermediarii și factorii de lobby, precum și evaluarea terțelor părți. La respectarea acestor proceduri contribuie un sistem de conformitate. Cursurile de instruire periodice asigură conștientizarea de către angajații Petrom a aspectelor de conformitate, oamenii fiind încurajați să contacteze operatorii printr-o linie telefonică deschisă permanent sau pe Internet pentru orice fel de intrebări”.
Prin inițierea strategiei de sustenabilitate, Petrom se angajează să creeze și să dezvolte un mediu care să reprezinte un avantaj pentru comunitatea și economia românească, clienți, angajați și acționari.
Compania va continua să investească într-o manieră asemănătoare celei de până acum, tocmai pentru a da dovadă de responsabilitate socială , de creștere a performanței și de a-și menține statutul de lider în industria de gaze și petrol, toate acestea necesitând concentrarea pe oameni și pe sustenabilitate.
Bugetul alocat acțiunilor de Responsabilitate Socială Corporativă a rămas constant începând cu anul 2007 când s-a implementat strategia de responsabilitate sociala. Acesta se situează în jurul valorii de 5 milioane de euro pe an.
Reușita în afaceri a Grupului Petrom se bazează în principal pe încrederea tuturor părților interesate, astfel că în vederea realizării acestui obiectiv, compania trebuie să fie văzută și percepută ca una sustenabilă, de dezvoltare durabilă și totodată, un angajator responsabil.
În opinia mea, toate acestea se realizează prin activitățile responsabile pe care Petrom le are atât cu parțile interesate, cât și cu comunitatea, și anume :
Proiecte care contribuie la dezvoltarea durabilă a companiei și a comunităților într-o manieră responsabilă
Petrom susține educația pentru dezvoltare a comunităților în care își desfășoară activitatea, prin implementarea unor proiecte cu caracter social. Acestea reprezintă o oportunitate de a pune bazele unui comportament responsabil și, totodată, de a ințelege impactul social și de mediu pe care îl au proiectele asupra comunităților.
Implicarea părților interesate, aceasta stând la baza conceptului de dezvoltare
durabilă ”Resourcefulness”, reprezentând totodată un proces important în cadrul companiei Petrom.
În acest sens, este foarte important pentru Petrom să știe și să evalueze parțile interesate care pot influența activitățile, de aceea dialogul permanent cu oamenii, reprezintă factorul cheie după care compania se ghidează în reușita durabilă.
Relațiile de parteneriat pentru beneficii reciproce
Un factor extrem de important care contribuie la reușita în afaceri și, totodată la dezvoltarea durabilă a companiei îl reprezintă relațiile de parteneriat ale Petrom, care se bazează pe încredere, respect și beneficii reciproce.
În prezent, conceptul de dezvoltare durabilă ”Resourcefulness”, “inspiră nu doar managementul superior, ci și întreaga sa comunitate de aproximativ 21.000 de angajați în adoptarea și aplicarea principiilor de dezvoltare durabilă în activitățile lor zilnice”.
3.2.4 Drepturile omului- stâlpul conceptului ”Resourcefulness”
Drepturile omului reprezintă un stâlp extrem de important al conceptului ”Resourcefulness” și are la bază modul în care compania își desfasoară activitățile de afaceri, asigurând comunicarea în toate aspectele reglementate de legile naționale, printr-un dialog permanent cu părțile interesate.
Începând cu anul 2012, Petrom a susținut inițiativa grupului OMV, aceea de a adăuga Drepturile omului în conceptul „Resourcefulness” ca element esențial, în prezent fiind integrat în sfera de responsabilitate socială Petrom.
Așadar, drepturile și obligațiile angajaților Petrom sunt stabilite prin contractele de muncă, acestea având la bază diferite acorduri și clauze, printre care se numară: salariul, criterii de evaluare a performanțelor precum și condițiile de risc prezente în cadrul locului de muncă, toți angajații având dreptul de a-și exercita libertatea de asociere.
În acest sens, se poate preciza că 95,7% din angajații companiei Petrom sunt reprezentați de sindicate locale sau comitete de lucru.
3.2.5 Angajații Petrom
Pentru Petrom, responsabilitatea socială reprezintă un angajament pe termen lung, care are drept grup țintă, în primul rând personalul companiei, care își dorește să fie un model drept de urmat în schimbarea atitudinii, dând dovadă în același timp de un comportament etic și responsabil și influențându-i pozitiv pe cei cu care interacționează zi de zi: clienți, acționari, investitori, parteneri de afaceri, autorități, etc.
“Forța de muncă a companiei Petrom este alcătuită din 48 de naționalități, astfel încât diversitatea, egalitatea de șanse și dezvoltarea profesională beneficiază de un deosebit interes în toate locațiile operaționale”.
Așa cum am mai precizat, strategia companiei Petrom are la bază principiul eficienței și cel al profitabilității. Personalul angajat reprezintă punctul forte din spatele acestei strategii, de aceea, pentru a asigura o performanță durabilă și o responsabilitate socială, compania trebuie să recruteze și să integreze în organizație persoane capabile să obțină rezultate corecte și avantajoase, atât pentru binele organizației, cât și pentru cel al mediului înconjurator.
În ceea ce privește resursa umană, obiectivul esențial al companiei constă în crearea unui mediu de muncă sigur, plăcut și util pentru angajați, de aceea tratarea acestora cu respect și demnitate reprezintă o primă etapă menită să aducă succesul și reușita în afaceri, precum și o dezvoltare durabila.
În ceea ce privește clienții, furnizorii, partenerii de afaceri și competitorii, Petrom dă dovadă de acelasi respect și demnitate, principiile corporatiste pe care le urmează reprezentând un factor important care contribuie la rețeta de succes a Petrom.
În același timp, creșterea profitabilă și sustenabilă a companiei reprezintă centrul tuturor activităților, acest lucru fiind benefic atât pentru acționari, clienți, angajați, cât și pentru economia României în general.
Statisticile arată că Petrom este recunoscută drept angajatorul preferat iar eu sunt de parere că, pentru ca rezultatele sa se mențină în acest fel, compania trebuie să își concentreze atentia asupra creșterii și îmbunătățirii modului de recrutare, selecție, dezvoltare și instruire în aceeași măsură ca și până acum deoarece acest lucru are un impact uriaș asupra companiei și a părților interesate.
În opinia mea, factorii care duc la dezvoltarea companiei Petrom într-o manieră durabilă și responsabilă îi reprezintă:
Implicarea angajaților:
Angajații reprezintă o sursă vitală pentru companie, de aceea motivându-i să facă parte din conceptul “Resourcefulness”, se va dobândi o conduită și un comportament de afaceri sustenabil și responsabil, care va deveni parte a culturii organizaționale.
Petrom motivează angajații să se implice în promovarea unui comportament de afaceri responsabil și sustenabil și îi încurajează să-și asume responsabilitatea pentru inițiativele desfășurate și să le integreze în obiectivele lor de dezvoltare personală, intenționând ca “Resourcefulness” să reprezinte în viitor, elementul cheie pentru orice curs de formare profesională din cadrul companiei.
În același timp, compania asigură diferite beneficii pentru a menține ridicat nivelul de motivație al angajaților, asigurând totodată dezvoltarea durabilă. Acestea se referă la:
Avantaje financiare acordate în baza Contractului de Muncă, și anume: bonusuri pentru vacanțe, zile în plus de concediu și zile libere platite, bonusuri pentru zile speciale ( Crăciun, Paște, 8 martie);
Bonuri de masă suplimentare;
Transport până și de la locul de muncă ori decontarea costurilor de transport pentru angajații care fac naveta;
Sporuri pentru vechimea în munca și pentru vechimea în cadrul Petrom;
Asigurări de sănătate private.
Voluntariatul în Petrom:
Acesta reprezintă o componentă esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a companiei, aflându-se în centrul programelor Petrom de implicare în comunitate.
“De la voluntariat, la susținerea societății civile, angajații Petrom sunt în fiecare an, parte din programele de implicare în societate. Prin implicare voluntară, angajații Petrom, contribuie activ la susținerea societății civile și se implică în acțiunile care ajută comunitățile din România să se dezvolte”.
Măsurarea sustenabilitatii sau, mai exact, măsurarea efectelor acțiunilor Petrom:
Acest lucru permite luarea celor mai bune decizii pe termen lung, atât pentru Petrom, cât și pentru părțile interesate, dezvoltând un set de indicatori de performanță care să ajute măsurarea “Resourcefulness” în organizație.
Un plus de avantaj l-ar constitui dezvoltarea unor metode și instrumente pentru a măsura efectele acestei strategii.
3.2.6 Integrarea “Resourcefulness” în programele de dezvoltare continuă
Compania Petrom tinde către atragerea și păstrarea angajaților cei mai buni, care sunt adecvati si corespunzători posturilor oferite și provocarilor cu care se confruntă, scopul principal fiind acela de a susține organizația de a-și îndeplini țintele strategice, pe o perioadă continuă de timp.
În acest sens, Petrom se angajează în susținerea și dezvoltarea angajaților săi, printr-un mediu sigur și stabil, alocând și investind sume mari în programe de training și dezvoltare pentru angajați, ore de formare profesională pentru programe tehnice și manageriale, în scopul atingerii celor mai bune standarde.
Scopul acestor programe este acela de a aduce angajații cu potențial la un nivel în care aceștia să crească, să se dezvolte intern și să-și dezvolte abilitățile de leadership, astfel încât să poată obține rezultate optime pentru ei și în același timp creștere profitabilă pentru companie prin intermediul instruirii și îndrumării, adaptându-și în același timp abilitățile și experiența la un mediu de afaceri aflat într-o permanentă transformare.
Tabel nr 3.1
Cursuri și dezvoltare
Sursa: Raport de sustenabilitate Petrom 2012
Tabelul de mai sus reprezintă o statistică a cursurilor realizate de către grupul Petrom în vederea pregătirii și formării profesionale a angajaților, numărul de angajați, costurile asociate pregătirii angajaților, precum și numărul orelor alocate acestora.
3.3 Succesul Petrom în concordanță cu Responsabilitatea Socială.
Petrom reprezintă un pilon de stabilitate pentru România. “Succesul însă nu este întâmplător, are nevoie de o viziune clară și o strategie pe masură. Obiectivul a fost demonstrarea dimensiunii și responsabilităților unei companii de succes care contribuie la dezvoltarea României, mai precis demonstrarea că Petrom este un brand național, o companie românească care muncește cu și pentru români, cu o poveste lungă și curajoasă, care îi dă puterea să creadă în prezent și să investească pentru viitor”.
Sunt de parere că cele menționate anterior au fost demonstrate în mod periodic, Petrom remarcându-se asupra responsabilității sociale și performanței durabile prin implementarea conceptului “Resourcefulness” și rămânând de asemenea lider în cadrul pieței de distribuție a carburanților din România.
Valorile pe care Petrom a reusit să le dobândească până în prezent denotă faptul că aceasta este o companie responsabilă, cu un înalt nivel de profesionalism și parteneriat, acestea stând la baza unei performanțe înalte, în mod continuu.
Din punct de vedere responsabil, Petrom acționează, fiind pe deplin conștient de responsabilitățile prezente și viitoare, economice, sociale și de protecție a mediului.
Din punct de vedere durabil, compania analizează periodic, posibilitatea diversificării portofoliului de produse, prin analiza continuă a oportunităților de afacere, mai ales în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea acestora în activitatea de bază a companiei.
De aceea responsabilitatea socială continuă să rămână cel mai important element al strategiei de sustenabilitate, acest lucru datorându-se implementării unor proiecte majore, menite să ducă la o creștere durabilă și responsabilă, anul 2013 reprezentând cel de-al șaptelea an de implicare socială și la nivel de comunitate al companiei Petrom.
3.4 Proiecte și premii obținute ca urmare a implicării în comunități
3.4.1 Principalele proiecte pentru comunități
Țara lui Andrei reprezintă o platformă de implicare în comunitate și, totodată un proiect de responsabilitate socială ce a fost lansat în anul 2009, continuând de atunci să se dezvolte și să se îmbunătățească an de an.
Succesul platformei “Țara lui Andrei” constă în implicarea a cât mai multor oameni care să transmită mai departe ideile și experiențele sale, tocmai pentru a crea un impact din ce în ce mai mare asupra comunității.
De aceea, proiectele din cadrul platformei “Țara lui Andrei” sunt deschise atât angajaților Petrom, cât și publicului larg, obiectivul principal fiind acela al sustenabilității, al dezvoltării durabile și al generării unui impact pozitiv pe termen lung.
“Din poziția de mare angajator și jucator cheie pe piața industriei din România, Petrom are un impact direct și indirect asupra comunităților în care iși desfașoară operațiunile. Dincolo de impactul economic direct al operațiunilor în ceea ce privește ocuparea forței de muncă la nivel local, impozitele și infrastructura, Petrom susține o varietate de inițiative menite să îmbunătățească relațiile cu comunitățile locale și să construiască un viitor durabil”.
Așadar, scopul este acela de a pune în aplicare idei care să ajute comunitățile din România să se dezvolte, susținându-i și inspirându-i în acelasi timp pe toți cei care doresc să crească prin forțe proprii și să își construiască un viitor mai bun.
Totodată, idea de bază este aceea, că prin intermediul platformei “Țara lui Andrei”, se poate creea o atitudine responsabilă fata de resursele companiei, acest lucru ajutând la rezolvarea unor probleme ale societății precum protecția mediului, sănătatea, educația și cauzele sociale, dând posibilitatea celor implicați de a se informa, de a comunica și de a interacționa.
Școala lui Andrei reprezintă un proiect foarte ambițios și totodată un program de educație antreprenorială din cadrul platformei sociale “Țara lui Andrei” , înființat în anul 2009, care a reușit să aducă beneficii atât directe, cât și indirecte companiei Petrom, contribuind la dezvoltarea companiei și, implicit a comunității într-un mod durabil și responsabil.
Prin implementarea acestui proiect, departamentul de CSR al companiei și-a dorit ca acest demers să fie util atât pentru companie cât și pentru comunitate, copiii participanți transmițând mai departe mesaje de responsabilitate părinților și cunoscuților lor.
O realizare importantă a grupului Petrom din anul 2013 privind sustenabilitatea o reprezintă lansarea programului “Fabricat în Tara lui Andrei”, o competiție națională de proiecte de antreprenoriat social desfașurată în 28 de comunități în care Petrom este prezent.
“Din cei 20 de finaliști care au beneficiat de consultanță personalizată pentru ideile lor de afaceri, 10 propuneri au fost selectate spre a fi implementate în anul 2014, acest lucru reprezentând un aport important în dezvoltarea durabilă și responsabilă a companiei”.
3.4.2 Premii și recunoaștere obținute de Petrom ca urmare a implicării în problemele comunității
Programele de implicare în comunități desfășurate de Petrom au generat un impact puternic și pozitiv, atât pe plan național cât și internațional, compania păstrându-și poziția de lider în ceea ce privește implicarea socială, acest fapt fiind demonstrat de premiile dobândite de-a lungul timpului de către Petrom.
În anul 2012, în cadrul Bilanțului Responsabilității Sociale, organizat de către site-ul de CSR, www.ResponsabilitateSocială.ro, Petrom a fost recunoscută de către comunitatea online, drept una dintre cele mai responsabile companii din România.
De asemenea, compania a obținut premii pentru “Cea mai bună strategie de CSR” și “Cel mai implicat CEO în susținerea unor inițiative de implicare în comunitate” în cadrul competiției “Oameni pentru Oameni”, organizată de Asociația pentru Relații Comunitare Cluj.
În anul 2012, concursul ”Școala lui Andrei” din cadrul platformei de activități sociale ”Țara lui Andrei” a fost recompensat cu Medalia de Argint pentru Excelență la Premiile PR România, la Categoria ”Responsabilitate Socială și dialog cu grupurile cointeresate”.
În anul 2013, Petrom a caștigat premiul pentru ”Cel mai bun program de voluntariat dedicat angajaților”. Proiectul câștigător a fost ”Campionatul de voluntariat”, o platformă care oferă angajaților oportunități de implicare în problemele comunităților în care ei trăiesc, în calitate de voluntari sau de inițiatori ai unor programe de dezvoltare comunitară locale. În 2013, același proiect a fost recunoscut la Romanian CSR Awards ca “Cea mai bună campanie internă de CSR”.
3.5 Performanța în detaliu a grupului Petrom
Tabelele de mai jos prezintă rezultatele operaționale din cele trei segmente de activități: Explorare și Producție (E&P), Gaze și Energie (G&E), Rafinare și Marketing (R&M), obținute într-un mod sustenabil și responsabil, dovadă fiind creșterea vânzărilor, a investițiilor și a producției comparativ cu anii precedenți.
Performanța realizată în anul 2013 a demonstrat responsabilitatea și eficacitatea strategiei companiei, Petrom efectuând investiții semnificative, de peste 1 mld. Euro în activitatea de bază, menținându-și poziția financiară foarte bună, cu un nivel scăzut de îndatorare.
Tabel nr. 3.2
Rezultate operaționale în E&P
Sursa: evidența internă a companiei
Tabelul nr. 3.3
Rezultate operaționale din segmentul G&E
Sursa: evidența internă a companiei
Tabelul nr. 3.4
Rezultate operaționale din segmentul R&M
Sursa: evidența internă a companiei
În ciuda problemelor macroeconomice care au existat în companie, economia României a înregistrat o creștere anuală estimată la 3,5%, mai mare decât se anticipase inițial, industria exportatoare, agricultura și exporturile nete fiind principalii factori care au contribuit la această evoluție pozitivă.
Datorită restructurării, a investițiilor mari, precum și a eforturilor depuse în sensul dezvoltării sustenabile și competitive, Petrom s-a transformat într-o companie lider în ceea ce privește performanța și guvernanța corporativă, fapt ce generează valoare tuturor părților interesate.
Anul acesta se împlinesc 10 ani de când Petrom a devenit o companie privată și a început o nouă etapă a istoriei sale, 10 ani în care a trecut prin perioade de continuă schimbare, modernizare și transformare și în care a demonstrat ce înseamnă performanța și curajul.
De-a lungul anilor, Petrom a reușit să-și asume un drum lung și provocător, iar în momentul de față, este cea mai de success companie privată din România și, în același timp, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat.
De asemenea, Petrom este o companie care respectă tradiția, acest fapt demonstrând că spiritul creator este lecția care a stat la baza dezvoltării sale.
Așadar, Petrom este cea mai mare companie din Sud-Estul Europei poziționându-se pe locul 16 în topul celor mai mari companii din Europa Centrală și Sud-Est, desfășurând activități integrate ce cuprind segmentele de Explorare și Producție, Gaze și Energie și Rafinare și Marketing.
În ultimii 10 ani, s-au investit aproximativ 10 miliarde de euro în programe de modernizare și eficientizare a tuturor activităților Petrom, pentru a adapta nevoile companiei la cerințele pieței și la standardele europene, devenind astfel o companie modernă și competitivă.
Fiind în poziția de cel mai mare angajator privat din România, Petrom generează direct și indirect circa 80.000 de locuri de muncă. Impactul social pe care compania îl are în România a condus la implicarea în proiecte destinate oamenilor și comunităților în care actionează.
Prin activitatea desfășurată, compania participă la creșterea securității energetice a României, furnizând aproximativ 40% din necesarul de țiței, gaze și carburanți și având capacitatea de a genera circa 10% din cererea de electricitate a Romaniei.
De asemenea, compania a reușit stabilizarea declinului producției, o realizare deosebită având în vedere zăcămintele mature pe care Petrom le operează și, cu ajutorul noilor tehnologii, a reușit, pe lângă atingerea unor recorduri mondiale, să acceseze noi resurse atât pe uscat, cât și pe mare.
În ceea ce priveste activitățile, Petrom a reusit să le diversifice, intrând pe piața electricității prin intermediul Centralei Electrice cu Ciclul Combinat Brazi, cea mai modernă și eficientă centrală electrică din România din ultimii 20 de ani și a parcului Eolian Dorobanțu.
Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la înființarea Rafinăriei Petrobrazi și finalizarea procesului de modernizare a acesteia, acest lucru permițând procesarea în mod eficient a întregii producții de țiței din România. Și nu în ultimul rând, Petrom și-a modernizat rețeaua de benzinării, cea mai extinsă din țara noastră, reușind astfel să ofere clienților produse și servicii la cele mai înalte standarde europene de calitate.
CONCLUZII
În urma studiului făcut, s-au constatat următoarele:
Petrom, sub denumirea oficială de SC OMV PETROM SA este cel mai mare și totodată cel mai important producător de petrol și gaze din Sud-Estul Europei, cu activități importante în sectoarele: Explorare și producție, Gaze Naturale și Energie , Rafinare și Marketing.
În anul 2004, Petrom a fost achiziționat de către societatea austriacă OMV, schimbându-și denumirea în Petrom S.A și începând cu anul 2010, denumirea oficială a companiei este SC OMV PETROM S A.
În ceea ce priveste responsabilitatea socială, Petrom și-a dobândit de-a lungul timpului titlul de una dintre cele mai responsabile companii din Romania, acest lucru fiind dovedit și de numeroasele premii și recunoaștere obținute an de an, ca urmare a implicării în comunitățile noastre.
Performanța operațională, eficiența proiectelor, managementul schimbării, eficiența energetică, modernizarea infrastructurii, tehnologiile noi, precum și optimizarea resurselor au condus treptat la dezvoltarea durabilă a companiei într-un mod responsabil, acest lucru reprezentând factorul esențial al succesului companiei.
“În ceea ce privește gradul de implicare al publicurilor, cifrele indică un număr considerabil: 4,7 milioane de români beneficiază de servicii medicale de urgență prin extinderea rețelei de telemedicină; 10500 elevi familiarizați cu noțiuni de protecția mediului, implicare civică și sănătate; 14000 de voluntari angajați în proiecte; 23825 de angajați beneficiază de servicii medicale oferite de companie”.
Din cele menționate anterior, se poate constata că esența succesului unei companii o reprezintă performanța echipei, acest lucru fiind demonstrat de toate activitățile companiei Petrom, precum și de gradul de implicare în problemele comunității, dând dovada de bun simț și responsabilitate, unde performanța sa continuă reprezintă o sursă de inspirație pentru cei din jur.
BIBLIOGRAFIE
Balabanis G., Philips H.C., Lyall J., Corporate social responsibility and economic performance in the top of British companies: are they linked?, European Business Review, 1998
Bogdan, Ioan, Priorități manageriale în lumea contemporană- deontologie profesională, etică și responsabilitate socială în afaceri, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2012
Borțun, Dumitru, curs: Responsabilitatea socială corporativă, București, 2010
Bowen, Howard, Social Responsibilities of the Businessman, Editura Harper, New York, 1953
Carroll, A.B, The Pyramid of Corporate Social Responsability: Toward the Moral Management of Organizational Stakeholders, Business Horizons, 1991
Comisia Europeană, Carte Verde: Promovarea unui cadru European pentru responsabilitatea socială a corporațiilor
Crăciun, D., Morar, V. Macoviciuc, Etica afacerilor, Editura Paideia, București, 2005
Covaș, Lilia, Braguța, Aurelia, Responsabilitatea socială corporativă: Aspecte practice, Chișinău, 2009
Iamandi, Irina, Eugenia, suport de curs: Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale, București, 2012
Ionescu, Gh. Gh., Dimensiunile culturale ale managementului, Editura Economică, București, 1996
Ionescu, Gh. Gh., Etica în afaceri, Editura Mirton, Timișoara, 2006
Mercioin, Vasile, Managementul comercial, Editura Economică, București, 1998
Municanu V., Ștefea P., I.M., Beneficiile responsabilității sociale a companiilor, în vol. Sesiunii de Comunicări Științifice, “Ziua economistului”, Reșița, 2004
Oprea, Luminița, Responsabilitate socială corporatistă, editura Tritonic, București, 2005
Friedman M, A Friedman Doctrine: The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits. New York Times Magazines, September 13,1970
Revista română de comunicare și relații publice, 2008
Informații internet
www.fondulproprietatea.ro
www.habitat.ro
www.intranet.petrom.com
www.petrom.com
www.responsabilitatesociala.ro
www.taraluiandrei.ro
BIBLIOGRAFIE
Balabanis G., Philips H.C., Lyall J., Corporate social responsibility and economic performance in the top of British companies: are they linked?, European Business Review, 1998
Bogdan, Ioan, Priorități manageriale în lumea contemporană- deontologie profesională, etică și responsabilitate socială în afaceri, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2012
Borțun, Dumitru, curs: Responsabilitatea socială corporativă, București, 2010
Bowen, Howard, Social Responsibilities of the Businessman, Editura Harper, New York, 1953
Carroll, A.B, The Pyramid of Corporate Social Responsability: Toward the Moral Management of Organizational Stakeholders, Business Horizons, 1991
Comisia Europeană, Carte Verde: Promovarea unui cadru European pentru responsabilitatea socială a corporațiilor
Crăciun, D., Morar, V. Macoviciuc, Etica afacerilor, Editura Paideia, București, 2005
Covaș, Lilia, Braguța, Aurelia, Responsabilitatea socială corporativă: Aspecte practice, Chișinău, 2009
Iamandi, Irina, Eugenia, suport de curs: Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale, București, 2012
Ionescu, Gh. Gh., Dimensiunile culturale ale managementului, Editura Economică, București, 1996
Ionescu, Gh. Gh., Etica în afaceri, Editura Mirton, Timișoara, 2006
Mercioin, Vasile, Managementul comercial, Editura Economică, București, 1998
Municanu V., Ștefea P., I.M., Beneficiile responsabilității sociale a companiilor, în vol. Sesiunii de Comunicări Științifice, “Ziua economistului”, Reșița, 2004
Oprea, Luminița, Responsabilitate socială corporatistă, editura Tritonic, București, 2005
Friedman M, A Friedman Doctrine: The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits. New York Times Magazines, September 13,1970
Revista română de comunicare și relații publice, 2008
Informații internet
www.fondulproprietatea.ro
www.habitat.ro
www.intranet.petrom.com
www.petrom.com
www.responsabilitatesociala.ro
www.taraluiandrei.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Responsabilitatea Sociala Corporativa O Actiune In Cadrul Organizatiilor Moderne (ID: 145972)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.