Responsabilitatea socială corporatistă în Europa Centrală și de Est [609456]

Responsabilitatea socială corporatistă în Europa Centrală și de Est

Cazan Mihaela Paula
-studii europene –
-anul I –

Conceptul de responsabilitate social ă corporatistă face referire la modul în care
companiile își pun de acord valorile, comportamentul și misiunea cu așteptările celor
interesați (angajați, clienți, acționari, autorități și comunități locale). Echilibrarea intereselor
tuturor acestor categorii depinde în mare parte de abi litatea companiei de a răspunde
așteptărilor și de a oferi soluții la problemele identificate. Procesul este unul complex și
trebuie să se facă în mod organizat prin integrare totală a conceptului de responsabilitate
socială în toate activitățile companiei . Întreg procesul de integrare se dobândește în timp
conform unor modele, principii și acorduri cu părțile implicate.
Conceptul de Responsabilitate social corporatistă a fost dezvoltat în Statele Unite ale
Americii.Aceste practici au fost fundamentate și folosite de companiile din țări dezvolate
cum ar fi Statele Unite ale Americii, Canada, Australia sau Marea Britanie. Aproximativ toate
studiile care analizează relația dintre CSR și performanța companiilor au fost făcute în țările
dezvoltate. Importanța acesteia este discutată de câțiva autori în literatura de specialitate.
Cercetătorii din țările în curs de dezvoltare analizează acum conceptul de CSR în
profunzime, mai ales practicile care pot fi implementate în aceste țări și mai ales dacă aceste
practici aduc beneficii pentru companii. Un obstacol în aplicarea activităților de CSR îl
constituie lipsa înțelegerii managerilor asupra beneficiilor conceptului. Așadar, se observă o
lipsă a informației cu privire la beneficiile CSR în țările în curs de dez voltare.
Aceste probleme sunt direct relevante pentru România, o țară ce se află în curs de
dezvoltare situată în Sud -Estul Europei Centrale. Reformele politice și economice aderate de
România după căderea regimului comunist în anul 1989 au dus la adera rea României la
Uniunea Europeană în anul 2007. Chiar dacă practicile CSR nu sunt noi pentru firmele din
România, ele sunt puternic influențate de perioadă de tranziție a țării.
Așadar, în această lucrarea mi -am propus să analizez:
-Practici ale respo nsabilității sociale corporatiste în Europa Centrală și de Est
-Responsabilitatea Socială Corporatistă în România
-Responsabilitatea Socială Corporatistă în România

Cuvinte cheie: Responsabilitatea Social Corporatistă, Uniunea Europeană, Comisie
Europeană

1. Ce este responsabilitatea social ă corporatistă?

Conceptul de responsabilitate socială corporatistă există încă de la începutul secolului al
XX-lea, atunci când au apărut primele corporații. Unii manageri și proprietari și -au asumat
obligația față de societate și au construit locuințe, biblioteci, școli, muzee și universități.
La sfârșitul anilor 50 s -a făcut simțită o creștere a puterii consumatorilor de a influența
comportamentul corporatist. Mai apoi, un alt factor de influență a fost reprezent at în anii 70
când preocupările de mediu și dezvoltarea unor grupuri de presiune reprezentate fiecare pe o
anume temă au fost puternic răspândite. În anii 80 presiunile au obligat companille să
sincronizeze investițiile sociale cu strategiile de afaceri pe ntru a ridica standardele de mediu.
În anii 1999, World Business Council for Sustainable Development a organizat diferite
dezbateri despre responsabilitatea socială corporatistă în diferite țări, cum ar fi: Thailanda,
Filipine, Ghana, Argentina, Brazil ia. Aici au luat parte peste 200 de oameni de afaceri,
reprezentanți ai sindicat elor, mass media, organizații religioase, lideri de opinie și chiar
membri ai organizațiilor non profit ce aveau un interes asupra mediului. Atunci s -a aflat că în
Argentina, r esponsabilitatea socială corporatistă era un concept nou apărut ce creștea în
importanță tot mai mult, datorită atenției acordate de mass media și presiunilor publice prin
care se urmărea creșterea transparenței în cazul în care companiile își raportau per formanțele
sociale și de mediu. (Bowen, Howard – Toward Social Responsibilities of the Businessman )
În țările în care mass media este slab controlată de gu vern, companiile nu au obligația
de a adopta strategii de responsabilitate socială corpora tistă.
Responsabilitatea socială corporatistă este o noțiune fundamentală, la fel cum este și
egalitatea sau libertatea, ce este definită mereu, astfel încât să corespundă nevoilor existente.
Astăzi, organizațiile nu sunt evaluate doar în funcție de ca litatea produselor. Ea este
evaluată și în funcție de contribuția la viața socială a comunității din care face parte.
Companiile trebuie să devină din ce în ce mai inventive pentru a -și păstra angajații, deoarece
oferirea unui salariu motivant nu este de ajuns. Implicarea angajaților în diferite programe de
responsabilitate social ă, ajută la formarea apartenenț ei față de companie.
Managerii ce au atribuții în domeniul resurselor umane au obligația de a se implica în
problemele de responsabilitate, deoare ce ei sunt singurii răspunzători de evoluția salariaților.

Astfel că având la cunoștință problemele salariaților ei trebuie să se implice și în problemele
celorlalte grupuri implicate, proprietari și clienți, cât și membrii comunității afectate de
activita tea firme i. Trebuie să se rețină că fiecare salariat poate fi la rândul său atât client cât
și proprietal sau membru al comunității, expus creșterii prețurilor, violenței sau informării
incorecte. (Robert L. Mathis, Panaite C. Nica, Costache Rusu – Manag ementul resurselor
umane)

Ce avem de câștigat prin responsabilitatea socială corporatistă:
-reducerea sărăciei
-performanță mai bună pentru inovație
-creșterea locurilor de muncă pentru cei din grupurile defavorizate
-creșterea sănătății public e în zone de tipul comercializării și etichetării produselor
alimentare
-o imagine cât mai bună a afacerilor și antreprenorilor

2. Responsabilitatea Socială Corporatistă în Uniunea Europenă

Încă din anul 2000, Comisia Europeană și țările Uniunii E uropene au acordat un interes
crescut responsabilității sociale corporatiste. Aici practicile de responsabilitate evoluează într –
un mod diferit, de la țară la țară, fiind influențate de tradiții și de specificul economic și
social. Atunci când o companie integrează în acțiunile și în strategiile ei diferite probleme
sociale și de mediu ea poate fi declarată responsabilă social.
Conceptul de responsabilitate a fost introdus de Uniunea Europeanea cu scopul de a
contribui la punerea în practică o obiectivel or fixate la Lisabona, pentru a se crea un spațiu
economic conturat prin capacitate concurențială și dinamism și fiind în măsură să ofere o
creștere economică de lungă durată.

Definiția Comisiei Europene arată faptul că “responsabilitatea socială corpor atistă este
un concept prin care întreprinderile își integrează aspecte de ordin social și mediu
inconjurător în propriile operațiuni economice și interactionează cu principalii actori din
domeniul lor de interes în mod voluntar” (Comisia Europeană, Carte Verde: Promovarea unui
cadru european pentru responsabilitatea socială a corporațiilor)
Demersurile care au fost făcute la nivelul Uniunii Europene față de CSR au ținut cont de
următoarele aspecte: (Responsible Competitiveness Index -Aligning corporate r esponsibility
and the competitiveness of nations)
-Fenomenul de globalizare
-Liberalizarea comerțului
-Creșterea fluxului de informații prin dezvoltarea continuă
-Extinderea corporațiilor globale
Studiile realizate la nivel internațional au fost de mare amploare și în același timp
complexe.Potrivit Centrului de analize de la Copenhaga. Au existat diferiți indici care dădeau
măsura competivității acestui fenomen. Grila s -a realizat pe baza următoarelor criterii:
dezvoltarea capitalului uman, colab orarea cu societatea civilă și guvernanță corporativă.
În urma acestui studiu cea mai b ine clasată este Finlanda urmată de alte țări europene:
Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Elveția.

3. Responsabilitatea Socială Corporatistă în România

La începutul acestei perioade firmele românești nu își asumau responsabilitatea pentru
pentru problemele sociale precum și complementarea resurselor și activităților instituțiilor
locale și central e. Odată cu trecerea timpului s -a dovedit că organizațiile mici cât și cele mari
pot avea un important rol în rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă societatea în
acest moment.

Cu toate că principiile CSR au fost încorporate, mediul de afaceri românesc încă se
obișnuia cu această cultură de afaceri. Așadar, CSR nu era încă percepută ca o valoarea de
bază a strategiilor de dezvoltare corporativă.
În mod cert, companiile cu capi tal străin au respectat conceptu l de responsabilitate
socială într -o manieră complexă. În desfășurarea lor, ele urmăresc trei puncte complementare:
1.reducerea impactului negativ asupra mediului, 2.mărirea profiturilor și 3.investirea în
comunitatea locală .
Cum era de așteptat companiile multinaționale au adăugat acțiuni de responsabilitate
socială, făcând trecerea treptată de la filantropie corporative la proiecte de dezvoltare
comunitară. Așadar, încă din anii 90 s -au remarcat marile companii Vodafone, Orange, Coca –
Cola prin proiecte vaste de ajutorare a victimelor calamităților natural, protecția mediului cât
și cu susținerea unor programme de instruire făcute special pentru studenți, dar și alte
proiecte educaționale.
Principalele motive pentru care se asumă responsabilitatea socială ar fi păstrarea și
atragerea forței de muncă, cultură și scopurile morale, interesel economice (creșterea
eficienței și mărirea profitului) și păstrarea în atragerea forței de muncă.
Dezvoltarea mediului economic a det erminat noi necesități în planul managementului
pentru a facilita avantaje în raport cu celelalte forțe. Aici pot fi marcate susținerea zonelor în
care predomina sărăcia sau zonele în care activitățile economice afectează mediul
înconjurător.
Cu toate că este o nevoie acută, CSR nu poate înflori decât dacă sunt create condiții
legale adecvate ce stabilește încrederea publicului. Acest aspect este critic pentru România,
deoarece afacerile din sectorul privat sunt independente de stat, dar în realitate ele sunt supra –
reglementate. Lipsurile acestea sunt explicate de lipsa unui dialog între guvernare, agenții
economici și societatea civilă. Rep rezentanții mediului au declara t că sistemul legal nu îi
stimulează să se implice în aceste activități sociale.
De-a lungul timpului a fost monitorizat mediul de afaceri actual din România și au putut
fi identificate elemente definitorii pentru cee a ce înseamnă Responsabilitatea Socială
Corporatistă. Astfel, întâlnim următoare le aspecte pozitive:
-creșterea de la a n la an a inițiativelor CSR în rândul companiilor românești (exemple ar
fi: Vodafone, Orange care a fosty urmat de Petrom, BCR). Potrivit ultimelor statistici cele

mai responsabile companii din mediul românesc sunt:Tuborg, Orange, Vodafone, Unicredit
Țiria c Bank, Petrom.
Trebuie p unctate și aspectele mai puțin confortabile pentru ceea ce se dorește a fi
domeniu cu drepturi depline: numărul redus de programe CSR reale, multe fiind acțiuni
simple de sponzorizare sau donații, lipsa cercetării, lipsa limbaju lui comun și a unei percepții
unitare asupra a ceea ce înseamnă CSR, grad de neîncredere ridicat la nivelul publicului față
de mediul de afaceri, numărul redus de programe de voluntariar ale angajaților companiilor
românești.
Cu toate că ba lanța înclină în partea negativă , sunt șanse de a se mări gradul de percepție
favorabilă asupra CSR în România. Așadar sunt e vidențiate o serie de facilități care oferă
șansa mediului de a susține prin politici reale în domeniul responsabilității sociale. O creștere
masivă a nivelului de transparență, fără a transforma CSR în PR sau în instrument de
marketing generează o mare credibilitate tuturor inițiativelor indiferent de amploarea lor. În
rândul acestor oportunități de extindere a programelor CSR la nivelul firmelor românești
putem identifica :
-raportarea performanțelor sociale și publicarea rapoartelor
-atragerea și motivarea unor angajați valoroși
-dezvoltarea de către organizații a unui system propriu de audit intern sau extern
-eliberarea unor criterii și repere în raport cu care să poate fi appreciate practicile de CSR
-definirea de către companii a unei strategii coerente sociale
-tripla raportare pentru măsurarea performanțelor companiilor atât în termini financiar –
economici, cât și în funcție de po liticile de mediu
-o varietate largă a problematicilor care necesită implicare din partea organizațiilor
Cu toate că vorbim de spre un mediu de afaceri complex , CSR rămâne o problemă pentru
o mare parte din organizații, cu precădere sectorul IMM. Trebuie precizat că CSR este o
problemă de convingere i nternă și de cultură corporativă , nu de constrângere.
Fiecare companie ar trebui să înțeleagă că responsabilitatea socială cuprinde drepturile
umane esențiale, integritatea morală și promovarea responsabili tății de -a lungul rețelelor sale.

Totodată, autoritatole trebuie să comunice cu companiile pentru o abordare comună a
problemelor majore cu care se confruntă comunitatea. Însă acest dialog trebuie să se bazeze
pe transparență și să cuprindă dezbateri în privința scopurilor comune.
În țara noastră acest proces este susținut de o serie de structuri, respectiv:
Direcția “Responsabilitatea Socială a Corporatiilor” s -a format și funcționează în baza
Hotărârii Guvernului nr. 381/2007. În acest moment ea est e subordo nată Secretarului de Stat
coordo nator al Departamentului Strategie și Ocupare Forță de Muncă și ar e scopul de a
elabora și identif ica politicile în domeniul CSR, dar și evaluarea efectelor sociale ale
programelor aflate în derulare. Rolul acestei direcții este de a păstra coerența și claritatea
obiectivelor în condițiile provocărilor actuale și de a lua în considerare caracterul voluntar al
responsabilității sociale. (Hotărarea Guvernului nr. 381/2007 )
Direcția “Responsabilitatea Socială a Corp oratiilor” are următoare atribuții:
(HotărareaGuvernului nr. 381/2007)
-promovarea încheierii de parteneriate în public
-coordonarea procesului de identificare și elaborare a politiclor în domeniul CSR
-inițierea unui sistem de recunoaștere socială
-participarea la reuniunile la nivel înalt în cadrul grupului de experți guvernamentali
Obiectivele Direcției “„Responsabilitatea Socială a Corporatiilor” constă în:
-dezvoltarea de relații parteneriale cu sectorul privat
-încurajarea abordarilot innovative, dezvoltării continue și aplicării de bune practice
-promovarea activităților de afaceri care aduc beneficii economice
-încurajarea unei conștientizări sporite a conceptului RSC
Pentru a mări gradul de acceptare a conceptului CSR Ministerul Muncii, Familiei și
Egalității de Ș anse va încuraja bunele practici privind Responsabilitatea Social Corporatistă
printr -un angajament activ în vederea identificării și abordării obstacolelor, printr -un
parteneriat între sectorul public, organiz ațiile societății civile și angajați, prin transparență și
prin adeziunea companiilor la standardele agreate internațional.

În această directivă Ministerul Familiei și Egalității de Șanse (MMFES) acordă o
atenție deosebită implicării IMM -urilor în com paniile mari care încurajează angajamentul în
aceste practici . Totodată, va încuraja schimbul de informații la toate nivelurile cu privire la
creșt erea performanței CSR, inclusiv creșterea rolului autorităților publice în stabilirea
politicii și cadrului i nstituțional.

Bibliografie:
1. Bowen, Howard – Toward Social Responsibilities of the Businessman. New York:
Harper and Row, 1953
2. Comisia Europeană, Carte Verde: Promovarea unui cadru european pentru
responsabilitatea socială a corpo rațiilor
3. http://www.csr -romania.ro/cercetari/sondaj -kpmg/486 -dezvoltarea -durabil -factor -de-
responsabilitate -itransparen.html
4. Responsible Competitiveness Index – Aligning corporate responsibility and the
competitiveness of nations
5. Oprea L – Responsabilitate sociala corporatista, editura Tritonic, Bucuresti, 2007,
pg.65
6. http://www.responsabilitatesociala.ro/dialoguri/bilantul -responsabilitatii -sociale.html
7. Hotărârea Guvernului nr. 381/2007
8. Competitiveness Index – Aligning corporate responsibility and the competiti veness of
nations
9. Robert L. Mathis, Panaite C. Nica, Costache Rusu – Manag ementul resurselor umane
10. www.accountability21.net/publications.aspx?id=460