Responsabilitatea Sociala a Formarii Profesionale

Capitolul IV

Responsabilitatea socială a formării profesionale

Responsabilitatea socială a formării profesionale este acea activitate și practică care este dezirabilă sau recomandată de către membrii unei societăți, fără ca acestea să fie codificate într-o lege. Responsabilitățile etice ale formatorului sunt acele standarde, norme sau așteptări care reflectă o preocupare a consumatorilor, angajaților, acționarilor, comunității în legătură cu ceea ce aceștia percep ca fiind corect, just, echitabil.

4.1. Aspecte ale deontologiei formatorului

Activitățile de formarea profesională implică responsabilitatea socială a formatorului, atât sub aspect moral, cât și juridic.

Deontologia formatorului presupune respectarea unui cod al profesiei, ce constă într-un sumar de principii și standarde etice de exercitare a profesiei de formator care își desfășoară activitatea în cadrul unui furnizor autorizat de formare profesionala și care instituie regulile de conduită ale formatorului. Codul oferă o bază comună pentru luarea de atitudine colectivă împotriva unor comportamente apreciate că încălca standardele eticii profesionale. Având rolul de a orienta și regla acele activități ale formatorilor în care aceștia se angajează sau își desfășoară activitatea ca formatori, nu și pe cele din viața privată a acestora. Comportamentul personal al formatorului poate fi luat în discuție numai dacă este de o asemenea natură încât aduce prejudicii acestei profesii sau ridică serioase îndoieli privind capacitatea acestuia de a-și asuma și îndeplini responsabilitățile sale profesionale ca formator.

Formatorul trebuie să fie familiarizat cu conținutul codului și al regulilor pe care le cuprinde, pentru a se proteja pe sine însuși și instituția pe care o reprezintă în procesul formării.

Codul deontologic trebuie să fie promovat, accesibil și înțeles de către angajați și alte persoane vizate de aplicarea prevederilor sale. Este recomandat ca acest cod să fie accesibil tuturor angajaților și nu ascuns în birouri cu acces restrans.

Codul deontologic al formatorului cuprinde principii care trebuie respectate de către formatori pe toată durata activității și care au fost transpuse în contextul relațiilor cu participanții la curs, clientul și colegii – respectarea drepturilor și demnității oricărei persoane; principiul integrității; principiul imparțialității; principiul obiectivității; principiul onestității.

4.2. Principiile codului deontologic privind formarea profesională

Principiul respectării drepturilor și demnității oricărei persoane se referă la faptul că orice persoană are dreptul să-i fie apreciată calitatea de ființă umană și că această calitate nu este afectată de cultură, culoare sau rasă, religie, naționalitate, etnie, sex sau orientare sexuală, statut marital, abilități fizice sau intelectuale, statut socio-economic, vârstă, sau orice altă caracteristică personală, condiție sau statut. Formatorul trebuie să aibă permanent în atenție aceste aspecte.

Aderarea la acest principiu presupune ca formatorul să își desfășoare activitatea, manifestând respect față de experiențele, cunoștințele, valorile, ideile, opiniile și opțiunile participanților la programul de formare profesională, colegilor sau a altor persoane cu care intră în contact în legătură cu activitatea lui profesională. Formatorul trebuie să utilizeze un limbaj ce exprimă respectul față de demnitatea celorlalți atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală. Activitatea formatorului nu trebuie să prejudicieze dreptul la demnitate umană și nici dreptul persoanei la propria imagine.

Principiul integrității se referă la sentimentul demnității, dreptății și conștiinciozității, care servește drept directivă în conduita omului aflat ăn piața muncii, atributele de bază fiind onestitatea și cinstea.

Formatorul va căuta să manifeste cel mai înalt grad de integritate morală și profesională în toate relațiile lui profesionale. Este de datoria formatorului să prezinte onest pregătirea și calificările sale oriunde se află în relații profesionale și de asemenea să nu permită sau să tolereze practicile incorecte și discriminatorii.

Aderarea la acest principiu presupune ca formatorul va prezenta într-o manieră onestă domeniile de specialitate în care este atestat (autorizat), competențele, afilierile și experiența profesională, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentări în acest sens. Formatorul nu practică, nu îngăduie, nu instigă, nu consimte sau facilitează nici o formă de discriminare. Formatorul va evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că e vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip. Formatorul nu va contribui, fie singur, fie în colaborare cu alții, la nici un fel de practici care pot viola libertatea individuală sau integritatea fizică sau psihologică a oricărei persoane.

Formatorul trebuie să dea dovada de responsabilitate și de profesionalism în relațiile cu participanții la curs și cu colegii; să utilizeze fondurile instituției în mod corespunzator și eficient; să interacționeze cu participanții la curs cât mai eficient, prompt și eficace posibil, întrucât comportamentul său vizibil va fi considerat un punct de referință de către participanții la curs; să lucreze cu informațiile cât mai deschis posibil, în limitele legale.

Formatorul nu trebuie să facă abuz de funcția/poziția pe care o deține; să accepte cadouri sau servicii care îi pot compromite raționamentul sau integritatea; să dezvăluie informații sau documente legate de activitatea instituției fără a avea permisiune în acest sens.

Principiul imparțialității formatorului presupune nesupunerea lui la presiuni comerciale, financiare, politice sau de altă natură care ar putea influența raționamentul și activitatea profesională a acestuia.

Acest principiu presupune respectarea următoarelor reguli:

Formatorul trebuie să își îndeplinească îndatoririle în mod corect, echitabil și nepărtinitor.

Formatorul nu trebuie să acționeze într-un mod care să favorizeze sau să discrimineze anumite persoane sau interese.

Principiul obiectivității presupune ca formatorul să ia decizii pe baza evidențelor și să prezinte cu acuratețe faptele și opțiunile participanților la programul de formare profesională; să ia decizii pe baza unor fapte concrete; să nu ignore inconvenientele sau considerațiile relevante atunci când ia decizii și să prejudicieze implementarea strategiilor neacționând în concordanță cu deciziile care rezultă din acea strategie.

Principiul onestității este principiul cu cea mai mare încărcătură etică și presupune ca formatorul să respecte următoarele reguli:

formatorul trebuie să prezinte faptele și problemele relevante corect și cu acuratețe.

formatorul trebuie să utilizeze resursele existente doar în scopurile pentru care au fost prevăzute.

formatorul trebuie să utilizeze corespunzător sursele de informare și consiliere profesională la care are acces.

formatorul nu trebuie să inducă intenționat în eroare colegii sau participanții la curs;

formatorul nu trebuie să fie influențat de presiunea exercitată asupra sa ori de perspectiva unor câștiguri personale.

4.3 Reguli de conduită pentru formatori

Regulile de conduită ale formatorilor se referă la relația lor cu participanții la cursurile de specializare, formare profesională sau educative. Calitatea procesului de formare profesională este mai ridicată, dacă părtile implicate își cunosc drepturile.

Drepturile participantului la cursurile de formare profesională:

are dreptul la apărarea propriei intimități prin asigurarea secretului profesional: nimic din ceea ce se întâmplă în prezența formatorului, în timp ce el își îndeplinește îndatoririle sale profesionale, nu poate fi dezvăluit unor terți într-o formă individualizată.

are dreptul la libertate și integritate psiho-fizică. Formator nu poate obliga participantul la nimic, făcând uz de forța fizică și la convingere forțată; de asemenea, trebuie să se abțină de la orice relație personală cu participanții în afara raporturilor de muncă.

are dreptul să aleagă în mod liber să lucreze cu formatorul, trebuie să îi fie acordată libertatea deciziei și să se retragă în orice moment din procesul de formare.

are dreptul de a beneficia de cursuri susținute de un formator ce deține competențe dovedite profesional: formatorul nu va putea în nici un fel să se angajeze în roluri sau funcții pentru care nu este pregatit și certificat. CV-ul trainer-ului trebuie să fie disponibil și să poată fi consultat în orice moment de către participanți.

are dreptul la informarea anticipată, exactă și completă cu privire la activitățile de formare în care este implicat.

are dreptul la respectarea integrală de către formator, a contractului de formare – fiecare variantă a programului, a calendarului, a orarului, a locației trebuie să fie negociată. În nici un caz, activitatea de formare nu va fi utilizată pentru alte acțiuni, cum ar fi de selecție, de evaluare a potențialului său de dezvoltare a carierei. În timpul acțiunii de formare în sala de clasă e permisă doar prezența formatorilor certificați sau a formatorilor în pregătire, în calitate de observatori care nu vor interveni în procesul în derulare.

Formatorul de asemenea intră ăn contact cu clientul serviciilor de formare profesională, care de multe ori nu este participantul. Pentru astfel de situații există un set de reguli foarte clare, cum ar fi:

clientul are dreptul la confidențialitate, care trebuie să fie garantată de secretul profesional: nimic din ceea ce se spune de către client nu trebuie să fie dezvăluite unor terți fără permisiune explicită.

clientul este titularul acțiunii de formare: fiecare referință, articol, eseu, raport care se referă la acțiune într-un mod care permite recunoașterea clientului, trebuie să fie autorizată în mod explicit.

clientul are dreptul de a beneficia de serviciile unui formator ale cărui competențe sunt dovedite: formatorul nu va furniza servicii pentru care nu are pregătire specifică. Veridicitatea CV-ului furnizat de formator este o obligație de la care nu se face excepție.

Formatorul care acționează ca un terț față de o organizație sau grup de formatori, nu va putea negocia cu clientul sau cu participanții, nici un avantaj personal direct pentru un interval de cel puțin un an, cu excepția cazului în care obține permisiunea. Orice raport, referință, articol sau carte care este publicată ca rezultat al acțiunii de formare trebuie să includă mentionarea tuturor formatorilor implicați în acțiune și trebuie să poarte semnăturile tuturor celor care au participat efectiv la elaborare și numai a acestora. De asemenea nu trebuie să îndeplinească alte sarcini în afara celor specifice postului său și nu trebuie, în nici un caz, să manifeste comportamente considerate ilegale de legea penală sau civilă din România.

4.4 Etica formatorilor

Etica formatorilor este una dintre pietrele de temelie ale unei adevărate profesii. Etica formatorilor articulează și afirmă valorile de bază ale profesiei, credințele și responsabilitățile. Normele morale după care se ghidează formatorii trebuie să reprezinte un set de principii care sunt onorate de către cei implicați în procesul de formare profesională. Principiile enunțate servesc drept standarde de ghidare a conduitei și de evaluare judicioasă a conduitei.

Aceste principii, angajamente și responsabilități etice, sunt specifice formatorilor, ca fiind, principii de comportament etic necesare pentru a menține standardele de integritate, conducere și profesionalism în rândul lor și al personalului auxiliar și administrativ.

Promovarea valorilor etice se face prin lucru în echipă și prin inițiativă, iar rezultatele apar prin creșterea reputației formatorului și a programului de formare profesională.

În acest context, deontologia profesională promovează:

a. Competența profesională;

b. Integritatea morală;

c. Cultura organizațională;

d. Formele respectului (față de muncă și valori, față de persoane și comunitate);

e. Creativitatea, inițiativa și personalitatea;

f. Armonizarea interesului individual cu cel colectiv;

g. Deschiderea către viața comunității;

h. Alinierea la tendințele și practicile formării profesionale europene.

O formare profesională de calitate este piatra de temelie a societății democratice, are rolul de a asigura șanse egale pentru toți și este fundamentală pentru dezvoltarea economică, socială și culturală. Formatorii și personalul din educație au responsabilitatea de a întări încrederea generală a publicului în standardele serviciilor ce sunt așteptate de la toți cei implicați în această importantă activitate.

Manifestarea unei gândiri responsabile este sufletul activității profesionale, iar activitățile formatorilor și personalului din educație, dedicate cu devotament, competență și dăruire pentru a ajuta cursanții să-și atingă propriul potențial reprezintă un factor critic în asigurarea unei formări profesionale de calitate. Experiența și dăruirea formatorilor și a personalului din educație trebuie să fie combinate cu o comunitate care să-i sprijine și să creeze politici care să permită o educație de calitate.

În România, formarea profesională se realizează lent și anevoios din cauza unor factori obiectivi, printre care:

• nivelul scăzut al culturii generale și principiilor morale;

• eficacitatea joasă de realizare a funcțiilor de apărare socială, economică;

• insuficiența protecției sociale;

• creșterea numărului de infracțiuni, în special a celor cu fonduri europene pentru formarea profesională;

• tergiversarea procesului de modernizare a sistemului de educație;

• migrația populației.

Factorii enumerați contribuie la pierderea controlului asupra formării profesionale, fapt ce poate fi redat schematic sub numele de “diagrama pierderii controlului”. Schema pierderii controlului prin încalcarea principiilor etice de formare profesională este prezentată astfel:

Figura 1: Diagrama pierderii controlului, după Drayton Bird

Concluzii de capitol