RESPONSABILITATEA SOC IALĂ A ENTITĂȚII ECONOMICE Este deja cunoscut faptul că performanța unei entități economice depinde în mare măsură de existența… [602177]
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
1
CAPITOLUL I
RESPONSABILITATEA SOC IALĂ A ENTITĂȚII ECONOMICE
Este deja cunoscut faptul că performanța unei entități economice depinde în mare
măsură de existența a cinci factori și anume: eficiența proceselor de producție, satisfacerea
acționarilor sau a tuturor aportorilor de fonduri, satisfacerea clienților, capacitatea de creștere
și dezvoltare, gradul de inovare și de utilizare a oportunităților. Observăm că trei dintre acești
cinci factori depind în mare măsură de relațiile sociale ale unității și a nume relația unității cu
acționarii, salariații și nu în ultimul rând relația unității cu clienții. Desigur performanța
unității nu depinde de o simplă relație de colaborare ci de o relație de satisfacere a nevoilor
acestora la un nivel înalt. De aici rezu ltă și importanța responsabilității sociale a entității
economice , responsabilitate de care depinde însăși performanța acesteia dacă nu chiar
supraviețuirea ei.
Responsabilitatea socială a entității economice este un concept nou, a cărei aplicare nu
este pe deplin reglementată de către normativele europene dar, care datorită efectului puternic
pe care îl are asupra entităților economice , își face simțit ă tot mai mult prezența în politicile
manageriale ale entităților economice . De altfel tot mai multe stud ii din diverse domenii
evidențiază importanța resursei ”om”. În lucrarea sa ” Eficiența activității manageriale în
învățământul preuniversitar ”, prof. univ. dr. ec. Mariana Man subliniază importanța
dezvoltării de către managerul unei unități patrimoniale a unui mediu propice pentru salariații
unității în vederea obținerea performanței manageriale, ”… educația secolului XXI trebuie să
răspundă la patru obiective: a învă ța să cunoști …, a învăța să trăiești împreună, unitățile
patrimoniale trebuie să ia în considerare această nouă abordare pentru a fii performant e și
pentru salariații săi”1.
Responsabilitatea socială a entității economice aduce , de asemenea, în atenție faptul că
entitățile economice nu se pot substitui autorităților publice în materie de promovare , punere
în aplicare și control al normelor sociale și de mediu. Este cunoscut deja faptul că actuala
criză economică mondială a fost cauzată de erori fundamentale legate de transparență,
răspundere, responsabilitate și orientare pe termen scurt și că UE are datoria de a garanta
faptul că toți vor trage învățăminte din această situație.
1 Mariana Man, Eficiența activității manageriale în învățământul preuniversitar , Ed. Arves 2007
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
2
Entitățile economice pot contribui la dezvoltarea unei economii sociale de piață
garantând locuri de muncă și facilitând redresarea economică. Astfel, dacă este a plicată corect
și practicată de toate entitățile economice , nu doar de cele mari, responsabilitatea socială a
entității economice poate avea o contribuție majoră la reinstaurarea încrederii pierdute, lucru
necesar pentru o redresare economică durabilă, și poate atenua consecințele sociale ale crizei
economice. Atunci când entitățile economice își asumă responsabilitatea în raport cu
societatea, mediul și angajații, se creează o situație avantajoasă pentru toate părțile care duce
la extinderea bazei de încre dere necesare succesului economic. Astfel că adăugarea
responsabilității sociale a entității economice ca element al unei strategii de afaceri
sustenabile este atât în interesul entităților economice , cât și în interesul întregii societăți.
1.1. Istoria conce ptului de responsabilitate socială a entității economice
Deși este considerat un concept relativ nou , primele dezbateri la nivel academic
despre responsabilitatea rocial ă a entității economice au început în anii 1950. Înițial sub
denumirea de “Responsab ilitatea social ă” s-a urmărit în prim plan așteptările societății de la
mediul de afaceri și la obligațiile etice ale companiei față de aceasta. Howard Bower, care mai
este numit și “părintele” conceptului de răspundere socială a entității economice , defin ea
responsabilitatea socială ca fiind “ obligațiile oamenilor de afaceri de a urma acele politici, de
a lua acele decizii, sau de a urma acele direcții care sunt agreate în termeni de valori și
obiective de către societatea noastra”2. În contrast cu aceast a, în anii 1970 direcția de
cercetare știiințifică s -a mutat către capacitatea entităților economice de a răspunde la cerințele
mediului. Astfel, s -a ridicat problema felului în care și cu ce consecințe entitățile economice
ar trebui sau pot să se adapteze nevoilor societății. În același timp, s -a dezvoltat și conceptul
de “Performanță Socială a Companiei”3 sau CSP. În anii 1980 -1990, Teoria Stakeholderilor a
adus o importantă contribuție a discursului privind responsabilitatea socială , astfel s -a
schimbat paradigma stakeholderilor a lui Milton Friedman (1970) care considera că
maximizarea rezultatelor financiare către acționari este cea mai mare responsabilitate socială a
unei entități economice . Cetățenia Companiei4 se leagă de teoria contractului social5 – prin
care se spune că o companie aparține mai degrabă comunității în care activează decât a unor
2 Bowen, Howard ; Toward Social Responsibilities of the Businessman. New York , Harper and Row , 1953
3 Carroll, Archie B. , The pyramid of corpor ate social responsibility: toward the moral management of
organizational stakeholders , Business Horizons/Jul -Aug, pp -. 39-48
4 McIntosh et al. 2003, Habisch 2003, McIntosh/Andriof 2001, Warh urst 2000, Marsden/Andriof 1998
5 Rawls 1971, Donaldson/Dunfee 199 9
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
3
persoane ca o extensie a acestuia, compania devenind un cetățean al comunității față de care
are niște drepturi și obligații.
Guvernanța corporativă sau C G a aparut ca și concept în 1992, ca urmare a raportului
Cadbury din UK. Guvernanța corporativă este definita ca fiind managementul întregului
sistem de relații între consiliu de conducere, management, acționari ș i alți stakeholderi.
De asemenea guverna nța corporativă reprezintă un element fundamental al
responsabilității sociale a entităților economice , în special în ceea ce privește relația cu
autoritățile publice și cu lucrătorii și organizațiile de reprezentare a acestora și în ceea ce
privește polit ica în materie de bonusuri, compensații și remunerații; mai ales în cazul în care
entitatea economică se confruntă cu dificultăți, bonusurile, compensațiile și remunerațiile
excesive plătite cadrelor de conducere nu corespund unui comportament responsabil d in punct
de vedere social6.
La nivelul Uniunii Europene sunt finanțate prin programe cadru și se desfășoară mai
multe proiecte referitoare la responsabilitatea socială a entității economice , subliniind
importanța acestui domeniu de cercetare în România în condițiile aderării europene.
Problematica responsabilității sociale corporative este dezbătută și în cadrul
Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social și Comitetul Regiunilor, „O nouă strategie a UE (2 011-2014) pentru
Responsabilitatea Socială a Entităților Economice ”, argumentându -se faptul că abordarea
strategică a responsabilității sociale a entităților economice este din ce în ce mai importantă
pentru competitivitatea lor. Prin asumarea responsabili tății sociale, entitățile economice pot să
construiască relații de încredere pe termen lung cu angajații, consumatorii și cetățenii, aceste
relații servind drept fundament pentru crearea de modele de afaceri durabile. Interesant este
faptul că responsabili tatea socială a entității economice susține obiectivele Strategiei Europa
2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, care include și obiectivul
de ocupare a forței de muncă în proporție de 75%.
Din momentul publicării Cărții V erzi în 2001 și înființării Forumului European
Multilateral privind Responsabilitatea Socială a Entității Economice , Comisia Europeană s -a
implicat în dezvoltarea politicii publice de promovare a acestui concept. În anul 2006,
Comisia publica o politică ca re sprijinea inițiativa sectorului de afaceri, denumită Alianța
Europeană pentru Responsabilitatea Socială a Entităților E conomice . Această politică
cuprindea, de asemenea, opt domenii prioritare de acțiune ale Uniunii Europene, spre
6 Niculae Feleagă, Liliana Feleagă, Voicu Dan Dragomir, Adrian Doru Bigioi, Guvernanța corporativă în
economiile emergente: cazul României, Academia de studii economice București , 2008
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
4
exemplu, sensibilizare a publicului și schimbul de cele mai bune practici, sprijinirea
inițiativelor multilaterale, cooperarea cu statele membre, informarea consumatorilor și
transparența, cercetarea, educația, entitățile economice mici și mijlocii și dimensiunea
internațională a responsabilității sociale corporative7
Prin Programul cadru 6 este finanțat de către Uniunea Europeană proiectul “Retorică și
Realitate ( RARE) Analiza Responsabilității S ociale a Entităților Economice în Europa”8 al
cărui scop este de a îmbunătăți întel egerea eficinței implementării responsabilității sociale a
entității economice și cum poate contribui aceasta la dezvoltarea durabilă a UE.
În România sunt preocupări față de acest subiect , el fiind prezent în că rțile editate atât
la universitățile din Buc uresti, cât și cele din țară. Această temă este tratată de autorii de
manage ment în capitolul ce privește “O rganizația și mediul său” [Prof.univ.dr.Radu Emilian
(coordonator), Conf. univ. dr. Gabriela Tigu, Lector univ. dr. Olimpia State, Ec. Drd. Laur
Emilian, Fundamentele managementul firmei, Biblioteca digitală ASE], dar este menționat și
în cărțile de marketing constituind aici o etapă a dezvoltării marketingului.
De asemenea, entitățile economice multinaționale care au implementate astfel de
programe ș i în România susțin conferințe în cadrul ASE. Astfel, Catedra de Comunicare și
Doctrine Economice din cadrul ASE a organizat în noiembrie 2005 o dezbatere privind
politica de responsabilitate socială a entității economice a companiei Philip Morris, aratând ca
această temă reprezintă o preocupare atât pentru mediul academic cât și pentru cel de afaceri.
1.2. Nevoia de responsabilizare socială a entității economice
În zilele noastre societatea se confruntă cu o serie importantă de transform ări în ceea
ce priveșt e mediul, respectiv încălzirea globală și epuizarea resurselor planetei precum și
tendința de globalizare. Având în vedere aceste schimbări tot mai multe state au trecut la o
abordare de dezvoltare durabilă a societăț ii, însă pentru o dezvoltare durabilă a societății sunt
necesare contribuții de la toate sectoarele de activitate incluzând aici și segmentul de afaceri,
respectiv entitățile economice .
Responsabilitatea socială a entităților economice este un factor esențial al
competitivității. Desigur, a cest lucru nu înseamnă că orice măsură de responsabilitate socială
a entităților economice consolidează automat avantajul competitiv al unei entități economice ,
7 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitet ul Economic și Social și Comitetul
Regiunilor, „ O nouă strategie a UE (2011 -2014) pentru responsabilitate socială a entităților economice
Bruxelles, 2011
8 http://www.rare -eu.net
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
5
însă anumite acțiuni pot consolida o entitate economică dacă permit e crearea unei valori
partajat e între entitatea economică , părțile interesate și societate în general.
1.2.1. Tendința spre o dezvoltare durabilă a societății
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de
dezvoltare socio -economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între
aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată
de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „ Viitorul nostru
comun ”, cunoscut și sub numel e de Raportul Brundtland conform căruia „dezvoltarea durabilă
este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite
posibilitatea generații lor viitoare de a -și satisface propriile nevoi”.9 Raportul Brundtland
admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită, dar că strategiile trebuie schimbate astfel
încât să se potrivească cu limitele ecologice oferite de mediul înconjurător și de resurs ele
planetei.
Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale, în
special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul însuși este foarte tânăr și s -a
impus în vara lui 1992 , după Conferința privind mediul și dezvoltarea, organizată de Națiunile
Unite la Rio de Janei ro. Sustenabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt
dependente de mediul înconjurător și de resurse. Sănătatea , siguranța socială și stabilitatea
economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.
Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru
luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un rap ort de tipul om – mediu, fie ca e
vorba de mediul înconjurător, mediul economic sau mediul social. Deși inițial dezvoltarea
durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială
a resurselor și degradarea continu ă a mediului și căuta deci în primul rând prezervarea calității
mediului înconjurător, în prezent conceptul s -a extins asupra calității vieții în complexitatea
sa, și sub aspect economic și social.
Lester R. Brown , un analist de mediu care a scris mai multe cărți pe tema problemelor
globale de mediu, fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară (Earth Policy
Institute), organizație de cercetare non -profit din Washington, D.C. , a introdus conceptul
de Eco-economie , într -o carte publicată în 2001, Eco-Econ omy: Building an Economy for the
9 Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
6
Earth . Astfel prin intermediul „Worldwatch Institute” acesta este promotorul unor serii de
studii, materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării unei societăți
sustena bile: "Starea lumii" sau „ Semne vitale”. În lucrarea sa „Planul B 2.0” acesta atrage
atenția asupra conflictului dintre civilizația industrială și mediul ambiant și menționează
corelat aspecte ca:
tendința de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime și de hrană;
consumarea resurselor regenerabile într -un ritm superior capacității lor de regenerare;
deteriorarea fizică și poluarea unor factori vitali de mediu: apă, aer, sol.
În acest context, Brown punctează importanța reciclării deșeurilor.
Prin urmare o societate durabilă este, o societate care își modelează sistemul economic
și social astfel încât resursele naturale globale și sistemele de sup ort ale vieții să fie menținute,
lucru care nu este posibil fără împlementarea cât mai rapidă a responsabilizării sociale a
entității economice .
1.2.1.1. Dezvoltarea durabilă în România
România se îndreaptă și ea cu pași mici spre o societate durabilă , astfel Guvernul
României, întrunit în ședință la 12 noiembrie 2008, a dezbătut și aprobat Strategia Națională
pentru Dezvo ltare Durabilă la orizontul anilor 2013 –2020 –2030.10
Documentul urmează prescripțiile metodologice ale Comisiei Europene și reprezintă
un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile,
și al Programului Națiunilor Un ite pentru Dezvoltare, prin Centrul Național pentru Dezvoltare
Durabilă. Strategia stabilește obiective concrete pentru trecerea, într -un interval de timp
rezonabil și realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene și larg împărtășit
pe pl an mondial – cel al dezvoltării sustenabile , orientat spre îmbunătățirea continuă a vieții
oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.
Elaborarea strategiei este rezultatul obligației asumate de România în calitate de stat
membru al U niunii Europene conform obiectivelor convenite la nivel comunitar, în special
cele statuate în Tratatul de aderare, în Strategia Lisabona pentru creștere și locuri de muncă și
în Strategia reînnoită a UE pentru Dezvoltare Durabilă din 2006. În urma dezbate rii
proiectului la nivel național și regional, cu implicarea activă a factorilor interesați și cu
sprijinul conceptual al Academiei Române, strategia propune o viziune a dezvoltării României
în perspe ctiva următoarelor două decenii.
10 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare -durabilă /strategia -nationala -a-romaniei -2013 -2020 -2030/
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
7
Dezvoltarea durabilă presupune existen ța a trei piloni fundamentali: economic, social
și mediu. În analizele ș i evalu ările realizate pe tema dezvolt ării durabile, î n ceea ce priveste
Rom ânia trebuie luate î n considerare dou ă aspecte primordiale:
– Romania este țară membră a Uniu nii Europene, ceea ce implică respectarea normelor
UE, dar și necesitatea negocierii includerii unor priorități naționale care să se subscrie
nevoilor României având în vedere deficitul semnificativ de dezvoltare economică față
de țările din vestul și cent rul Europei.
– Includerea componentei de mediu cu aceea și putere al ături de pilonii economic și
social, aceasta ar trebui s ă constituie un motor de cre ștere economic ă și nu un obstacol
în atingerea unui nivel de trai comparabil cu statele dezvoltate din ves tul Europei .
Direcțiile principale de acțiune, detaliate pe sectoare și orizonturi de timp sunt:
Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale
în profil inter -sectorial și regional, cu potențialul și capacitatea de susținere a
capitalului natural;
Modernizarea accelerată a sistemelor de educație și formare profesională, sănătate
publică și servicii sociale, ținând seama de evoluțiile demografice și de impactul
acestora pe piața muncii;
Folosirea generalizată a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere
economic și ecologic, în deciziile investiționale; introducerea fermă a criteriilor de
eco-eficiență în toate activitățile de producție și servicii;
Anticiparea efectelor schimbărilor climatice și elabora rea din timp a unor planuri de
măsuri pentru situații de criză generate de fenomene naturale sau antropice;
Asigurarea securității și siguranței alimentare prin valorificarea avantajelor
comparative ale României, fără a face rabat de la exigențele privind menținerea
fertilității solului, conservarea biodiversității și protejarea mediului;
Identificarea unor surse suplimentare de finanțare pentru realizarea unor proiecte și
programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecției
mediului, siguranței alimentare, educației, sănătății și serviciilor sociale;
Protecția și punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural național; racordarea
la normele și standardele europene privind calitatea vieții.
Îndeplinirea acestor obiecti ve strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere
economică ridicată și, în consecință, o reducere substanțială a decalajelor economico -sociale
dintre România și celelalte state membre ale UE.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
8
1.2.2. Tendința de g lobalizare a pieței economice
Fenome nele care marchează evoluția economiei mondiale în ultimele decenii stau sub
semnul globalizării, al interdependențelor și interacțiunii11.
Orice s -ar întâmpla, în orice colț al lumii, are efecte mai mult sau mai puțin ample
asupra întregii economii mondia le. Procesul globalizării este de dată relativ recentă. El s -a
manifestat mai ales după al doilea război mondial și a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă
mai ales după anii 80, odată cu globalizarea piețelor financiare. Pentru multe entități
economice româ nești acest lucru poate însemna o mare amenințare, dar a nu te integra în acest
proces nu este cea mai bună variantă. “ Cei care vor avea de pierdut cel mai mult în această
lume inegală nu sunt cei care nu sunt expuși globalizării, ci cei care sunt lăsați în afara
acesteia”, spunea Kofi Annan, Secretar de Stat al ONU la Summitul mondial de Dezvoltare
Durabilă de la Johannesburg în 2002. Summitul a fost centrat pe modul în care entitățile
economice pot să rezolve din problem ele omenirii.
În Europa, un numă r din ce în ce mai mare de entități economice încep să
implementeze activități de responsabilitate socială . Afacerile trec, în mod voluntar, dincolo de
obligațiile legii în ceea ce privește sfera socială și protecția mediului și încep să folosească o
serie de instrumente și măsuri în acest sens. În Marea Britanie, spre exemplu, s -a înființat
Ministerul Responsabilității Sociale.
Procesul de globalizare este urmărit pe mai multe planuri , și anume :
globalizarea activității firmelor,
globalizarea schimburilor comerciale,
globalizarea financiară.
Globalizarea este un moment în cadrul procesului de mondializare, în cadrul căruia
actorul principal este reprezentat de firma multinațională. Trăsătura de bază a globalizării este
aceea că mărfurile, capitalul, munc a serviciile și ideile sunt transferate pe plan internațional
prin intermediul entităților economice . Aceste firme, sau corporații multinaționale, sunt actori
non-statali din ce în ce mai importanți în sistemul internațional, unii teoreticieni fiind de
părere că acestea paliază puterile statului definit de sistemul westfalian .
Prin intermediul fluxurilor de investiții străine directe, corporațiile internaționalizează
producția, facilitând accesul la tehnologie, bunuri și servicii performante, definind un c adru
economic competitiv și performant pe piețele locale. Bineînțeles, principalul obiectiv al unei
corporații este maximizarea profitului, pentru a se menține și pentru a prospera într -un mediu
11 http://www.cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suportu ri_curs/I_Uniunea_Europeana_si_economia_globala.pdf
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
9
economic concurențial, dar relațiile de afaceri sunt relații care necesită încredere, legitimitate,
loialitate, transparența deciziilor și strategiilor manageriale pentru publicul consumator sau
publicul țintă, angajați sau diverși parteneri de afaceri implicați.
Corporațiile sunt responsabile social de comunitatea în care activează, modelul lui
Archie Caroll și Ann Buchholtz surprinzând optim, în opinia mea, ierarhizarea obiectivelor
unei corporații, atât din punct de vedere economic, cât și prin prisma expectativelor sociale
ale mediului în care acestea operează.
Există două motive pentru implicarea publică în Responsabilitatea Socială. Î n primul
rând, responsabilitatea social ă poate fi un instrument folositor în prom ovarea Politicilor
Comunitare. Î n al doilea rând utilizarea unor instrumente diferite de responsabi litate socială
(cum ar fi Standard ele de management, etichetarea ș i schemele de certificare, raportarea, etc.),
care sunt d ificil de comparat, este confuză pentru entități economice , consum atori, investitori
sau public, și deci poate fi o sursă de denatura re a pietei. Așadar, Comunităț ii Europen e îi
revine rolul de a facilita convergenț a instrumen telor, datorită nevoii de a asigura o funcționare
bună a pieț ei interne.
1.3. Beneficiile implementării responsabilității sociale a entităților economice
Responsabili zarea socială a entității economice aduce beneficii asupra a trei
aspecte de înaltă importanță:
– oameni : chestiuni sociale și locuri de muncă durabile;
– profit : comportamente nespeculative și creștere durabilă ;
– planeta Terra : acțiuni cu respectarea med iului.
1.3.1. Responsabilitatea socială a entității economice din punct de vedere al factorului
OAMENI
Noul context de pe piața muncii din România scoate în evidență o situație
polarizatoare: pe de o par te existența unor mari entități economice , care folosesc în politica de
resurse umane atât recompense materiale (bonusuri, comisioane, etc.), cât și recompense
morale (diplome, felicitări, etc.); iar pe de altă parte micii comercianți ai segmentului
tradițional nu operează cu aceste instrumente și dimpotrivă recur g la mijloace neetice în ceea
ce privește politica salarială (salarii extrem de mici fără perspective de creștere, program lung
de lucru, lipsa conced iilor de odihnă, a concediilor medicale maternale, neplata contribuțiilor
pentru salariat la stat, lipsa u nui contract individual de muncă, etc.) .
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
10
În acest sens Comisia Europeană solicită instituirea unor standarde minime pentru
victime; solicită ca politicile în materie de responsabilitate socială adoptate de entitățile
economice din sectoarele relevante (tra nsporturi, asigurări, cazare și telecomunicații etc.) să
includă strategii și structuri pozitive și practice de sprijinire a victimelor infracțiunilor și a
familiilor acestora în perioadele de criză și să se adopte politici specifice pentru fiecare
angajat care poate fi o victimă a unei infracțiuni la locul de muncă sau în afara acestuia.
În opinia Organizației Mondiale a Sănătății, u n mediu de muncă sănătos este acel
mediu în care “angajații ș i managerii colaborează pentru a proteja, promova și îmbunătăț i în
mod constant s ănătatea, siguranța și bună -starea angajaților ș i sustenabilitatea locului de
muncă .” Totodată, Organizația Mondială a Sănătății a identificat următorii factori de o
importanț ă deosebită în asigurarea unui astfel de mediu de lucru sunt:
preocuparea pentru asigurarea s ănătății și siguranț ei pe plan fizic;
preocuparea siguranț a și bunăst area angajaților pe plan psihologic, prin crearea unei
sistem eficient de gestionare a sarcinilor ;
asigurarea unor resurse pentru sănătatea personală la lo cul de muncă;
implicarea în comunitate, pentru îmbunătățirea sănătății angajaților, a familiilor lor și
ai altor membrii ai comunităț ii.
Comisia Europeană a identificat ca standard relevant în acest domeniu:
– Standarde referitoare la sănătatea și sigura nța locului de muncă (ex.: SA 8000 – Social
Accountability on Labour Conditions; ILO -OSH 2001 – International Labour Organization on
Occupational Safety and Health Management; OHSAS 18001 – Occupational Health and
Safety Zone) .
Exemplu de acțiune responsab ilă social, în ceea ce privește factorul oameni : La
fabrica Sara Lee Bak ery din New Hampton, Iowa, SUA, m ulți salariați din firmă au început să
sufere de sindromul deficienței carpiene, o afecțiune a încheieturii determinată de mișcările
repetate ale mâini i. În loc să -i trimită pe salariați să urmeze ședințe de fizioterapie – și, în
calitate de principal angajator din oraș să analizeze modul în care scade morala orașului –
managerii de la Sara Lee au investigat în profunzime problema. Managerii au ascultat
sugestiile lucrătorilor din fabrică și le -au solicitat inginerilor să proiecteze uneltele în așa fel
încât să elimine pe cât posibil efectele acestei probleme. Drept rezultat s -a obținut o eliminare
a sindromului deficienței carpiene din fabrică într -o per ioadă foarte scurtă de timp.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
11
1.3.2. Responsabilitatea s ocială a entității economice din punct de vedere al factorului
PROFIT
Mulți manageri urmăresc ca obiectiv major profitul , strâns legat de creșterea cotei de
piață. Pornind practic de la acest cerc vicios Comisia Europeană recomandă o coordonare a
eforturilor echipei manageriale pentru identificarea unor soluții pornind de la clienți, dar care
să nu submineze șansele de performanță financiară, respectiv obținerea profitului.
Responsabilitatea socială a entității economice este considerată apanajul marilor entități
economice cu activitate care afectează interesele diverselor grupuri (de exemplu: mediu,
sănătatea populației, etc.) Pentru majoritatea firmelor orientarea spre acest demers nu
reprezintă o priori tate (85%). Există însă și firme mari comerciale care promovează în politica
lor de management conceptul responsabilității sociale. Se observă că accelerarea schimbărilor
în mediul de afaceri, dificultățile de adaptare a firmelor la presiunile externe antr enează
necesitatea dezvoltării organizaționale.
Formele moderne de management a riscului pun accent pe transparență și corectitudine
și o serie de principii care ar trebui să guverneze orice firmă comercială. Una d intre metodele
de împlementare a responsa bilității sociale în entității economice este: Marketingul social
corporativ12 (Corporate Social Marketing: Supporting Behaviour Change Campaigns). Prin
intermediul acestuia o companie sprijină dezvoltarea timpurie și implementarea unei campanii
de modifica re a comportamentului social destinată să îmbunătățească sănătatea și/sau
siguranța publică, calitatea mediului înconjurător sau bunăstarea comunității. Prin urmare ,
formele implicării corporative vizează acțiuni ce au ca rezultat îmbunătățirea sănătății
indivizilor, prevenirea daunelor, protejarea mediului înconjurător și creșterea implicării
comunității în aspectele stringente de ordin social.
Potențialele beneficii corporative se referă, în principal, la sprijinirea obiectivelor de
marketing ale compani ei, concretizate în consolidarea poziției mărcii comerciale pe piață,
creșterea loialității consumatorilor față de aceasta și sporirea vânzărilor.
Pe lângă beneficiile din sfera marketingului, mai pot fi menționate, în plus, și creșterea
profitabilității companiei prin reducerea costurilor și influența socială pozitivă a unei astfel de
inițiative.
12Suport de curs maste r ”Etică și responsabilitate socială corporativă în afaceri le internaționale ” Irina Eugenia
Iamandi
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
12
Exemplu de marketing social corporativ – Pampers : Pampers este lider de piață pe
segmentul scutecelor folosite în maternitățile din SUA. Compania a considerat c ă este de
datoria sa să răspundă la preocuparea exprimată de un forum al experților în pediatrie și
îngrijirea copilului care a avut loc în 1999. Astfel, s -a alăturat campaniei Back to Sleep,
inițiată de National Institute of Child Health and Human Develop ment. Scopul acesteia era să
îi învețe pe părinți să își culce copiii pe spate, deoarece studiile arătaseră că dormitul cu fața
în jos crește riscul mortalității la nou -născuți. Pampers a devenit partener al acestei campanii,
anunțând că va pune logo -ul Ba ck to Sleep pe scutecele sale. De asemenea, le -a distribuit
părinților pachete educaționale cu ajutorul clinicilor de pediatrie sau prin intermediul
scrisorilor directe. Anual, informația care putea salva vieți a ajuns la aproximativ 2,5 milioane
de mame.13
Managementul bazat pe valori , este o altă metodă de implementare a responsabilității
sociale în cadrul entității economice , prin intermediul căreia o companie susține, în mod
direct, o acțiune caritabilă sau o cauză socială, cel mai adesea sub forma dona țiilor financiare,
materiale sau de servicii.
Această formă a responsabilității sociale este cea mai tradițională dintre toate
inițiativele corporative și până în anii `90 a fost abordată într -o manieră reactivă, ghidată doar
de cerințele momentului; în pr ezent, tot mai multe entități economice se confruntă cu presiuni
interne și externe de a trece la o abordare mai strategică a acțiunilor lor caritabile, prin
stabilirea unui obiectiv corporativ concret și corelarea activităților filantropice ale companiei
cu scopurile sale de afaceri.14 Managementul bazat pe valori ia forme dintre cele mai diverse,
începând cu tradiționalele donații financiare și terminând cu strategii caritabile creative ce
includ donații de produse și servicii, furnizarea expertizei tehnol ogice și acordarea accesului
la diferite facilități, canale de distribuție sau echipamente momentan neutilizate.
Beneficiile corporative ale acestei inițiative sociale clasice sunt: crearea unei reputații
corporative solide și atragerea unui curent de opi nie publică favorabilă asupra companiei;
afirmarea poziției stabile a mărcii pe piață; consolidarea industriei căreia îi aparține respectiva
companie; atragerea și păstrarea angajaților motivați; manifestarea influenței corporative
asupra problemelor de or din social, în special în cadrul comunităților locale; consolidarea și
accentuarea celorlalte inițiative sociale corporative aflăte în curs de derulare. În ultimul timp,
experții recomandă entităților economice să ia în considerare și potențialul inițiativ elor
13 Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile internaționale 2011 -2012
14 http://www.responsabilitatesociala.ro/marketingul -social.html
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
13
filantropice de a contribui la creșterea productivității, extinderea piețelor și asigurarea unor
angajați viitori cât mai competitivi.
Exemplu de management asociat unei cauze – Microsoft: Pentru Microsoft, piețele
din țările în curs de dezvoltare au o importanță deosebită. Mai devreme sau mai târziu, aceste
piețe vor face o alegere definitivă în privința platformelor software pe care le vor adopta, iar
Microsoft a vrut să le demonstreze că este un partener de încredere. Astfel, compania a lansat,
în 2003, programul Unlimited Potential, prin care acorda anual granturi în bani, programe
software și asistență tehnică unor ONG -uri din 45 de țări în curs de dezvoltare. Finanțările
erau destinate centrelor de pregătire IT, care își propuneau să crească nivel ul de pregătire al
forței de muncă de pe piețele respective. Până în 2004, Microsoft acordase deja peste 50 de
milioane de dolari în bani și programe software. Suma totală pe care compania își propusese
să o investească până în 2010 era de 1 m iliard de dol ari.
1.3.3. Responsabilitatea socială a entității economice din punct de vedere al factorului
MEDIU
De multe ori, obligația managerilor de a obține profit pentru acționarii lor vine în
contradicție cu obligația de a nu dăuna comunității locale prin poluare, în s pecial în situația în
care comunitatea nu deține niște reglementări clare și stringente în ceea ce privește protecția
mediului înconjurător. Managerilor nu li se poate impune respectarea anumitor reguli și
principii, atâta timp cât aceste principii nu sunt statuate cu claritate și fermitate prin
intermediul legislației în vigoare. Pe de altă parte, alături de întreprinderi și managerii lor, și
consumatorii produselor poluante sunt responsabili de poluarea mediului, deoarece ei
cumpără și utilizează aceste p roduse nocive .
Majoritatea autorilor nu consideră responsabilitatea ecologi că ca fiind un tip distinct al
Responsabilității S ociale. Evoluția actuală a comunității în care societățile comerciale își
desfășoară activitatea în contextul unor aspecte ecologic e complexe, ce exced categoriile
responsabilității juridice ori responsabilității economice, justifică, includerea aspectelor
ecologice într-o componentă distinctă a responsabilității rociale numi tă responsabilitate
ecologică .
Responsabilitatea ecologică este o reflectare a dezvoltării durabile considerată de
literatura de specialitate a fi o valoare de bază a responsabilității sociale. În acest context, se
poate susține că responsabilitatea ecologică stă la baza responsabilității sociale. Prin
integrarea responsabilității ecologice în managementul și marketingul strategic și operațional,
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
14
societățile comerciale vor genera un impact pozitiv asupra s ocietății și a mediului natural ș i
vor dobândi o altă reputație pe plan social.
Anunțata metodologie comună de măsurare a performanței ecol ogice pe baza ciclului
de viață, consideră că o astfel de metodologie ar fi utilă atât în ceea ce privește transparența
informațiilor legate de întreprinderi, cât și în ceea ce privește evaluarea de către autoritățile
publice a performanțelor ecologice ale entităților economice .
O entitate economică resposabilă față de mediu se implică î n parteneriate pe termen
lung și în proiecte durabile, cu impact în timp, care să aducă beneficii reale, n u doar de
moment, pentru mediu și comun itățile în care acționează. Investește în cercetare, propune și
implementează soluț ii tehnice inovatoare pentru reducerea impactului pe care îl are asupra
mediului – consumul de resurse naturale , emisii de gaze cu efect de seră , afectarea unor zone
natural e, consum de energie etc. Se implică în educarea propriilor angajați și a publicului țintă
în ceea ce priveș te problemele de mediu, sprijin ă acțiunile societății civile și ale partenerilor
sociali și comunică rezultatele concrete ale acestor acțiuni, în mo d constant ș i transparent.
Standardul luat în considerare ca fiind relevant de către Comisia Europeană în acest
domeniu este: Standarde de management al mediului (ex.: EMAS – Eco-Management and
Audit Scheme; ISO 14000 – International Standard Organization in the fie ld of environmental
management).
Exemplu de marketing asociat unei cauze de mediu – Dell: Pentru compania Dell,
reciclarea este o temă importantă, datorită presiunii pe care o fac atât autoritățile, cât și
organizațiile de mediu. De aceea, compa nia a dezvoltat un program care asigură (contra cost)
transportul echipamentelor pe care clienții doresc să le recicleze, de la adresa acestora până la
centrul de reciclare. În 2003, pentru a -și stimula clienții să participe în programul de reciclare,
comp ania le -a propus următoarea ofertă: dacă reciclau maxim trei echipamente primeau în
schimb o reducere cu 50% a prețului de reciclare și un cupon care le permitea să achiziționeze
online softuri sau periferice Dell, cu o reducere de 10%. Rezultatele inițial e au arătat o
creștere cu 200% a comenzilor pentru programul de reciclare.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
15
CAPITOLUL II
RAPORTARE SOCIALĂ
Dacă vorbim despre responsabilitatea socială a entităților economice, inevitabil
vorbim și despre “raportarea socială ”. Cele d oua sunt strans legate, fiind părți ale aceluiași
sistem: managementul de etică și conformitate. Însă, aș a cum avem o multitudine de feluri în
care se face responsabilitatea socială, la fel diferă și modul în care se face raportare socială .
În raportul referitor la „Res ponsabilitatea socială a entităților economice : un
comportament responsabil și transparent al entităților economice și o creștere economică
durabilă” înaintat Parlamentului European la 28 ianuarie 201315 se propune o nouă definiție a
responsabilității socia le a entității economice , recunoscută drept „responsabilitatea entităților
economice pentru impactul pe care îl au asupra societății”. Conform noii definiții, entitățile
economice trebuie să dispună de o procedură care să integreze în strategia lor comerci ală și de
bază preocupările sociale, etice, de mediu și cele care țin de drepturile omului și de protecția
consumatorilor.
Obiectivul unei astfel de proceduri trebuie să fie crearea unei valori partajate între
proprietari/acționari, alte părți interesate și societate în general, astfel încât să se poată
identifica, preveni și atenua posibilele efecte adverse generate de funcționarea entității
economice .
2.1. Principii, instrumente și standarde rapotare social ă
Comisia Comunității Europene este pregătită să i mplice țările candidate pe cât de mult
posibil în implementarea acestei strategii. Astfel, aceasta va promova responsabilitatea s ocială
ca pe un imbold către creșterea responsabilității sociale și a bunei administrări în țările în curs
de dezvoltare.
2.1.1. Principii de implementare a r esponsabilității s ociale
Câteva dintre statele membre au dezvoltat politici de responsabilitate socială , care
diferă între ele deoarece reflectă tradiții naționale, situații și provocări. Pentru a facilita
schimbul de informații d espre politicile naționale și pentru a sprijini munca sa în domeniul
15 http://www.europarl.europa.eu/
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
16
responsabilității sociale, Comisia Europeană a adunat laolaltă un grup de reprezentanți la nivel
local din statele membre. Comisia Europeană va continuă să faciliteze un schimb de
informa ții, răspândirea practicilor utile referitoare la responsabilitatea socială precum și a
inițiativelor referitoare la explorarea și stabilirea Sistemului de Management al Calității Totale
ca și alte politici (legislația legată de Responsabilitatea Socială C orporatistă). Comisia
Europeană a propus și o revi zuire a practicilor legate de responsabilitate s ocială în statele
membre, măsurarea performanței și a valorii adăugate.
Comisia Comunității Europene și -a propus să își construia scă strategii pentru a
prom ova responsabilitatea s ocială pe baza unui număr de principii16, cum ar fi:
Recunoașterea faptului că responsabilitatea s ocială este de natură voluntară;
Nevoia de practici de responsabilitate socială credibile și transparente;
Abordarea responsabilității sociale din toate punctele de vedere, inclusiv din punctul
de vedere al problemelor economice, sociale, al celor legate de mediu și al intereselor
consumatorilor;
Compatibilitatea cu instrumentele și acordurile i nternaționale existente (Standardele
legat e de condițiile de muncă ILO, Liniile generale OECD pentru entitățile economice
multinaționale).
De asemenea United Nation Global Compact – cea mai mare organizație care se ocupă
de elaborarea de strategii și principii cu ajutorul cărora entitățile economi ce din întreaga lume
pot să ia măsuri pentru promovarea de obiective sociale, a elaborat 10 principii de care
entitățile responsabile social trebuie să țină cont în activitatea lor.
Aceste principii sunt grupate pe patru mari grupe și anume:
1. Principii pri vind Drepturile o mului
Principiul 1: Entitățile economice trebuie să susțină și să respecte protecția drepturilor omului
proclamate la nivel internațional;
Principiul 2: Entitățile economice trebuie să se asigure că nu sunt complice la abuzuri ale
drepturilor omului.
2. Principii privind Munca
Principiul 3: Entitățile economice trebuie să încurajeze libertatea de asociere și recunoașterea
efectivă a dreptului la negociere colectivă;
Principiul 4: eliminarea tuturor formelor de muncă forțată și obligatorie;
Principiul 5: abolirea efectivă a muncii copiilor;
16 www.eu.int
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
17
Principiul 6: eliminarea discriminării în privința angajării și ocupării
3. Principii legate de Mediu
Principiul 7: Entitățile economice trebuie să susțină o abordare precaută a problemelor de
mediu;
Principiul 8: Entitățile economice trebuie să desfășoare acțiuni de promovare a unei mai mari
responsabilități de mediu;
Principiul 9: Entitățile economice trebuie să încurajeze dezvoltarea și difuzarea unor
tehnologii ec ologice.
4. Principii privind lupta Anti -corupție
Principiul 10: Entitățile economice trebuie să lupte împotriva corupției în toate formele sale,
inclusiv extorcarea ș i mita.
2.1.2. Instrumente de imp lementare a r esponsabilității sociale
În timp ce elaborarea instrumentelor de management este văzută ca un pas esențial
pentru a da posibilitatea entităților economice de a transforma angajamentele generale în
acțiuni concrete , discuția asupra r esponsabi lității s ociale este controversată. Unele persoane
afirmă faptul că fiecare companie trebuie să dezvolte propria abordare a responsabilității
sociale, în timp ce altele recunosc avantajele globalizării în facilitarea comparabili tății și
transparenței practicilor de responsabilitate socială . Acest lucru va facilita evaluări ale
practicilor de responsabilitate socială .
Instrumentele și practicile de responsabilitate socială vor fi mai eficiente dacă vor fi
într-un fel standardizat e. Ele trebuie să fie transparente și să fie bazate pe criterii clare și
verificabile. Politicile publice pot contribui la dezvoltarea unui cadru care are în vedere
promovarea transparenței și credibilității pentru practicile de responsabilitate socială .
Uniunile comerciale și societatea civilă sublinieză faptul că inițiativele voluntare nu
sunt suficiente pentru a proteja drepturile lucrătorilor și cetățenilor. S -a pledat pentru un cadru
organizatoric în care să se stabilească standardele minime în acest d omeniu dar să se și
stabilească un spațiu de manevră pentru entități economice . Pentru a fi credibile, practicile de
responsabilitate socială nu trebuie dezvoltate, implementate și evaluate în mod unilateral de
către entități economice , ci împreuna cu dife rite categorii de grupuri cointeresate și
coparticipante (stakeholders).
Consiliul European a menționat că responsabilitatea s ocială poate contribui nu doar la
încurajarea unui nivel înalt al coeziunii sociale, protecției mediului și respectului pentru
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
18
drepturile fundamentale, dar și la îmbunătățirea competitivității în cadrul tuturor tipurilor de
afaceri, de la întreprinderi locale pâna la multinaționale, și în toate sectoarele de activitate.
Identificarea cadrului comu n pentru dimensiunea globală a respo nsabilității s ociale
reprezintă o provocare pentru diversitatea cadrelor din politicile locale, protecția muncitorilor,
și legislația în domeniul mediul ui. Implementarea principiilor responsabilității s ociale ar
trebui să meargă dincolo de cerințele legal e, cu care entitățile economice trebuie să se
confrunte și abordările ar trebui să implice consultarea cu grupuri cointeresate la nivel global.
Entitățile economice pot contribui la dezvoltarea unei economii sociale de piață și la
realizarea obiectivelor e uropene, garantând locuri de muncă și facilitând redresarea
economică. De asemenea investitorii și consumatorii pot identifica cu ușurință entitățile
economice care își asumă angajamente în materie de responsabilitate socială , încurajându -le
în acest mod s ă-și continue eforturile, combinând obiectivele financiare și economice ale
investitorilor cu considerente de ordin social, etic, cultural, educațional și de mediu. În cadrul
procesului de evaluare a responsabilității sociale a unei întreprinderi ar trebui să se țină seama
de comportamentul entităților economice din cadrul lanțului său de furnizori și de cel al
eventualelor întreprinderi subcontractante.
Comisia Europeană a evidențiat instrumentele principale ale Responsabilității
Sociale a entității econom ice, și anume:
– codurile de conduită corporativă;
– standardele de management;
– raportarea implicării sociale corporative;
– etichetele ecologice și sociale;
– investițiile responsabile social (IRS)17 .
De asemenea, aceste cinci instrumente principale au fost grupate pe trei categorii:
I. Managementul responsabil social include instrumente ce stabilesc standarde de
performanță și aspecte de management utilizate de către entități economice pentru a încorpora
valorile caracteristice responsabilității sociale în cadrul strategiilor și operațiilor proprii de
afaceri și a obține o îmbunătățire a performanțelor lor corporative (codurile de conduită,
standardele de management, raportarea implicării sociale). Aceste trei tipuri de instrumente
sunt complementare și se susțin reciproc; astfel, pentru o transpunere corectă și eficientă a
unor principii teoretice în practică, un cod de conduită trebuie să fie completat de către un
sistem de management care să definească obiective, procese, roluri și responsabilități, iar
17 European Commission, Directorate – General for Employment and Social Affairs, Unit D.1, ABC o f the Main
Instruments of Corporate Social Responsibility, Luxembourg, 2004, pag. 5
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
19
sistemele de management includ frecvent mecanisme de raportare și măsurare care permit o
evaluare continuă a progresului înregistrat și o identificare a aspectelor ce trebuie
îmbunătățite.
II. Consumul responsabil social descrie instrumente de piață (de obi cei, etichetele),
în special adresate consumatorilor, care certifică faptul că producția și comercializarea acelor
produse atestate de ele au respectat un set de criterii de ordin socio -ecologic.
Consumul r esponsabil nu există ca atare, ci este o mișcare de critică a logicii societății
de consum, o mișcare de refundamentare valorică a consumului. Putem să discutăm
despre Consum Etic, despre Consum Verde, despre Consum Critic sau Consum bazat pe
solidaritate, însă toate acestea presupun un alt tip de consum ator, consumatorul -cetățean,
preocupat de impactul actelor sale cotidiene de consum, cunoscător al practicii boicoturilor, al
Comerțului Echitabil (FairTrade), al diverselor sisteme de etichetare și totuși nemulțumit de
lipsa de transparență continuă al ce lor mai multe produse de pe piață.
În luna iulie, liderul producătorilor de telefonie inteligentă a lansat o aplicație ce
localizează prin GPS -ul telefonului cele mai apropiate restaurante, cafenele, dar și alte unități
economice și organizații cu impact s ocial. Consumul responsabil poate fi mai facil astfel
pentru utilizatorii acestor aplicații, pe de altă parte, însă, nu trebuie să neglijăm dimensiunea
obstacolelor din calea unui cetățean -consumator ce își propune să contribuie la o lume mai
bună prin fel ul în care își cheltuie banii.
Consumul responsabil din prisma cetățeanului consumator presupune:
– să achiziționăm produse de la țărani sau de la fermele de semi -subzistență ;
– să cumpărăm produse cu un impact scăzut de mediu (cât mai curat produs, cât ma i local
sau de aproape, cât mai puțin ambalat ș.a.m.d.)
– să ne gândim, înainte de a cumpăra, la impactul pe termen lung al unui produs (nu doar la
utilitatea imediată)
– să consumăm din economia socială (de la produse alimentare de calitate, până la obiec te
decorative și cadouri, dar și servicii)
– să reutilizăm de câte ori avem ocazia.
III. Investițiile responsabile social sunt acele investiții care, pe lângă beneficiile
financiare, iau î n calcul impactul pozitiv asupra mediului ș i asupra societatii . Inve stițiile
responsabile social i lustrează diferitele abordări, produse și instrumente oferit e investitorilor
responsabili cum ar fi: f ondurile sociale, ecologice și etice, fondurile de pensii, indicii de
sustenabilitate, evaluarea portofoliilor și angajament ul acționarilor .
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
20
Pentru realizarea investiț iilor, investitori i responsabili social utilizează patru strategii
de bază pentru a pune în aplicare politica lor și pentru a maximiza totodată rentabilitatea
financiară a investiției dar în același timp ș i impac tul social generat. În afară de cele care
presupun angajamentu l cu compania sau activismul acționarilor prin rezoluții aceste strategii
au la bază principiul non -rău sau cel de evitare. Totuși, investitiile care au la bază principiul
non-rău sau cel de evi tare, nu creează în mod necesar ș i un impact social pozitiv.
Astfel, prima strategie o constituie selecția negativă , principiu ce exclude investiția î n
entități economice ce produc bunuri care provoacă rău celor care le utilizeaza (e x. alcool,
tutun, produ se modificate genetic ) sau celor care sunt folosite î mpotriva oamenilor, precum
armele . De asemenea sunt considerate ș i acele aspecte care au un mare risc sau pot aduce
prejudicii pe termen lung precum este pornografia sau energia nucleară .
Dezinvestirea e ste a doua strategie utilizată și este constituită de eliminarea acțiunilor
deținute î n entități economice ce nu au un compor tament etic ori sunt implicate în activităț i
precum cele enumerate mai sus. De asemenea, dezinvestirea ca și selecția negativa, pot avea
la bază ș i evita rea ori întreruperea investiției în entități economice ce nu respectă drepturile
omului, fac discriminări, sunt implicate în accidente sau poluează foarte mult mediul, au
emisii mari, etc.
Cea d e-a treia strategie o reprezintă investi țiile fă cute pe baza angajamentelor .
Fondurile de investitii sau băncile condiționează investirea banilor de comportamentul
companiei. Ele po t cere schimbarea unor aspecte î n activitatea com paniei pentru a realiza
investiția sau pot la fel de bine condițio na retragerea investiției î n caz ul în care aceasta este
deja realizată .
Cea de -a patra strategie este investirea pozitiv ă. Aceasta este cea mai noua strategie
de a investi responsabil social și efectuarea de investiții în activități care se crede că au un
impact social pozitiv. Exemple d e astfel de investiții sunt cele făcute î n entități economice ce
produc energie regenerabilă , entități economice care produc echipamente care pr in folosirea
lor au un impact câ t mai mic asupra mediului, sau toate acele entități economice care prin
comportamentul lor dau cele mai bune e xemple de bună practică fie că este vorba de mediu
sau social. A vantajul acestui tip de investiții este că nu se sacrifică divers itatea portofoliului
de investiții sau de performanță pe termen l ung și ele împing astfel î nspre ideea de durabilitate
care creează ș i un impact social pozitiv pe termen mediu ș i lung.
Comisia Europeană propune o serie de măsuri specifice cu scopul de a intensifica
ulterior impactul politicilor în materie de responsabil itate socială a entității economice , în
cadrul a opt domenii de acțiune:
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
21
creșterea vizibilității responsabilitate socială a entității economice și diseminarea
bunelor practici;
ameliorarea și evaluarea gradului de încredere a cetățenilor în întreprinderi;
ameliorarea proceselor de autoreglementare și de coreglementare;
stimularea recompenselor pe piață pentru adoptarea măsurilor de responsabilitate
socială a entității economice ;
ameliorarea transparenței entităților economice în ceea ce privește informații le sociale
și de mediu;
continu area integrării responsabilității sociale a entității economice în educație,
formare și cercetare;
sublinierea importanței politicilor de responsabilitate socială a entității economice la
nivel național și subnațional;
alinie rea mai bună a abordărilor de responsabilitate socială a entității economice de la
nivel european și mondial.
Pentru satisfacerea tuturor acestor cerințe și urmărirea gradului lor de realizare se
întrevede necesitatea unor raportări financiare care să aib e la bază date contabile și care să
permită urmărirea aplicării de către întreprinderi a reglementărilor privind responsabilitatea
socială și evoluția acestora în timp. Aici își face simțită prezența necesitatea unei raport ări
social e.
2.1.3. Standarde de rapor tare socială
Există eforturi de a standardiza ori reglem enta cadrul de raportare socială. Franț a, de
exemplu, a introdus o reglementare prin care entitățile economice sunt obligate să raporteze
măsurile pe car e le iau cu privire la consecințele sociale și de mediu ale activităț ii lor.
Consiliul European nu impun e entităților economice o modalitate standard de
raportare a informațiilor non -financiare, însă recomandă entităților economice care își
raportează activitățile de responsabilitate socială, să țină cont de următoarele standarde:
1. Standardul ISO 26000 pentru Responsabilitate Socială a fost e laborat, după 10 ani de
studii și negocieri, în cadrul unui proces de elaborare inovator și inedit la nivel
internațional. Elaborarea sa a început în anul 2000 cân d International Organization for
Standardization (ISO) anunța că dorește să contribuie la crearea unui „cadru valoric
unitar” în domeniul Responsabilității Sociale, pentru armonizarea multitudinii de
coduri, norme, certificări și standarde din domeniul soc ial și de mediu. În 2005, ISO
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
22
încredința realizarea standardului ISO 26000 unui Grup de lucru internațional care, în
următorii ani, a cuprins peste 450 de experți și 210 observatori din 99 de state membre
ale ISO, precum și 42 de organizații internaționale foarte importante, precum
International Labour Organization (ILO), United Nations Environment Programme
(UNEP), Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD), Global
Reporting Initiative (GRI) etc.
2. Standarde referitoare la sănătatea și sigu ranța locului de muncă (ex.: SA 8000 –
Social Accountability on Labour Conditions; ILO -OSH 2001 – International Labour
Organization on Occupational Safety and Health Management; OHSAS 18001 –
Occupational Health and Safety Zone) . Standardul SA8000:2008 (Social
Accountability 8000) se bazeazp pe principiile normelor internaționale de muncă
prevăzute în conventiile ILO (Organizația Internațională a Muncii), pe Declarația
Universală a Drepturilor Omului și pe Convenția cu privire la Drepturile Copilului ale
Organizației Națiunilor Unite. Scopul fundamental al SA8000 este de a îmbunătăți
condițiile de muncă din întreaga lume. Această intenție a direcționat organizațiile spre
a-și îmbunătăți ș i demonstra responsabilitatea soci ală corporativă (Corporat e Social
Responsibility – CSR) în ceea ce priveș te drepturile umane f undamentale de la locul
de muncă .
În iunie 2014 s-a publicat a patra ediție a standardului internaț ional SA8000 –
SA80 00:2014 Responsabilitate Socială 8000. St andardul nou publicat înlocuieș te versi unile
precedente din 2001, 2004 și 2008. Perioada de tranziție trebuie să se încheie la 30 a prilie
2016.
3. Standarde de management al mediului (ex.: EMAS – Eco-Management and Audit
Scheme; ISO 14000 – International Standard Organization in the fie ld of
envir onmental management). ISO 14001:2005 solicită unei organizații să declare ceea
ce face în privința controlării și reducerii impactului său asupra mediului înconjurator;
să realizeze în practică ceea ce a declarat în politica sa de mediu; să î nregistreze ce ea
ce s-a întâmplat; și să învețe din experienț e.
Avantajele certific ării sistemului de management de mediu sunt:
câștigarea și menținerea cotei de piață prin p romovarea unei imagini organizaț ionale
"verzi”;
atingerea și demonstrarea unor performanțe de me diu reale părț ilor interesat e, printr –
un management tehnic ș i economic al problemelor de mediu;
atragerea investiț iilor etice;
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
23
reducerea riscurilor de asigurare;
reducerea costurilor prin o mai eficientă utilizare a resurselor ș i reducerea riscului
produce rii accidentelor de mediu.
2.2. Utilizarea informației financiar -contabile în raportarea socială
Raportarea socială , de asemenea, cunoscută și sub numele de contabilitate socială și
audit, contabilitate de mediu, raportare socială corporativă, este pro cesul de comunicare a
efectelor sociale și de mediu ale acțiunilor economice ale organizațiilor către anumite grupuri
de interese și pentru societate în general.18 Contabilitate socială este frecvent utilizată în
contextul de afaceri, sau de responsabilitat ea socială a entităților economice (RSI), deci orice
organizație, inclusiv ONG -uri, organizații de caritate, și agențiile guvernamentale se pot
angaja în a organiza contabilitatea socială. Contabilitatea socială subliniază noțiunea de
responsabilitate corp orativă. D. Crowther definește contabilitatea socială în acest sens ca "o
abordare a raportării activităților unei firme care subliniază necesitatea de identificare a
comportamentului social relevant, stabilirea celor cărora societatea le este responsabilă pentru
performanțele sale sociale și elaborarea unor măsuri adecvate și tehnici de raportare.19
Contabilitatea socială este adesea folosită ca un termen generic pentru a descrie un
domeniu larg de cercetare și practică. Contabilitate de mediu poate de ex emplu face referire în
mod specific la cercetarea sau practica contabilă care arată impactul unei organizații asupra
mediului natural. Contabilitatea durabilă este adesea folosită pentru a exprima măsurarea și
analiza cantitativă a sustenabilității sociale și economice a entității economice.
Raportarea socială și ecologică reprezintă un instrument de comunicare, adresat
stakeholderilor interni și externi ai companiei, dar este, în același timp, și un instrument de
management, oferind companiei posibilitate a unei abordări sistemice a dezvoltării durabile,
prin măsurarea progresului înregistrat și prin definirea strategiei și a obiectivelor ce trebuie
îmbunătățite.
Principalii factori care determină entitățile economice să se implice în acest proces
al rapo rtării sociale sunt: presiunea venită din partea acționarilor și a diverselor grupuri de
stakeholderi, îndeplinirea cerințelor de ordin legal, avantajul competitiv obținut și
consolidarea imaginii corporative și a relațiilor publice. La fel ca și în cazul celor două
18 R.H. Gray, D.L. Owen & K.T. Maunders, Corporate Social Reporting: Accounting and accountability (Hemel
Hempstead: Prentice Hall, 1987)p. IX
19 D. Crowther, Social and Envi ronmental Accounting (London: Financial Times Prentice Hall, 2000), p. 20.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
24
instrumente prezentate anterior, raportarea gradului de sustenabilitate a unei entități
economice reprezintă o inițiativă voluntară, deși se încearcă reglementarea acesteia pe
anumite segmente. De asemenea, se poate constata și o presiune tot ma i mare din partea
diverselor grupuri de interese pentru o evaluare a performanțelor corporative realizată în mod
obiectiv, apelând la auditori independenți.
Contabilitatea socială urmărește să extindă domeniul de aplicare a contabilității, în
sensul că a ceasta ar trebui:
să conțină mai mult decât evenimente economice;
să nu se exprime exclusiv în termeni financiari;
să răspundă nevoilor unui grup mai mare de părți interesate;
să își extindă scopul dincolo de raportarea financiară.
Scopul contabilității s ociale poate fi abordat din două unghiuri diferite, și anume în
scopuri de control de gestiune sau în scopuri de responsabilizare.
Raportarea implicării sociale a unei entități economice este influențată, la modul
decisiv, de următoarele aspecte: menținer ea unui echilibru dinamic între flexibilitatea unui
raport – pentru a răspunde la cerințele specifice ale fiecărei entități economice – și
standardizarea proceselor și a informațiilor prezentate în cadrul acestuia – pentru a facilita
compararea organizații lor de afaceri; evaluarea tuturor aspectelor relevante cu privire la
sustenabilitatea de ansamblu a companiei; importanța și dificultățile asociate cuantificării
indicatorilor non -financiari; conștientizarea impactului respectivei raportări; evaluarea și
auditul raportării corporative; sfârșit, considerarea aspectelor voluntare, alături de cele
obligatorii, în cadrul procesului de raportare a sustenabilității unei entități economice .
Pentru a întelege impactul real pe care îl are asupra oamenilor și a plan etei, o
companie trebuie mai întâi să își analizeze activitatea și apoi să comunice transparent despre
ea. O modalitate de a face asta este raportarea de CSR : un proces prin care o companie iși face
publice performantele economice, sociale și de mediu. Oda tă ce o companie devine
transparentă în legătură cu aceste aspecte, performanțele sale pot fi comparate cu ale altor
entități economice din industrie, pe baza unor criterii comune.
2.2.1. Global Repor ting Inițiative (GRI)
Global Reporting Inițiative (GRI ) este o organizaț ie cu sediul în Amsterdam care
urmăreș te să popularizeze și să standardizeze la nivel global raportarea tripartita (des pre
performanțele economice, sociale și de mediu ale companiei).
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
25
Organizația olandeză Global Reporting Inițiative (GRI) a realizat un model de
raportare de CSR utilizat în toată lumea: GRI G3. Prin intermediul acestuia, se pot identifica
repere care ajută entitățile economice să-și evalueze initiațivele voluntare și să -și măsoare
performanțele în respectarea legilor și a diferitelor coduri. Totodată, entitățile economice au
ocazia să -și demonst reze angajamentele responsabile și își pot compara rezultatele de -a lungul
timpului.
Global Reporting Inițiative – GRI, este c el mai cunoscut standard de raportare a
responsabilităț ii sociale. Global Reporting Initiative (GRI), este dezvoltat de organizaț ia
neguvernamentală cu aceeași denumire împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru
Mediu (UNEP). Această organizație reunește î n prezent peste 5.000 de membri care
contrib uie la elaborarea standardelor și la îmbunătățirea lor permanentă. În prezent, GR I se
află la cea de -a treia generaț ie – versiunea G3 Guidelines (GRI G3).
Pornind de la ideea că este nevoie de acelaș i model la nivel global pentru o cât mai
mare transparență și eficiență, cea mai mare parte a entităților economice apelează la sistemul
GRI G3 dezvoltat de Global Reporting Initiative.
GRI elaborează reguli de raportare și indicatori comuni care formează Sustainability
Reporting Framework. În prezent, aproximativ 1500 de organizații din peste 60 de țări
folosesc GRI Sustainability Reportin g Framework pentru a -și construi rapoartele.
În prezent, numărul entităților economice din întreaga lume care au anunțat oficial
organizaț ia că folosesc standardele de raportare GRI este de aproximativ 1.500. Se estimeaz ă
însă că numă rul real al entitățil or economice care raportează conform modelului GRI este
considerabil mai mare.
Entitățile economice din Rom ânia care vor să fie competitive pe piața internațională și
să respecte mediul și societatea, atât pe plan global cât și local, trebuie să ia î n calcu l
problemele dezvoltarii durabile și să comunice transparent despre performantele legate de
acestea. Cea mai bună metodă de a face asta consta î n publicarea unui raport de
responsabilitate socială bazat pe modelul GRI G3.
2.2.2. Standardul de raportare GRI G3
Pentru o comunicare transparență și eficiență despre dezvoltarea durabilă , este nevoie
de un model unic la nivel global, car e să conțină concepte, termeni ș i indicat ori comuni.
Misiunea GRI este să răspundă acestei nevoi, oferind un mode l de raportare credib il, care să
poată fi folosit de toate entitățile economice , indiferent de mă rime, industrie sau localizare.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
26
Standardele de raportare GRI au fost realizate în colaborare cu reprezentanț i ai
mediului de afaceri, ai societății civile ș i ai altor categorii de stakeholderi. Astfel, au fost
create reguli care p ot fi aplicate la nivel global și care iau î n calcul interesele unor categorii
diverse de public. Nu există alte standarde de raportare care să aibă o aplicabilitate și o
recunoaștere atâ t de vaste precum c ele GRI.
Modelul GRI a fost special gâ ndit pentru a oferi un l imbaj comun de raportare care să
poate fi însuș it de toate tipurile de entități economice , din toate regiunile lumii. De acee a, el
face trimitere la coduri ș i standarde acceptate la nivel globa l:
Articolul 15 al Declarației de la Rio ;
Declarația Universală a Drepturilor Omului și protocoalele sale;
Convenția ONU asupra Drepturilor Civile și Politic e;
Convenția ONU asupra Drepturilor Economice, Sociale și Culturale ;
Declarația International Labour Organization (ILO) cu privire la principiile și
drepturile fundamentale în muncă;
Declarația de la Viena și Programul de Acțiune ;
Declarația Tripartita ILO privind Organizațiile Multinaționale și Politica lor Social ă;
Standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru
Organizațiile Multinaționale;
Principiile Global Compact .
Fig. 2.1 Modelul de raportare GRI (Global Reporting Initiative)
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
27
Standardele GRI includ principii, ghiduri și indicatori de performanță. Toate acestea
formează un model de raportare flexibil, pe care entitățile economice îl pot adopta în mod
voluntar și la îmbunătaățirea căruia pot contribui .
2.2.3. Bilanțul social
Bilanțul social este un instrument de raportare extrem de nou, este utilizat în foarte
puține țări; d intre acestea, F ranța este una din cele mai avansate în folosirea lui cu succes.
Coroborând acest aspect cu lipsa unei bibliografii suficient de vaste pentru a permite
elaborarea unei sinteze pe care să o adaptez la specificul conducerii entităților economice din
România, îmi propun, în acest capitol, să analizez și să exemplific experiența unei entități
economice din Spania în acest domeniu.
Marile societăți multinaționale ale lumii se confruntă cu numeroase probleme etice,
fiind nevoite să -și conducă operațiunile economi ce în țări cu standarde morale și nivele de
dezvoltare diferite. Aceste societăți trebuie să opteze între a implementa și în străinătate
standardele etice mai înalte din țările lor de origine sau a se adapta practicilor locale, care de
multe ori contravin viziunii lor cu privire la moralitate sau sunt chiar interzise de codurile de
conduită corporațională.
Responsabilitățile unei afaceri față de toți „participanții la întreprindere” reprezintă un
aspect de o importanță deosebită atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Pe lângă etica în
managementul internațional, s -au evidențiat câteva aspecte care țin și de moralitatea
marketingului și a tranzacțiilor comerciale internaționale, dar fără a se realiza o prezentare
exhaustivă a acestora. Fundamentul tutur or acestor abordări diferite îl constituie faptul că în
spatele oricărei activități de producție sau de schimb, morale sau imorale, stă decizia unui
individ (sau a unui grup de indivizi), indiferent de amploarea relațiilor economice analizate.
Aspectele de zbătute în cadrul celor trei abordări își propun să acopere doar o mică parte din
problemele etice care se manifestă în cadrul afacerilor internaționale, rămânând, astfel,
„neacoperite” domenii precum etica financiară, etica contabilă, a investițiilor, a a chizițiilor și
fuziunilor etc.
Potrivit principiilor United Nations Conference on Trade and Development,
responsabilitatea socială este un concept care se situează între două extreme: pe de o parte,
este vorba despre respectarea legilor specifice unui anum it stat gazdă în care acționează
(limita minimă necesară pentru ca prezența corporației să poată fi tolerată), iar pe de altă
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
28
parte, prin filantropia de care ar putea să dea dovadă corporația. Între aceste două limite se
desfășoară programe ale multinațion alelor în domeniul educației sau în sfera tehnologiei20.
2.2.3.1. Structura și prezentarea bilanțului social
Termenul de "bilanț" poate fi înșelator. Contrar aparențelor, bilanțul social nu este un
tablou cu doua coloane care să evidențieze, la un moment dat, echi librul dintre resursele
(sociale) ale entității economice și folosirea lor, între activ și pasiv, după modelul bilanțului
contabil și din care să rezulte dacă entitatea economică realizează profit sau pierdere. Bilanțul
social este un instrument informațion al și de gestiune, retrospectiv și recapitulativ. El se
prezintă ca un document elaborat anual sub forma unui tablou, cuprinzând un sir de informații
exclusiv cantitative, necomentate, care exprimă starea socială și condițiile de muncă din
întreprindere.
Bilanțul social al entității economice este un raport ce prezintă cheltuielile unei
întreprinderi și prestațiile sale în funcție de mediul social, având drept scop o informare amplă
a grupurilor sociale care au relații cu entitatea economică și anume salaria ții, acționarii,
clienții, furnizorii și marele public.
Entitățile economice din România care vor să fie competitive pe piata internațională și
să respecte mediul și societatea, atât pe plan global cât și local, trebuie să ia în calcul
problemele dezvoltăr ii durabile și să comunice transparent despre performantele legate de
acestea.
Structurile informaționale de bază ale unui bilanț social, sunt: utilizarea legată de
existența și folosirea resurselor, remunerarea și cheltuielile sociale, condițiile de igi enă și
siguranță, alte condiții ale muncii, formarea personalului, relațiile profesionale, alte condiții
ale vieții relevante pentru firma.
În ultimele decenii, odată cu evoluția concepției privind locul și rolul omului în firma
moderna s -a conturat ca ins trument operațional al gestiunii resurselor umane și bilanțul social
care este extins în prezent la firme cu peste 300 de salariați. Primele studii de integrare a
aspectelor sociale în managementul general al firmei au apărut la începutul anilor 60, în
special în SUA sub denumirea de „audit social”.
20 A, B. Carrol, A. K. Buchholtz, Business and Society: Ethics and Stakeholder Management, 4th ed., (South –
Western College: Cincinnati, 2000), 35, apud Dan Crăciun, Vasile Morar, Vas ile Macoviciuc, Etica
afacerilor (București: Ed. Paideia, 2005), 305
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
29
Practic, în prima structură se vor avea în vedere indicatori privind efectivul total și pe
categorii de personal, angajări în cursul anului, plecări, promovări, șomajul, handicapați,
absenteismul.
În cea de -a do ua intră marimea salariului, rețeaua salarizării, modul de salarizare,
cheltuielile adiționale, cheltuieli salariale globale, participări financiare.
Cea de -a treia grupă se refera la: accidente de muncă și pe traseu, boli profesionale,
cheltuieli legate d e securitatea muncii.
Ca alte condiții ale muncii se au în vedere cele legate de durata și îmbunătățirea
timpului de muncă, organizarea și conținutul muncii, cheltuielile de ameliorare a acesteia.
Referitor la formare, se au în vedere modalitățile pregătir ii continue, pe baza de
concedii acordate în acest scop, ucenicie. Ultimele două cuprind acțiuni și costuri subînțelese
prin implicarea lor în bilanțul social.
Toate aspectele menționate fac obiectul analizei gestiunii resurselor umane, nu numai
ca problem e și dimensiuni în sine, ci și prin prisma efectelor directe sau propagate în
activitatea economico -financiară a firmei.
Bilanțul social este un instrument extraordinar, reprezentând certificarea pe un profil
de activitate etic, elementul care legitimeaza rolul unui subiect, nu doar în termeni structurali
dar în special morali, în fața comunității la care se referă, un moment pentru a sublinia propria
legatură cu teritoriul unde activează, o ocazie pentru a afirma conceptul de companie ca un
bun cetățean, a dică un subiect economic care, urmărind prevalent propriul interes, contribuie
la a majora calitatea vieții membrilor societății în care este încadrat. Misiunea societății și
partajarea sa sunt elemente importante pentru a obține consensul de la clientelă, de la proprii
angajați și de la opinia publică.
Există o legătură directă între responsabilitate și modul în care ne ținem și ne
prezentăm “conturile“, adică raportare. Ambele presupun:
– Luarea unor măsuri care demonstrează responsabilitate;
– Publicarea co nturilor și a rezultatelor acestor măsuri.
Conform cu responsabilitatea socială entitatea economică trebuie să își demonstreze
responsabilitatea pe trei nivele:
a) Dimensiuni economice – măsurarea performanței și sustenabilitatea activității;
b) Dimensiun i socia le – îndeplinirea misiunii sociale, atingerea obiectivelor sociale, valoarea
socială creată;
c) Mediu – respectarea legii și a procedurilor interne.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
30
În ceea ce urmează voi prezenta Bilațul social al Companiei Abengoa Sevilla Spania,
aferent anului 2014.
I. Dime nsiuni economice 2014 2013
1.1. Venituri totale (€) 3,405,487 3,402,301
1.2. Achiziții de la producători locali 76.21% 76.70%
1.3. Plăți către administrația publică (€) 66,319.5 74,273.4
1.4. Suport financiar semnificativ din partea instituțiilor de guvernământ (€) 16,232 6,719
R&D&I ( Research, Development and Innovation Activities)
Activități de cercetare, dezvoltare și inovare
Investiții în R&D&I (M€) · ·
1.5. Angajați implicați în R&D&I 870 785
1.6. Brevete accumulate și aplicate pentru R&D&I 269 221
Efortul investițional R&D&I (R&D&I investiții/venituri)*100% · ·
II. Dimensiuni sociale 2014 2013
Angajați
2.1. Locuri de muncă nou create 13.90% 0.24%
2.2. Nivelul critic de ieșiri voluntare
de personal 2.2.1. Ieșiri volu ntare de personal 4.89% 4.25%
2.2.2. Nivelul critic de ieșiri
voluntare de personal 0.63% 0.76%
2.3. Angajați de sex feminine 2.3.1. În poziții de conducere 11.30% 11.64%
2.3.2. În poziții de execuție 22.30% 22.16%
2.4. Pregătire profesională (ore de pregătire / numărul de angajați) 15.88 20.14
2.5. Absenteismul 1.86% 2.61%
2.6. Accidente la locul de muncă 2.6.1. Rata de frecvență 13.85 –
2.6.2. Rata maximă 0.22 0.26
2.7. Furnizori
2.7.1. Analiza furnizorilor cu privire la drepturile omului, practici de muncă și
riscuri de mediu (1) 12,391 –
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
31
II. Dimensiuni sociale 2014 2013
2.7.2. Procent din totalul furnizorilor cu risc ridicat în ceea ce privește
drepturile omului, practici de muncă și riscurile de mediu care au fost auditate
2.61% 7%
2.8. Comunitate
2.8.1. Investiț ii totale în acțiuni sociale (M€) 4.3 4.9
2.8.2. Țări în care entitatea econo mică activează și este implicată în activități
sociale 20 14
2.8.3. Ore de voluntariat 2,612 1,972
Plăngeri privind practici de
corupție FCPA Compliance
2.8.4. Analiza efec tuată în conformitate cu FCPA 3,587 1,949
2.8.5. Procentul de angajați instruiți în politicile anti -corupție ale companiei 943 4,428
III. Mediu 2014 2013
3.1. Energie
3.1.1. Consumul de energie (GJ) (primar, electric, termic) 41,653,425 32,608,958
3.1.2. Energie reg enerabilă
produsă 3.1.2.1. Solară (kW/h) 1,057,110,000 –
3.1.2.2. Bio combustibil
(m3) 2,078,924 –
3.2. Emisii
3.2.1. Emisii directe (t CO 2eq) 2,004,329 1,413,498
3.2.2. Emisii directe de biomasă (t CO 2eq) 1,466,997 1,171,992
3.2.3. Emisii indirecte (tCO 2eq) 1,984, 842 2,663,910
3.3. Consum de apă
3.3.1. Apă desalinizată produsă (Millon m3) 32.97 –
3.3.2. Apă de mare consumată (Millon m3) 76.30 85.28
3.3.3. Apă consumată din alte surse (Millon m3) 25.15 8.37
– (·) Indicatori raportați la sfârșitul anului respe ctiv
– (-) Indicatori fără valori. Indicatori incluși pentru prima datăîn Bilanțul sociale al entității
economice, care nu au fost publicați în Bilanțul social al primei jumătăți a anului 2013.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
32
Indicatori i Bilanț ului social al Companiei Abengoa Seville Spani a pe anul 2014
I. Dimensiunea economică
În partea ce privește dimensiunea economică a bilanțului sunt prezentate informații
referitoare la :
1.1. Venituri totale : numărul total de vânzări de produse de companie și furnizarea de
servicii și contracte de construcți i .
1.2. Volumul tranzactiilor : suma totală a cheltuielilor atribuite produselor de cumpărare și
servicii , după cum urmează:
Achiziții de la furnizori locali : suma totală a cheltuielilor atribuite pentru
achiziționarea de produse și s ervicii de la furnizorii lo cali, împărțit la suma totală a
cheltuielile atribuite achiziționarea de produse și servicii în țară *100 % .
1.3. Plăți către Administrați a Public ă Locală : valoarea totală a impozitelor plătite de
agentul economic . Incluse în acest total sunt următoarele impoz ite:
Impozit ul pe venit /profit;
Impozitul pe salarii angajaților ;
Impozit pe dividende;
Impozit î nchiriere ;
Taxa pe valoarea adăugată [ TVA -ul de plată / de recuperat = TVA achitat (semn
pozitiv ) + TVA perceput (semn negativ)] ;
Impozit imobiliar ;
Taxa de transfer a capitaluri proprii = transferuri de capital oneroas e + impozit pe
profit al operațiunii + taxele notariale;
Impozite și taxe pe construcț ii;
Taxe ecologice ;
Alte impozite, taxe și cotizații .
1.4. Sprijin financiar semnificativ primit de la guvern ; stimulent e sau compensări pentru
acțiunile efectuate, costurile de a achiziționa re active sau cheltuieli suportate.
1.5. Nr. de angaja ți implicați în Activități de cercetare, dezvoltare și inovare ; cuprinde toți
angajații (fără bursieri sau stagiari ) care au a tribuții direct în activitatea de cercetare și
inovare.
1.6. Brevete solicitat e și obținute : numărul de brevete solicitat e și acordat e până în prezent.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
33
II. Dimensiunea socială
2.1. Crearea de locuri de muncă : procentaj de locuri muncă noi create față de aceeași
perio adă a anului trecut;
2.2. Nivelul critic de ieșiri voluntare de personal
2.2.1. Cifra critică de ieșiri voluntare de personal : numărul critic de ieșiri voluntare
de personal împărțit la numărul mediu de personal (cu excepția stagiarilor și
operatori lor) * 100%, luând în considerare ultimele 12 luni ;
2.2.2. Cifra totală de ieșiri voluntar e de personal : numărul total de ieșiri voluntar e de
personal împărțit la numărul mediu de personal (cu excepția stagiarilor și
operatori) * 100%, luând în considerare ultimele 12 luni.
Printr -o ieșire voluntară de personal se înțelege situația când un angajat părăsește
voluntar entitatea economică . Acest indicator măsoară capacitatea companiei de a reț ine
talente.
2.3. Angajați de sex feminin
2.3.1. Femei în poziții de conducere : numărul total de femei car e dețin poziții de
conducere de peste numărul total de membri ai societății managementul
superior de la sfârșitul perioadei.
2.3.2. Femei în poziții de execuție : numărul total de femei care dețin poziții de
execuție peste numărul total al angajaților cu funcții de execuție de la sfârșitul
perioadei.
2.4. Pregătire profesională (ore de pregătire / numărul de angajați) La calcularea numărului
mediu de ore de formare pe angajat , nu au fost luate în calcul orele de internship , iar
datele au fost preluate din cifra medie d e personal fără a include stagiari .
2.5. Absenteism suma totală de ore de absenteism în rândul angajaților companiei împărțit
la numă rul total de ore de lucru * 100 .
2.6. Rata accident elor de muncă : se referă la apariția unor accidente care afectează
angajații comp aniei ocazion al sau consecință a activității .
2.6.1. Rata de f recvență : numărul de accidente pentru fiecare milion de ore lucrate ;
2.6.2. Rata maximă : numărul de zile de lucru pierdute pentru fiecare o mie de ore a
lucrat e.
2.7. Furnizori
2.7.1. Analiz a furnizor ilor din p unct de vederea al respectării acestora a drepturilor
omului , practici de muncă și impactul activității acestora asupra mediului .
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
34
2.7.2. Numărul total de furnizori cu risc ridicat în ceea ce pr ivește drepturile omului,
practici de muncă și impactul asupra mediului care au fost aud iați.
2.8. Comunitate
2.8.1. Investiții în acțiuni sociale , investițiile totale realizate în acțiuni sau activități
de responsabilitate socială întreprinse de entitatea economică .
Această cifră include:
– donații voluntare, sponsorizări și fonduri de inve stiții comunitare unde beneficiarii
sunt extern i companiei.
– Cheltuieli în programele în curs de acțiuni sociale.
2.8.2. Țările în care compania operează și desfășoară activități de responsabilitate
socială cuprinde:
– numărul total de țări în ca re compania opere ază și conduce activități de implicare
socială sau de investiții în acțiuni sociale.
2.8.3. Ore de voluntariat : numărul total de ore dedicate voluntariatului de către
angajații companiei prin voluntariat la distanță , prin intermediul programului
de donarea de tim p sau efectuarea voluntariatului la fața lo cului voluntariat
prin acțiuni de responsabilitate socială sau activități desfășurate de către o
societate Abengoa.
2.8.4. Analiza efectuată în conformitate cu FCPA (Lege privind practici de corupție) ,
indică numărul to tal de analize efectuate pentru verificarea conformității cu
Legea privind practicile de corupție în străinătate.
2.8.5. Procentul de angajați instruiți în politicile anti -corupție ale companiei , indică
numărul de a ngajați instruiți în politicile anticorupție ale companiei .
III. Mediu
3.1. Energie
3.1.1. Consumul de energie : consumul de energie ( utilizarea de energie electrică și
energie termală).
3.1.2. Energie regenerabilă produsă : energie regenerabilă produsă de companie.
3.1.2.1. Energie regenerabilă solară produsă (kWh): energie solară produsă
folosind tehnologia de concentrare solară și fotovoltaice.
3.1.2.2. Energie regenerabilă produsă – biocombustibil (m3) : cantitatea de
biocombustibili produși.
3.2. Emisii
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
35
3.2.1. Emisii directe (t CO2eq): emisii directe eliberat e în atmosferă ca rezultat al
activități i companiei, fără a include biomasa. Emisiile directe provin de la surse
deținute de către sau sub controlul companiei.
3.2.2. Emisiile directe din biomasă (t CO2eq): emisiile directe produse de activitatea
companiei și care sunt derivate din biomasă.
3.2.3. Emisii ind irecte (t CO2eq): emisii indirecte eliberate în atmosferă și produs e de
activitatea companiei. Emisii le indirecte sunt rezultatul activități i companiei ,
dar au originea în surse care nu sunt nici deținute, nici controlate de companie
3.3. Consumul de apă
3.3.1. Apă de salinizată produs ă (milioane de m3): suma totală de apă desalinizată
produsă prin procesele de desalinizare a apei marine efectuate de companie.
3.3.2. Consumul de apă de mare (milioane de m3): cantitatea totală de apă consumată
pentru procesele de desalinizare efectuate de companie.
3.3.3. Consumul de apă din alte surse (milioane de m3): suma totală de apă
consumată dintr -o altă sursă decât apa de mare: apa râului, apă de ploaie și apă
folosită.
2.2.3.2. Utilizatorii Bilanțului social
Conform conceptului de responsabilitate s ocială a entității economice, entitatea
economică este responsabilă în fața întregii comunități, nu doar a acționarilor săi direcți
precum în cazul celorlalte tipuri de întreprinderi. Deși în prezent nu există nicio definiție
universală a conceptului de responsabilitate socială a entității economice aceasta combină de
obicei obiectivele financiare ale investitorilor cu preocupărilor lor sociale, etice și de mediu,
precum și cu aspectele legate de guvernanța corporativă.
Importanța publicării de către între prinderi a informațiilor privind sustenabilitatea,
cum ar fi factorii sociali și de mediu se regăsește în necesitatea de a identifica riscurile pentru
sustenabilitate și a spori încrederea investitorilor și a consumatorilor. Investitorii și
consumatorii ar trebui să poată identifica cu ușurință entitățile economice care își asumă
angajamente în materie de RSI.
Realizarea și publicarea de către întreprinderi a unor situații de sinteză privind
politicile de responsabilitate socială a entității economice asig ură transparența informațiilor
din domeniul social și al mediului furnizate de întreprinderi, precum și un nivel suficient de
comparabilitate pentru a satisface necesitățile investitorilor și ale altor părți interesate și un
acces ușor al consumatorilor la informațiile privind impactul entităților economice asupra
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
36
societății, inclusiv la cele referitoare la guvernanță și la metodologia de calcul al costurilor pe
baza ciclului de viață. Informațiile privind sustenabilitatea vizează, după caz, și lanțul de
subcontractanți și de furnizori și se bazează pe metodologii acceptate la nivel mondial de tipul
Inițiativei de raportare globală sau al Consiliului Internațional pentru Raportare Integrată.
Printre cei mai importanți utilizatori ai rapoartelor de responsab ilitate socială și
implicit ai bilanțului social se numără:
Aspiranți ai unui post în cadrul entităților economice
Sondajele și studiile recente arat ă că tot mai mul ți oameni iși doresc să lucreze î ntr-o
entitate economică responsabilă social . Astfel, atâ t studenții – viitorii angajați -, cât și
caută tori activi de joburi sunt mai atraș i de entitățile economice cu practici de afaceri
responsabile social, care se implică în comunitate sau dau dovadă de etică î n conducere și care
este mai responsabilă și pri etenoasă față de mediu.
Pentru cei care se află în căutarea unui loc de muncă, iniț iativele de sustenabilitate
sugerează o companie căreia î i pasă cu adevărat de bunăstarea societății, ceea ce înseamnă că
își tratează și proprii angajaț i cu respect.
Acea stă atrac ție și un astfel de brand de angajator sunt avantaj competitiv pentru
companii. Atrăgând mai mulți aplicanți, entitățile economice iși cresc simțitor șansele de a
angaja profesioniș ti de top.
Investitori
Majoritatea investitorilor folosesc atât informații financiare cât și informaț ii non –
financiare ale entităților economice atunci c ând evalueaz ă rentabilitatea activelor. Unul dintre
cele mai importante motive pentru care o fac este acela c ă informatiile non -financiare le
permit s ă anticipeze și să reduc ă riscurile asociate investi țiilor. Investitorii sunt conștienți de
faptul că majoritatea entităților economice care raporteaz ă date de responsabilitate socială o
fac pentru a -și construi o reputație mai bună și pentru a obț ine avantaje competitive.
Printre aspectele la car e investitorii sunt foarte atenți se numară guvernanța
corporativă , strategia prin care compania își propune să creeze valoare pe termen lung, dar
mai ales da tele relevante pentru domeniul în care aceasta activează. De obicei, inv estitorii se
uită la informaț iile provenite dir ect de la companiile în care investesc și nu de la agenții de
rating sau alte terț e părți. Primele surse de informare în legatură cu performanțele de mediu,
sociale ș i corporati ve ale companiilor le reprezintă raportul anual și informaț iile publicate pe
site-urile acestora.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
37
Un rol important îl joacă bilanțul social, raportare care ține cont de informațiile
disponibile î n cadrul mai multor departamente și care încearcă să ofere o imagine completă
asupra perform anțelor entității economice .
Clienți
Așteptă rile clienților din România, fie persoane fizice sau persoane juridice, î n ceea ce
priveste responsabilitatea socială a entităților economice sunt î n crestere. Aceasta se petrece
pe de o parte datorit ă expunerii lor la realit ățile din occident și, implicit, a nivelului lor de
familiarizare cu aspecte ce țin de cultura comunica țional ă, iar pe de alt a datorit ă intensific ării
activit ăților de tip responsabilitate socială a entităților economice care activează în Rom ânia.
Românii sunt pregătiți să schimbe produsele pe care le folosesc î n acest moment cu
unele similare, dar "verzi", interesului fa ță de aceste teme, care vor conduce în timp la
schimbă rile spectaculoase, dar adesea de neînțeles î n acest moment pentru c ea mai mare parte
a consumatorilor rom âni, rezid ă în acumularea de informații și experienț e.
Pentru a c âștiga încrederea consumatorilor români și implicarea lor în activități de
responsabilitate socială , entitățile economice trebuie să facă primul pas pri n a le arată acestora
că îi respectă prin tot ceea ce fac .
În ceea ce privește clienții persoane juridice, r esponsabilitățile unei afaceri față de toți
„participanții la întreprindere” reprezintă un aspect de o importanță deosebită atât pe plan
intern, c ât și pe plan extern. Pe lângă etica în managementul internațional, s -au evidențiat
câteva aspecte care țin și de moralitatea marketingului și a tranzacțiilor comerciale
internaționale, dar fără a se realiza o prezentare exhaustivă a acestora. Fundamentul tuturor
acestor abordări diferite îl constituie faptul că în spatele oricărei activități de producție sau de
schimb, morale sau imorale, stă decizia unui individ (sau a unui grup de indivizi), indiferent
de amploarea relațiilor economice analizate.
Prin in termediul fluxurilor de investiții străine directe, corporațiile internaționalizează
producția, facilitând accesul la tehnologie, bunuri și servicii performante, definind un cadru
economic competitiv și performant pe piețele locale. Bineînțeles, principalu l obiectiv al unei
corporații este maximizarea profitului, pentru a se menține și pentru a prospera într -un mediu
economic concurențial, dar relațiile de afaceri sunt relații care necesită încredere, legitimitate,
loialitate, transparența deciziilor și str ategiilor manageriale pentru publicul consumator sau
publicul țintă, angajați sau diverși parteneri de afaceri implicați.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
38
CAPITOLUL III
RESPONSABILITATEA SOC IALĂ A ENTITĂȚI LOR ECONOMICE DIN
ROMÂNIA
3.1. Cadru legislativ
Prin Directiva 2014/95/EU , Parlamentul European ș i Consiliul Uniunii Europene , s-a
introdus obligația marilor entități economice din state membre ale U niunii Europene de a
raporta anual o serie de aspecte nefinanciare și informaț ii privind diversitatea (rapoarte de
responsabilitate socială ).
Aceasta a fost adoptată în forma finală de către Parlamentul European ș i Consiliul
Uniunii Europene pe 29 s eptem brie 2014, a fost publicată î n Jurnalul Oficial al Un iunii
Europene pe 22 octombrie și a intrat î n vigoare dup ă 20 de zile de la publicare.
Directiva vine să completeze și să modifice o altă directivă a Uniunii Europene,
respectiv Directiva 2013/34/EU , privind raportarea financia ră a entități economice .
Directiva obligă “întreprinderile de interes public” cu peste 500 de angajaț i să public e
o declarație nefinanciară care conține “informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale
și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dă rii de mita”.
Entitățile economice de interes public sunt definite î n Directiva 2013/34/EU (articolul
2) ca fiind:
entități economice listate la burs ă;
instituț iile de credit;
entități economice de asigură ri;
orice altă companie care, prin natura, mărimea sau statutul său, prezintă un interes
public semnificativ.
La nivelul Uniunii Europene, în categoria de mai sus se încadrează aproximativ 6.000
de entități economice .
Entitățile economice care intră sub incidența directivei trebuie să publice anual,
începand cu anul financiar 2017, o declarație care să conțină :
o descriere succintă a modelului de afaceri;
o descriere a politicilor adoptate în legătură cu aspectele nefinanciare menț ionate;
rezultatele politicilor r espective;
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
39
principalele riscuri legate de aspectele menționate, care decurg din operațiunile
întreprinderii, și modul în care întreprinderea gestionează riscurile respective;
indicatori de performanță relevanț i pentru domeniul de activitate al companiei.
În plus, declarația nefinanciară trebuie să includă ș i “o descriere a politicii de
diversitate aplicate pentru organel e administrative, de conducere și de supraveghere ale
entității economice ”.
Cu alte cuvinte, trebuie prezentate aspecte precum:
vârsta, g enul sau educația și experiența profesională ;
obiectivele politicii de diversitate;
modul în care a fost pusă î n aplicare politica de diversitate ș i rezultatele ei.
Entități le economice nu sunt însă obligate să rapor teze despre toate aspectele
menț ionate a nterior, dacă divulgarea acestor informații aduce prejudicii grave poziț iei
comerciale a entității economice. Totuși, refuzul de a divulga informațiile trebuie să fie
justificat și “să nu împiedice o înțelegere corectă și echilibrată a dezvoltării, perform anței și
poziț iei entității economice și a impactului activităț ii sale”.
3.1.1. Istoricul Directivei 2014/95/UE
Comisia Europeană și -a anunțat pentru prima dată intenția de a propune o directivă
privind raportarea de responsabilitate socială a entităților econ omice î n "Comunicarea
referitoare la Actul privind piața unica ă" (aprilie 2011). Apoi, a făcut referire la această
intenție î n Com unicarea Comisiei referitoare la responsabilitate socială a entităților
economice din octombrie 2011, care a in clus totodată strategia UE pentru responsabilitate
socială a entităților economice pe perioada 2011 -2014. Abia în aprilie 2013 însă , Comisia a
publicat propunerea de text de le ge. Au urmat negocieri intense între Consiliul UE și
Parlamentul European, iar î n februarie 2014 cele doua instituț ii au ajuns la un acord.
În aprilie 2014, Parlamentul a adoptat formula de directivă rezultată î n urma aco rdului,
iar pe 29 septem brie Consiliul a adoptat -o la rândul său. Forma finală a directivei a fost
publicată î n Jurnalul Oficial al Un iunii Europene pe 22 octombrie și a intrat în vigoare după
20 de zile de la publicare.
3.1.2. Procesul și modalitatea de raport are
Parlamentul ș i Consiliul European nu impun entităților economice care intră sub
incidenț a Directivei 2014/95/UE o modalitate standard de raportare a informaț iilor non –
financiare.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
40
Aces tea le pot publica fie î n cadrul rapo artelor financiare anuale, fi e în cadrul unor
rapoarte de responsabilitate socială individuale. Totodată, e lăsată la latitudinea filialelor unui
grup pos ibilitatea de a trimite informațiile că tre centru, pentru a fi incluse î ntr-un raport
consolidat.
În ceea ce priveș te procesul de raportare, directiva nu impune o metodologie standard.
Entități lor economice li se recomandă să folosească: diversele standarde naț ionale sau ale
Uniunii, cum ar fi s istemul de management de mediu ș i audit (EMA S), sau standarde
internaț ionale, precum Principiile UN Global Compact , recomandă rile OECD pentru entități
economice multinaț ionale, standardul ISO 26000 , “Tripartite declaration of
principles concerning multinational enterprises and social policy” a Organizației
Internaț ionale a Muncii, standardul GRI sau alte standarde internaț ionale recunoscute.
3.1.3. Tran spunerea Directivei 2014/95/EU la nivel naț ional
Statele membre UE sunt obligate să asigure transpunerea directivei în legislația
națională până pe 6 decembrie 2016, impunâ nd entităților economice care fac obiectul
directivei să se conformeze dispoziț iilor ac esteia pentru exercițiul financiar care începe î n
cursul anului calendaristic 2017.
Directiva lasă însă o flexibilitate în ceea ce priveș te modalitatea d e transpunere.
Singurele obligaț ii ale statelor sunt acelea de a face trimitere la directivă î n textel e de le ge
adoptate ș i de a le transmite Comisiei imediat dupa adoptare.
3.2. Entități economice responsabile social în România
În ultimii doi ani, entități le economice autohtone au investit 28,5 milioane de euro î n
proiecte de Responsabilitate Socială21. Din această sumă 16,2 mili oane de euro au fost
investite î n 2011, iar 12,3 milioane de euro î n 2012.
Din cele 16,2 milioane de euro alocate proiect elor de Responsabilitate Socială î n 2011,
aproape 11,6 milioane de euro au fost alocate de primele 10 entități e conomice aflate în topul
investițiilor în domeniul responsabilității sociale . Suma repre zintă aproape 1% din profitul net
declarat de aces te entități economice la Ministerul Finanțelor. Totodată, trebuie spus că deși î n
2011 au raportat zero profit, două d intre entitățile economice cu tradiție în finanț area
21 http://www.actionamresponsabil.ro/investitii -de-285-milioane -de-euro-in-proiecte -de-responsabilitate –
sociala/20030
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
41
proiectelor de responsabilitate socială au continuat să aloce fonduri pentru susținerea
programelor de granturi dedicate ONG -urilor.
La nivelul țării, cele mai multe investitii de responsabilitate socia lă din 2011 au fost
realizate de entitățile economice ce activeaz ă în sec toarele petrolier, telecomunicații și bancar.
În topul entităților economice autohtone cu cel mai mare buget de responsabilitate socială ,
respectiv 4,2 milioane de euro în 2011, se af lă compania Petrom.
Anal iza este rezultatul unei cercetă ri realizate de echipa http://www.CSRmedia.ro în
perioada s eptembrie 2012 – ianuarie 2013 și a urmărit analiza cantitativă a sumelor investite
în pr oiecte sociale în Româ nia. Cercetar ea s -a realizat pe baza declaraț iilor publice,
interviurilor, rapoartelor de responsabilitate socială, comunicatelor de presă ș i a altor
comunicări realizate de entități economice în intervalul ianuarie 2011 – decembrie 2 012.
Conform comunică rii Comisiei Europene din octombrie 2011, toate marile entități
economice de pe piața europeană trebuie ca până în 2014 să integreze în operaț iunile lor
principii ș i practici de responsabilitate socială descrise în cel puțin unul din s tandardele
internaționale recunoscute î n domeniu.
Noua defini ție a Responsabilităț ii Sociale a entităților economice dată de Comisia
Europeană în 2011 pune accent pe impact ul pe care entitățile economice trebuie să -l aibă sau
de care ar trebui să țină cont în acț iunile lor de responsabilitate socială . Responsabilitatea
entităților economice nu înseamna doar a oferi și a avea impact pozitiv în comunitate, ci ș i a
identifica, preveni sau diminua tot ceea ce ar putea dauna comunităț ii.
3.2.1. Beneficiile integrării Responsabilității Sociale a entităților economice din România
Beneficiile integrării R esponsabilității Sociale în operațiunile de afaceri ale IMM –
urilor din România includ22:
Reputație de bun angajato r și bun vecin în comunitate;
Angajați mai motivați, d eci mai productivi și mai loiali;
Optimizarea costurilor operaționale, datorită folosirii mai eficiente a resurselor
(de exemplu, mai puțină energie consumată înseamn ă mai puțini bani
cheltuiți);
Acces la piețe noi (de exemplu: lanțul de furnizori ai IMN , investițiile
responsabile social, sau ach iziții publice responsabile);
Putere de negociere (diferen țiere prin RS);
22 http://undp.ro/libraries/projects/CSR/deliverables/Prezentare%20ghid _Consilier%20Tehnic_RO.pdf
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
42
Acces mai ușor la fonduri s au granturi publice/europene;
Acces mai ușor la credite de la bănci și taxe mai mici la asiguratori, o dată c e
sistemul ba ncar autohton se va maturiza;
Obținerea de recomandări/garanții pentru a accesa împru muturi;
Comunicare proact ivă cu părțile co -interesate;
Oportunități de networki ng, ce pot aduce clienți noi;
Identific area și reducerea riscurilor;
Ident ificarea proactivă de oportunități și facilitarea gândirii strategice;
Produse/servicii îmbunătățite și responsabile, deci o mai b ună satisfacție a
clientului;
Reputație și imagine favorabile.
3.2.2. Verificarea informațiilor financiar -contabile în urmărirea și analiza gradului de
implicare a entităților economice din România în activități de responsabilitate
socială
Pe sit-ul ResponsabilitateSociala.ro a cărui obiectiv este urmărirea și analiza gradului
de implicare a entităților economice din România în acțiu ni de responsabilitate socială am
găsit publicat Bilanțul Responsabilităț ii Sociale pe 2010.
Prin intermediul acestui raport sunt prezentate care sunt cele mai responsabile entități
economice în percepț ia bloggerilor și cum ar trebui f ăcute ac țiunile de responsabilitate
socială .
Acest raport sintetizeaz ă opiniile bloggerilor care au participat la recentul Bilan ț al
Responsabilit ății Sociale pe 2010 . Aceștia au fost invitați să răspundă la 4 întrebari, printr -un
articol pe site -ul lor, prin care ș i-au exprimat punctele de vedere despre inițiative le de
responsabilitate socială din 2010, dar și așteptă rile pe care le au pentru 2011.
În total, la această ediț ie au participat 111 bloggeri , respectiv cu 35 mai mulți decâ t la
Bilanț ul pe 2008 și cu 5 9 mai mulți decâ t la Bilanț ul pe 2007 ceea ce mă ajută să trag
concluzi a că atât populația României cât și mediul de afaceri din România arată o preoc upare
din ce în ce mai extinsă pentru subiectul de responsabilitate socială . Totodată datorită acestei
creșteri a implicării se pot trage concluzii mai solide despre percep țiile și așteptările liderilor
de opinie din mediul online. Cre șterile au venit în special din partea celor preocupa ți de
mediu , care au devenit mai conștienți de impactul pe care îl au entitățile economice în această
privință .
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
43
Pentru realizarea ac estui raport s -a folosit o grilă special ă de analiz ă de conț inut.
Aceasta a f ost construită prin gruparea în categorii omogene a afirmaț iilor despre anumite
teme, din ră spunsurile bloggerilor la cele 4 întrebări iniț iale ale Bilanț ului.
Analiza r ăspunsurilor
1. Cele mai a preciate entități economice pentru modul în care s -au implicat în societate ,
în 2010 conform nominalizărilor fă cute de b loggeri, î n topul celor mai apreciate entități
economice au fost:
Figura 3.1. Grafic: cele mai apreciate entități economice pentru implicarea în societate
Petrom – 65 de menționări (62% din bloggerii care au facut cel putin o nominalizare)
Vodafone – 31 de menționări (30%)
Raiffeisen Bank – 23 de menționări (22%)
UniCredit Tiriac – 21 de menționări (20%)
La mică distanță de primele 4 pozitii ș i cu un număr apropiat de nominaliza ăi au fost:
OTP Bank (17 mențio nări), BCR (17), URBB -Tuborg ( 10), Orange (9), Rompetrol (9) ș i
Coca -Cola (9).
Alte entități economice care s -au bucurat de aprecierea bloggerilor ( între 1 ș i 8
menționări ) au fost: BRD, Cosmote, A&D Pharma (Sensiblu), Avon, Vel Pitar, ENEL,
Tenaris Silcot ub, Ursus Breweries, RBS Romania, Nokia, Microsoft, Heineken, ING,
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
44
Lafarge, MOL, BGS, Provident, ProTV, Realitatea -Catavencu, Romtelecom, Samsung,
Adevarul Holding, Western Union, Mercedes Benz, Eco -Rom, Intact Media Group, Konica
Minolta, Tetra Pack, Star Storage, COM BETON, Timken, Carrefour, CEZ, Ecovalor,
Bricostore, Debo.ro, Urban, Omnicom Media Group, Pizza Hut, ZIBO, ArcelorMittal, CFR,
Danone, KFC, DHL, Ecotic, Recolamp, ROMSOFT, PepsiCo, Ernst&Young, Europharm,
Siveco, HeidelbergCemen t, Ikea, Arcad ia Hospital, IBM ș i Dacia.
2. Care sunt motivele pentru care bloggerii apreciaz ă entitățile economice
nominalizate
Figura 3. 2. Grafic: cele mai frecvente motive pentru care bloggerii au apreciat entitățile economice
nominalizate
În general, blo ggerii au nominalizat entități economice în funcț ie de notorietatea
anumitor inițiat ive de responsabilitate scoială și mai pu țin în func ție de cunoa șterea în
ansamblu a activit ății acestora. În consecință , pe primele pozitii ale clasamentu lui apar entități
economice care au avut î n 2010 proi ecte cu o notorietate importantă, în special î n mediul
online. În privința motivelor pentru care bloggerii le apreciază pe entitățile economice
menționate, pe primul loc, la mare distanță , se află acela c ă "au investit î n protecți a mediului
înconjurator".
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
45
De acest lucru au beneficiat î n primul rând entitățile economice care au derulat
proiecte de anvergură adresate comunității de bicicliști, o comunitate din ce în ce mai activă
în mediul online. Este vorba de entități economice precum: Raiffeisen Bank, care apare pentru
prima dată în top, direct pe locul 3, cu proiectul “I Love Velo ”, de UniCredit Ț iriac, care e ste
cunoscu tă în primul rând pentru programul “ Cicloteque ” și mai puț in pentru proiect ele din
domeniul cultural, dar ș i de Orange , care a fo st remarcată pentru iniț iativa de a le oferi gratuit
biciclete angajaților să i (“Biciclete cu cravata ”). E impo rtant de sp us că toate cele 3 entități
economice au avut un partener ONG cu o bună capacitate de comunicare, care le -a ajutat să
obțină notorietate î n mediul online.
Un caz aparte îl reprezintă compania care a obținut primul loc în top. La această ediț ie,
Petrom a avut un număr dublu de menționări față de următoarea clasată , respectiv Vodafone
(care deț inuse anterior prima pozitie). Mulț i dintre bloggerii care menționează Petrom spun că
este prima companie ca re le vine în minte, când se gâ ndesc la entități economice responsabile
social. Iniț iativa ca re beneficiază de cea mai mare notorietate este “ Țara lui Andrei ”, un
program cu o componentă online dominantă, asociat atât cu protecția mediului, dar și c u
dezvoltarea comunitară sau sprijinirea iniț iativelor civice. De asemenea, Petrom este aprec iată
pentru campania “ Redescoperă Româ nia”, o inițiativă care a urmărit î n mod special
implicarea blo gosferei. Toto dată, multi bloggeri apreciază Petrom pentru implica rea globală
ân probleme le gate de societate/mediu. Această motivație este mai evidentă î n cazul
Vodafone, ca re este apreciată pentru prezența sa în toate domeniile implicării sociale, cu
accent pe donațiile î n domeniul sanitar. Un ca z oarecum similar este ș i BRD, care nu a mai
intrat în top 10, dar s -a clasat pe poziț ia imediat urmatoare.
Apariții spectaculoase î n top sunt o serie entități economice care au derulat î n 2010
inițiative de notor ietate, prin ca re au ocupat niș e distincte. Este vorba de: OTP Bank (educa ție
și acces la cultură pentru copiii din mediul rural), BCR (educa ție financiară și antreprenoriat)
și Rompetrol, ca re este recunoscută î n primul rând pentru componenta de sănătate a
principalului său program de responsabilitate socială, și mai puț in pentru cea de mediu.
Rămân î n top 10 entități economice precum URBB -Tuborg ș i Coca -Cola HBC. Î n
cazul primeia însă , tema ca mpaniei sale principale de responsabilitate socială din 2010
(respectiv “ Capitala Verde a Româ niei”) nu a mai avut aceeași notorietate î n mediul online,
iar asocie rea acestei teme cu b randul companiei a fost mai slabă, fiind percepută mai degrabă
ca o inițiativă civică , decat una de responsabilitate socială. Î n cazul Coca -Cola HBC, ac easta
este nominalizată , ca și în trecut, pentru diversele inițiative în domeniul p rotecț iei mediului.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
46
3. Ce nemulț umiri au bloggerii față de cum s -au implicat entitățile economice în
societate, î n 2010
O concluzie a actualului Bilan ț este c ă se continuă tendința , eviden țiată și de edițiile
anterioare, conform că reia lid erii din onl ine sunt mai satisfăcuț i de implica rea entităților
economice în societate.
Pentru prima dată, procentul celor care spun c ă așteptările lor pentru anul anterior au
fost îndeplinite într -o bună sau mare masură este majoritar (60%). Consider că această situaț ie
are legatură și cu faptul că firmele au folosi t mai mult internetul pentru a -și comunica
inițiative le de responsabilitate socială ceea ce a dus la o notorietate mai mare î n rândurile
liderilor de opinie. Dealtfel, daca în trecut entităților economice li se reproșa frecvent că nu
comunică suficient de bine și de transparent, procentul acestei nemulțumiri a scăzut aproape
la jumă tate (14%).
Se poate spune așadar că a existat o evoluț ie, de la un scepticism accentuat referitor la
proiectele de responsabi litate socială , la o mai bun ă înțelegere a acestui domeniu și la apariția
unor nemulț umiri referitoa re la complexitatea sau relevanța implicării, pentru nevoile
comunităț ilor locale. De asemenea, se remarcă ș i o mai mare deschidere a bloggerilor de a
discu ta public tema responsabilității sociale. Această concluzie este susținută ș i de număr ul
mare de respondenți , care au provenit din zone diverse, de la cei mai apropiați de fenomen
(profesioniști î n comunicar e sau membri ONG) la cei mai îndepărtați (special iști IT, ingineri,
pasionaț i de sport etc.).
Cele mai frecvente nemulț umiri referitoare la 2010 sunt legate de:
Superficialitatea implicării (43%). Ca și în trecut, e vorba de ce a mai des menționată
nemulț umire. De aceasta dată însa, ea este asociată cu motive usor diferite: pentru multe
entități economice responsabilitatea socială este o activitate marginal ă, folosit ă în principal î n
scop de imagine sau bugetele alocate ca uzelor sunt prea mici în comparaț ie cu profiturile
entităților economice sau cu buge tele de promovare.
Investiția disproportionată în anumite cauze și ignorarea altora (22%) . Procentul
acestei nemul țumiri este aprope triplu față de ediția anterioară, ceea ce demonstrează încă o
dată creș terea gradului d e informare și de atenț ie la domeni ul responsabilității sociale .
Bloggerii le repro șează entităților economicecă se concentreaz ă prea mult pe domenii de
implicare care sunt la moda sau care “dau bine la imagine”, cum este cazul protecț iei
mediului. Oarecum similar este repro șul că majoritat ea proiectelor de responsabilitate socială
se limitează la București și ignoră provincia sau comunitățile care au mai multă nevoie de
intervenț ie.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
47
Figura 3. 3. Grafic: cele mai frecvente nemulțumiri referitoare la acțiunile de responsabilitate
socială a marilor entități economice
4. Ce îș i doresc bloggerii de la entitățile economice, î n 2011
În cadrul Bilan țului, bloggerii au fost invita ți să răspundă la întrebarea "Ce așteptări ai
de la entitățile economice din România, î n privința responsabilității s ociale, î n 2011?".
Raspunsurile le -am împărțit î n 2 dimenisuni:
1. Care sunt ca uzele/domeniile î n care și-ar dori să investească entitățile economice ;
2. Care e modul î n ca re și-ar dori s ă acț ioneze entitățile economice referitor la
responsabilitate socială (indiferent de ca uză)
1. Prima dimensiune . Atunci c ând bloggerii menț ioneaz ă cauze, cel mai frecvent apar
urmatoarele:
Educa ție/sprijinirea tinerilor talenta ți (37% din responden ți)
Protec ția mediului (32%)
Stimularea comportamentului civic al publicului (28%)
Dezvoltarea comunit ăților locale – infrastructur ă de orice tip, antreprenoriat etc. (23%)
Față de edi ția anterioar ă, “protec ția mediului” a trecut de pe primul loc, pe cel de -al
doilea. Acest lucru arat ă o tendință de “satura ție” de și așteptările sunt î n continua re mari.
Asteptarea față de investi ția în “educa ție/tineri” e probabil să fie influențată atât de
agenda publică din ultima perio adă, cât și de faptul că respondenții au fost î n general tineri,
activi profesional, din centre urbane mari, cu educa ție superioara etc. Aceleaș i caracteristici e
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
48
probabil să influenteze și nevoia exprimată a unei mai mari implicări î n “stimularea
comportamentului civic“, nevoie ca re este de multe ori asociată cu ideea de responsabilitate
socială .
Un element de noutate a l acestui Bilanț este că liderii de opinie se așteaptă la o mai
mare intervenție în “dezvoltarea comunităț ilor loca le”.
Figura 3. 4. Grafic: cauzele în care ar trebui să investească entitățile economice în 2011
Aceasta așteptare este exprimată î n mai m ulte rânduri, la întrebări diferite, ceea ce
arată, î nca o dată, creșterea gradului de înț elegere a rolului pe ca re îl pot avea proiectele de
responsabilitate socială î n dezvoltarea socio -economic ă. În aceea și direc ție, de și nu apare în
topul celor mai fre cvente r ăspunsuri, bloggerii men ționeaz ă în mod repetat rolul pe ca re îl pot
avea entitățile economice î n rezolvarea altei pro bleme acute de pe agenda publică, respectiv
“sănă tatea”.
2. A doua dimensiune. Și în privința modului în care ar trebui să fie pract ica de
responsabilitate socială în 2011, ră spuns urile arată un grad mai mare de sofisticare ș i
de interes pentru implicarea socială a entităților economice .
Astfel, cele mai frecvente a șteptări se referă la:
Acțiuni mai consistente și pe termen lung (44% )
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
49
Acțiuni care r ăspund unor nevoi locale (33%)
Acțiuni comunicate mai eficient ș i transparent (27%)
Implicarea m ai mare a partenerilor externi în acț iuni (25%)
Mai multă responsabilitate în interiorul organizaț iei (21%)
Figura 3. 5. Grafic: așteptările o piniei publice despre modul în care entitățile economice ar trebui să
practice responsabilitatea socială
În plus, chiar dac ă așteptarea ca “bugetele de responsabilitate socială să crească ” apare
explicit doar la 18% dintre bloggeri, ea poate fi regasită im plicit în ră spunsurile la mai multe
întrebări.
5. Cum sunt disp uși bloggerii s ă le stimuleze pe entități economice să fie mai
responsabile î n 2011?
O surpriz ă adusă de aceast ă editie a Bilanț ului este concluzia c ă bloggerii au mai mult ă
încredere în capacitatea lor de a influența reputaț ia entităților economice . Astfel, procentul
celor care sunt dispuși “să laude sau să critice în public o companie”, în funcție de criteriul
responsabilităț ii, s-a dublat (60%).
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
50
De asemenea, a crescut surprinză tor număr ul celor care spun că sunt dispuși ”să
participe ca voluntari î n proiecte de responsabilitate socială “ (40%), să contribuie cu idei sau
să ajute î ntr-un fel sau altul astfel de proiecte.
În ceea ce priveș te caracterul pozitiv sau negativ al metodei de stimulare, acesta tinde
să se echilibreze. Astfel, chiar dac ă 76% din bloggeri men ționeaz ă în continua re metode de
stimulare pozitive (s ă promoveze, s ă laude, s ă cumpere), a crescut procentul celor care
menționeaz ă și metode de stimulare negative (s ă critice, s ă nu mai cumpere, s ă boicoteze),
respectiv la 34%.
Figura 3. 6. Grafic: ce sunt dispuși bloggerii să facă pentru a stimula entitățile economice să fie
respunsabile social
La final, ca o concluzie generală pentru entități economice , putem spune c ă:
Liderii din mediul online sunt un public din ce în ce mai sofisticat și atent la domeniul
responsabilitate socială , care exprimă o disponibil itate semnificativă de a sprijini proiectele
entităților economice , în conditiile î n care: entitățile economice vor demonstra mai mult ă
consisten ță în activit ățile de responsabilitate socială și vor ră spunde unor nevoi reale, vor
investi mai degrab ă în cauze care ț in de de zvoltarea pe termen lung (educație, mediu,
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
51
comportament civic) și vor pune accent pe comunităț ile locale; vor comunica mai eficient cu
ei și vor încearca să -i implice mai mult.
Analizând t ipuri le de programe de responsabilitate socială demarate de către entităție
economice din România am identificat că acestea au fost împărțite de -a lungul timpului î n
numeroase categorii cum ar fii:
Promovarea unei cauze
Marketing legat de o cauza
Marketing social
Actiuni filantropice
Voluntariat in comunitate
Practici de afaceri responsabile social
În ultii ani se observă interesul crescut al comunității și implicit al entităților
economice în ceea ce privește responsabilitate socială în Româ nia și o tendiță de creștere a
unei economii rom ânești în care entitățile economice creeaz ă prosperitate, contribuind în
acela și timp la dezvoltarea durabila a societ ății și a comunit ăților î n care activeaza.
Entitățile economice pot contribui la dez voltarea unei economii sociale de piață
garantând locuri de muncă și facilitând redresarea economică. Astfel, dacă este aplicată corect
și practicată de toate entitățile economice, nu doar de cele mari, responsabilitatea socială a
entității economice poate avea o contribuție majoră la reinstaurarea încrederii pierdute, lucru
necesar pentru o redresare economică durabilă, și poate atenua consecințele sociale ale crizei
economice. Atunci când entitățile economice își asumă responsabilitatea în raport cu
socie tatea, mediul și angajații, se creează o situație avantajoasă pentru toate părțile care duce
la extinderea bazei de încredere necesare succesului economic. Astfel că adăugarea
responsabilității sociale a entității economice ca element al unei strategii de afaceri
sustenabile este atât în interesul entităților economice, cât și în interesul întregii societăți.
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
52
CONCLUZII
Nivelul de recunoaștere din ce în ce mai ridicat al rolului „responsabil din punct de
vedere social” al entităților economice poate fi interpretat și considerat din diferite
perspective. Pe de o parte, procesul de globalizare și apariția piețelor „mondiale” favorizează
dezvoltarea de standarde sociale și de mediu de către întreprinderi; pe de altă parte, o societate
civilă din ce î n ce mai atentă și mai informată „reclamă” comportamente mai responsabile din
partea entităților economice .
Impulsul dublu pe care se bazează progresul responsabilității sociale a entităților
economice într-un sistem de guvernanță internațională, definit de unii drept post -național,
reflectă complementaritatea intereselor entităților economice și ale societății în general, ceea
ce face oportună o abordare mai amplă și previzională a acestui subiect, pentru a valo rifica pe
deplin potențialul responsabilităț ii sociale a entităților economice .
Responsabilitatea socială a entităților economice este un factor esențial al
competitivității. Acest lucru nu înseamnă că orice măsură de responsabilitate socială a
entităților economice consolidează automat avantajul c ompetitiv al unei întreprinderi, deși
anumite acțiuni pot consolida o întreprindere dacă permit crearea unei valori partajate între
întreprindere, părțile interesate și societate în general. Este prioritar să se consolideze legătura
dintre responsabilitate a socială a entităților economice , competitivitate și cetățeni printr -o
serie de acțiuni cu o perspectivă amplă menite să creeze legături mai strânse între strategiile
comerciale ale entităților economice și contextul social în care acestea își desfășoară
activitatea. În această privință, trebuie încuraj ată susținerea unor soluții inovatoare care să
poată permite entităților economice să facă față provocărilor sociale și de mediu, precum
introducerea unor sisteme inteligente de transport și a produselor eco eficiente.
Cu scopul de a spori vizibilitatea responsabilității sociale a entităților economice , pe
de o parte, și diseminarea bunelor practici, pe de altă parte, Uniunea Europeană a creat
platforme multipartite prin inițiativa „Enterprise 2020”23 a rețelei RSI Europa care aduce o
recunoașter e europen ă a entităților economice și parteneriatelor care aplică responsabilitatea
socială a entităților economice . Prin aceste platforme s -au făcut progrese esențiale pentru a
23 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul
Regiunilor, „O nouă strategie a UE (2011 -2014) pentru responsabilitatea socială a entităților economice ,
Bruxelles, 201 1, http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0681:FIN:RO:PDF
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
53
spori gradul de încredere a cetățenilor în întreprinderi, reducând decalajul dintre așteptările
cetățenilor și ceea ce percep ei ca fiind în realitate comportamentul entităților economice .
Deoarece acest concept de responsabilitate socială a entităților economice este un
concept nou încă se lucre ază la elaborarea unui cod deontologic de autoreglementare și de
coreglementare în măsură să îmbunătățească eficacitatea procesului de responsabilitate socială
a entităților economice . Acest cod deontologic nu trebuie să conțină soluții „universale” care
nu țin cont de specificul diverselor piețe și sectoare în care operează entitățile economice ,
riscând astfel să genereze sarcini administrative inutile și o rigiditate operațională
contraproductivă.
IMM -urile, care reprezintă 90 % dintre entitățile economic e europene și au relații
strânse cu regiunea sau localitatea în care funcționează, pot avea un rol fundamental pentru
diseminarea responsabilității sociale a entităților economice . În plus, IMM -urile din același
sector pot să abordeze problemele sociale și de mediu similare în mod colectiv, limitând
costurile operaționale și reușind să obțină ameliorări pe care un singur IMM le -ar putea
realiza cu greu.
În pofida importanței rolului IMM -urilor în contextul dezbaterii privind
responsabilitatea socială a entităților economice , la nivel micro este însă evident că acestea nu
sunt familiarizate cu conceptul de responsabilitate socială a entităților economice , care
reprezintă adesea pentru ele o noțiune „intangibilă”, cu care le este greu să se identifice fără să
fi dezvoltat mai întâi o conștiință socială reală.
O altă problemă constă în perceperea „costurilor”, și nu a beneficiilor economice ale
responsabilității sociale a entităților economice . De fapt, întrucât responsabilitatea socială a
entităților economice presupune o investiție economică ale cărei rezultate nu sunt tangibile
imediat, aceasta este percepută adesea ca o povară pentru entitățile economice care dispun de
resurse limitate. Un motiv este și faptul că multe IMM -uri nu sunt conștiente de efectele
pozitive pe care responsabilitatea socială a entităților economice le poate avea asupra
prestațiilor lor economice și nu sunt informate cu privire la bunele practici care ar putea spori
aceste efecte.
Atunci când entitățile economice își asumă responsabili tatea în raport cu societatea,
mediul și angajații, se creează o situație avantajoasă pentru toate părțile care duce la
extinderea bazei de încredere necesare succesului economic. Dacă este aplicată corect și
practicată de toate entitățile economice , nu do ar de cele mari, responsabilitatea socială a
entităților economice poate avea o contribuție majoră la reinstaurarea încrederii pierdute,
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
54
lucru necesar pentru o redresare economică durabilă, și poate atenua consecințele sociale ale
crizei economice24.
În mo mentul în care politica fiscală a unei întreprinderi este considerată drept
componentă a responsabilității sociale a entităților economice , comportamentul responsabil
din punct de vedere social exclude strategiile de evaziune fiscală sau de exploatare a
paradisurilor fiscale.
Având în vedere toate aceste beneficii care se regăsesc atât de partea mediului social,
respectiv a populației cât și a mediului de afaceri și implicit economic se indentifică
importanța susținerii unor soluții inovatoare care să perm ită entităților economice să facă față
provocărilor sociale și de mediu, precum introducerea unor sisteme inteligente de transport și
a unor produse ecoeficiente care să fie accesibile și concepute pentru toți, precum și
promovarea de modele de întreprinde ri inovatoare, capabile să întărească relația de
reciprocitate dintre entități economice și contextul social în care acestea își desfășoară
activitatea.
24 http://www.europarl.europ a.eu
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
55
BIBLIOGRAFIE
1. A.B. Carrol, A. K. Buchholtz, Business and Society: Ethics and Stakehold er
Management , 4th ed., South -Western College: Cincinnati, 2000
2. Albrecht Maryann , International HRM: Managing Diversity in the Workplace , Blackwell
Business, London, 2001
3. Bowen Howard, Toward Social Responsibilities of the Businessman , New York: Harper
and Row, 1953
4. Briciu Sorin, Contabilitatea managerială – Aspecte teoretice și practice, București, 2006.
5. Burduș Eugen, Management comparat internațional , Editura Economică, București, 2001
6. Carmichael Sheena, Drummond John, Good Business – A Guide to Corpor ate
Responsibility and Business Ethics , Editorial Business Books Limited, London, 1989
7. Carroll Archie B., The pyramid of corporate social responsibility: toward the moral
management of organizational stakeholders. In: Business Horizons, pp -. 39-48, 1991
8. Cowe Roger, Investing in Social Responsibility: Risks and Opportunities , Association of
British Insurers (ABI), London, UK, 2001
9. Crăciun Dan, Curs de Etică în Afacerile Economice Internaționale , REI, 2004
10. D. Crowther, Social and Environmental Accounting , London: Financial Times Prent ice
Hall, 2000 , p. 20.
11. Iamandi Irina Eugenia, Curs de Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile
internaționale , București 2013
12. Lester R. Brown , Eco-Economy: Building an Economy for the Earth , 2001
13. Mariana Man, Eficiența activității manageriale în învățământul preuniversitar , Ed. Arves,
2008
14. Niculae Feleagă, Liliana Feleagă, Voicu D an Dragomir, Adrian Doru Bigioi, Guvernanța
corpora tivă în economiile emergente: cazul României, Academia de studii economice
București, 2008
15. Oprea Călin, Man Mariana, Nedelcu Monica Viorica, Contabilitate managerială , Ed.
Didactică și Pedagogică, 2008
16. Răvaș Bogdan, Auditul performanței entităților economi ce din domeniul turismului , Ed.
Sitech Craiova 2013
UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI FACULTATEA DE ȘTIINȚE
CONTABILITATE ȘI AUDIT
56
17. R.H. Gray, D.L. Owen & K.T. Maunders, Corporate Social Reporting: Accounting and
accountability (Hemel Hempstead: Prentice Hall, 1987)p. IX
18. Rodica Zaharia, Uniunea Europeană și economia globală , Suport de curs, Universitatea
”Alexandru Ioan Cuza” Iași
19. Tiberiu Brăileanu, Globalizarea și noua ordine mondială , Suport de curs, Universitatea
”Alexandru Ioan Cuza” Iași
20. Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, Dan Crăciun, Etica afacerilor, București, 2005
21. *** – Comunica re a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic
și Social și Comitetul Regiunilor, „ O nouă strategie a UE (2011 -2014) pentru
responsabilitate socială a entităților economice , Bruxelles, 2011
22. *** – European Commission, Directorate – General for Employment and Social Affairs,
Unit D.1, ABC of the Main Instruments of Corporate Social Responsibility , Luxembourg,
2004, pag. 5
23. *** – Legea nr. 82/1991 – Legea contabilității (republicată).
24. *** – Ordinul M.F.P. nr. 94/2001 pentru aprobarea Reg lementărilor contabile armonizate
cu Direcția a IV -a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de
Contabilitate.
25. *** – Report of the World Commission on Environment and Development : Our Common Future
26. http://www.cse.uaic.ro
27. http://www.europarl.europa.eu
28. www.bsr.org
29. www.europa.eu.int
30. www.responsabilitatesociala.ro
31. www.oecd.org .
32. http://en.wikipedia.o rg/wiki/Social_accounting
33. http://www.abengoa.com/export/sites/abengoa_corp/resources/pdf/gestion_responsable
34. http://www.abengoa.com/web/en/gestion_responsable/balance_gestion_responsable
35. http://fr.wikipedia.org/wiki/Tableau_de_bord_(gestion)
36. https://www.globalreporting.org
37. http://www.abengoa.com
38. http://www.srac.ro/ro/responsabilitate -sociala
39. http://www.actionamresponsabil.ro
40. http://www.austral.ro/media/15567/Standard%20SA%208000.pdf
41. http:/ /www.rare -eu.net
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: RESPONSABILITATEA SOC IALĂ A ENTITĂȚII ECONOMICE Este deja cunoscut faptul că performanța unei entități economice depinde în mare măsură de existența… [602177] (ID: 602177)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.