Reproiectare Manageriala

CUPRINS

Reproiectarea managerială

Aspecte teoretico- metodologice privind sistemul de management

2.1 Sistemul de management

2.2 Aspecte metodologice privind reproiectarea mangerială

Analiză diagnostic a viabilității firmei

Strategia firmei

Reproiectarea sistemului de management

Capitolul 1: REPROIECTARE MANAGERIALĂ

O întreprindere care funcționează într-un mediu concurențial este confruntată cu o multitudine de factori cu caracter intern și extern, cărora trebuie să le facă față. Ca urmare a acestui fapt, ea nu are un caracter static, trebuind să facă față acestor factori și sfidări printr-un proces de schimbare mai mult sau mai puțin pronunțat, în raport cu intensitatea acestor factori.

Felul schimbărilor care se adoptă și modul de realizare a acestora prezintă o importanță deosebită pentru perenitatea și rentabilitatea întreprinderii, realizarea acestora reprezentând o necesitate pentru atingerea unei activități eficiente și realizarea unor performanțe superioare.

În condițiile trecerii de la o economie socialistă supercentralizată la o economie de piață, întreprinderile românești, pentru a-și asigura perenitatea și profitabilitatea, trebuie să adopte strategii adecvate de schimbare.

Date fiind transformările radicale prin care a trecut și trece economia românească, strategiile de schimbare care se impun trebuie să țină seama de cerințele funcționării întreprinderii în condițiile unei economii de piață, într-un mediu concurențial și turbulent, prin însușirea în mod rapid a unor noi structuri organizatorice și a unui leadership performant și a creării pe această bază a condițiilor necesare pentru a da un răspuns eficient cerințelor de liberalizare și de mondalizare a piețelor.

În condițiile unei economii de tranziție spre o economie de piață specifică întreprinderilor românești, strategiile de schimbare trebuie să urmărească asigurarea punerii în aplicare aproceselor de restructurare, privatizare, modernizare și eficientizare, ținând seama de nivelul standardelor de organizare, funcționare și eficientizare a întreprinderilor performante la nivel mondial.

Capitolul 2

ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND
REPROIECTAREA MANAGERIALĂ

2.1 Sistemul de management

Sistemul management poate fi definit ca un ansamblu coerent de elemente- principii, reguli, metode, proceduri decizionale, organizatorice, informaționale etc.- prin intermediul cărora se asigură modelarea și exercitarea într-o manieră specifică a totalității sau a celei mai mari părți a funcțiilor procesului de management pentru o firmă în ansamblul său ori pentru principalele componente, în vederea sporirii profitabilității economice.

Dintre sistemele manageriale cele mai cunoscute și mai răspândite sunt: managementul prin obiective, managementul pe bază de proiecte, managementul prin excepție, managementul pe produs etc.

Indiferent de particularitățile lor, sistemele de management sunt întotdeauna fundamentate pe concepția sistemică, situație firească la actualul nivel de dezvoltare a științei, dată fiind complexitatea aspectelor abordate și obiectivele urmărite.

Sistemul de management încorporează întotdeauna elemente cu caracter organizatoric, informațional și, în special, decizional, determinând modificări sensibile în obiectivele, competențele și responsabilitățile unui mare număr de manageri și adesea executanți.

Subsistemul metodologic

Metoda de management este acea modalitate managerială ale cărei faze și componente sunt precis conturate și riguros structurate într-un ansamblu funcțional ce facilitează exercitarea unor componente ale procesului managerial cu implicații asupra conținutului și eficacității muncii unuia sau mai multor manageri. Caracteristicile sistemului metodologico- managerial:

Pronunțatul caracter formalizat;

Pluridisciplinitatea sistemului metodologico-managerial;

Eterogenitatea componentelor sistemului;

Caracter integrator la nivel organizațional;

Ritm alert de uzură morală a metodelor și tehnicilor manageriale;

Puternica specificitate organizațională a sistemului managerial.

Instrumentarul managerial utilizat de către managerii individuali cât și de cei de grup este format din sisteme, metode și tehnici de management. Delimitarea instrumentarului are în vedere: sfera de cuprindere, contribuția la exercitarea procesului de management și a funcțiilor acestuia și impactul asupra firmei și asupra principalelor sale componente procesuale și structurale.

În funcție de aceste criterii instrumentarul managerial poate fi clasificat astfel:

Sisteme de management:

Managementul prin obiective

Managementul prin proiecte

Managementul pe produs

Maangementul prin bugete

Managementul prin excepții

Managementul partcipativ

Metode generale de management:

Metoda diagnosticării

Ședința

Delegarea

Tabloul de bord

Metode de stimulare a creativității personalului

Brainstorming

Sinectica

Metoda Delbeq

Metoda Delphi

Subsistemul decizional

În cadrul înterprinderii ansamblul deciziilor adoptate și aplicate, structurate corespunzător sistemului de obiective urmărit și configurației ierarhiei manageriale alcătuiesc sistemul decizional.

Tipologia deciziilor manageriale ale firmei:

a) După orizontul de timp și implicațiile asupra firmei:

strategice, cu intervale de timp între 3-5 ani, vizează ansamblul activității firmei sau principalele sale componente.

tactice, cu intervale de timp ce nu depășesc decât ocazional un an, dar cu influențe directe asupra unor componente procesuale și structurale de mare importanță în economia firmei

curente, cu intervale de maxim câteva luni, la nivelul managementului inferior și mediu.

b) După eșalonul managerial:

superior

mediu

inferior

c) După frecvența adoptării:

periodice, la anumite intervale, se referă la activitatea de producție;

aleatorii, la intervale neregulate;

unice, cu caracter excepțional, nerepetându-se într-un viitor previzibil;

d) După posibilitatea anticipării:

anticipate, perioada adoptării și principalele elemente implicate se cunosc cu mult timp înainte;

imprevizibile, perioada adoptării și principalele elemente implicate se cunosc doar cu puțin timp înainte.

e) După amploarea sferei decizionale a decidentului

integrale, se adoptă din inițiativa decidentului, fără a fi ncesar avizul eșalonului ierarhic superior;

avizate, e necesară avizarea la nivelul eșalonului ierarhic superior.

f) După sfera de cuprindere a decidentului

participative, care se adoptă de organe de management participativ;

individuale, care se adoptă de către un cadru de conducere.

Procesul decizional se structurează în următoarele 6 etape:

identificarea și definirea problemei;

precizarea corespunzătoare a obiectivului;

stabilirea alternativelor sau a variantelor decizionale;

alegerea celui mai convenabil dintre ele;

aplicarea deciziei;

evaluarea rezultatelor obținute.

Raționalizarea și modernizarea sistemului decizional

Ca rezultat al investigațiilor efectuate s-au conturat câteva cerințe pe care decizia trebuie să le întrunească în vederea îndeplinirii în mod eficient a multiplelor funcții ce-i revin în firma contemporană.

Decizia trebuie să fie fundamentată;

Decizia trebuie să fie împuternicită;

Fiecare decizie trebuie să fie integrată, armonizată în ansamblul deciziilor adoptate sau proiectate a se lua ținând cont de de strategia și politica firmei;

Decizia trebuie să se încadreze în perioada optimă de elaborare și de aplicare;

Formularea corespunzătoare a deciziei.

Subsistemul informațional

Sistemul informațional este definit ca un ansamblu interconectat într-o concepție sistematică a datelor, informațiilor, circuitelor și fluxurilor informaționale, procedurilor informaționale și a mijloacelor de culegere, prelucrare, transmitere și stocare a informațiilor care acționează intercorelat în vederea realizării obiectivelor fundamentale ale unei organizații.

Din această definiție rezultă următoarele componentele ale sistemului informațional:

Datele- care reprezintă ansamblul descrierilor unui fenomen sau proces;

Informațiile- adică acele date care aduc un spor de cunoaștere adresantului

Pot fi clasificate după mai multe criterii și anume:

Mod de exprimare:

Informații orale: sunt expuse prin viu grai; nu implică investiții în mijloace de tratare a informațiilor; au viteză de circulație mare; nu sunt controlabile; lasă loc de interpretări.

Informații scrise: sunt consemnate de regulă pe hârtie; pot fi păstrate nealterate timp îndelungat; implică cheltuieli moderate; consemnarea lor necesită un consum de timp apreciabil.

Informații audio- vizuale: se adresează concomitent văzului și auzului; implică aparatură specială; au viteză mare de circulație; capacitate de nuanțare și sugestie ridicat; pot fi consemnate integral și rapid; sunt costiaitoare.

Grad de prelucrare:

Informații primare: nu au suferit anterior un proces de prelucrare informațională; au caracter analitic, pronunțat informative; sunt foarte diverse; cele mai răspândite la nivelul executanților.

Informații intermediare: se află în diferite faze de prelucrare informatională; sunt cele mai răspândite la nivelul personalului funcțional și al managerilor de nivel inferior.

Informații finale: sunt informații care au trecut prin întregul șir de prelucrări informaționale prevăzute; au caracter sintetic, caracter complex, caracter decizional; se adresează managerilor de nivel mediu și superior.

Direcția vehiculării:

Informații descendente: se transmit de la nivele ierarhic superioare la cele inferioare ale managementului; sunt alcătuite preponderent din decizii, instrucțiuni, metodologii.

Informații ascendente: se transmit de la eșaloanele ierarhice inferioare la cele superioare de management; reflectă cu prioritate modul de realizare a obiectivelor și deciziilor manageriale;

Informații orizontale: se transmit între titulari de posturi situați pe același nivel ierarhic.

Mod de organizare a înregistrării și prelucrării:

Informații tehnico-operative: localizează în timp și în spațiu procesele din cadrul firmei;

Informații de evidență contabilă: se referă îndeosebi la activitățile economice ale firmei;

Informații statistice: reflectă sintetic; sub formă preponderent numerică, principalele activități ale firmei, corespunzător unor standarde prestabilite; au caracter post operativ.

Proveniență:

Informații exogene: provin dintre suprasistemele în care este integrată firma; sunt alcătuite din decizii, instrucțiuni, indicații;

Informații endogene: sunt generate în cadrul firmei; au caracter atotcuprinzător deoarece se referă la toate activitățile firmei și eterogen reflectând diversitatea proceselor ce au loc.

Destinația:

Informații interne

Informații externe

Obligativitatea pentru adresant:

Informații imperative: sunt emise de conducători, fiind destinate celor din nivelurile ierarhice inferioare, au caracter pronunțat decizional. Luarea In considerare a mesajului informațional este obligatorie;

Informații nonimperative: sunt emise de executanți și manageri fiind destinate preponderent.

Natura proceselor reflectate:

Informații din sfera cercetării- dezvoltării;

Informații din sfera comerțului;

Informații financiar- contabile;

Informații referitor la personal.

Circuitele informaționale- semnifică ansamblul legăturilor existente între diferite verigi organizatorice din cadrul agenților economici;

Pot fi clasificate după următoarele criterii:

Direcția de vehiculare și caracteristicile organizatorice ale extermităților:

Flux vertical: este fluxul care se stabilește între posturi situate pe nivele ierarhice diferite, între care există relații de subordonare nemijlocită. Aceste fluxuri vehiculează informații acendente și descendente, fundamentul organizatoric fiind reprezentat de de relațiil ierarhice.

Flux orizontal: este fluxul care se stabilește între posturi sau compartimente situate pe același nivel ierarhic. Aceste fluxuri vehiculează informații orizontale, fundamentul organizatoric fiind reprzentat de relațiile de cooperare sau funcționale.

Flux oblic: este fluxul care se stabilește între posturi sau compartimente situate pe nivele ierarhice diferite, între care există relații de subordonare nemijlocită. Aceste fluxuri vehiculează informații ascendente și descendente. Fundamentul organizatoric este reprezentat de relații funcționale, de stat major sau control.

Frecvența producerii:

Flux periodic: se repetă la anumite perioade (trimestru, lună). Fundamentul organizatoric îl reprezintă caracterul secvențial al proceselor de muncă.

Flux ocazional: se stabilesc cu o frecvență aleatorie. Fundamentul producerii lor îl reprezintă situațiile inedite, endogene sau exogene firmei.

Fluxurile informaționale- const ă din totalitatea informațiilor care parcurg circuitele informaționale;

Procedurile informaționale- definite prin totalitatea metodelor și tehnicilor de reprezentare a informațiilor primare care asigură interfața om- calculator;

Mijloacele de tratare a informațiilor- reprezintă ansamblul suporturilor fizice (hardware) și a celor logice (software) prin care se asigură prelucrarea informațiilor și obținerea rezultatelor finale.

În funcționarea subsistemului informațional se pot manifesta o serie de deficiențe care pot fi grupate în două categorii, și anume:

Deficiențe caracteristice în general tuturor sistemelor informaționale

Deficiențe generate de particularitățile activităților economice din fiecare sistem.

Cele care pot intra în prima categorie ar fi următoarele:

filtrajul, care reprezintă modificarea intenționată în cadrul sistemului a conținutului unor informații, de-a lungul fluxului informațional;

distorsiunea, manifestată prin modificarea neintenționată a conținutului informațiilor în timpul parcurgerii de către acestea a circuitelor informaționale;

redundanța, identificată prin fenomenul de înregistrare repetată a acelorași informații sau a unor informații cu un conținut asemănător pe suporturi fizice diferite;

supraîncărcarea canalelor de informații, ce definește fenomenul prin care se transmite la diverse nivele ierarhice, un volum prea mare de informații a căror analiză nu intră în totalitate în competența nivelului respectiv.

Manifestarea acestor deficiențe în planul sistemului de management al unei societăți comerciale afectează negativ procesul de implementare a unor metode de mangaement specifice economiei de piața dintre care menționăm doar managementul prin excepție și cel prin bugete și costuri.

Deficiența majoră o constituie defctuoasa codificare a informațiilor cu impact deosebit asupra calității prelucrării informațiilor dintr-un sistem informațional.

Deoarece validările efectuate de sistemele de gestiune a bazelor de date sau de limbaje de nivel înalt nu pot elimina toate erorile generate de exploatarea defectuoasă a produselor informatice, a apărut necesitatea introducerii unor validări suplimentare a informațiilor caracteristice fiecărei aplicații informatice dezvoltată în cadrul unei societăți comerciale. Metoda ce mai folosită pentru corectitudinea codurilor de acces la o bază de date , o constituie introducerea cifrei de control în structura codului.

Fiecare societate comercială, care este în situația de a-și analiza sistemul informațional, trebuie să-și identifice activitățile proprii și să stabilească o ordine de prioritate pentru elaborarea studiilor privind perfecționarea sistemului.

Astfel reproiectarea sistemului informațional trebuie să fie rezultatul parcurgerii următoarelor etape:

analiza preliminară a sistemului informațional

analiza detaliată a funcționării sistemului informațional

proiectarea noului sistem informațional

experimentarea sistemului proiectat

implementarea noului sistem

exploatarea și menținerea în funcțiune a sistemului

2.2 Aspecte teoretico-metodologice ale reproiectării firmei

Din punct de vedere metodologic, pentru realizarea reproiectării, este necesară parcurgerea următoarelor etape:

diagnosticarea viabilității economice și manageriale ale firmei;

elaborarea strategiei firmei;

reproiectarea propriu-zisă a sistemului de management;

implementarea soluțiilor manageriale propuse;

evaluarea sistemului de management reproiectat și a strategiei.

Un studiu de diagnosticare conține următoarele etape:

stabilirea domeniului de investigat, care este rezultatul deciziei adoptate de regulă de managementul din eșalonul superior al firmei.

Documentarea prliminară, în cadrul căreia se evidențiază principalele elemente de caracterizare a firmei, de localizare a ei înmediul ambiant național și internațional. Obiectivul acestei etape îl reprezintă reunirea fondului de informații privind domeniul respectiv, pentru a se putea trece la analiza problematicii indicate.

Stabilirea principalelor puncte slabe și a cauzelor care le generează. În această etapă se urmărește identificarea principalelor disfuncționalități de natură economică, financiară și managerială, cu accent asupra relevării cauzelor care le generează și a efectelor acestora asupra proceselor de management și de execuție.

Stabilirea principalelor puncte forte și a cauzelor care le generează. In această etapă, vor fi evidențiate punctele forte, aspectele pozitive ale activităților economice, financiare și de management, împreună cu cauzele care le-au generat și efectele acestora asupra proceselor de management și de execuție ale firmei.

Formularea de recomandări. Este etapa în care se indică domeniile care urmează a se interveni decizional pentru atenuarea cauzelor care generează puncte slabe și generalizarea celor care provoacă “abateri” pozitive.

In cadrul acestui diagnostic se studiaza sistemul de management al societatii:

Sistemul decizional-sunt analizate modalitatile de pregatire, adoptare, aplicare si evaluare a deciziilor; cerintele de rationalizare privind decizia; existenta sau nu a unor abordari decizionale moderne etc

Sistemul informational-se analizeaza componenta de baza a acestuia informatia, precum si circuitul acesteia in firma; se idenifica eventuale deficiente ale acestui sistem-filtrajul, redundanta, distorsiunea si incarcarea canalelor informationale; se analizeaza existenta unui sistem informatic in cadrul firmei, capabil sa emita, sa transmita, sa recepteze si sa prelucreze in mod automat informatia;

Sistemul organizatoric-se analizeaza structura organizatorica a firmei, organigrama, componentele organizarii structurale, relatiile organizationale din cadrul firmei, principiile de structurare organizatorica etc

Sistemul metodologic-se analizeaza anamblul de metode si instrumente pe care le are la dispozitie conducerea societatii. Acest instrumentar se analizeaza sub raportul suficientei sau insuficientei, al caracterului novator, al modului de aplicare, al posibilitatilor de imbunatatire pe viitor.

Strategia managerială este un concept al managementului modern, apărut ca urmare a faptului că agenții economici își desfășoară activitatea într-o economie dinamică, în care se produc mari transformări.

O strategie pentru un agent economic descrie modul în care acesta urmărește să-și atingă scopurile, ținând seama de factorii favorabili și nefavorabili ale mediului, resursele și capacitățile organizătiei.

Restructurarea societăților comerciale din economia noastră este un proces complex, vizând perfecționarea tuturor subsistemlor organizației, a mijloacelor tehince și tehologice, a metodelor de pregătire și concepție a sistemului informațional, decizional, organizatoric și metodologic.

Capitolul 3: ANALIZĂ DIAGNOSTIC A VIABILITĂȚII FIRMEI

Caracteristici tipologice ale firmei

Societatea comercială ASCO SA cu sediul in Miercurea-Ciuc str. Petofi nr. 37 înregistrat la Camera de Comerț și Industrie Harghita sub nr.19 PJ 37/1991 a fost privatizat prin MEBO in 1994. Este o firmă de dimensiuni mijlocii, avand forma juridică de societate pe acțiuni.

Terenurile unde sunt amplasate bazele de producție au intrat în proprietatea societății prin certificat de atestare seria M10 nr.0275 și eliberat de Ministerul lucrărilor publice și amenajare teritoriu.

Incepând cu anul 1993 șantierele societății au fost date în locație de gestiune conform HG 1228/91. SC ASCO SA a rămas cu personalul tehnic din centrală, cu personalul de servire de la căminele muncitorești și cu personalul de la balestieră care nu au fost date în locație de gestiune.

Structura activității desfășurate

De la înființarea din 1971 până la transformarea sa în SA, ASCO SA a executat următoarele lucrări mai importante.

Fabrica de Tractoare, Miercurea-Ciuc

Fabrica de Bere, Miercurea-Ciuc

Abator, M-Ciuc

Fabrica de Mobilă, M-Ciuc

Hotel Bradul, M-Ciuc

Patinoar artificial, M-Ciuc

Sediul Prefecturii Harghita

Fabrica de Ață și Filatură, Odorheiu-Secuiesc

Complex Avicol, Cristuru-Secuiesc

Intreprinderea Mecanică, Gheorgheni

Fabrica de Încălțăminte, Toplița

Fabrica de pâine, Sighișoara

Silozuri cereale, Cărpiniș, jud.Timiș

Extindere Centrala Termică Turceni, jud.Dolj

Parțial 11 tronsoane Bloc Locuințe București etc.

Toate aceste lucrări s-au realizat cu cca 600-700 oameni având în fiecare oraș al județului și baze de producție. Aceste baze (Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru-Secuiesc, Sighișoara, Gheorgheni) au fost finanțate din fonduri de organizare de șantier, și constau din: baracamente, piste prefabricate, atelier fierar, dulgheri și lăcătuși.

Scopul societății constă în desfășurarea de activități de contractor general de lucrări de construcții-montaj în țară și în străinătate, execuție de construcții-montaj, producție, comerț, prestații, export-import, realizarea de venituri și de profit, obținerea de dividende de către asociați și dezvoltarea patrimoniului societății în conformitate cu legislația în vigoare.

Obiectivul de activitate al societății constă în:

Extracția pietrei pentru construcții;

Extacția pietrișului și nisipului;

Fabricarea de elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;

Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții;

Fabricarea elementelor din beton pentru construcții;

Demolarea construcțiilor și terasamentelor, și organizarea de șantier;

Construcții hidrotehnice;

Lucrări de instalații electrice;

Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și de montări geamuri;

Comerț cu materiale de construcții prin produse industriale;

Prestarea unor servicii;

Export-import;

Altele

Societatea își desfășoară activitatea în nume și pe cont propriu, în calitate de agent, comisionar, intermediar mandatar sau de tip holding.

Societatea comercială ASCO SA este o firmă privată cu un capital social de 185.620.000 lei având 37.124 de acțiuni nominative în valoare de 5.000 lei, deținute de 113 acționari si 8398 de ASCO PAS.

Tipul de producție este, pentru unele produse, de serie mică și mijlocie, pentru altele, de serie mare.

Principalii furnizori sunt firme care se ocupă mai ales cu producerea de materiale de construcții și produse industriale, ca de exemplu: Biroteh Servicii M-Ciuc, Romtelecom, Bramac Brasov, Unicom Starker Italia, Natura Sassuolo Italia, Insthar SA M-Ciuc, Comcolor SRL M-Ciuc, Sanex Cluj, Comat SA, Prima SRL M-Ciuc, Rom-wald SRL M-Ciuc, Knauf Gmbh Austria etc.

Intre clienti putem aminti cateva firme cum ar fi: ARIS Bucuresti, Exbeton SRL Gheorgheni, Primbet SRL Odorheiu-Secuiesc, Unicon SRL Cristuru-Secuiesc, Sibau SRL Sighisoara, Geplas SRL M-Ciuc, Consiliul Local M- Ciuc, Directia Sanitara M-ciuc etc.

Materiile principale folosite: ipsos, var, țiglă, beton, ciment, mortar, cărămidă etc.

Lucrările realizate de firma ASCO SA: Hotel Harghita; Sediul Prefecturii și Administrativ Miercurea Ciuc; Sediu BCR Gheorgheni; Sediu BCR Miercurea Ciuc; Hotelurile Olt și Tușnad din Tușnad Băi; Modernizare stațiunea Izvorul Mureș: Cantina, Vile, Sala de Sport, Centrala Termică; Spital 250 locuri Gheorgheni; Stația de epurare Ciumani; Sediu ASPM Miercurea Ciuc; 25 de obiective industriale din județul Harghita etc.

Caracteristicile personalului firmei

In prezent firma are 78 de salariați; structura acestora se prezinta astfel:

Profesia: Nr. personal:

Ingineri 4

Economisti 1

Alte cu studii superioare 2

Studii medii superioare 5

Studii medii tehnice 4

Studii medii economice 12

Muncitori calificati 30

Personal auxiliar 14

Structura personalului in functie de varsta si pe sexe se prezinta astfel:

Dupa cum reiese din această prezentare a structurii personalului, nr. salariatilor cu studii superioare este destul de mic, circa 9% in cifre relative, ceea ce inseamna 7 persoane in cifre absolute.

Structura personalului pe varsta arata ca ponderea cea mai ridicata ocupa cei intre 41-50 de ani (48%), dupa care urmeaza cei intre 31-40 de ani (31%).

Situatia economico-financiara a firmei

In acest capitol se vor calcula mai multi indicatori care ne vor arata cum a evoluat firma in ultimii doi ani. Vom analiza ratele rentabilitatii, cheltuielile, cifra de afaceri, profitul obtinut, salariul, productivitatea muncii etc.

Mii lei

Evoluția cifrei de afaceri și a profitului în perioada 1996-1999

Analiza factorială a cifrei de afaceri

CA= Ns*Mf/Ns*Mfa/Mf*Qf/Mfa*CA/Q

Mf- mijloace fixe

Mfa- mijloace fixe active

Qf- valoarea producției marfă fabricată

Mf/Ns-gradul de inzestrare tehnica a muncii

Mfa/Mf-ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe

Qf/Mfa-randamentul mijloacelor fixe active

CA/Qf-gradul de valorificare a producției fabricate

∆CA=8.218.591-11.047.043= -2.828.446 mii lei

mii lei

Influența factorilor:

Influența numărului mediu de salariați:

∆Ns= (Ns1-Ns0)*W0=(72-74)*149.284= -298.568 mii lei

.

Rezultatul negativ reflectă o scădere a numărului de salariați, care a condus la o scădere a cifrei de afaceri.

Influența nivelului produvtivității medii anuale a muncii:

∆W=Ns1*(W1-W0)=72*(114.147-149.284)= -2.529.864 mii lei

Rezultat tot negativ, ceea ce înseamnă că, cifra de afaceri a scăzut în perioada analizată datorită și scăderii producțivității muncii.

Influența gradului de înzestrare tehnică tehnică a salariaților:

∆Mf/Ns= Ns1*(Mf1/Ns1-Mf0/Ns0)*Mfa0/Mf0*Qf0/Mfa0= 72*(45.929-46.206)*20,60*9,65= -3.960.890 mii lei

După cum se observă rezultatul are semn negativ, ceeea ce semnifică faptul că, scăderea cifrei de afaceri s-a datorat și scăderii gradului de înzestrare tehnică a muncii.

Influența ponderii mijloacelor fixe productive în totalul mijloacelor fixe:

∆Mfa/Mf= Ns1*Mf1/Ns1*(Mfa1/Mf1-Mfa0/Mf0)*Qf/Mfa= 72*45.929*(17,10-20,60)*9,65= -111.691.470 mii lei

Rezultat negativ, ceea ce reflectă o scădere a mijloacelor fixe active în totalul mijlocelor fixe în perioada analizată care a influențat negativ evoluția cifrei de afaceri.

Influența randamentului mijloacelor fixe active:

∆Qf/Mfa=Ns1*Mf1/Ns1*Mfa1/Mf1*(Qf1/Mfa1-Qf0/Mfa0) = 72*45.929*17,10*(10,95-9,65)= +73.512.120 mii lei

Rezultatul pozitiv indică o creștere a randamentului mijloacelor fixe active, însă scăderea celorlalți factori care influențează cifra de afaceri și conduc la o scădere a acesteia cu 2.828.446 mii lei în perioada analizată.

Analiza potentialului intern

Resursele umane pot fi abordate din cel putin doua puncte de vedere. Pe de o parte, ca dimensiune si structura, si pe de alta parte, de pe pozitia eficientei utilizarii personalului. Dupa cum reiese din analiza facuta, in structura personalului ponderea cea mai ridicata o detin muncitorii calificati, 39,7%. In ceea ce priveste personalul cu studii superioare, acestia detin o pondere de 9%.

Productivitatea muncii este un indicator important de eficienta. Dupa cum reiese productivitatea muncii in intervalul analizat a scazut cu 23,54%. Productivitatea muncii se poate calcula ca raport intre cifra de afaceri si numarul de salariati. Acest raport poate fi rezulatul inmultirii altor indicatori. Astfel:

W=CA/Ns=Mf/Ns*Mfa/Mf*Qf/Mfa*CA/Qf

Unde Mf/Ns-gradul de inzestrare tehnica a muncii

Mfa/Mf-ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe

Qf/Mfa-randamentul mijloacelor fixe active

CA/Qf-gradul de valorificare a productiei fabricate

Dupa cum reiese gradul de inzestrare tehnica a muncii a scazut, vom analiza in continuare si efectul celorlalti indicatori asupra scaderii productivitatii muncii.

Dupa cum reiese din aceasta analiza a scazut ponderea mijloacelor fixe active in totalul mijloacelor fixe si gradul de valorificare a productiei fabricate.

Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei venituri

Mii lei

Mii lei

Mii lei

Cv1000=∑giCi1000

gI – ponderea fiecărei categorii de venit în total venituri

Ci1000 – cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii de activități

∆C: ∑g1C11000-∑g1C01000 =0.80*1114+0.01*8218+0.19*38.37-0.80*901-0.01*35429-0.19*(-739.14)= +67.32

Rezultatul pozitiv reflectă un aspect nefavorabil: au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri pe cele trei activități, ca urmare a crescut totalul cheltuielilor la 1000 lei total venituri în 1999 față de 1998.

∆g: ∑g1C01000-∑g0C01000 =0.80*901+0.01*35429+0.19*(-739.14)-0.988*901-0.001*35429-0.01*(-739.14)= +16.13

Rezultat pozitiv, care reflectă faptul că a crescut ponderea produselor cu cheltuieli mari, și ca urmare au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri în 1999 față de 1998.

Analiza potentialului material implica abordarea celor doua categorii de active fixe si circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii si eficientei lor.

In legatura cu eficienta mijloacelor fixe se vor calcula:

Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

Profitul la 1000 lei mijloace fixe

Dupa cum se vede din tabel acesti indicatori au scazut semnificativ in intervalul analizat din cauza ca au scazut profitul si cifra de afaceri.

Analiza activelor circulante

Indicatorul principal de eficienta a utilizarii activelor circulante il reprezinta viteza de rotatie, exprimata prin:

Numar de rotatii

Durata unei rotatii

Numar de rotatii=Cifra de afaceri/Active circulante

Durata unei rotatii (zile)=365*Active circulante/Cifra de afaceri

In intervalul analizat durata unei rotatii a crescut, scazand astfel numarul de rotatii.

Analiza cheltuielilor

Dinamica cheltuielilor in intervalul analizat si ponderea lor in totalul cheltuielilor:

Mii lei

Din acest tabel reiese ca dinamica cheltuielilor totale arata o usoara scadere. Au crescut cheltuielile cu personalul cu 29,62%, din cauza ca a crescut nivelul salariilor. Deasemenea au crescut cheltuielile cu energia si apa din cauza inflatiei. O mai mare scadere observam la cheltuielile privind marfurile. Ponderea cheltuielilor materiale si a celor cu personalul a crescut in totalul cheltuielilor. Vom analiza deasemenea dinamica cheltuielilor totale in comparatie cu dinamica cifrei de afaceri si cea a profitului brut.

Cifra de afaceri prezinta o scadere mai semnificativa decat cheltuielile, dar cea mai mare scadere observam la profitul brut, aproape la jumate.

Prezinta interes pentru analiza si rata de eficienta a cheltuielilor determinata cu relatia: RCH=Ch/CA*1000

In 1998 RCH=958,61

In 1999 RCH=1231,87

Se observa o inrautatire a situatiei in 1999, cand cifra de afaceri se situeaza sub nivelul cheltuielilor totale.

Analiza rentabilitatii

Pentru calculul acestor indicatori au fost folosite urmatoarele formule:

RC=Profit brut/Costuri de productie*100

RV=Profit brut/Cifra de afaceri*100

RA=Profit brut/Active totale*100

RE=Profit brut/Capital permanent*100

Se poate constata o scadere a rentabilitatii in intervalul analizat si acest fapt datorandu-se mai ales scaderii profitului brut.

Analiza patrimoniala

Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita atat analiza structurii acestuia, cat si analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale.

Rate de structura financiara

Ratele de lichiditate- detin un loc important in cadrul analizelor economico-financiare, aratand gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt.

Rata lichiditatii generale=Active circulante/Datorii pe termen scurt*100

Rata lichiditatii imediate=Disponibilitati banesti/Plati exigibile*100

Rata lichiditatii indepartate=(Disponib.+Incasari+Plati)/Plati exigibile*100

In cazul societatii ASCO SA avem o situatie destul de buna din punct de vedere al lichiditatii, in amandoi ani avem rate de lichiditate generala supraunitare de 1,36 in 1998 si de 1,42 in 1999. La fel si rata lichiditatii immediate prezinta valori foarte bune 0,89 si 0,91. Deci societatea este capabila sa-si onoreze datoriile pe termen scurt.

Rata de finantare a capitalurilor circulante- permite supravegherea evolutiei fondului de rulment in raport cu cea a capitalurilor circulante si = Fond de rulment/ Capitaluri circulante*100. In 1998 acest indicator era de 17,43%, crescand in 1999 la 19,68%, din cauza ca au scazut activele circulante.

Rata de acoperire a stocurilor- arata proportia de finantare a stocurilor prin capitalul permanent si = Fond de rulment /Stocuri*100. In general se considera satisfacator daca fondul de rulment reprezinta circa 2/3 din stocuri. In cazul nostru fondul de rulment reprezinta doar 50,86% din stocuri in 1998 si 55,30% in 1999. Desi situatia s-a mai imbunatatit in 1999, totusi ea nu atinge rata de 66% ce este considerata satisfacatoare.

Rate de indatorare

Aceste rate permit sa se examineze repartitia sau structura capitalurilor de care dispune intreprinderea, adica a capitalurilor proprii si a celor imprumutate.

Rata totala de indatorare, calculat ca raport intre datoriile totale si capitalul propriu. Cu cat acest raport este mai mare cu atat intreprinderea va depinde de creantierii sai, din care cauza mai poarta denumirea si de rata de autonomie financiara. In cazul nostru aceasta rata era de 77,5% in 1998 si de 62,3% in 1999. Deci putem spune ca dependenta intreprinderii fata de creantierii sai a mai scazut in intervalul analizat.

Rata capacitatii de rambursare-se calculeaza ca raport intre datoriile pe termen lung si mediu si autofinantarea. Cu cat aceasta rata este mai mica, cu atat capacitatea de rambursare este mai mare.

Rate de finantare a imobilizarilor

Rata de finantare cu capitaluri proprii, calculata prin raportul intre capitaluri proprii si active fixe. Acest raport era de 1,20 in 1998 si de 1,18 in 1999. Raportul este supraunitar in amandoi ani, ceea ce inseamna ca activele fixe sunt acoperite numai cu capitaluri proprii, care finanteaza in plus si active circulante. Se poate spune ca intreprinderea are un fond de rulment propriu, spre deosebire de fondul de rulment strain care se constituie din datorii pe termen mediu si lung.

Rata de imobilizare, se calculeaza ca raport intre activul total si active fixe. Aceasta rata arata in ce masura firma va putea rezista unei crize economice, cunoscand faptul ca o imobilizare foarte ridicata a capitalului in active fixe contine riscul netransformarii rapide a acestora in lichiditati. Acest raport era de 2,12 in 1998 si de 1,92 in 1999, ceea ce inseamna ca in amandoi ani activele fixe detineau aproximativ 50% din totalul activelor.

Analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale, este centrata pe fondul de rulment si pe necesarul de fond de rulment.

Fondul de rulment=Capital permanent-Active imobilizate

Nevoia de fond de rulment=Stoc+Creante-Datorii pe termen scurt

Trezoreria neta=Fondul de rulment-Nevoia de fond de rulment

Indicatorii privind fondul de rulment vor fi prezentate in urmatorul tabel:

Mii lei

Patrimoniul net

mii lei

mii lei

Din datele prezentate rezulta ca firma inregistreaza o situatie nefavorabila, avand un minus de fond de rulment de 445.573 mii lei in 1998 si de 578.781 mii lei in 1999.

Din datele analizate vom trage concluzii cu privire la principalele puncte slabe si puncte forte. Acestea vor fi prezentate sub forma unor tabele cum urmeaza:

Recomandari strategico- tactice privind amplificarea potentialului de viabilitate economica si manageriala a societatii comerciale

Elaborarea unor documente organizatorice: ROF, ROI, descrieri de functii etc.

Incercarea de a respecta corelatiile principale dintre obiective: ICA>IFS>INS si IW>IS

Reducerea cheltuielilor materiale si a celor cu personalul

Imbunatatirea structurii socio-profesionale a factorului uman

In urmatoarele vom prezenta cateva dintre mijloacele fixe ale firmei ASCO SA si procentul in care au fost amortizate.

BALANTA ANALITICA IMOBILIZARI – februarie 2000

Evaluarea terenurilor

Societatea comercială ASCO S.A. are în folosință un număr de 9 amplasamente pe care sunt situate unitățile sale: sediul societății, bazele de producție, birouri și 3 cămine nefamiliști.

Situația acestor amplasamente însumând o suprafața de cca 177 ha, și este prezentată în cele ce urmează și valoarea unitară și valoarea totală pentru fiecare amplasament.

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului SEDIUL CENTRAL ASCO SA MIERCUREA CIUC

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 7.5

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*8.5 = 74.375 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 652mp*74.375lei/mp = 48.492.500 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCȚIE MIERCUREA CIUC

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2 -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 5.8

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*6.8 = 59.500 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 51.506mp*59.500lei/mp = 3.064.607.000 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCȚIE GHEORGHENI

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8 0.8

– localități cu economie complexă 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 5.7

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*6.7 = 58.625 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 27.401mp*58.625lei/mp = 1.606.383.625 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCȚIE ODORHEIU SECUIESC

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4

– municipiu 0.6 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5

– rețele de energie termică 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4 -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 4.2

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*5.2 = 45.500 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 15.050mp*45.500lei/mp = 684.775.000 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

BAZA DE PRODUCȚIE CRISTURU SECUIESC

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0 0.0

– teren periferic localității 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2 -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 2.7

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*3.7 = 32.375 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 35.581mp*32.375lei/mp = 1.151.934.875 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

Organizare de șantier centralizată din orașul Sighișoara

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4

– municipiu 0.6 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 6.1

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*7.1 = 62.125 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 28.401mp*62.125lei/mp = 1.764.412.125 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

BIROURI ASCO SA CRISTURU SECUIESC

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 4.9

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*5.9 = 51.625 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 979mp*51.625lei/mp = 50.540.875 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

CĂMIN NEFAMILIȘTI Str. Spicului Miercurea-Ciuc

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 7.5

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt =8750*8.5 = 74.375 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 226mp*74.375lei/mp = 16.808.750 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

CĂMIN NEFAMILIȘTI Str. Muller Laszlo Miercurea-Ciuc

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 7.5

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*8.5 = 74.375 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 654mp*74.375lei/mp = 48.641.250 lei

EVALUAREA TERENURILOR

S.C. ASCO S.A.

Criterii de departajare a terenurilor pentru operațiunea de evaluarea al obiectivului

CĂMIN NEFAMILIȘTI Str. Fabricii CRISTURU SECUIESC

a.- Categoria localității: NOTA ACORDATĂ

– sat 0.1

– sat reședință de comună 0.2

– oraș 0.4 0.4

– municipiu 0.6

– municipiu reședință de județ 1.0

– municipiul București 1.5

b.- Amplasarea terenului:

– teren în afara localității 0.0

– teren periferic localității 0.5

– teren în zona mediană localității 0.8 0.8

– teren în zona centrală localității 1.0

c.- Funcțiile economice și caracteristicile sociale ale localităților:

– localități preponderent agricole 0.5 0.5

– localități cu economie limitată în industrie

și prestări servicii 0.8

– localități cu economie complexă 1.0

d.- Poziția terenului față de accesul la rețelele de transport:

– transport rutier 0.2 0.2

– transport feroviar 0.3 0.3

– transport fluvial 0.5

– transport maritim 0.5

– transport aerian 0.5

e.- Echiparea tehnico-edilitară a zonei:

– rețele de apă-canal 0.5 0.5

– rețele de energie electrică 0.5 0.5

– rețele de energie termică 0.5 0.5

– rețele de gaze naturale 0.5 0.5

– rețele de telefonie 0.5 0.5

– rețele de transport urban 0.5

f.- Caracteristici geotehnice:

– terenuri normale 1.0 1.0

terenuri dificile de fundare care necesită îmbunătățiri -0.2

terenuri care necesită desecări și măsuri contra inundațiilor -0.4

terenuri în zone instabile -0.7

g.- Restricțiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general

și regulamentelor aferente

– funcțiune incompatibilă cu planul urbanistic -1.5

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic, cu restricții -1.0

– funcțiune compatibilă cu planul urbanistic 0.5 0.5

h.- Terenuri poluate cu reziduri

– gazoase -0.3

– solide -0.5

– lichide -0.7

NOTA ACORDATĂ N= 6.2

VALOAREA TERENULUI

Vt = valoarea terenului

Vb = valoarea de bază a terenului determinată

ca limita minimă la un nivel de 8.750 lei/m2

Vt = Vb* (1+N)

Vt = 8.750*7.2 = 63.000 lei/mp

VALOAREA TOTAL Ă A TERENULUI INCINTEI

ST = suprafața totală

VT = ST*Vt

VT = 1.393mp*63.000lei/mp = 87.759.000 lei

Strategia ASCO SA

In conceperea si fundamentarea activitatilor firmelor un rol esential il au strategiile si politicile, elaborate de catre organismele manageriale.

Strategia cuprinde ansamblul obiectivelor fundamentale impreuna cu modalitatile de realizare, resurse necesare, termenele in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii firmei.

Componentele strategiei sunt urmatoarele:

Misiunea firmei – reprezinta o enuntare cuprinzatoare a scopurilor fundamentale si a conceptiei privind evolutia si desfasurarea activitatilor prin care se diferentiaza de organizatii similare si din care decurge sfera de activitate si piata deservita.

Obiectivele strategice – reprezinta o concretizare a misiunii firmei si au in vedere orizonturi indelungate, de regula 3-5 ani, concretizandu-se in obiective economice si sociale.

Optiunile strategice – definesc abordarile majore, cu implicatii asupra continutului unei parti apreciabile dintre activitatile firmei, pe baza carora se stabileste cum este posibila si rationala indeplinirea obiectivelor strategice. In acesta categorie intra de exemplu retehnologizarea, reproiectarea sistemului de management, patrunderea pe noi piete, privatizarea, diversificarea productiei etc.

Resursele – se regasesc cu prioritate in ipostaza de resurse naturale si financiare.

Termenele – delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei, precizand, de regula, momentul declansarii si finalizarii optiunilor strategice majore.

Avantajul competitiv – desemneaza realizarea, de catre o firma, a unor produse sau servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, comparativ cu ofertele de articole similare ale majoritatii concurentilor.

Misiunea firmei ASCO SA

Scopul principal

Scopul societatii consta in desfasurarea de activitati de contractor general de lucrari de constructii- montaj in tara si in strainatate, executie de constructii- montaj, productie, comert, prestatii, export-import, realizarea de venituri si de profit, obtinerea de dividende de catre asociati si dezvoltarea patrimoniului societatii in conformitate si cu respectarea legislatiei in vigoare.

Ce realizeaza firma

Domeniul principal in care actioneaza ASCO SA este acela de executie de lucrari de constructii- montaj; comercializarea produselor de constructii- montaj; prestarea unor servicii; export-import.

Unde actioneaza

Intreprinderea actioneaza in general, in Romania, dar cuprinde activitati si in alte tari. Clientii principali sunt din tara si din strainatate, la fel si furnizorii.

Obiectivele strategice

Obiectivele stratefice reprezinta o concretizare a misiunii firmei. Aceste obiective pot fi quantificabile si nequantificabile, pot fi obiective economice si sociale.

Obiectivele strategice pentru SC ASCO SA vor fi adoptate pe o perioada de 3 ani(2001-2003)

Aceste obiective formulate sunt urmatoarele:

Cresterea profitului brut cu 15% in fiecare an fata de anul precedent;

Obtinerea de profit din activitatile financiar-bancare;

Diminuarea cheltuielilor materiale si a celor cu personalul;

Asigurarea principalelor corelatii dintre activitatile firmei evidentiate de unele corelati dintre obiective:

ICA>IFS>INS si IW>IS

Cresterea ratei de finantare a capitalului circulant si a ratei de acoperire a stocurilor pana la 50%, respectiv la 66%.

Optiunile strategice

Cele mai importante optiuni sunt:

Retehnologizarea- este una dintre cele mai importante optiuni strategice, fiindca echipamentele se uzeaza fizic si moral.

Informatizarea societatii comerciale – presupune mai multe actiuni specifice:

Diagnosticarea amanuntita a functionarii actualului sistem informational;

Reproiectarea sistemului informational;

Stabilirea necesarului de calculatoare si a modalitatilor de utilizare a acestora;

Elaborarea de programe;

Testarea sistemului informatic;

Efectuarea unor aplicatii informatice;

Formarea unei culturi informatice adecvate a personalului firmei;

Racordarea la reteaua internationala.

Dimensionarea resurselor alocate

In aceasta categorie intra:

Resursele materiale

Resursele financiare

Resursele umane

Resursele informationale

Resursele materiale se refera la echipamente, materii prime, materiale, combustibil etc.

Materiile prime principale cu care lucreaza firma sunt: ipsos, var, tigla, beton, ciment, mortar, caramida etc.

Resursele financiare vor fi constituite din necesarul de fonduri pentru actiuni de retehnologizare.

Resursele umane pot fi asigurate :

cantitativ, pastrand numarul actual de salariati sau cresterea/scderea acestora;

structural, prin imbunatatirea nivelului de pregatire profesionala si manageriala a personalului. Sunt necesare cresterea ponderii personalului cu pregatire superioara, amplificarea personalului de specialitate, asigurarea unor fonduri pentru scolarizarea personalului.

Resursele informationale vor fi asigurate prin sistemul de formare si perfectionare continua a salariatilor, constituirea unor biblioteci proprii, din care sa nu lipseasca publicatii de specialitate, carti etc. tehnice, economice si de alte domenii.

Precizarea termenelor

Strategia acopera o perioada de 3 ani din momentul aplicarii.

Stabilirea avantajului competitiv

Directiile in care se vor actiona:

imbunatatirea raportului cost-pret:

precizarea zonelor in care se pot actiona pentru reducerea costurilor;

redimensionarea nivelului de vanzare pe baza unei atente analize a raporturilor cerere-oferta;

diminuarea stocurilor.

Obtinerea si comercializarea unor produse diferite de cele ale concurentei in ceea ce priveste unii parametrii constructivi, functionali, calitativi etc.

REPROIECTAREA SISTEMULUI INFORMA|IONAL

Se folosesc documente tipărite (tipizate) doar unele se întocmesc pe calculator. Compartimentul financiar-contabil se ocupă cu îndosarierea următoarelor documente:

-Factură-tipizat

-Notă de intrare în recepție pentru materiale, materii prime-tipizat

-Bon de consum-tipizat

-Ștat de plată-tipizat

-Fișă limită-tipizat

-Registru de casă-tipizat

-Document cumulativ-tipizat

-Extras de cont-tipizat

-Fișa de cont analitic pentru valori materiale-tipizat

-Jurnal pentru cumpărări-tipizat

-Jurnal pentru vânzări-tipizat

-Fișă pentru inventarierea obiectelor de inventar-tipizat

-Aviz de însoțire a mărfii

etc.

Un sistem informatic este dat de o succesiune de aplicații informatice dezvoltate pe principiul “de jos în sus”. Astfel el poate fi făcut în următoarea succesiune:

a.Pentru subsistemul informatic al funcțiunii comerciale

gestiunea stocurilor de materii prime, materiale

gestiunea stocurilor de produse finite, semifabricate, mijloace fixe

controlul automat al gradului de lichidare a creanțelor

cunoașterea unor pârghii de marketing

urmărirea modului de derulare a contractelor încheiate cu partenerii societății

b.Pentru subsistemul financiar- contabil

elaborarea și evidența automată a notelor contabile, soldurilor, de materii prime și produse finite și a balanței de verificare analitică și sintetică.

evidența automată a plății și încasării facturilor

dezvoltarea unor aplicații informatice care să asigure suportul logistic în procesul de negociere a prețurilor

elaborarea automată a jurnalului de operații contabile

aplicații informatice care asigură intercorelarea activităților financiar-contabile cu cele de producție și cu activitățile comerciale

c.Pentru subsistemul informatic al funcțiunii de producție

lansarea în producție

programarea producției

întreținerea și funcționarea utilajelor

calculul necesarului de combustibil și de energie electrică destinată necesităților tehnologice

Reproiectarea sistemului informațional trebuie să fie rezultatul parcurgerii următoarelor etape:

analiza preliminară a sistemului informațional

analiza detaliată a funcționării sistemului informațional

proiectarea noului sistem informațional

experimentarea sistemului proiectat

implementarea noului sistem

exploatarea și menținerea în funcțiune a sistemului

Etapa de analiza preliminara

Obiectivul acestei etape constă în identificarea și definirea ariei de întindere a sistemului informațional ce urmează a fi analizat precum și a problemelor care justifică din punct de vedere economic și decizional raționalizarea sa .

Presupune parcurgerea unor etape:

-identifiacrea problemelor care justifică procesul de perfecționare a sistemului informațional

-stabilirea activităților economice ce vor fi implicate în procesul de analiză

-stabilirea a două categorii de obiective care trebuie atinse în final: obiectivul fundamental urmărit precum și obiectivele derivate din acesta

-analiza structurii de producție și concepție a societății precum și a structurii sale funcționale

-elaborarea și prezentarea variantelor de soluții globale

Etapa de analiza detaliata

Obiectivul fundamental al acestei etape constă în cunoașterea detaliată a funcționării sistemului informațional, a particularitaților sale, precum și evaluarea critică prin prisma modului în care asigură legătura între subsistemul decizional și cel operațional.

Etapa se caracterizează prin parcurgerea următoarelor faze componente:

analiza documentelor din sistem

analiza fluxurilor informaționale

evidențierea tuturor cerințelor decizionale

evaluarea critică a funcționării sistemului informațional

Proiectarea noului sistem

Obiectivul fundamental îl reprezintă definirea conceptului general și detaliat al noului sistem și a componentelor sale informatice. Realizarea etpei presupune:

Prezentarea soluțiilor

Activitatea de identificare a subsistemelor informatice definite în faza precedentă cărora le corespund costuri antecalculate supradimensionate

Proiectarea logică a subsistemului informatic

Proiectarea detaliată a subsistemelor informatice din noul sistem

Program de măsuri care vizează acțiunile necesare a se întreprinde pentru trecerea la etapa de implementare a sistemului.

Prin procesul de implementare se înțelege de regulă, ansamblul activităților desfășurate și a măsurilor organizatorice luate care asigură înlocuirea vechiului sistem cu cel proiectat.