Reprezentari ale Democratiei In Massmedia Romaneasca

România este un stat democratic și social în care demnitatea, drepturile și libertățile cetățenilor, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme. „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor-legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.” Datorită importanței și influenței, mass-media a fost mult timp definită ca "a patra putere" în societate, după legislativă, executivă și judecătorească. Nevoia de jurnaliști a apărut în societate o dată cu dezvoltarea instituțiilor politice, care se numesc „democratice” și au fost folosiți pentru a se asigura că membrii societății au fost de acord asupra uneia sau alteia puteri, legal constituită prin alegeri.

Libertatea presei și libertatea de exprimare sunt drepturi importante într-un stat democratic, iar în majoritatea țărilor cât și în Romania acestea sunt strâns legate de sistemul politic. „Mass media obiective, neutre sunt vitale pentru procesul de democratizare.” Odată cu începerea democratizării s-au implementat și legi ale mass mediei care permiteau liber acces și dreptul la informare, astfel de la perioada în care jurnaliștilor nu le era permis să asiste la intruniri, dezbareri sau coferințe s-a ajuns în 1998 în anul în care „[…] Senatul Român a reluat și modificat în cele din urmă legile referitoare la accesul presei la activitatea organismului legiuitor.”

În perioada comunistă se formase un sistem media care era fidel Partidului Comunist Român, însă după revoluție când mass-media căpătase un rol important de transmitere a informației iar partidele politice s-au diversificat, aceasta s-a divizat de o parte și de alta a puterii. Iar aceasta a dus la o luptă între partide politice și politicieni a căror armă pentru a câștiga puterea au devenit masele de informare. Astfel „în acest scurt parcurs istoric reprezentat de prima decadă postcomunistă mass media din Europa de Est nu și-a atins rolul asteptat de promotoare adecvate eficiente ale procesului de democratizare.” După cum spunea si Peter Gross în cartea sa, mass mediile nu trebuie să se democratizeze, ele trebuie să se profesionalizeze.

Cel mai important contidian „Adevărul” și „Tineretul liber” au săvârșit manipulări în masă a populației, au adus atacuri la adresa partidelor PNȚ-CD, PNL, PSD. “Despre clipele mai puțin fericite s-a vorbit din vârful buzelor, vina fiind întotdeauna a celorlalți, a unui prefect care a exagerat cu represiunea la Lupeni, a unui procuror care a încercat să-l calomnieze pe Maniu în afacerea Skoda, a unor “ponei” care au dovedit un spirit pragmatic prea dezvoltat în timpul dictaturii carliste, iar acum adversarii apelează la falsuri grosolane și minciuni, ziarul “Dreptatea” nu găsește niciun fapt pozitiv de consemnat, faptul că unul dintre colaboratorii săi vrea să voteze cu domnul Ion Iliescu e o supremă dovadă a libertății de conștiință… Întâmplător sau nu, ziua de joi a fost dominată la televiziune de prezența P.N.Ț.cd, pe lângă care Verdi, Visconti, Don Carlos, ba chiar și marchizul de Posa care dorea “libertatea gândiri” au fost o slabă concurență.”. Adevărul avea un tiraj de 1,7 milioane de exemplare zilnic, iar „Scânteia” care era predecesorul „adevărului” prezenta punctul de vedere al Partidului Comunist, astfel acesta căpăta un teren mai mare (față de cele în opoziție). Iar de partea cealaltă se află cotidianul „România Liberă” însă acesta era puțin influentă și afectată de agresiuni din partea puterii politice. Acesta este un exemplu cum media crescută de difuzare a informației despre un anumit partid politic, afectează consumatorii iar dreptul la libera alegere devine doar o ficțiune.

Indiferent cât de independenți sunt jurnaliștii români și instituțiile media aceștia depind și sunt influențați de către politicieni și sistemul politic. Peter Gross, specialist în comunicații internaționale și autorul cărții „Media și Democrația în țările din Europa de Est”, a declarat „Sunt extrem de îngrijorat când mă uit la ce se întâmplă în mass-media românești. Organizațiile jurnalistice din România nu sunt puternice, nu sunt independente, nu se impun, e necesară o schimbare a mentalităților. De ce vreți independența presei dacă nu știți ce să faceți cu ea?”

Concluzii

Masele media au o capacitate uimitoare de a influența și a convinge, au capacitatea de a modela idei și de a schimba viziuni ale indivizilor asupra unor sau altor lucruri, fenomene și persoane, de aceea aceasta a devenit o armă a puterilor politice. AMP, Cartea albă a presei, a realizat în 2014 un sondaj care arată că 60 din 100 jurnaliști au fost supuși la presiuni din partea autorităților care limitau investigarea sau publicarea articolelor dezavantajoase. „Chiar și puținii directori din mass-media care au simțit această angajare pasionată pentru democrație nu au înțeles cu adevărat mecanismul unei democrații funcționale.”Astfel după părerea mea, imaginea unor persoane publice sau interesele acestora sunt mai presus decât semnificația și reprezentările democrației. Iar aceasta nici până în prezent nu este interpretată și aplicată complet. Ne conducem după o teorie democratică însă activăm după interese cu iz de comunism.

„În acest scurt parcurs istoric reprezentat de prima decadă postcomunistă mass-media din Europa de Est nu și-a atins rolul așteptat de promotoare adecvate, eficiente ale procesului de democratizare.”

Bibliografie

Boiangiu, Magdalena, Ce am înțeles despre Partidul Național Țărănesc – creștin și democrat, Adevărul, nr. 82, martie 1990.

Gross, Peter, Mass media și democrația în țările Europei de Est, Polirom, 2004.

Site-ografie

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1255762-peter-gross-presa-romaneasca-nu-este-puternica-nu-este-independenta-nu-impune.htm (14 ianuarie 2015).

http://www.dntb.ro/sfera/64/gross.htm

http://www.corneliu-coposu.ro/u/m/istorie_si_imagine.pdf

http://journals.univ-danubius.ro/index.php/communication/article/viewFile/1165/979

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/pdf/Sfera_155-Rev1.pdf

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mass_media_si_democratia