Reperul Mk70

Capitolul 1. Introducere.

Scopul și obiectivele proiectului .

Înca din cele mai vechie timpuri, omul a căutat metode prin care să poată transporta diferite materiale sau hrană de la distanțe mult mai mari. Astfel, el a construit, folosindu-și inteligența cu care este înzestrat, diferite mijloace de transport, de la cele mai rudimentare, atingând apogeul în secolul al XIX-lea, odata cu invenția automobilului.

Compania germană Robert Bosch GmbH (cunoscută ca Bosch) dezvoltă tehnologia ABS din anii 1930, dar primele automobile de serie care să folosească sistemul electronic Bosch au fost disponibile în 1978. Au apărut prim dată pentru camioane și limuzine germane Mercedes-Benz. Ulterior sistemele au fost portate pentru motociclete. Inițial,sistemele ABS au fost dezvoltate pentru aeronave. Unul din primele sisteme a fost Maxaret al companiei Dunlop, prezentat în anii 1950 și înca în uz pe unele modele de aeronave.

Echipamentul ABS poate fi folosit și pentru a implementa controlul tracțiunii la accelerarea unui autovehicul. Dacă la accelerare cauciucul pierde aderența solului, ABS-ul poate detecta situația și poate aplica frânele pentru a reduce accelerarea pentru recăpătarea aderenței.

În condițiile actuale ale progresului, când industrializarea, mecanizarea și automatizarea au cuprins practic toate sectoarele activității economice, asistăm la o evoluție accelerată în domeniul automotive. În fiecare an apar noi invenții și inovații aduse componentelor ce intră în ansamblul numit “mașină” astfel că firmele din domeniul automotive sunt mereu în pas cu ultimele tendințe și încearca să atragă clienții de partea lor.

REGE Motorenteile GmbH  este unul dintre liderii producției de componente pentru motoare din industria automotive. Produce o gamă largă de produse (ABS/ESP, sisteme de conducte, transmisii, chiuloase, biele, conducte, blocuri motor, carcase pentru cutii de viteză și pompe) folosite în industria automotivelor.

Marile companii de pe piața automotivelor sunt în continuă dezvoltare și astfel cer firmei REGE Automotive Brasov fabricarea unui anume tip de ABS în conformitate cu noile inovații. Conform notei de comandă primită de catre REGE Automotive Brasov de la clientul său principal Continental producția acestui reper va fi una de serie mare.

După prelucrarea, asamblarea și verificarea pieselor, acestea vor fi ambalate în containerele specificate de client și vor fi trimise acestuia urmând ca plata să fie efectuată la 60 de zile.

În figura următoare este o schemă a ABS-ului în care putem observa componentele acestuia:

Figura 1. Părțile componente ale unui modul electro-hidraulic

Sursa: Bosch [web01]

motor electric

bloc de electro-supape

electro-supape

unitatea de control electronică

capac de protecție

Capitolul 2. Prezentarea firmei.

2.1. Date de identificare pentru REGE Automotive Brasov:

Tabelul 1. Date de identificare

[web02]

2.2. Forma juridică.

REGE Automotive Brașov este o societate comercială cu răspundere limitată înregistrată la Oficiul Comerțului Brașov cu J08/2025/2006 și codul unic de identificare18967269.

2.3. Obiect de activitate.

Firma are în prezent un număr de 180 de angajați cu care își desfășoară activitatea încadrată astfel de către Codul CAEN : 2932 – Fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule.

2.4. Scurt Istoric.

Firma REGE Motorenteile GmbH se înființează în 1987 în Witzenhausen. Își desfașoară activitatea timp de 12 ani după care își formează un nou sediu aflat la Eisenach. Anul 2000 a venit cu o schimbare majoră, acțiunile fiind preluate de catre Schaeffler KG și astfel în anul 2006 este înființată firma REGE Automotive Brasov desprinsă din Grupul Schaeffler.

2.5. Prezentarea produselor firmei.

Firma Rege Automotive Brasov este o companie germană cu sediul la Eisenach (Germania) și care alături de firmele localizate în Eisenach, Witzenhausen (Germania) face parte din grupul REGE.

REGE Motorenteile GmbH  este unul dintre liderii producției de componente pentru motoare din industria automotive. Produce o gamă largă de produse (ABS/ESP, sisteme de conducte, transmisii, chiuloase, biele, conducte, blocuri motor, carcase pentru cutii de viteză și pompe) folosite în industria automotivelor și este capabilă să se adapteze noilor cerințe ale pieței.

Furnizorii de materie prima:

Principalii clienți:

[web03]

Capitolul 3. Stadiul actual al realizării activității productive

3.1. Principalele caracteristici ale produselor fabricate

Aplicarea sistemelor automate de control al frânării nu este un domeniu nou. Ele au fost utilizate prima dată în 1948 la avioane, unde prin blocarea roților se producea deteriorarea aproape instantanee a anvelopelor. Introducerea în domeniul automobilelor s-a produs mai târziu, în anii ’70, în SUA.

Anti-Blockier-System (ABS) (sistemele antiblocare) au rolul de a împiedica blocarea roților vehiculului la apăsarea prea puternică a pedalei de frână, cu precădere în cazul carosabilului alunecos. Dacă, de exemplu, pe asfalt umed un automobil prevăzut cu ABS frânează în 40 de metri, fără acest sistem imobilizarea automobilului se produce abia după 58 metri.

Componentele unui modul electro-hidraulic de control pentru ABS sunt prezentate în figura 2:

motor electric

bloc de electro-supape

electro-supape

unitatea de control electronică

capac de protecție

Figura 2. Părțile componente ale unui modul electro-hidraulic

Sursa: Bosch [web01]

Rege Automotive Brasov produce blocul de supape ABS pe care sunt montate următoarele:

pe fata A sunt montate electro-supape (găuri de ventil)

pe fata B este montat motorul electric în gaura numită “MOBO”

pe fata C sunt prevăzute găuri de acumulare

pe fata E este montată o pompă ce are continuitate și pe fața F.

Unitatea de control electronică este montată peste electro-supape, iar peste aceasta vine un capac de protecție.

3.2. Procesul de fabricație pentru realizarea produselor firmei

Având în vedere viteza medie de deplasare care crește de la an la an, ABS-ul a devenit un sistem de siguranță activă care devine indispensabil automobilelor moderne. Din acest motiv din ce în ce mai mulți producători oferă sistemele ABS ca dotare standard pentru automobile, iar construcția și forma lor se schimba din ce în ce mai mult.

Drept urmare firma produce diferite repere:

MK70 : 0007,0008,0011,0022,0023,0026,0029

MK 60 E : 1084,1123,1093,1117,1101,1115,1121,1068

MK 25 E : 1044,1079,1064,1073,1119

MK 100 : 3035,3034

Tabelul 2.Procesul tehnologic de fabricare a blocului motor pentru ABS

Stabilirea tipologiei producției.

Organizarea producției în secțiile de baza este influențată într-o masură foarte mare de tipul de producție existent la un moment dat în cadrul întreprinderii.

Tipul de producție este o stare organizațională determinată de nomenclatorul de produse ce urmează a fi prelucrat, volumul producției fabricate, gradul de specializare al intreprinderii și modul de amplasare a produselor de la un loc de muncă la altul.

În intreprinderile de producție în funcție de ansamblul acestor factori exista 3 tipuri de producție și anume:

tipul de producție în masă;

tipul de producție în serie -serie mare;

-serie mijlocie;

-serie mica.

tipul de producție individual.

În urma determinarii tipologiei producției se poate stabili metoda de organizare a acesteia astfel:

-pentru tipul de producție de seria mare și masă, metoda de organizare a producție este sub forma liniilor de producție în flux;

-pentrul tipul de producție de serie mica și individuală organizarea producției se face sub forma grupelor omogene de mașini;

-pentru tipul de producție de serie mijlocie se folosesc elemente din cele două metode.

Firma Rege Automotive Brasov are o producție de tip serie mare determinată de forma liniilor de producție care este în flux și de volumul producției fabricate.

Capacitatea de producție și încărcarea în varianta existentă.

Figura 3. Capacitatea de producție pentru 2 repere existente. [web04]

În figură este prezentată capacitatea de producție și încărcarea pe mașini pentru 3 produse reprezentative.Se observă faptul că pe durata unui schimb de 8h se poate produce o capacitate de 231 ,189 respectiv 127 bucăți din fiecare reper ceea ce reprezintă o eficiență destul de ridicată.

Se observă deasemenea că încărcarea pe mașini nu este una 100% deci se va fabrica reperul propus pe aceste mașini astfel încât încărcarea mașinilor sa fie una maximă.

Necesarul de mașini pentru realizarea procesului de fabricație

În prima hală funcționează 11 mașini de tip Triflex și Twinflex și o mașină de spălat DURR. Pe lângă acestea în hală se află 1 post de control, birouri, vestiare, grupuri sanitare, sală de masă precum și mentenanță, pregătire scule, control, cercetare-dezvoltare și laborator.

În cea de-a două hală funcționează 4 mașini de tip Triflex, o mașină de debitat Kasto Twin A4 cat și un post de control.

Mașinile CNC sunt deservite de către un operator care are datoria de a alimenta mașina cu semifabricat și de a scoate piesa finită. După ce scoate piesa finită din mașină, operatorul o suflă cu aer comprimat și o verifică vizual, după care o așează pe paleți. Piesele sunt transportate pe paleți cu ajutorul unui stivuitor.

Prezentarea necesarului de spațiu pentru sistemul de productie existent și a forței de muncă

Mașină de debitat – 2415 x 2240 x 3000 mm 

Mașină CNC – 1380 x 1260x 1180 mm

Mașină de spălat – 5300x3200x2000 mm

Pentru realizarea necesarului anual de producție firma are nevoie de 1 mașină de debitat, 14 mașini CNC și o mașină de spălat DURR.

De asemenea pentru deservirea acestor mașini vom avea nevoie de aproximativ 8 oameni/schimb. Din punct de vedere al modului de organizare a producției, în firma Rege remarcăm polideservirea uilajelor: datorită normei tehnice de timp (nt= 2 min) a produsului, operatorul poate deservi 2 mașini.

Activitatea se desfășoară într-un spațiu de 4856 m² împărțit în 2 hale conform figurilor urmatoare

HALA 1

Figura 4.Desfașurarea activității în hala 1.

HALA 2

Figura 5.Desfașurarea activității în hala 2.

Concluzii.

În Capitolul 2 s-a prezentat firma producătoare, principalele produse realizate, principalii furnizori și clienți.

În Capitolul 3 se descrie produsul arătându-se principalele componente ce intră în alcătuirea unui ABS(figura 2). Tabelul 2 evidențiază procesul tehnologic de fabricație a unui bloc motor de ABS și mașinile pe care se execută operațiile.

S-a evidențiat tipologia producției pe baza caracteristicilor producției, capacitatea de producție și încărcarea existentă. În urma figurilor 4 și 5 s-a determinat necesarul de mașini si al forței de muncă.

Capitolul 4. Evidențierea parametrilor tehnico-economici ai sistemului de producție

Analiza economico-financiară a societatii SC REGE AUTOMOTIVE Brașov[GHE08]

Analiza economico-financiară reprezintă un proces complex de cunoaștere a stării

economico-financiare a unui agent economic, în condiții concrete de loc și timp, folosind

metode adecvate și indicatori specifici în vederea individualizării și dimensionării factorilor și

cauzelor cu acțiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiție economico-financiară, precum și reglarea prin decizii tactice și strategice a echilibrului dintre lichiditatea

activelor și exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcțional dintre nevoile curente

și resursele implicate, precum și a corelației globale a costului resurselor cu randamentul

întrebuințărilor.

AEF se face pe baza balanței și a bilanțului contabil, și are rol de diagnoză și reglare,

are o funcție de realizare a conexiunii agentului economic cu mediul exterior, și nu în ultimul

rând, rolul cel mai important este acela de informare.

AEF a firmei SC REGE AUTOMOTIVE Brașov cuprinde următoarele etape :

Analiza cifrei de afaceri

Analiza utilizării resurselor umane

Analiza eficientei mijloacelor fixe

Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Analiza profitului

Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

Concluzii și soluții finale

4.1. Analiza activității de producție și comercializare

Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile exceptionale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. 

Cifra de afaceri este adeseori un detaliu important al unui plan de afaceri fiind estimată în baza unor previziuni. Ea poate deveni la un moment dat un barometru al previziunilor și o coordonată importantă a strategiei de marketing.

Pe baza datelor din tabelul 3 se vor analiza elementele și factorii ce influențează cifra de afaceri și se vor stabili soluțiile prin care să crească cifra de afaceri în perioada următoare.

Tabelul 3.Date informative.

CA= * *

Tabelul 4.Indicatori economici.

∆CA =-

∆CA = 29 828 873 – 25 979 516 = 3 849 357 lei

= == 1,148

= === 0,148

= * 100 = * 100 = 1,148 *100 = 114,8 %

Fenomenul analizat este modificarea cifrei de afaceri din anul curent față de anul precedent (2011) considerat ca bază de comparație:

∆CA = 29 828 873 – 25 979 51 6 = 3 849 357 lei

Se constată o creștere a cifrei de afaceri datorată influențelor următoare:

Influența numărului mediu de salariați

=() * * =

= 25 * 111 955,11 * =

=25 * 111 955,11 * 1,478 =

= 4 136 865,433 lei

Influența productivității

= * * =

=182 * 96 053,34 * =

= 25 838 739,489 lei

Influența gradului de valorificare a producției fabricate

= * * =

= 182 * 208 008,45 * =

= 182 * 208 008,45 * (0,7879242494 – 1,4780443459)=

= – 26 126 247,709 lei

Verificare:

∆CA = + +

3 849 357 = 4 136 865,4333 +25 838 739,489 + 26 126 247,709

3 849 357 = 3 849 357,12 √ Adevarat

Sistemul de acțiune al factorilor este prezentat în continuare:

∆CA = 3 849 357 lei →

Ca urmare a calculelor efectuate se constată o creștere a cifrei de afaceri în perioada curentă (2012) față de perioada de referință (2011) cu 3 849 357 lei. Acest lucru este interpretat ca fiind un aspect pozitiv al activității desfășurate de întreprinderea analizată. Se recomandă menținerea acestei valori și/sau creșterea în continuare a cifrei de afaceri în masura în care acest lucru este posibil.

Se constată de asemenea creșterea numărului de salariați cu 25 de oameni într-un an. Influența salariaților asupra cifrei de afaceri s-a calculat și s-a obținut 4 316 865,4333 lei. Productivitatea medie a muncii a scăzut cu 1 579,72 lei/salariat față de perioada precedentă deși numărul de salariați a crescut. Se propune supravegherea personalului și determinarea cauzelor concrete ce au condus la scăderea productivității.

Se constată că gradul de valorificare a producției fabricate are o valoare negativă. Se încearcă valorificarea mai bună a produselor prin creșterea prețului de vânzare în limita posibilă.

Figura 6. Cifra de afaceri

4.2. Analiza resurselor umane

Analiza utilizării resurselor umane

Noțiunea de resursă umană (la nivel micro, la nivel de întreprindere) reprezintă totalitatea salariaților unei organizații, exprimată prin aceeași indicatori cantitativ și calitativi. Astfel, putem spune că resursa umană este o resursă cu totul specială, alcătuită din persoane – salariați, care generează factorul de producție – muncă.

Ca resursă avem în vedere subiectul uman însuși cu toate trăsăturile ce îl caracterizează (mentalitate, tradiție, cultură, sănătate, comportament etc.) și implicit capacitatea de a presta o muncă.

Cu ajutorul datelor cuprinse în tabelul 5 se va analiza evoluția productivității muncii în cadrul întreprinderii utilizând indicatorul .

Tabelul 5.Indicatori economici.

= *

Variația indicatorului analizat este:

∆ = – = – =

= 447,26923077 – 309,73248408 =

= 137,53674669 lei

Tabelul 6.Indicatori economici.

Influența gradului de înzestrare tehnică

= * * =

= (179 777,01648 – 111 816,48408 ) * 1,4798768319 * =

= 67 960,5324 * 1,4798768319 * 0,0018717824 =

= 188,25117821 lei

Influența randamentului mijloacelor fixe

= * * =

= 179 777,01648 * (-0,5682202153) * 0,0018717824 =

= -191,20806586 Lei

Influența gradului de valorificare a producției fabricate

= * * =

= 179 777,01648 * 0,9116566166 * =

= 179 777,01648 * 0,9116566166 * 0,0008572178 =

=140,49363126 lei

Verificare:

∆ = + +

137,53674669 lei = 188,25117821 lei +(-191,20806586) Lei + 140,49363126 lei

137,53674669 lei = 137,53674669 lei √ Adevarat

Sistemul de acțiune al factorilor este prezentat în continuare:

∆= 137,53674669 lei/sal →

Se constată o creștere a indicatorului analizat cu 137,53674669 lei aspect ce poate fi considerat unul pozitiv. Gradul de înzestrare tehnică a influențat pozitiv productivitatea, aceasta crescând cu . Randamentul mijloacelor fixe a influențat negativ productivitatea medie anuală determinând scăderea acesteia cu . Se observă de asemenea o creștere a productivității calculate cu ajutorul raportului cu 137,53674669 lei/sal. Se poate spune că participarea factorului uman la obținerea profitului este mai ridicată decât în perioada de bază. Se urmărește creșterea productivității anuale prin creșterea volumului vânzărilor, atragerea de noi clienți sau piețe de desfacere, creșterea calității produselor, fundamentarea corectă a costurilor de fabricație și a prețului de vânzare.

Figura 7. Participarea factorului uman la obținerea profitului.

4.3. Analiza resurselor materiale

Analiza eficienței mijloacelor fixe

Resursele materiale reprezintă componentele fizice ale capitalului unui întreprinderi, care cuprind la rândul lor clădirile, utilajele și echipamentele de producție, materiile prime și materialele și resursele energetice.

Materiile prime reprezintă bunurile asupra cărora se acționează în cadrul proceselor de producție, cu ajutorul tehniii și tehnologiei mânuite de catre om, în vederea obținerii produselor necesare societății. Ele pot fi:

-materii prime de bază : care se regăsesc după procesul prelucrării în produsului finit;

-materii prime auxiliare : care ajută producția și se degradează în timpul acesteia, practic neregăsindu-se în corpul material al produsului finit.

Pe baza datelor din tabelul 7 se vor identifica soluții privind creșterea randamentului mijloacelor fixe.

Tabelul 7.Indicatori economici.

= 32 414 668 – 31 545 067 =869 601 lei

= 25 822 899 -24 910 483 = 912 416 lei

Modelul de analiză are urmatoarea formă:

*1000 = * * * 1000

Tabelul 8.Indicatori economici.

∆ = =

= 22,97 – 51,90 = -28,93 Lei

Influența eficienței mijloacelor fixe ()

= * * =

= (0,78-1,45) * 1,0096 * 0,03533 * 1000 =

= -0,67 * 1,0096 * 0,03533 *1000 =

= -23 lei

Influența gradului de valorificare a producției exercițiului

= * * =

= 0,78 * (1,0849 – 1,0096) * 0,03533 * 1000 =

= 0,78 * 0,0753 * 0,03533 * 1000 =

= 2,075 lei

Influența rezultatului din exploatare obținut la 1000 lei venituri din exploatare

= * * =

= 0,78 * 1,0849 * (26,82-35,33) =

= 0,78 * 1,0849 * (-8,51) =

= -7,201 lei

Verificare:

∆= + +

-28,93 = -23 +2,075 -7,201

-28,93 =-28,93 √ Adevarat

Sistemul de acțiune al factorilor este prezentat în continuare:

∆= -28,93 →

Ca urmare a calculelor efectuate se constată că randamentul mijloacelor fixe obținut la 1000 lei rezultat al activității de bază a scăzut cu 28,93 lei. Randamentul mijloacelor fixe (imobilizări corporale) exprimat prin intermediul producției execițiului a determinat scăderea indicatorlui considerat cu – 23 lei. Veniturile din exploatare obținute în principal din vânzarea producției au exercitat o influență pozitivă asupra indicatorului considerat, conducând la creșterea acestuia cu 2,075 lei. Gradul de valorificare a producției exercițiului este la cote mai mari decat 100%.

Pentru perioada de gestiune următoare se va urmări creșterea randamentului imobilizarilor corporale. Se propune o retehnologizare pentru a crește randamentul imobilizărilor corporale care cuprind terenuri, construcții, utilaje, instalații. Se va eficientiza modul de lucru al utilajelor prin modificări de proces, al modului de funcționare, prin reducerea timpului de prelucrare a produselor dar la aceiași calitate. Deasemenea se vor achiziționa noi utilaje, mai performante cât și modernizarea instalațiilor și a echipamentelor auxiliare.

Figura 8.Rezultatul din exploatare și randamentul imobilizărilor corporale.

4.4. Analiza cheltuielilor

Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Cheltuielile și veniturile întreprinderii reflectă o arie largă de fenomene economico-financiare legate, în esență, de consumul și utilizarea factorilor de exploatare (de producție): natura, munca și capitalul, respectiv de recuperarea resurselor utilizate. Analiza cheltuielilor întreprinderii trebuie să ocupe un loc deosebit în managementul intern, întrucât de utilizarea și consumul factorilor de exploatare (de producție) depinde, în mare măsură, capacitatea concurențială a întreprinderii, asigurarea unor premise de bază ale performanțelor economico-financiare.

În tabelul 9 sunt prezentate cheltuielile și veniturile totale ale întreprinderii. Pe baza acestor date se va analiza structura acestora și influențele lor asupra performanțelor economico-financiare ale întreprinderii.

Tabelul 9.Indicatori economici.

= * 1000 sau =

= * 100 sau = * 1000

Tabelul 10.Indicatori economici.

= *100 = 0,963 *100 = 96,3

= *100 = = 3,68

= = 964,66

∆ = – = 995,62 – 995,85 = – 0,23 lei

Scăderea ratei de eficiență a cheltuielilor de exploatare s-a datorat influențelor generate de factorii:

Influența structurii veniturilor

= – = – = 1005,56 – 995,85 = 9,71 lei

Influența ratelor de eficiență ale categoriilor de cheltuieli

= – = – = 995,62 – 1005,56 = -9,94 lei

= = = =

=1005,56 lei

Verificare:

∆ = +

-0,23 = 9,71 + (-9,94)

-0,23 = -0,23 √ Adevarat

∆= -0,23 lei →

Rata de eficiență a cheltuielilor totale a scăzut cu 0,23 lei în perioada curentă (2012) față de perioada precedent (2011), aspect interpretat ca fiind pozitiv deoarece nu cresc cheltuielile peste valoarea veniturilor.

Deoarece cheltuielile nu au scăzut cu mult se pune totuși problema scăderii cheltuielilor în special cele de exploatare. Cheltuielile de exploatare au crescut de la 24 910 483 lei în perioada precedentă la 31 545 067 lei în perioada curentă. Se propune reducerea acestor cheltuieli prin achiziționarea de materie prima la un preț mai scăzut dar fară a scadea calitatea produselor sau reducerea costului cu transportul materiei prime, cumpărarea materiei prime de la un furnizor aflat la o distanță mai mica față de fabrică. Se mai pot reduce și cheltuielile cu cosumabilele sau cu energia și apa.

Deasemenea se pot reduce cheltuielile cu personalul, nu se vor mai da prime, sau se poate chiar reduce numărul de angajați la minimul de personal cu care se poate desfașura în continuare activitatea.

Figura 9.Analiza cheltuielilor în 2011 Figura 10.Analiza cheltuielilor în 2012

4.5. Analiza rentabilității

Analiza profitului

Profitul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferența dintre încasări și totalul cheltuielilor.

Profitul este principalul obiectiv al unei firme fiind partea rămasă din venitul total ce revine întreprinzătorului după ce s-au scăzut toate cheltuielile aferente venitului respectiv. Profitul poate fi:

-profit brut;

-profit net;

-promit normal;

-profitul pur sau supraprofitul.

Rezultatul din exploatare reprezintă diferența existentă între veniturile și cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare. Pe baza datelor din tabelul 11 se va analiza rezultatul din exploatare:

Tabelul 11.Indicatori economici.

Modelul de analiză pentrul rezultatul din exploatare are forma:

RE= * *

Tabelul 12.Indicatori economici.

RE = – =869601– 912 416 = – 42 815 lei

Influența activelor imobilizate

= – * * =

= 20 280 243 * 1,477716216 * 0,0351205927 =

= 1 052 509,493 lei

Influența ratei de eficiență a activului imobilizat

= * * =

= 37 861 099* (-0,689866053) *0,0351205927 =

= – 917 317,7955 lei

Influența ratei de rentabilitate comercială

= * * = 37 861 099 * 0,787850162 * (-0,005967597) =

= – 178 006,6989 lei

Verificare:

RE = + +

– 42 815 lei = 1 052 509,493 + (- 917 317,7955) + (- 178 006,6989)

– 42 815 lei= – 42 815,0014 lei √ Adevarat

Sistemul de acțiune al factorilor este prezentat în continuare:

∆RE= – 42 815 lei →

Se observă că rezultatul din exploatare înregistrează o scădere cu -42 815 lei față de perioada precedentă(2011), acest aspect fiind unul negativ. Creșterea valorii activelor imobilizate de la 17 580 856 lei în perioada de bază la 37 861 099 lei în perioada analizată cât și investițiile efectuate în mijloacele fixe au determinat creșterea rezultatului cu . Rata de eficiență a activelor imoblizate scade de la 1,477716216 lei în perioada de bază la 0,787850162 lei în perioada curentă ca urmare rezultatul din exploatare scade cu . Rata de rentabilitate comercială scade de la 3,51 % în perioada de bază la 2,91% în perioada analizată și ca urmare afectează rezultatul din exploatare cu

Fiind o situație negativă se impun urmatoarele soluții:

-creșterea prețurilor dacă piața permite acest lucru;

-creșterea vânzărilor produselor fabricate;

-adoptarea unei strategii mai bune în domeniul prețurilor;

-fundamentarea corectă a costurilor de fabricație.

Figura 11.Rezultatul din exploatare

4.6. Analiza situației financiare a întreprinderii

Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Patrimoniul poate fi definit ca un total al drepturilor și obligațiilor cu valoare economică. În situația unei persoane juridice drepturile sunt ceea ce reprezintă activul societății, iar obligațiile sunt cele care reprezintă pasivul societății.

Astfel din clasa active sunt :

-active imobilizate – mijloace fixe,

-active circulante – stocuri, creanțe, conturi la bănci, numerar încaserie, efecte de primit, marfuri, produse finite.

Din clasa pasive sunt :

– capital propriu

– datorii – credite bancare.

– datorii la furnizori

– efecte de plată.

Diferența dintre pasive și active o reprezintă capitalurile proprii ale firmei, astfel încât să fie respectată egalitatea : Activ=Pasiv.

Cu ajutorul datelor din tabelul 13 se vor calcula ratele de structură ale activului și pasivului și se vor interpreta rezultatele obținute:

Tabelul 13.Rate de structură ale activului și pasivului.

Ratele de structură ale activului și pasivului sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 14.Rate de structură ale activului și pasivului.

Pt perioada 2011:

Rata activelor imobilizate = *100 = * 100 = 77.03

Rata imobilizărilor necorporale = *100 = * 100 = 0.01

Rata stabilității financiare = *100 = *100 = 82,97

Rata autonomiei finaciare = *100 = *100 = 54.37

Rata datoriilor pe termen scurt = *100 = *100 = 17,02

Rata datoriilor totale = * 100 = * 100 = 54,88

Pt perioada 2012:

Rata activelor imobilizate = *100 = * 100 = 90,91

Rata imobilizărilor necorporale = *100 = * 100 = 0,008

Rata stabilității financiare = *100 = *100 = 51,32

Rata autonomiei finaciare = *100 = *100 = 48,55

Rata datoriilor pe termen scurt = *100 = *100 = 48,67

Rata datoriilor totale = * 100 = * 100 = 75,08

Activele circulante dețin o pondere de 22,76% în anul de bază și scad în cursul perioadei la valoarea de 8,98%. Situația poate fi determinată de scăderea volumului de activitate.

Referitor la stabilitatea financiară, aceasta sa degradat în perioada analizată scăzând de la 82,97 la 51,32. De asemenea ponderea autonomiei financiare a scăzut semnificativ de la 54,37 la 48,55 în perioada actuală. Acest lucru s-a datorat scăderii capitalului propriu, a creșterii datoriilor pe termen scurt și lung. Datoriile pe termen scurt au crescut semnificativ de la o valoare de 3.884.803 în anul precedent la o valoare 20.271.612 în anul curent. Totodată și datoriile pe termen lung au crescut cu 2 356 221. Întreprinderea dispune de instabilitate financiară ceea ce conduce la o degradare a situației financiare a întreprinderii în anul curent față de anul de bază. Se propune o reorientare a politicii financiare pe viitor.

4.7. Evidențierea aspectelor negative ale activității firmei .

Având în vedere viteza medie de deplasare care crește de la an la an, ABS-ul a devenit un sistem de siguranță activă care devine indispensabil automobilelor moderne. Din acest motiv din ce în ce mai mulți producători oferă sistemele ABS ca dotare standard pentru automobile, iar construcția și forma lor se schimbă din ce în ce mai mult ceea ce presupune adaptarea producției în funcție de cerințele pieței.

Firma Rege produce repere după desenul clientului și în volumul impus de acesta. Nu lucrează pe stoc doar pe comenzi ferme. Întreprinderea primește o comandă de la un vechi client pe care trebuie sa o onoreze la timp. Noul reper diferă de vechile repere prin poziția unor găuri deci procesul de fabricație este identic și reperele se pot executa pe mașinile existente în fabrică.

Firma acceptă comanda deoarece își propune extinderea nomenclatorului de produse și a numărului de clienți dorind să ocupe piața în proporție cat mai mare. Deasemenea comanda este lansată de un client vechi și fidel iar neacceptarea ei va conduce la pierderea acestuia în favoarea concurenței.

Firma își execută comenzile pe cele 14 mașini însă acestea nu au un grad de încărcare maxim, aproximativ 90%, iar în schimbul 3 unele mașini nu sunt ocupate. Producția acestui reper se va executa pe 3 mașini CNC ce au gradul de încărcare cel mai scăzut.

4.8. Concluzii.

Societatea SC REGE AUTOMOTIVE Brașov se confruntă cu o perioadă de ușoară scădere însă aceasta se poate îndrepta cu ajutorul soluțiilor rezultate din calcule.

Din analiza cifrei de afaceri se constată o creștere a cifrei de afaceri în perioada curentă față de perioada de bază ceea ce este interpretat ca fiind un aspect pozitiv al activității desfășurate de întreprindere.Se observă deasemenea și un aspect negativ și anume faptul că productivitatea medie a muncii a scăzut deși numărul de salariați a crescut cu 25 de oameni într-un an. Se propune supravegherea personalului și determinarea cauzelor concrete ce au condus la scăderea productivității. Se constată că gradul de valorificare a producției fabricate are o valoare negativă. Se încearcă valorificarea mai bună a produselor prin creșterea prețului de vânzare în limita posibilă.

Din analiza resurselor umane se poate spune că participarea factorului uman la obținerea profitului este mai ridicată decât în perioada de bază. Se urmărește creșterea productivității anuale prin creșterea volumului vânzărilor, atragerea de noi clienți sau piețe de desfacere, creșterea calității produselor, fundamentarea corectă a costurilor de fabricație și a prețului de vânzare.

În urma analizării mijloacelor fixe se observă ca randamentul mijloacelor fixe (imobilizări corporale) exprimat prin intermediul producției execițiului a scăzut în perioada curentă.Pentru perioada de gestiune următoare se va urmări creșterea randamentului imobilizarilor corporale.

Din analiza cheltuielilor rezultă că acestea nu cresc peste valoarea veniturilor însa nu sunt departe de acestea. Deoarece cheltuielile nu au scăzut cu mult se pune totuși problema scăderii cheltuielilor în special cele de exploatare. Se propune reducerea acestor cheltuieli prin achiziționarea de materie prima la un preț mai scăzut dar fară a scadea calitatea produselor sau reducerea costului cu transportul materiei prime, cumpărarea materiei prime de la un furnizor aflat la o distanță mai mica față de fabrică. Se mai pot reduce și cheltuielile cu cosumabilele sau cu energia și apa, dar și cheltuielile cu personalul.

Se observă că rezultatul din exploatare înregistrează o scădere , acest aspect fiind unul negativ. . Rata de eficiență a activelor imoblizate scade și ca urmare rezultatul din exploatare scade. Fiind o situație negativă se propune creșterea prețurilor, creșterea vânzărilor produselor fabricate, adoptarea unei strategii mai bune în domeniul prețurilor.

În urma calculelor efectuate se observă ca întreprinderea dispune de instabilitate financiară ceea ce conduce la o degradare a situației financiare a întreprinderii în anul curent față de anul de bază. Se propune o reorientare a politicii financiare pe viitor.

Capitolul 5. Studiul tehnic privind asimilarea în fabricație a reperului MK70.

5.1. Descrierea reperului/rolul functional

Aplicarea sistemelor automate de control al frânării nu este un domeniu nou. Ele au fost utilizate prima dată în 1948 la avioane, unde prin blocarea roților se producea deteriorarea aproape instantanee a anvelopelor. Introducerea în domeniul automobilelor s-a produs mai târziu, în anii ’70, în SUA.

Anti-Blockier-System (ABS) (sistemele antiblocare) au rolul de a împiedica blocarea roților vehiculului la apăsarea prea puternică a pedalei de frână, cu precădere în cazul carosabilului alunecos. Dacă, de exemplu, pe asfalt umed un automobil prevăzut cu ABS frânează în 40 de metri, fără acest sistem imobilizarea automobilului se produce abia după 58 metri.

Rege Automotive Brasov produce blocul de supape ABS pe care sunt montate următoarele:

pe fata A sunt montate electro-supape (găuri de ventil);

pe fata B este montat motorul electric în gaura numită “MOBO”;

pe fata C sunt prevăzute găuri de acumulare;

pe fata E este montată o pompă ce are continuitate și pe fața F.

Unitatea de control electronică este montată peste electro-supape, iar peste aceasta vine un capac de protecție.

Prezentarea reperului

Figura 12.

FATA A FATA B

Figura 13. Figura 14.

FATA C FATA D

Figura 15. Figura 16

FATA E FATA F

Figura 17. Figura 18.

5.2. Procesul de fabricație pentru reperul MK70.

Tabelul 15.Descrierea procesului de fabricație a reperului analizat.

Operații pentru reperul MK70

Reperul prezentat mai jos este prelucrat prin prinderea semifabricatului, respectiv două prinderi în dispozitiv.

Semifabricat: bara de aluminiu.

Debitare: Mașina de debitat KASTO Twin

Figura 19.Semifabricat.

Prelucrări executate la prima prindere: MAȘINA CNC TRIFLEX WF021

-se prelucrează semifabricatul pe fețele B, C, E si F.

Fața B: -frezare;

-găurire.

Figura 20.Fața B.

Fata C, E și F: -găurire

Tabelul 16.Prelucrări executate.

Prelucrări executate la a doua prindere: MAȘINA CNC TRIFLEX WF021

-se prelucrează semifabricatul pe fețele A și D.

Fața A: -găurire.

Figura 24.Găurire pe fața A.

Fata D: -găurire.

Figura 25.Găurire pe fața D.

Spălare și uscare -MAȘINA DURR

Suflare piese cu aer comprimat și control final.

Ambalare.

5.3. Stabilirea tipologiei producției.

Tipul de producție este o categorie complexă determinată de nomenclatorul de produse ce urmează a fi prelucrat, volumul producției fabricate, gradul de specializare al intreprinderii și modul de amplasare a produselor de la un loc de muncă la altul.

În intreprinderile de producție în funcție de ansamblul acestor factori exista 3 tipuri de producție și anume:

tipul de producție în masă;

tipul de producție în serie –serie mare;

-serie mijlocie;

-serie mica.

tipul de producție individual.

În urma determinarii tipologiei producției se poate stabili metoda de organizare a acesteia astfel:

-pentru tipul de producție de seria mare și masă, metoda de organizare a producție este sub forma liniilor de producție în flux;

-pentrul tipul de producție de serie mica și individuală organizarea producției se face sub forma grupelor omogene de mașini;

-pentru tipul de producție de serie mijlocie se folosesc elemente din cele două metode.

Se planifică fabricarea unui volum de producție de:

=252252 buc/an (4.1)

Fondul de timp nominal este = 6000ore/an (regimul de lucru programat este în 3 schimburi și săptămână redusă de lucru)

Pentru reperul studiat operațiile necesare și normele tehnice de timp sunt prezentate în tabelul:

Tabelul 17.Norma de timp.

Ritmul mediu al fabricației pentru reperul MK70 este:

= = 0.023 ore/buc = 1.38 min/buc (4.2)

Rezultatul calculelor este prezentat în tabelul următor:

Tabelul 18.Tipul producției.

Din analiză rezultă că organizarea sistemului de producție se va face în conformitate cu producția de serie mare.

5.4. Stabilirea necesarului de utilaje. Forma de amplasare utilizată pentru sistemul productiv.

Stabilirea necesarului de utilaje () corespunzător producției reperului ales se stabilește cu ajutorul relației:

= (4.3)

unde: -timpul total necesar exprimat în ore

-timpul disponibil exprimat în ore, determinat de regimul de lucru adoptat în sistemul de producție.

În condițiile unui regim de lucru de 3 schimburi/zi*8h se adoptă =6000ore/an.

Se va determina în continuare numărul de utilaje necesare.

Tabelul 19.Necesarul de utilaje.

= = = 0,21 ≈1 utilaj

= = = = = 1.56 ≈2 utilaje

5.5.  Determinarea capacității de productie a sectiei in care se realizează reperul. Realizarea balanței capacității de producție

Capacitatea de producție reprezintă producția maximă, de o anumită structură și calitate, ce poate fi realizată de un sistem de producție(locuri de muncă,ateliere,secții,întreprinderi), într-un anumit interval de timp și condiții tehnic-organizatorice optime.

Capacitatea de producție măsoară potențialul productiv al unei întreprinderi. Relația de calcul ce caracterizează capacitatea de producție este:

CP= A*T*I (4.4)

unde: A-caracteristica dimensională a sistemului pentru care se face calculul, exprimată prin numărul de utilaje de același tip(buc), volumul util sau suprafața utilă în funcție de particularitățile sistemului

T-indicatorul de utilizare extensivă,exprimat prin fondul de timp disponibil al sistemului(ore);

I-indicatorul de utilizare intensivă, exprimat prin producția orară maximă pe utilaj(buc/oră) sau pe unitatea de suprafață.

Pentru determinarea fondului de timp disponibil al utilajelor se realizează balanța timpului de funcționare:

Tabelul 20.Balanța timpului de funcționare.

Unde h – durata unui schimb de lucru

-numărul schimburilor

Pentru calculul capacității de producție a unui sistem de producție se parcurg următoarele etape de lucru:

1.Culegerea, prelucrarea și sistematizarea informațiilor primare;

2.Calculul capacităților de producție la nivelul unităților inferioare; Stabilirea grupului conducător și elaborarea balanței capacităților de producție;

3.Elaborarea planului de măsuri tehnico-organizatorice pentru eliminarea ”locurilor înguste” și folosirea disponibilităților de la unitățile cu excedent de capacitate.

Calculul capacității de producție a sistemului de producție

Timpul disponibil pentru realizarea volumului de producție de 252252 buc/an în regim de lucru de 3 schimburi este de 6000 ore. Se calculează capacitatea de producție a sistemului pe baza datelor următoare:

Tr = 6000 ore /an

3 schimburi

Q = 252252 buc/an

Tabelul 21.Date de calcul

Etapa 1

Calculul CP la nivelul fiecarui utilaj

Mașina de debitat:

Tabelul 22.Calculul CP pentru mașina de debitat.

CNC:

Tabelul 23.Calculul CP pentru CNC.

Etapa 2

Balanța CP pt fiecare reper. Alegerea utilajului conducător

Utilajul conducător

-Mașina de debitat [min/buc] =0.18 [min/buc]

-CNC [min/buc]=1.8 min/buc]

Alegem ca utilaj conducator CNC

Figura 26.Balanța capacității de producție.

Deficit de capacitate= Cp-Cpj=665945-398558.16 =267386.84 (4.5)

→exista un deficit de capacitate

= = 1998 ore/an (4.6)

= = 11958 ore/an

Calculul Tnec pentru reperul A

Tabelul 24. Calculul Tnec pentru reperul A

Calculul Tnec(total) si Td la nivelul SP

Tabelul 25. Calculul Tnec(total) si Td la nivelul SP

Se poate observa că Td>Tnec (total) reprezintă o valoare pozitivă, deci nu există decât excedente de capacitate productivă. În această situație excedentul de capacitate reprezintă încărcarea existentă (fabricarea celorlalte produse) la cele două mașini.

5.6. Dimensionarea suprafeței productive a secției în care se realizează reperul.

Un element deosebit de important în organizarea producției îl constituie dimensionarea suprafeței utile a halelor de producție. În urma acestei dimensionări se alege soluția optimă pentru o amplasare rațională.

Necesarul de suprafață pentru un sistem de produție se calculează cu relația:

= (+)*k (4.7)

unde: – reprezintă suprafața de evoluție[]

– suprafața de gravitație[]

– suprafața statică[]

K -coeficient care depinde de gabaritul mijloacelor de transport și al materialelor(semifabricate, subansambluri) transportate.

Suprafața de evoluție este spațiul necesar pentru mașini, utilaje etc., deservirea acestora, spațiul destinat amplasării semifabricatelor și a pieselor finite.

Suprafața statică reprezintă suprafața ocupată efectiv de mașini, instalații, elemente de mobilier și este determinată din considerente constructive ale obiectelor ce urmează a fi amplasate.

În industria constructoare de mașini valorile mărimilor sunt cunoscute astfel:

Tabelul 26. Valorile mărimilor [DRA03]

Suprafața de gravitație reprezintă suprafața în care operatorul uman deservește utilajul la care lucrează,precum și spațiul ocupat de utilaj. Această suprafață trebuie să îi asigure operatorului:

-efectuarea nestânjenită a tuturor mișcărilor pentru deservirea utilajului;

-spațiul aferent depozitării materialelor necesare locului de muncă;

-spațiul necesar pentru reperele care au fost prelucrate și urmează a fi deplasate la următorul loc de muncă.

Suprafața de gravitație se calculează cu relația:

= * (4.8)

unde : – suprafața statică[]

-numărul laturilor utilajului din care se poate realiza deservirea acestuia de către operatorul uman.

Coeficientul K reprezintă raportul între media cotelor de gabarit a obiectelor deplasate pe calea de acces și de două ori cota medie a utilajului și mobilierului între care evoluează executantul și obiectele deplasate. În domeniul industrial se adopta valorile lui K între 1 ….3. În cazul nostru vom adopta k=2.

Suprafața totală reprezintă suma dintre suprafața statică, cea de gravitație și cea de evoluție, astfel:

= (4.9)

In cazul nostru, a unui atelier definit e un grup de utilaje identice, suprafața totală va fi dată de relația:

=* (4.10)

Suprafața sistemului de producție organizat ca o mulțime de locuri de munca individuale și/sau ateliere, se poate determina cu relația:

= (4.11)

unde: j-numărul total de utilaje din sistemul de producție.

Pentru fabricația reperului MK 70, se determină (tabelul 27, tabelul 28) numărul de utilaje și suprafața necesară, ținând seama de volumul producției , Q=252252buc/an și regimul de lucru, =6000 ore/an (3 schimburi și săptămână redusă de lucru).

Date de calcul

Tabelul 27. Date de calcul

= = = 0,21 ≈1 utilaj

= = = = = 1.56 ≈2 utilaje

După determinarea dotării sistemului de producție se calculează suprafața sistemului astfel:

Calculul suprafeței subsistemului de producție

Tabelul 28. Calculul suprafeței subsistemului de producție

În realizarea calculelor s-a adoptat k=2 și a rezultat o suprafață a sistemului de producție de : = = 138

Calculul suprafeței SP

a rezultat o suprafață productivă a sistemului de producție de :

= = 698

Diferența de suprafață de aproximativ 1300 sunt ocupați de birouri, sală de masa, vestiare, grupuri sanitare, laboratoare,rafturi de depozitare, posturi de control și mentenanță și căile de acces.

5.7. Durata ciclului de fabricație pentru reperul MK70.

Ciclul de producție al unui produs sau al unui lot de produse(piese, setului de piese) este perioada de timp din momentul lansării în fabricație sub formă de materie primă și până la momentul ieșirii lui sub formă de produs finit. În parcursul unui ciclu de producție o bucată(piesa) trece toate fazele(operațiile) procesului de producție de la prima operație(recepționarea) și până la ultima(depozitarea sau încărcarea camionului).

Durata ciclui de producție poate fi exprimată în minute, ore, zile lucrătoare și calendaristice.

Ciclul de producție constă din două părți:

-perioada de lucru;

-perioada de întreruperi.

Perioada de lucru cuprinde timpul în care obiectul de muncă se află nemijlocit în proces de fabricație(producție). Se împarte în:

-ciclul operativ –operațiile de pregătire-încheiere și operațiile tehnologice

-procesele naturale

-operațiile naturale

-operații de control

– operații de transportare

– operații de servire.

Durata ciclului de fabricație pentru reperul MK70 se calculează însumând timpul de pregătire încheiere, timpul operativ, timpul de deservire a locului de muncă, timpul de odihnă și necesități firești.

Norma tehnică pentru reperul MK70

NT pentru debitare

Nt = 0.03 [min]

NT pentru frezare

Norma tehnică de timp se poate calcula cu relația:

Nt = + Top + Tdl + Ton (4.12)

Unde: Nt – norma tehnică de timp;

– timpul de pregătire încheiere;

Top – timpul operativ;

Tdl – timpul de deservire a locului de muncă;

Ton – timpul de odihnă și necesități firești.

Timpul operativ se calculează cu relația:

Top= Tb + Ta (4.13)

Unde: Tb – timpul de bază sau de mașină;

Ta – timpul auxiliar.

Tb= (4.14)

Unde: Tb[min] – timpul de bază la frezare;

l[mm] – lungimea suprafeței de prelucrat;

l1[mm] – lungimea de angajare(intrare în așchiere) a frezei;

l2[mm] – lungimea de depașire(ieșire din așchiere) a frezei;

vs[mm/min] – viteza de avans;

i – numărul de treceri.

Tb= = * 2= *2 =0.589 [min]

Top= Tb + Ta = 0.589 +0.05 =0.639 [min]

Nt = + Top + Tdl + Ton = +0.639+ 0.625 + 0.62=1.68 [min]

NT pentru găurire

Norma tehnică de timp la găurire se calculează cu relația:

Nt = + Top + Tdl + Ton

Unde: Nt – norma tehnică de timp;

– timpul de pregatire încheiere;

Top – timpul operativ;

Tdl – timpul de deservire a locului de muncă;

Ton – timpul de odihnă și necesități firești.

Timpul operativ se calculează cu relația:

Top= Tb + Ta

Unde: Tb – timpul de bază sau de mașină;

Ta – timpul auxiliar.

Tb=

Unde: Tb[min] – timpul de bază la găurire;

l[mm] – lungimea suprafeței de prelucrat;

l1[mm] – lungimea de angajare(intrare în așchiere) a frezei;

l2[mm] – lungimea de depășire(ieșire din așchiere) a frezei;

n[rot/min] – turația arborelui principal;

s[mm/rot] – avansul de lucru;

i – numărul de treceri.

Tb = = *10 =0.06

Top = Tb + Ta = 0.06 + 0.05 =0.11

Nt = + Top + Tdl + Ton = + 0.11 + 0.625 + 0.62 = 1.38 [min]

NT pentru spălare

NT = 0.05 [min]

NT pentru ambalare

NT = 0.03 [min]

= NT pentru debitare+Ttf+ NT pentru frezare+ NT pentru găurire+Ttf+ NT pentru spălare+ NT pentru ambalare= 0.03+ 0.05 + 1.68+ 1.38 + 0.07 + 0.05 + 0.03 = 3.29 [min].

5.8. Concluzii

După cum este prezentat în acest capitol reperul este obținut dintr-o bară de aluminiu debitată la dimensiunea de 89 mm care apoi este prelucrată prin frezare și găurire pe mașinile CNC, urmând spălarea, controlul și ambalarea așa cum este prezentat în subcapitolul 5.2.

Din calcule, a rezultat că tipul producției pentru reperul asimilat în fabricație este serie mare. Datorită faptului că în secția de producție se fabrică și alte repere, (pentru care s-a determinat, de asemenea, tipul producției, rezultând tot serie mare), nu este necesară o reamplasare a mașinilor care să țină seama de noul tip al producției. Ca urmare, pentru seria mare, mașinile sunt amplasate pe grupe de mașini omogene, succesiunea grupelor pe suprafața productivă fiind impusă de ordinea tehnologică a operațiilor.

Capacitatea de producție s-a determinat în tebelul 22 pentru mașina de debitat și în tabelul 23 pentru mașina CNC. Din balanța de capacitate rezultă un excedent de capacitate ceea ce reprezintă încărcarea existentă a mașinilor.

În subcapitolul 5.6 s-a dimensionat suprafața productivă în functie de gabaritul mașinilor și de numărul acestora. A rezultat o suprafață productivă de 698 pe care funcționează 11 mașini de tipul CNC cu dimensiuni diferite și o mașina de debitat. Hala are o suprafață de 2000 dintre care 698 reprezintă suprafața pe care se produc efectiv repere iar restul de 1300 este ocupat de birouri, vestiare, sală de masă, corpuri sanitare, laborator, camera de măsură, control, mentenanță, pregătire scule precum și căile de acces și spațiile de depozitare.

Capitolul 6.  Determinarea indicatorilor economici ai activității productive.

Costul de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor necesare producerii și comercializării unui produs sau prestării unui serviciu.

Costul de producție alături de productivitatea muncii și rentabilitate caracterizează calitatea și eficiența activitații economice. Acest indicator trebuie în permanență verificat și analizat deoarece influențează direct prețul de vânzare și profitul obținut.

Prețul se calculează cu relația urmatoare:

p = C + B (4.15)

unde: p-prețul de vânzare

C- costul de producție

B-beneficiul previzionat.

Prețul reprezintă ceea ce se încasează prin vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu.

Costul de producție reprezintă totalitatea cheltuielilor necesare producerii și comercializării unui produs sau prestării unui serviciu.

Beneficiul sau profitul este caștigul realizat (în formă bănească) de către cei ce inițiază și organizează o activitatea economică.

Relația de calcul pentru profit este:

P=-) (4.16)

unde : – volumul producției

– prețul unitar

– costul unitar

i – indice asociat produsului

6.1. Calculul costului de producție pentru reperul MK70 cu metoda bazată pe articole de calculație.

Gruparea costurilor pe articole de calculație

Costuri directe (a-b+c+d)

Materii prime și materiale directe

Manoperă directă

Impuneri proporționale cu salariile(CAS,ajutor de șomaj)

Costuri indirecte

Costuri cu întreținerea și funcționarea utilajelor

Costuri generale ale secției

Costuri generale ale întreprinderii

Cheltuieli de desfacere

6.2. Costurile cu Materia Prima și Materialele

Pentru construcția reperului este necesară achiziționarea de materie primă sub formă de bare de aluminiu, aceiași materie primă care este achiziționată în prezent pentru prelucrarea altor repere.

Barele din aluminiu vin în format standard la lungimea de 4 metri și înalțime de 35 mm. Costul materiei prime este exprimat în lei/m deci semifabricatul costă 33,12 lei.( sau 2,89lei/kg)

Reperul are dimensiunile L=89mm , l=85mm , h= 35 astfel ca dintr-o bară de aluminiu de 4 m lungime se pot tăia 44 de semifabricate ținând cont binențeles de adaosul de prelucrare.

Costul materiei prime se determină cu relația :

m= (4.17)

unde: -consumul specific de material [kg/buc]

-prețul specific al materialului [lei/kg]

m = 0.3 * 3.89 =1.167 lei/buc

6.3. Manoperă directă

Salariile directe se calculează cu relația:

Sd=nt*Sb (4.18)

unde: nt-norma de timp (min sau ore/buc)

Sb- salariul brut al muncitorului (lei/min sau ora)

Norma de timp

Aproximativ 3,3 min durează fabricarea unui reper.

Sd=nt*Sb = 3,3* 10.62 = 35,04 lei/buc

Sb=1700 lei/luna = 10.62 lei/ora

Impunerile salariale

Is= 30% * Sd = 10,51 lei/buc (4.19)

Nivelul pe produs al regiei secției se calculează cu relația:

Rs=Sd *Kr = 35,04 * 0.2 = 7,008 lei/buc (4.20)

unde: Kr-coeficientul regiei

Krs=Rs/Fsalarii directe= 89200/4800=20% (4.21)

Salarii indirecte=30*2700 lei=84000 lei

Fsalarii directe= 1500*22=48000 lei

Rs=chirie+încălzire+iluminat+salarii.indirecte+amortizare.utilaje = (4.22)

= 2500+1500+1200+83000+ 1000 = 89200lei

Costul de secție al produsului:

Csecție= m+Sd+ I+ Rs = 1.167 + 35,04 +10,51 +7,008 (4.23)

=53,72 lei//buc

Prețul produsului:

= Csectie +% profit+tva (4.24)

=( 53,72 + 10% profit) + 24%tva=(53,72 +5,37)+24%tva

=59,09 +14,18 = 73,27 lei/buc

6.4. Analiza pragului de rentabilitate

În cazul asimilării de produs nou nu se cunoaște cantitatea de produse pentru care se atinge pragul de rentabilitate. Se va folosi modelul liniar de evoluție a costurilor variabile și veniturilor, proportional cu volumul producției :

Figura 27.Modelul liniar de evoluție a costurilor și veniturilor.

Pentru determinarea pragului de rentabilitate folosind modelul liniar de evoluție a costurilor și veniturilor, se egalează veniturile totale cu costurile totale (4.25).

V=Ct (4.25)

Unde: Ct=Cf+Cv

Cf-costuri fixe;

Cv-costuri variabile;

Ct-cost total.

Pentru punctul se pot scrie relațiile:

*p =Cf + sau *p – *Cv = Cf sau p-Cv) = Cf → =Cf/p-Cv (4.26)

Unde : p-prețul unitar [um/buc]

-reprezintă producția fizică a punctului critic la nivelul căruia firma nu are profit.

Pentru obținerea de profit firma trebuie sa vandă o cantitate Q>, altfel firma își acoperă doar cheltuielile fixe și variabile.

Prețul de vânzare al produsului: 73,27 lei/buc

Costuri totale: 53,72 lei//buc

R = Pv / CT = > 1,36 % rata rentabilității

Profit=19,55 lei/buc

= Cf/p-Cv = 89200 / 73,27-36,207 = 89200/37,063 = 2406,71 buc

Cv= m+Sd=1.167 + 35,04= 36,207 lei/buc

Cf= 89200 lei.

Concluzie

În acest capitol s-au determinat costurile de producție pentru reperul propus. În urma calculelor se observă că produsul este rentabil deoarece aduce un profit de 19,55 lei/buc. Comanda este de 252252 buc deci va aduce un profit destul de ridicat astfel ca firma va putea pe viitor să își folosească profitul în achiziționarea de noi utilaje sau mărirea nomenclatorului de produse. Rata rentabilității este la o cota de 1,36%, reprezentând un aspect pozitiv.

În urma analizei pragului de rentabilitate a rezultat = 2406,71 buc care reprezintă volumul peste care firma are profit.

6.5. Concluzii finale

Proiectul urmărește implementarea reperului ” MK70 tip 0002” în cadrul sistemului de producție al SC. REGE AUTOMOTIVE BRAȘOV, companie germană ce a deschis un punct de lucru la Brașov.

Proiectul este compus din 6 capitole cu o structura 50% tehnic și 50% economic.

Primul capitol începe cu prezentarea companiei în cadrul căreia se desfășoară activitatea prezentată în proiect și o scurtă prezentare a ansamblului ABS.

Al doilea capitol cuprinde prezentarea firmei în detaliu, forma juridică, scurt istoric cat și o prezentare a produselor ce se fabrică în cadrul companiei.

Capitolul 3 începe cu prezentarea principalelor caracteristici ale produselor fabricate, componentele ce intră în alcătuirea ABS-ului, diversele tipuri de repere ce sunt produse de firmă cât și fișa tehnologică a blocului motor pentru ABS(tabelul 2). Tot în cadrul acestui capitol s-a specificat tipologia producției, capacitatea de producție și încărcarea în varianta existentă. Capitolul se încheie cu 2 figuri în care sunt redate amplasările celor 2 secții.

Capitolul 4 este unul 100% economic, aici fiind analizați diferiți indicatori economici care determină anumite condiții economico – financiare în cadrul companiei. S-au analizat cifra de afaceri, resursele umane, eficienta mijloacelor fixe, cheltuielile, profitului și structura patrimonială a intreprinderii. Capitolul continuă cu evidențierea aspectelor negative din cadrul firmei și cu o serie de concluzii și soluții în vederea înbunătățirii activității sistemului productiv.

În continuare, capitolul 5 cuprinde studiul tehnic privind asimilarea în fabricație a reperului MK70. Reperul este prezentat detaliat în acest capitol cu figuri reprezentative pentru fiecare față a reperului urmat de descrierea procesului de fabricație și operațiile ce sunt executate pentru obținerea piesei finite. Tot aici s-a stabilit tipologia producției pentru acest reper, necesarul de utilaje și forma de amplasare pentru sistemul productiv cât și capacitatea de producție a secției în care se realizează reperul. Dimensionarea suprafeței productive s-a realizat cu ajutorul datelor referitoare la dimensiunile mașinilor și aproximându-se s-a ajuns la o suprafață de 138 pentru realizarea acestui reper.Capitolul se încheie cu norma tehnica de timp a reperului și o serie de concluzii desprinse din calcule.

Capitolul 6 este unul foarte important deoarece aici s-au calculate costurile pentru producerea ansamblului. Acestea au fost împărțite în : Costuri Directe și

Indirecte iar pentru fiecare s-au calculat diferite costuri ca : costuri salariale, cu energia

electrica, cu amortizarea etc. După aceste calcule s-a determinat un cost total, care s-a scăzut din prețul de vânzare,rezultând astfel un profit destul de bun pentru activitățile desfășurate.

Proiectul se finalizează cu o serie de concluzii derivate din fiecare capitol.

Bibliografie

Cărți, cursuri universitare

[PIC79]-C.Picoș – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere,Editura București 1979

[VLA 85] – A. Vlase – „ Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp”,

Editura tehnică, București 1985

[GHE 08] – Gheorghe, C. – Analiza economico-financiară a întreprinderii. Editura

Universității „Transilvania” Brașov, 2008

[LIM 05]-G.Limbășan – Studiul muncii , Editura Universității „Transilvania”, Brașov 2005

[POP 96]-M.Popescu,A.Foriș,T.Foriș – Eficiența economică a proceselor metalurgice, Editura Universității „Transilvania”, Brașov 1996

[DRA 03]-A.Drăghici,G.Limbășan – Ingineria sistemelor de producție.Îndrumar de lucrări practice.Editura Universității „Transilvania”, Brașov 2003

[CAL 09]- G.Calefariu – Proiectarea sistemelor de producție.Curs 2009-2010

Documentație firmă:

[web01] http://www.e-automobile.ro/categorie-dinamica/41-sistem-abs-frane-auto.html

[web02] Date de indentificare pentru SC REGE AUTOMOTIVE Brașov

[web03] Furnizori și clienți

[web04] Capacitatea de producție și încărcarea pe mașini

Resurse internet:

http://www.rege.de/EN/products.html

http://www.universitatea-cantemir.ro/CursuriRei/documente/Tema2.pdf

http://ro.scribd.com/doc/130216782/Determinarea-Necesarului-de-Utilaje

http://ro.scribd.com/doc/100424706/Prelucrari-Prin-Gaurire

http://www.rhcforum.ro/topic/14007-regimuri-de-aschiere-pe-freze-cnc/

Bibliografie

Cărți, cursuri universitare

[PIC79]-C.Picoș – Normarea tehnică pentru prelucrări prin așchiere,Editura București 1979

[VLA 85] – A. Vlase – „ Regimuri de așchiere, adaosuri de prelucrare și norme tehnice de timp”,

Editura tehnică, București 1985

[GHE 08] – Gheorghe, C. – Analiza economico-financiară a întreprinderii. Editura

Universității „Transilvania” Brașov, 2008

[LIM 05]-G.Limbășan – Studiul muncii , Editura Universității „Transilvania”, Brașov 2005

[POP 96]-M.Popescu,A.Foriș,T.Foriș – Eficiența economică a proceselor metalurgice, Editura Universității „Transilvania”, Brașov 1996

[DRA 03]-A.Drăghici,G.Limbășan – Ingineria sistemelor de producție.Îndrumar de lucrări practice.Editura Universității „Transilvania”, Brașov 2003

[CAL 09]- G.Calefariu – Proiectarea sistemelor de producție.Curs 2009-2010

Documentație firmă:

[web01] http://www.e-automobile.ro/categorie-dinamica/41-sistem-abs-frane-auto.html

[web02] Date de indentificare pentru SC REGE AUTOMOTIVE Brașov

[web03] Furnizori și clienți

[web04] Capacitatea de producție și încărcarea pe mașini

Resurse internet:

http://www.rege.de/EN/products.html

http://www.universitatea-cantemir.ro/CursuriRei/documente/Tema2.pdf

http://ro.scribd.com/doc/130216782/Determinarea-Necesarului-de-Utilaje

http://ro.scribd.com/doc/100424706/Prelucrari-Prin-Gaurire

http://www.rhcforum.ro/topic/14007-regimuri-de-aschiere-pe-freze-cnc/