Repere pentru e laborarea lucr ării de licen ță Lucrarea de licen ță este o lucrare cu caracter științific. Aceasta trebuie redactat ă confor m… [603236]

1 UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI
DEPARTAMENTUL DE ȘTIIN ȚE ALE EDUCA ȚIEI

Repere pentru e laborarea lucr ării de licen ță

Lucrarea de licen ță este o lucrare cu caracter științific. Aceasta trebuie redactat ă confor m principiilor scrierii
academice, de tip argumentativ.

A. Repere orientative pentru elaborarea sec țiunilor lucr ării de licen ță

I. Titlu l

Titlul poate fi:
· Sintetic: Pune în rela ție termenii cheie ai lucr ării, termeni care exp rimă cel mai acurat domeniu l/aria
curricular ă/disciplina de studiu în care se înscrie lucrarea.
Exemplu: Utilizarea metodelor de predare – învățare interactive la disciplina Științe
sau: Predarea interactiv ă la disciplina Științe

· Descriptiv: descrie rela ția dintre variabilele independente și cele dependente ale studiului teoretic și
aplicativ întreprins .
Exemplu: Implica ții ale utiliz ării metodelor de predare – învățare interactive asupra antren ării
competen țelor de comunicare la elevii din ciclul primar

De luat în considerare la formularea titlului :
· Formularea titlului s ă fie una opera țional ă și comprehensiv ă.
· Titlul s ă fie în concordan ță cu con ținutul lucr ării.
· Titlul poate s ă prefigureze tipul de studiu aplicativ inclus în lucrare (constatativ, experimental,
centrat pe studiu d e caz, teoretic)

II. Argument / Introducere / Motivarea alegerii temei
Secțiunea este dedicat ă descrierii generale a câmpului de cunoa ștere în care se înscrie lucrarea și
definirii locului temei studiate, în acest câmp de cunoa ștere.
În introducere, auto rul anun ță paradigma, teoria/ teoriile pe care le -a luat în considerare în perioada
de studiu și orientarea științifică de la care se revendic ă sau pe care studiul o ilustreaz ă.
Încă din introducere, autorul trebuie s ă demonstreze c ă este la curent cu cel e mai noi orient ări/
întreb ări/ dileme științifice ale domeniului, precum și cu principalii contributori la explicitarea domeniului de
studiu.
Introducerea trebuie s ă eviden țieze întrebarea/ întreb ările generice sau concrete la care studiul ofer ă
un răspuns. Cu alte cuvinte, trebuie eviden țiat modul în care studiul de fa ță contribuie cu un plus valoric la
explicitarea domeniului studiat.

Fără a oferi detalii, introducerea trebuie s ă anun țe:
– Tipul studiilor incluse în lucrare
– Întreb ările de cercetare / i poteza (ipotezele) studiul ui.
– Principalele categorii de contribu ții originale ale autorului (atât în ce prive ște studiul teoretic, cât și
studiile aplicative).
Introducerea poate accentua motivele științifice și personale pentru care autorul a ales s ă studieze tema.

Motivarea alegerii temei nu trebuie s ă se reduc ă la listarea unor motive / argumente personale.
Motiva ția științifică poate fi focalizat ă pe:
– noutatea temei studiate
– importan ța temei studiate pentru domeniul științific și/ sau pentru câmpul practicii

2 – existen ța unui gol în explicitarea domeniului / lipsa unor categorii de argumente / lipsa unor solu ții
practice / existen ța unor explicit ări limitate la un domeniu aplicativ limitat.
Motiva ția personal ă poate fi focalizat ă pe:
– exerci țiile de st udiu anterioare, în acela și domeniu sau în domenii conexe
– experien țe profesionale sau personale care au determinat autorul s ă își formuleze o serie de întreb ări,
să caute solu ții practice etc.
– experien țe de studiu inedite: lectura unei lucr ări de speciali tate, identificarea unei probleme cu
implica ții personale etc.

Exemple de structuri ale unor intr oduceri:
• Idee general ă – explica ție – teză
• Citat – background teoretic sau teoretico -alicativ – explica ție – relație – teză
• Date statistice – explica ție – relație – teză
• Caz / interes direct, uman – relație – teză

III. Partea teoretic ă

Aceast ă secțiune a lucr ării con ține o prezentare a cadrului teoretic în care se înscrie tema anun țată
prin titlu. Rațiunea acestei p ărți este aceea de a asigura fundamentul teo retic-explicativ al demersurilor
practice; astfel, p ărțile teoretic ă și practic ă ale lucr ării alc ătuiesc un sistem .
Partea teoretic ă poate avea unul sau mai multe capitole (num ărul sec țiunilor poate varia în func ție de
tema aleas ă, de viziunea autorului as upra temei, de extinderea pe care tema o are în literatura de specialitate) .
Aceast ă parte a lucr ării include cele mai semnificative precum și cele mai recente contribu ții la
domeniul studiat. Acestea nu trebuie, în mod obligatoriu prezentate în ordine cro nologic ă, ci dup ă o logic ă
ce să reflecte modul în care autorul în țelege domeniul sau ideile cele mai importante pentru explicitarea
domeniului . În acest sens, se recomand ă:
– realizarea de analize critice și argumentative ale diferitelor opinii
– revizuirea u nor idei, opinii, abord ări existente în literatura de specialitate
– prezentarea unor interpret ări personale și a unor puncte de vedere proprii
– formulare de defini ții proprii etc.

Structura acestei sec țiuni poate fi:
· liniar ă: fiecare dintre conceptele fund amentale cuprinse în titlu se reg ăsește într -o subdiviziune a
acestei sec țiuni;
· sintetic ă: subdiviziunile reflect ă:
§ fundamentele teoretice pentru toate subdomeniile reflectate de titlul tezei/ avute în aten ție
§ contribu ții de cercetare recente în domeniul studiat: analize transversale
§ modul în care domeniul se reflect ă în practic ă
· sau o combina ție a celor dou ă abord ări.
Maniera în care autorul î și structureaz ă fundamentele teoretice trebuie s ă reflecte modul în care acesta
înțelege logica domeniului stud iat. Ca urmare, structura acestei sec țiuni poate fi cu totul creativ ă. Se poate
opta pentru titluri exprimate sub forma unor întreb ări, propozi ții continuate prin subdiviziunile mai mici ale
secțiunii sau pentru titluri care s ă reflecte problemele practice pentru care se caut ă răspuns în literatura de
specialitate.

Fundamentarea teoretic ă trebuie s ă demonstreze faptul c ă autorul cunoa ște în profunzime teoriile
existente în domeniul studiat, c ă este la curent cu cele mai noi contribu ții în domeniu și că acestea
reprezint ă punctul de start în organizarea, desf ășurarea și semnificarea propriilor contribu ții.

Demersurile aplicative incluse în partea a doua a lucr ării trebuie s ă fie argumentate prin
fundamentarea teoretic ă și să derive logic din analiza crit ică a literaturii de specialitate.

3 Din sec țiunea de fundamentare teoretic ă nu pot lipsi:
– Trimiteri la autorii consacra ți în domeniu
– Trimiteri la surse de informa ție/ literatur ă de specialitate de strict ă noutate
– Trimiteri la teoriile recente ale domeniu lui
– Reflec ții asupra implica țiilor practice ale teoriilor studiate
– Descrieri ale problemelor identificate în explicit ările teoretice și în practica aferent ă
domeniului teoretic studiat.
– Întreb ări de cercetare
– Inten ții de rezolvare a dilemelor, întreb ărilor identificate.

Aten ție: în aceast ă secțiune ve ți oferi cititorului vocabularul de specialitate pe care îl ve ți utiliza pe parcursul
lucrării. Ca urmare, fiți aten ți la conceptele pe care le utiliza ți și la semnifica ția pe care le -o dați! Dac ă este
nevo ie, formula ți defini ții de lucru. Fiți consecven ți în utilizarea termenilor de specialitate pe parcursul
întregii lucr ări. Termenii trebuie utiliza ți cu aceea și semnifica ție pe parcursul întregii lucr ări.
Trimiterile la literatura de specialitate se fac re spectând recomand ările de mai jos:
· Conform teoriei lui Jones (1998) …..
· Trimiterile bibliografice sunt inserate în text dup ă men ționarea ideii la care se face
trimitere : text (Jones, 1998)
· Citatele: trimiterea bibliografic ă se insereaz ă la finalul cita tului, care este redat între
ghilimele: citat (Jones, 1998, p. 188)

Criterii de evaluare a sec țiunii teoretice a lucr ării:
· Literatura de specialitate la care autorul face referire include contribu ții relevante și recente
· Autorul se raporteaz ă critic la contribu țiile existente în literatur ă și formuleaz ă concluzii care au
valoare de cuno ștințe noi, deduc ții ipo tetice, noi direc ții de studiu.
· Gradul în care partea teoretic ă susține și fundamenteaz ă partea practic ă
· Sursele bibliografice utilizate (române ști și străine; recente și clasice)
· Modul de citare a surselor bibliografice
· Corectitudinea din punct de vedere științific, lingvistic și gramatical
· Gradul de originalitate demonstrat de autor.

IV. Partea aplicativ ă

Aceast ă secțiune include descrierea dem ersurilor investigative proprii și reprezint ă contribu țiile autorului
la explicitarea func ționării domeniului studiat. Componenta practic -aplicativ ă / experimental ă a lucr ării
trebuie s ă reprezinte cel pu țin 1/2 din lucrarea , în ansamblul ei.

Studen ții au libertatea de a alege una dintre urm ătoarele variante de realizare a p ărții aplicative a
lucrării:
· Să elaboreze și să aplice un proiect de cercetare, colectând, analizând și interpretând datele
empirice
· Să elaboreze un proiect de cercetare, pe care s ă îl aplice par țial (de exemplu, s ă aplice doar
etapa constatativ ă a proiectului, în leg ătură cu care s ă colecteze, analizeze și interpreteze
datele empirice)
· Să elaboreze un proiect de cercetare pe care s ă nu îl aplice în practic ă, rezumându -se la
anticipare a datelor ce pot fi ob ținute din câmpul practicii.

În cazul în care studentul va opta pentru a aplica par țial sau pentru a nu aplica proiectul de
cercetare, acesta va include în lucrare un num ăr mai mare de exemplific ări, proiecte ale unor situa ții
de în vățare, proiecte de lec ție, repere și sugestii metodologice, relative la tema studiat ă.

Demersurile investigative pot lua forma:

4 – studiilor constatative : descriu/ explic itează relația dintre variabilele domeniului, eventualele
soluții practice putând fi anticipate pe baza rela țiilor deja manifeste în practic ă între
variabilele selectate;
– studiilor corela ționale : analizeaz ă corela țiile existente între variabilele unei realit ăți,
măsurând relevan ța statistic ă a acestor corela ții și explicând sensul de mani festare a
corela țiilor.
– studiilor experimentale sau cvasiexperimentale: includ demersuri de verificare a
validit ății/invalidit ății unei/unor ipoteze de studiu.
– studiilor de caz: studiul de caz se preteaz ă în cazul în care realitatea studiat ă ia forme
particulare, cu tr ăsături care le individualizeaz ă pân ă la imposibilitatea realiz ării unor
generaliz ări.

Structura secțiunii practic aplicative a lucr ării:

A. Descrierea demersurilor pra ctic-aplicative întreprinse

Aceast ă secțiune include descrierea parame trilor definitorii ai investiga țiilor întreprinse:

· Premisele teoretice ale cercet ării aplicative
Nu sunt absolut obligatorii. Reprezint ă extrase sintetice din studiul teoretic, care reprezint ă puncte de start,
justific ări, argumente pentru demersurile de cercetare ulterioare.
· Obiectivele cercet ării
Reflect ă inten țiile de studiu formulate ca finalit ăți de studiu asumate de autor. Re dau inten țiile de cercetare
ale autorului și, deci, se refer ă la acesta și nu la subiec ții implica ți în studiu, cum adesea se înțelege în mod
greșit. Nu se suprapun peste obiectivele programului de interven ție și nici peste obiectivele activit ăților
didactice realizate în cadrul cercet ării. Deriv ă logic din studiul teoretic descris în prima parte a lucr ării și
sunt formulate în termeni opera ționali.
· Metodele și instrumentele de cercetare utilizate
Aten ție la identificarea corect ă a metodelor utilizate și la distinc ția dintre acestea și instrumentele de
lucru folosite. Astfel, de exemplu, chestionarul reprezint ă un instrument d e lucru pentru metoda anchetei.
Stabili ți – pentru fiecare variabil ă dependent ă – instrumentul de cercetare utilizat pentru m ăsurarea
ei.
Nu include ți în aceast ă secțiune informa ții teoretice privind specificul metodelor și instrumentelor
utilizate. Men ționați numai metodele și instrumentele utilizate în cercetarea proprie și arătați de ce și în ce
mod au fost aplicate în studiile întreprinse și descrise în lucrarea de fa ță.
Aici pute ți prezenta instrumentele de lucru in extenso și, de asemenea, este nevoie să arătați care este
statutul instrumentelor de investiga ție utilizate (originale, preluate, traduse și adaptate, validate pe popula ția
româneasc ă etc.)
· Ipoteza/Ipotezele studiului în cazul studiilor experimentale sau întreb ările de cercetare în
cazul stud iilor exploratorii/ constatative
Ipotezele studiului pun în rela ție:
– variabila (variabilele) independent ă a studiului cu va riabila (variabilele) dependent ă –
pentru studiile experimentale – arătând în ce manier ă variabila independent ă acționeaz ă
asupra v ariabilei dependente (intensitatea influen ței, raportul dintre cele dou ă categorii de
variabile, domeniul în care este vizibil ă modificarea, sensul modific ării)
– variabilele cercet ării – pentru studiile corela ționale – anticipând posibile corela ții dintre
variabile.

Nu v ă rezuma ți la formul ări vagi, de tipul: Aplicarea unui program de dezvoltare a limbajului la
copiii pre școlari contribuie semnificativ la… Arătați care este specificul acestui program, prin ce se distinge
de alte programe de educare a li mbajului destinate pre școlarilor , făcând referire la caracteristica definitorie a
acestui program: ex: Aplicarea unui program de dezvoltare a limbajului de tip ludic/ în care jocul didactic
este articulat cu înv ățarea prin cooperare contribuie semnificativ la dezvoltarea accelerat ă a competen țelor
de comunicare oral ă ale pre școlarilor.

5
Ipotezele trebuie s ă fie:
– deduse în mod logic din fundamentarea teoretic ă;
– plauzibile și verificabile ;
– originale, s ă reflecte rela ții inedite între cele dou ă categorii de variabile (independente și
dependente) ;
– puține ca num ăr și esen țiale pentru în țelegerea problemei studiate ;
– să detalieze eventualele întreb ări de cercetare, care pot fi mai generale ;
– formulate la ti mpul prezent și într -o manier ă afirmativ ă (nu interogativ ă).

· Locul, perioada și etapele cercet ării
Este foarte util s ă pune ți în coresponden ță, sub form ă tabelar ă, metodele și instrumentele de lucru
utilizate cu etapele cercet ării și acțiunile de investiga ție întreprinse , pentru a în țelege și eviden ția
coresponden țele necesare dintre acestea .
Aici se prezint ă într-o manier ă narativ ă demersurile de cercetare aplicativ ă întreprinse, eviden țiindu –
se:
– Num ărul de interven ții
– Procedura cercet ării
– Modalit ățile opera ționale de monitorizare a cer cetării
– Num ărul și frecven ța măsurătorilor / testărilor formative
– Metodele și procedura de in terpretare a datelor utilizate.
Pentru studiile experimentale o tipologie a etapelor acestor studii foarte frecvent utilizat ă este: pre-
test, test, post- test, re-test

· Variabilele independente și dependente ale cercet ării
· Eșantionul de con ținut
· Eșantionul de participan ți

În aceast ă secțiune NU vor fi incluse date cantitative sau calitative referitoare la informa țiile ob ținute pe
parcursul investiga țiilor desf ășurate. Aceste date sunt prezentate în secțiunea urm ătoare a lucr ării.

· Prezentarea și interpretarea rezultatelor ob ținute

Reprezint ă secțiunea în care sunt redate și analizate din punct de vedere calitativ și cantitativ
rezultatele cercet ării. Rezultatele cu prinse în aceast ă secțiune trebuie prezentate și interpretate astfel încât să
fie evident ă legătura acestora cu ipotezele testate și concluzia desprins ă în leg ătură cu
validitatea/invaliditatea ipotezei .
Prezenta ți sintetic datele , structurându -le în tabel e, grafice, histograme. Aceste surse de date trebuie
întotdeauna urmate de discutarea lor , astfel încât pe o pagin ă să aveți maximum dou ă figuri/tabele/scheme de
lucru . Nu este suficient s ă men ționați că, de exemplu 30% dintre elevi au ob ținut calificativu l FB. Trebuie s ă
arătați de ce este semnificativ acest lucru, ce importan ță are el în rela ție cu ipoteza/ipotezele verificate.
Oferi ți interpret ări realiste și prudente pentru datele ob ținute. Evita ți generaliz ările pripite și termenii
exagera ți (extrem de …, crucial, de importan ță vital ă etc.) . Totu și, încerca ți să identifica ți în datele ob ținute
paternurile, aspectele comune, mode le de func ționare a realit ății.
Evita ți concluziile prea generale: Ex: Aspectul X este foarte important . În cazul unei asemene a
afirma ții este necesar ca imediat s ă arătați de ce considera ți acest lucru și pentru ce domeniu, aspect
particular , X este important.

Arătați dac ă datele ob ținute val ideaz ă sau invalideaz ă ipoteza.

6 De asemenea, ar ătați în ce m ăsură datele ob ținute sunt compatibile sau se potrivesc cu datele
anterioare existente în literatura de specialitate , eviden țiind nuan țele particulare ale propriei
cercet ări.

Criterii de evaluare pentru partea aplicativ ă a lucr ării
· Designul cercet ării este compatibil cu obiective le formulate și permite testarea ipotezelor formulate
· Obiectivele sunt corect formulate și realiste
· Ipoteza/ ipotezele proiectului de cercetare sunt corect formulate
· Eșantionul de subiec ți este corect stabilit
· Eșantionul de con ținut este reprezentativ cali tativ și cantitativ
· Sistemul metodologic este bine ales și articulat
· Instrumentele de cercetare sunt corespunz ătoare
· Demersurile investigative sunt prezentate coerent și logic
· Interpretarea datelor se face în sensul eviden țierii valorii de adev ăr a ipoteze lor formulate

V. Concluziile
Concluziile unei lucr ări de amploarea lucr ării de licen ță trebuie să respecte urm ătoarele reguli:
– Reafirm ă teza / ipoteza din introducere și scopul redact ării textului ;
– Rezum ă principalele puncte prezentate în cuprins , dar nu reprezint ă un rezumat extins al demersurilor
întreprinse. Se focalizeaz ă pe rezultatele ob ținute, atât ca deduc ții teoretice, cât și ca și contribu ții aplicative;
Eventual, se pot formula Concluziile propriei cercet ări și Concluzii generale.
– Oferă o evaluar e final ă a mesajului textului /tezei/ipotezei generale în rela ție cu subiectul, ar ătând
relevan ța concluziei într -un context mai larg ;
– Formuleaz ă o invita ție la reflec ție sau la cercetare suplimentar ă, anun țând posibile di recții de cercetare
ulterioar ă;

Criterii de evaluare pentru concluzii
Concluziile lucr ării sunt corect formulate și realiste
Concluziile prefigureaz ă direc ții de cercetare ulterioar ă
Eventualele limite ale investiga ției sunt pertinent eviden țiate
Eventualele implica ții etice sunt pertinen t eviden țiale

VI. Bibliografia
Respecta ți modelul de redare a bibliografiei agreat de departamentul nostru (standardele Asocia ției
Americane de Psihologie )
Asigura ți-vă că bibliografia include surse bibliografice fundamentale, dar și cele mai recen te tit luri în
domeniul studiat.
Bibliografia poate include și alte titluri decât cele la care se face referire în textul lucr ării, dar toate sursele
menționate pe parcursul lucr ării trebuie s ă fie cuprinse în lista bibliografic ă.
Ordinea men ționării surselor consultate este urm ătoarea:
– se vor consemna c ărțile, capitolele, studiile, precizându -se numele autorilor în ordine
alfabetic ă
Chiș, V. (2005). Pedagogia contemporan ă – pedagogia pentru competen țe. Cluj-Napoca : Editura Casa
Cărții de Știință
Zörgö, B. (1974 ). De la ac țiuni pe modele obiectuale la opera ții cu simboluri , în Revista de pedagogie , nr. 2,
p. 219.
– se vor preciza sursele bibliografice realizate de colective de lucru, care nu au autorii preciza ți,
recurgându -se la stelu țe

*** (2005) . Soft educa țional Matematica, înmul țirea și împ ărțirea. Bucure ști: Editura Erc Press Educa țional

7
– se vor preciza sursele bibliografice disponibile on -line utilizate

www.didactic.ro/files/19/metode_moderne_de_ invatare _activa .doc (consultat în mai 2009)

VII. Anexe le
Anexele lucr ării reprezint ă contribu ții la care s -a făcut referire pe parcursul lucr ării. Ele nu
includ documente care nu au leg ătură cu studiile descrise în lucrare, fie ele materiale complementare
domeniului.
La secțiunea anexe pot fi incluse:
– proiecte de lec ție/ activitate care s ă detalieze demersurile de predare – învățare – evaluare
cuprinse în programul de interven ție
– documente reglatorii pentru activitatea practic ă evocat ă în partea aplicativ ă a lucr ării
(regulamente, decizii oficiale etc. )
– formular e de chestionare, f ișe de lucru, grile de evaluare
– protocoale de testare, chestionare oferite ca exemplu
– produse ale activit ății copiilor, cu titlu de exemplu
– fotografii care s ă demonstreze diferitele aspecte ale demer surilor aplicative întreprinse.

VIII. Repere de redactare a copertei și a primelor pagini ale lucr ării
· Coperta lucr ării va fi elaborat ă după următorul model:

· Prima pagin ă a lucr ării va reproduce coperta, în locul titlului „lucrare de licen ță” fiind trecut titlul
lucrării.
· În paginile imediat următoare este redat cuprinsul lucr ării.

B. Colaborarea cu coordonatorul lucr ării de licen ță

Este foarte important s ă vă decide ți din timp cine dori ți să vă coordoneze lucrarea și să luați din timp
legătura cu coordonatorul. O colaborare constant ă cu coordonatorul lu crării vă este util ă pentru c ă:
· În cadrul întâlnirilor periodice pute ți pune întreb ări lămuritoare privind toate aspectele referitoare la
elaborarea și prezentarea lucr ării, desf ășurarea studiilor aplicative, criteri ile de eva luare a lucr ării etc.
· Profesorul coordonator v ă stabile ște termene de livrare a unor sec țiuni din lucrare, fapt ce v ă oblig ă
să vă planifica ți și desf ășurați sistematic studiul. UNIVERSITATEA BABE Ș-BOLYAI CLUJ –
NAPOCA
FACULTATEA DE PIH OLOGIE ȘI ȘTIIN ȚE
ALE EDUCA ȚIEI
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIE
sau
PEDAGOGIA ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI PRIMAR ȘI
PRE ȘCOLAR

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

ABSOLVENT,
[numele și prenumele ]
COORDONATOR (I),
[func ția didactic ă, prenumele și numele ]

locul și anul sus ținerii lucr ării

8 · Puteți să vă asigura ți că sunte ți pe drumul cel bun cu studiul, pe baza feedb ack-ului primit de la
profesor.
· Întâlnirea cu al ți colegi care lucreaz ă sub coordonarea aceluia și profesor, v ă poate ajuta s ă vă regla ți
ritmul de studiu.

C. Repere calendaristice orientative pentru elaborarea lucr ării:

§ Obținerea acceptului de coordonar e din partea cadrului didactic:
· 1 noiembrie (studen ții înscri și la cursurile de zi)
· mijlocul lunii noiembrie (studen ții la IDD)
§ Clarificarea domeniului științific în care se încadreaz ă tema lucr ării, studiul surselor bibliografice
relevante, elaborarea pl anului ideatic al lucr ării și a primei forme a proiectului de cercetare
· decembrie
§ Elaborarea p ărții teoretice a lucr ării și inițierea primelor demersuri aplicative
· martie
§ Finalizarea p ărții teoretice și înregistrarea datelor de cercetare
· partea a doua a l unii aprilie
§ Analiza și interpretarea datelor cercet ării și redactarea p ărții aplicative a lucr ării
· prima decada a lunii mai
§ Finalizarea lucr ării
· finalul lunii mai
Vă recomand ăm să păstrați constant leg ătura cu coordonatorul lucr ării, cu un ritm al întâlni rilor de
una-două pe lun ă. În urma evalu ărilor par țiale, coordonatorul v ă va da acordul și îndrum ările necesare pentru
a parcurge urm ătoarele etape de studiu .
Studentul are obliga ția de a prezenta coordonatorului lucrarea finalizat ă cu cel pu țin dou ă săptămâni
înaintea înscrierii la examenul licen ță.

D. Standarde de tehnoredactare a textului
Formatul paginii : A4 (297×210 m m)
Margini: top 2.00 cm, bottom 2.00 cm; left 3.00 cm, right 2.50 cm
Font: Times New Roman, size 12, line space: 1,5 lines, justified
Titlul capitolelor : TNR 14 pt, bold, capitals, center
Titlul subcapitolelor : TNR 12 pt., bold, left
Titlurile subcapitolelor trebuie s ă fie numerotate în ordine, dup ă un format unic , iar subcapitolele vor
fi numerotate în func ție de nu mărul capitole lor, fără însă a utiliza mai mult de 3 cifre pentru numerotarea
acestora (ex emplu: I. 1.2.1.).
Notele se subsol : se recomand ă utilizarea acestora doar pentru anumite preciz ări de natur ă explicativ ă.
Figurile, graficele și tabelele vor fi centrate pe pagin ă, numerot ate în ordine și vor avea titlu.

E. Alte sugestii utile pentru etapa de redactare și revizuire a textului

· Redacta ți textul folosind diacritice. A șezați textul în pagin ă într-o form ă cât mai apropiat ă de cea
finală, chiar dacă este un text nefinalizat.
· Nu este necesar s ă începe ți să redacta ți textul cu introducerea. Pute ți redacta sec țiunile din lucrare în
ordinea pe care o considera ți logic ă la acel moment. În general, introducerea se scrie la final. Aceasta
nu înseamn ă că anumite p ărți ale ei nu v ă sunt clare de la început. E important s ă știți de la început
care sunt argumentele pentru care studia ți tema, care sunt ideile centrale pe care le ve ți susține, care
sunt principalele teorii care v ă sunt utile pentru analiza temei.
· Organiza ți-vă ideile în rela ție cu cele trei p ărți esen țiale: introducere, con ținut extensiv, încheiere .
Grupa ți-vă ideile dup ă gradul lor de generalizate și puterea explicativ ă. Unele idei sunt potrivite
pentru argumentarea din introducere, altele sunt mai concluzive și pot încheia e legant un text.
· Formula ți încă de la început ideea principal ă și abordarea pe care o ve ți ilustra .
· Redacta ți textul, raportându -vă permanent la obiective și la criteriile de evaluare.

9 · Formula ți-vă ideile simplu, concis și scurt . Evita ți frazele prea lung i, sau, dac ă prefera ți acest mod de
a vă redacta ini țial ideile, fi ți preg ătiți să relua ți textul și să segmenta ți frazele.
· Argumenta ți-vă ideile și aduce ți dovezi de cercetare sau din realitate , în special în sec țiunea de
fundamentare teoretic ă.
· Gândi ți-vă cum a ți putea facilita lectura textului și aplica ți unele dintre solu țiile g ăsite.
· Folosi ți un sistem unitar de tehnoredactare și numerotare a titlurilor și subtitlurilor, precum și a
tabelelor și figurilor. În principiu, titlurile de acela și calibru se redacteaz ă cu fonturi de aceea și
mărime și se nu meroteaz ă în aceea și mani eră pe tot parcursul lucr ării.
· Asigura ți-vă că toate tabelele și figurile din text au titlu și se face referire la ele în textul redactat.
Numerotarea tabelelor și figurilor se face de la 1 în fiecare capitol, num ărul tabelului sau figurii
(notat cu cifre arabe) fiind precedat de num ărul capit olului (notat cu cifre romane).
· Folosi ți opțiunile de tehnoredactare pentru a sublinia ideile , conceptele, contribu țiile personale și
secțiunile principale ale textului.
· Insista ți asupra introducerii și cuprinsului, pentru a le asigura coeren ță.
· Formula ți o serie de întreb ări la care s ă căutați răspuns în textul scris , verificându -vă în acest mod
relevan ța și utilitatea textului redactat .
· Dați unui coleg să citeasc ă textul pentru feedback .

F. Recomand ări generale pentru prezentarea lucr ării

– Încerca ți să anticipa ți așteptările membrilor comisiei. Raporta ți-vă la criteriile de evaluare a lucr ării
pentru acest lucru.
– Nu spune ți povestea elabor ării lucrării. Concentra ți-vă pe prezentarea argumentativ ă și conving ătoare a
produsului finit.
– În prezentare n u urma ți în mod nece sar structura lucr ării. Puteți să vă organiza ți prezentarea în jurul
obiectivelor cercet ării sau a î ntreb ărilor centrale ale cerce tării, ori ale contribu țiilor originale cuprinse în
lucrare.
– Nu v ă asuma ți obiectivul de a reda toate datele ob ținute în demersurile de cercetare aplicativ ă întreprinse.
Focaliz ați-vă pe datele esen țiale.
– Alege ți cu grij ă culorile și design -ul slide -urilor , pentru a face textul vizibil indiferent de condi țiile din
sala în care are loc prezentarea .
– Folosi ți prezentarea electronic ă doar ca suport pentru prezentarea oral ă. Nu vă rezuma ți să citiți textele
cuprinse în prezentare .
– Nu înc ărcați slide -urile cu tex te elaborate . Include ți doar cuvinte cheie.
– Focaliza ți-vă pe contribu țiile proprii.
– Familiariza ți-vă cu con ținutul slide -urilor și cu ordinea acestora, pentru a avea cursivitate în prezentarea
orală
– Folosi ți opțiunile de dinamic ă a slide -urilor doar dac ă acestea aduc un plus de valoare în prezentare.
Altfel, v ă pot segmenta inutil discursul oral.
– Cronometra ți-vă, pentru a v ă asigura c ă pute ți respecta timpul de prezentare impus.
– Este posibil ca membrii comisiei s ă vă întrerup ă și să formuleze întreb ări sau să vă solicite s ă trece ți la o
altă secțiune a prezent ării. Acesta este un lucru obi șnuit. Ca urmare, fi ți preg ătiți pentru un discurs flexibil.

Mult succes!