Repere de reformă structurală în domeniul formării cadrelor didactice [613595]

Repere de reformă structurală în domeniul formării cadrelor didactice
universitare din România prin proiecte cofinanțate din POSDRU 2007 – 2013

Dr. Dorina Dumitra ZLOTA
Ministerul Educației Naționale
dorinazlota @yahoo.com
Rezumat
Scopul analizei realizate a fost determinat de necesitatea identificării stadiului de reformă
structurală în domeniul formării inițiale și continue a cadrelor didactice din învățământul
superior, inclusiv a formatorilor de formatori, adică a acelor cadre didactice care au atribuții în
formare a viitoarelor cadre didactice universitare sau a personalului didactic din învățământul
preuniversitar prin proiecte cofinanțate din POSDRU 2007 – 2013 .
O astfel de reformă structurală se dorește a fi continuată prin Programul Operațional Capital
Uman (POCU) și devine tot mai necesară în contextul în care o premisă de prim ordin pentru
eficientizarea siste mului românesc de educație și formare profesională, este reprezentată de
calitatea investiției în resurs a umane implicat ă în educația generațiilor actuale și viitoare de
elevi și studenți.
Cuvinte cheie: cadre didactice universitare, reformă structurală, modele unitare de formare
inițială, formarea profesorilor, POSDRU , POCU

Pe parcursul exercițiului financiar 2007 – 2013, î n cadrul Domeniului Major de Intervenție (DMI)
1.3., Axa Prioritară (AP) 1 din Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane1
(POSDRU) din România, au fost cofinanțate din Fondul Social European , 11 proiecte (4 proiecte
de grant și 7 proiecte strategice) care s -au adr esat grupului țintă format din cadre didactice din
învățământul superior , în vederea realizarii unor obiective de dezvoltare profesională inițială și
continuă.
Conform descrierii DMI 1.3. din cadrul Documentului Cadru de Implementare pentru POSDRU
2007 – 20132 (v11, 201 5, pag.36), s -a asumat la nivel național faptul că „vor fi susținute
activitățile de creștere a accesului și participării cadrelor didactice la programele de masterat, în
special masteratele pedagogice și transdisciplinare pentru profesori, dezvoltarea și furnizarea
de programe de formare inițială pentru cadre didactice și formatori, inclusiv masterate
pedagogice și transdisciplinare. ”

1 http://old.fonduri -ue.ro/posdru/images/downdocs/pos_dru11.pdf
2 http://www.fonduri -ue.ro/images/files/programe/CU/POSDRU/dci.v11.pdf

Scopul analizei realizate a fost determinat de necesitatea identificării stadiului de reformă
structurală în domeniul formării inițiale și continue a cadrelor didactice din învățământul
superior, inclusiv a formatorilor de formatori, adică a acelor cadre didactice care au atribuții în
formare a viitoarelor cadre didactice universitare sau a personalului didactic din învățământul
preuniversitar. O astfel de reformă structurală devine necesară în contextul în care o premisă
de prim ordin pentru eficientizarea siste mului românesc de educație și formare profesională,
este reprezentată de calitatea resursei umane implicate în educația generațiilor actuale și
viitoare de elevi și studenți.
Valoarea totală a grupului țintă anticipat inițial a fost, pentru cele 11 proiecte analizate, de
3.754 perso ane, valoarea realizată efectiv fiind de 6.682 persoane, constatându -se o depășire
cu 78% a valorii grupului țintă planificat , ceea ce semnifică și o utilizare eficientă a fondurilor
alocate, depășirea fiind realizată în limita bugetului alocat inițial.
Raportat la numărul total de 155 proiecte contractate în cadrul DMI 1.3., respectiv la alocarea
financiară disponibilă pentru acest D MI pentru perioada 2007 – 2013, în valoare de
206.517.089 EUR) , se poate constata faptul că numărul de proiecte adresate fo rmarii
inițiale/continue a cadrelor didactice din învățământul superior a fost unul restrâns, dintre
acestea 10 proiecte fiind inițiate de universități și un proiect fiind realizat de către Ministerul
Educației și Cercetării Științifice , ca lider de parte neriat.
Din perspectiva specificului cursurilor de formare dezvoltate în cadrul celor 11 proiecte,
remarcăm faptul că, în doar 2 dintre proiecte s -au dezvoltat și furnizat cursuri de pregatire
profesională continuă în domeniul specializărilor cadrelor did actice (în domenii cum ar fi:
ingineria mediului, industria alimentară și protecția mediului, formarea specialiștilor în
reabilitare orală etc.), în 10 dintre proiecte, majoritatea intervențiilor de formare fiind realizate
în domeniul didacticii specialită ții, al psihopedagogiei sau cercetării avansate. Se observă
așadar, o nevoie consistentă de schimbare a abordărilor educaționale necesare activităților
didactice specifice cadrel or didactice din medii universitare .
Tematicile de formare continuă în domeniul didacticii specialității și al p sihopedagogiei regăsite
în cadrul celor 10 proiecte finanțate au avut în vedere: formarea și dezvoltarea materialelor
didactice, managementul resurselor umane în învățământul superior, concepte avansate de
predare, cursuri virtuale de elearning, noi tehnologii pentru activități de cercetare, formare
continuă pe tema pedagogiei universitare , învățarea centrată pe student, practica profesională
a studenților (strategii instituționale de proiectare, implementare și evaluare a practicii
profesionale a stu denților – plasamente și parteneriate), dezvoltarea și furnizarea unui modul
de curs destinat profesorului supervizor, precum și a unui curs de practică tehnologică etc.
În 2 dintre proiecte s -au dezvoltat și furnizat cursuri postuniversitare de formare co ntinuă cu
tematică referitoare la „Formare în blended learning și tehnici educaționale moderne pentru
învățământul universitar (DidaTec) ”, „Calitate, inovare, comunicare în sistemul de formare
continuă a didacticienilor din învățâmântul superior” , în alte 2 proiect e implementat e fiind

pilotat e un program de master pedagogic (Master Academia) , respectiv un program de formare
continuă, acreditat de Autoritatea Națională pentru Calificări, adresat cadrelor didactice din
învățământul superior cu 2 componente: d idactică și pedagogie universitară , respectiv
cercetare științifică avansată.
Din perspectiva modalităților de formare utilizate în cadrul proiectelor, remarcăm prezența
majoritară a modulelor de curs dezvoltate în cadrul proiectelor furnizate în forma tr adițională
„față în față”, combinată cu sesiuni online de formare în cadrul unor comunități virtuale create,
de tipul Master Academia, portalul InfoDidactic, platforma integrată suport DidaTec (cu un
sistem de stocare și arhivare a materialelor educațional e în format electronic) , Universitaria
(platforma web pentru dezvoltarea oportunităților de progres în cariera universitară) etc.
Scopul declarat al platformelor/portalurilor dezvoltate în cadrul acestor proiecte a fost acela de
a sprijini constituirea unei comunități universitare naționale și trasnațio nale, cel mai adesea
utilizâ ndu-se conturi individuale de acces care permit elabo rarea/gestionarea/vizualizarea
documentelor elaborate/utilizate în cadrul proiectelor. S-a inițiat astfel , o infrastructură ICT
destinată învățării bazată pe module de elearning, echipamente de videoconferință , alte
facilități de învățare și comunicare în mediu virtual.
Lista modalităților de formare continuă a carelor didactice din mediul universitar este
completată de: conferințe interuniversitare, vizite de studii pentru schimburi de experiențe și
bune practici internaționale , concursuri de proiecte elab orate de cursanți, workshop -uri
tematice , realizarea de ghiduri de bune practici, elaborarea de articole științifice (cu indexare în
baze de date internaționale), seminarii de dezvoltare platforme e -learning, edi tare de lucrări de
specialitate.
Regăsim în cadrul proiectelor și preocuparea pentru inițierea unor servicii specializate de tipul
cabinete de didactică (organizat pe comisii didactice, include și mentorii de practică sau
stagiatură) , centre de resurse, dar și a unor evenimente naționale dedicate, cum ar fi:
conferința națională de didactică, Academia de vară etc.
În legătură cu aria de aplicabilitate a rezultatelor obținute în aceste proiecte (ex: module de
curs, comunități ICT create, lucrări și articole de specialitate, sugestii de reformare în d omeniu
etc.) , la nivel național, este dificil de apreciat extinderea reală în condițiile în care domeniul
formării inițiale și continue (de tip psihopedagogic și al didacticii specialității) pentru cadrele
didactice din învățământul superior este reglemen tat instituțional și funcțional, preponderent la
nivelul universităților .
Devine observabil faptul că nu există un factor de unificare a celor mai eficiente modele de
formare inițială a cadrelor didactice care vor activa în învățământul superior, inclusiv a celor
care formează viitoare cadre didactice pentru învățământul preuniversi tar. Mai mult, cadrele
didactice universitare nu beneficiază de un program sistematic de formare continuă , unitar la
nivel național, organizat periodic prin care să se propage î n mod coerent abordări de politică
educațională promovate la nivel strategic pe termen mediu sau lung în cadrul unui demers de

punere în practică a formării unui model de personalitate dezirabil în România pentru generații
viitoare de absolvenți .
Această remarcă este susținută și de concluzii exprimate de experții care au contribuit la
derularea proiectelor analizate. De pilda, M. Manolescu constată nevoia „realizării unei
concepții unitare pentru formării didacticienilor pentru învățământul superior, precum și a
asigur ării unui cadru normativ coerent privind formarea didacticienilor”3. La fel de utilă devine
și constituirea unei rețele de specialiști cu atribuții în design -ul pilonilor de formare inițială și
continuă pentru ca drele didactice universitare, piloni adecvați unui model logic de politică
educațională în domeniu.
Un model logic de formare inițială și continuă a cadrelor didactice din învățământul superior ar
trebui să se fundamenteze pornind de la o analiză ex -ante care să se bazeze pe relația dintre
universități, studii d e dinamică a a pieței muncii corelate cu studii de monitorizare a inserției
socio -profesionale a absolvenților, nevoile formabililor , precum și reprezentanți ai angajatorilor.
O analiză e x-ante „ poate arăta limitările și posibilitățile schimbării, dar poat e evidenția totodată
și consecințele pentru diverși actori sociali.”4
Un plus, o astfel de analiz ă ar trebui să provină și din concl uzii ale panelurilor de experți, utile
pentru anticiparea unor scenarii de percepere a schimbărilor , cu implicarea actorilor direct
interesați de rezultatele acestor procese. Această propunere este susținută și de F. Singer, L.
Sarivan5 care afirmă că „plusurile și minusurile realizării programului masteral (MasterProf) au
legătură cu resursa umană implicată în cele trei grupuri țintă ale proie ctului (universitari,
studenți/absolvenți, personal de predare din unități de aplicație)”, unii dintre aceștia fiind
deschiși la inovare în timp ce alții, mai puțin.
În cadrul unei analize ex -ante ar trebui să identificăm și surse și criterii pentru elabo rarea
standardelor pentru formarea personalului didactic universitar6, printre acestea regăsindu -se:
standarde curriculare în relație cu politici educaționale raportate la un model valoric, un sistem
de roluri profesionale ale cadrelor didactice, specificul disciplinelor de învățământ, etapele
dezvoltării profesionale/evoluției în carieră, paradigme/ modele explicative ale
eficacității/eficienței profesionale ale cadr elor didactice universitare, evo luția științelor
educației, dezvoltarea cercetărilo r specializate.
În contextul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020 care „stabilește prioritățile de
investiții, obiectivele și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane,

3 Conform contribuții pentru livrabile din cadrul proiectului de rulat de MEN, POSDR U 87/1.3/S/6370 9 – ”Calitate,
inovare, comunicare în sistemul de formare continuă a didacticienilor din învățământul superio r”
4 Niklasson, L., „Reorganization of Practicum in Initial Teacher Education: A search for challenges in implementation
by ex -ante evaluation” , Journal of Arts &Umanities, 2o15, Col.04, No.34, pag.36
5 Singer,F., Sarivan, L, „ Masterprof: A program to educate Teachers for the knowledge Society ”, în Procedia – Social
and Behavioral Science, 201 1, www.sciencedirect.com
6 Iucu, R., Borzea, A., Mironov, C., ”Profesionalizarea carierei didacti ce în învățământul superior: evoluții și
provocări” (note de curs din proiectul POSDRU/57/1.3/S/26646, lider de parteneriat – Universitatea din București)

continuând investițiile realizate prin FSE în perioad a 2007 -2013 (…)”7, intervențiile de
reformare a domeniului formării inițiale și continue a cadrelor didactice din mediul universitar
este necesar să își focalizeze , tematic și strategic , consistența demersurilor.
Enunțăm, în concluzii, câteva dintre aceste posibile intervenții necesare:
 Implicarea formabililor (cadre didactice universitare, studenții la DPPD, cadre didactice
care supervizează practica pedagogică etc.) în identificarea de soluții de optimizare a
formării lor inițiale și continue în sprijinul promovării reale a unei învățări centrate pe
student, care să conducă mai facil la personalizarea rolurilor didactice ;
 Organizarea de paneluri de experți pe tema reorganizării unitare a formării inițiale și
continue a cadrelor didactice din învățământul superior care să furnizeze input -uri
relevante pentru decizii de sistem la nivelul Ministerul ui Educației Naționale ;
 Inițierea interoperabilității platformelor ICT dezvoltate în proiecte anterioare cu
cofinanțare din POSDRU 2007 – 2013 pentru sustenabilitatea bunelor practici
dezvoltate, evitarea suprapunerilor informaționale și promovarea cercetării ști ințifice
performante în domeniu, inclusiv asigurarea vizibilității naționale și internaționale ,
inclusiv prin constituirea unor comunități de practici , ca formă de organizare și
facilitare a învățării profesionale;
 Definirea unitară a unui pachet de competențe generale și t ransversale de format în
urma absolvirii unei forme de educație inițială destinată cadrelor didactice din
învățământul superior, precum și a celui aferent susținerii progresului în cariera
didactică universitară;
 Stabilirea unor standarde de performanță, p e baza pachetului de competențe generale
și transversale, care să facă posibilă evaluarea periodică a cadrelor didactice și
stabilirea nevoilor de formare continuă a acestora în domeniul didacticii spec ialității și
cel psihopedagogic.

Referințe

 Documentul Cadru de Implementare pentru POSDRU 2007 – 2013 , http://www.fonduri –
ue.ro/images/files/programe/CU/POSDRU/dci.v11.pdf
 Iucu, R., Borzea, A., Mironov, C., ”Profesionalizarea carierei didacti ce în învățământul
superior: evoluții și provocări” (note de curs din proiectul POSDRU/57/1.3/S/26646, lider
de parteneriat – Universitatea din București)

7 http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd -62/2014 –
2020/po/pocu/Programme_2014RO05M9O P001_1_4_en.pdf

 Niklasson, L., „Reorganization of Practicum in Initial Teacher Education: A search for
challenges in implementation by ex -ante evaluation” , Journal of Arts &Umanities, 2o15,
Col.04, No.34, pag.36
 Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 , http://old.fonduri –
ue.ro/res/file picker_users/cd25a597fd -62/2014
2020/po/pocu/Programme_2014RO05M9O P001_1_4_en.pdf
 Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane http://old.fonduri –
ue.ro/posdru/images/downdocs/pos_dru11.pdf
 Singer, F., Sarivan, L, „ Masterprof: A program to educate Teachers for the knowledge
Society ”, în Procedia – Social and Behavioral Science, 201 1, www.sciencedirect.com