Repere Culturale ale Orasului Targu Mures, In Perspectiva Anului 2021doc

Diverse

Repere Culturale ale Orasului Targu Mures, In Perspectiva Anului 2021doc

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== Repere culturale ale orasului Targu Mures, in perspectiva anului 2021 ===

Contents

Introducere

Lucrarea de fata reprezinta un studiu cu privrie la sansele orasului Targu Mures pentru obtinere titlului de Capitala Cultturala Europeana in perspectiva 2021.ercetarile facute cu privere la aceasta tema sunt structurate in 4 capitole.

Am ales aceasta tema deorce acest oras este pentru minea doua casa, locul unde am inceput sa inteleg ce este viat ain adevaratul sens al cuvantului si de aceea mi-as dori ca acest micut si minuat oras sa obtina acest titlu. Este un oras cu traditis si istorie bogata, care demonstreaza si arata posibilitatea de convietuire in liniste si buna intelegere a doua natii romani si maghiari. Acest colt de pace si armonie ne arata ce reprezinta multiculturalitatea si posibilitatea de convietuire linistita a mai multor natii. Tîrgu Mureș este reședința județului Mureș. Județul Mureș face parte din Regiunea de dezvoltare „Centru”, alături de județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Sibiu. Regiunea de dezvoltare „Centru” este așezată, așa cum sugerează și numele, în zona centrală a României, înregistrându-se distanțe aproximativ egale din zona ei centrală până în punctele de trecere a frontierelor

In elaborarea acestei lucrari am pornit de la faptul ca orasul a fost in „cursa’ pentru abtinerea acestui titlu. In anul 2015 mai multe orase din Romania si-au depus candidatura pentru a ajunge Capitale Culturale Europene, astfel avand in vedere aceasta initiativa targu-muresenilor am studiat potentialul cutural si sansele de a obtine acest titlu. Plecând de la premisa că și Tg.Mureș-ul are „stofă“ de capitală culturală europeană, asemeni Sibiului, fosta capitala a culturi din anul 2007 demersul nostru are menirea de a se constitui intr-un manifest pentru un astfel de deziderat. În acest sens, abordarea comparativă a infrastructurii turistice a orașelor Cluj Napoca si Tragu Mures deorece Cluj Napoca este orasul selectat sa ne reprezinte in anul 2021.Studiul va scoate în evidență care sunt direcțiile posibile de canalizare a investițiilor în viitoreste pentru ca si orasul nostru sa obtin acest titlu

Dupa cum spuneam mai sus lucrarea este structurata in 4 capitole, in fiecare capitol putem observa , prin intermediu datelor obtinute de pe diferite site-uri si din carti, calitatile si atuurile pe care le are acest oras si care ii pot conferi acest mritat titl

In primul capitol ”Abordări conceptuale privind sintagma „Destinatie Cultural-Europeana” si “Capitala Europeana a Culturii” abordarea se face in 4 subcapitole. Cele 4 subcapitole, vor sa descopere atat istoria acestui titlu dar si reguli si norme pentru a obtine acest titlu.

Capitolul II poart numele de “Repere culturale ale orasului Targu.Mures, inperspectiva anului 2021”, abordand conceptu de multiculturalitate din Transilvania dar si din Targu Mures, evenimentele culturale din acest oras dar si cele din resedinta judetului vecine, ambele luptand pentru acest titlu.

Atat Cluj Napoca cat si Trgu Mures au fost candidate ale acestui titlu, capitolulu 3 . referitor la “Abordare comparativa a infrastructurii de cazare dintre Targu Muresn si Cluj-Napoca – în contextul competitiei europene legate de atragerea turistitilor” se referea la structurile de cazre si numarul de turisti care au innoptat in cele 2 orase.

Capitolul 4” Analiza infrastructurii serviciilor de transport din Targu Mures si Cluj-Napoca contine caile de acces in aceste orase.

Abstract

The present paper tries to bring into focus the touristic infrastructure of a two medieval cities in Transylvania, Cluj Napoca and Targu Mures (Neumarkt am Mers) famous for their multicultural and historic patrimony, in an comparative approach, in order to discover the main direction of strategic development of Targu Mures city and to promote a "different" image about tourism in Tîrgu Mureș.

his paper is a study of Targu Mures privrie the chances for obtaining the title of European Capital Cultturala perspective 2021Aceasta paper is structured in four chapters.

In developing this work we started from the fact that the city was in the "race" for this title abstention. In 2015 several cities in Romania have applied to reach European Capitals of Culture so considering this initiative we studied Targu-Muresenilor The crop potential and chances to get this title. Assuming that Tg.Mureș site has "stuff" European cultural capital, like Sibiu, the former capital of culture in 2007 my goal is to clarify some aspects of this cocept "the title of Cultural Capital of Europe 'but and presenting the city and demonstrating that title fits this city Targu Mures and Cluj Napoca, Deore what this city is among those selected to be named European Capital of Culture for 2021. the study will reveal which are the possible directions of sewage viitoreste investment in our city casi ge to get this title.
I hope that through this work we managed to prove and show that this town deserves to become Capital of Culture and especially benefits have you have such a title. My opinion is that deserve made real efforts to bring cultural city of Targu Mures on the tourist map of Europe.

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND SINTAGMA„DESTINATIE CULTURAL-EUROPEANA” SI“CAPITALA EUROPEANA A CULTURII”

1.1 Conceptul de “Destinatie cultural europeana” versus “Capitala Europeana a Culturii”

Conceptul de “Destinatie cultural europeana” “Este o inițiativă a Uniunii Europene care urmărește să pună în evidență bogăția și diversitatea Europei, precum și aspectele culturale comune ale țărilor sale cu scopul de a contribui la apropierea popoarelor europene și de a îmbunătăți cunoașterea reciprocă.” Conceptul de destinatie culturala europeana ”abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si obiective culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-a facut trimitere în literatura.”

Acest statut pe care unele orase le primesc nu se referea la o activitate sau un festival cultural anume, titlul de Capitală Europeană a Culturii se refera in primul rand la rolul culturii în viața unui oraș și modalitatea sustenabilă în care aceasta poate contribui la prosperitatea cetățenilor și a orașului. Titlul de Capitala Europeana a Culturii este modul de afirmare si de promovare in intreag continentul si nu numai, este modul de a se face cunoscut un oras prin ceea ce el detine. Datorita culturii detinute de fiecare oras, el poate sa devina “cel mai importnt” adica sediul culturii, locul unde fiecare tara in parte isi are cele mai multe si frumoase bogatii culturale, toate asezate intr-un oras, uramand ca el sa reprezinte atat tara pe a carui teritoriu se afla, dar si intreaga Eurpa. The Telegraph sustine ca Romania are o multime de orase care ar merita sa devina Capitale culturale Europene, datorita patrimoniului si culturi dar si a istoriei.

1.2 Actiunea “Capitala Europeana a Culturii”- Proiect de succes al UE din 1985

“Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două orașe, din țări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se așteaptă ca orașele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator și susținut care să accentueze bogăția, diversitatea și similaritățile culturii europene în fața unui public internațional.”

“Aceasta actiune aduce un mare beneficiu orasului care reuseste sa obtina acest titlu, orasul ajungand într-un timp foarte scurt "celebru", poate printre cele mai cunoscute orașe din tara. Deși la prima vedere acest statut este doar un titlu onorific, investițiile în infrastructura orașului realizate pentru anul in care orasul a obtinut titlul, sunt investiții ce vor fi continuate și în perioada următoare.”

In anul 2019 numarul oraselor cu acest titlu va ajunge la 60. Europa avand pana in anul 2001 o alta denumire pentru aceste orase. Incepand cu anul 2001 titlu ii este schimbat din Orașul european al culturii, in Capitala cuturala a culturi. Uniunii Europene este considerat o emblema a aceastei initiative culturale.“Acțiunea CEAC a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraș. Din 1980 s-a conștientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viața orașelor, și anume de a contribui la bunăstarea cetățenilor și la prosperitatea unui oraș. Numeroase orașe care au deținut titlul au beneficiat nu doar de un an de succes, ci și de o moștenire de durată.

Fiecare oraș care intenționează să-și depună candidatura sau care este în curs de pregătire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstanțelor și priorităților sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii și obiective standard stabilite la nivelul UE. Orașele care reușesc să obțină titlul combină obiectivele locale cu acest aspect european (și deseori internațional).

Printre consecințele raportate de orașele care au deținut anterior titlul se află următoarele:

Titlul de Capitală europeană a culturii a acționat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a orașului sau a unei zone a orașului.

O creștere semnificativă a respectului de sine și a mândriei față de oraș în rândul cetățenilor.

O implicare mai mare în raport cu oferta culturală a orașului, în special a unor categorii de public a căror participare e mai puțin probabilă.

Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competențe și a unor noi oportunități pentru artiști și pentru organizațiile culturale.

O mai bună înțelegere și un profil mai bine definit la nivel internațional, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului și o reputație mai bună.”

1.3 Proiectul “Capitala Europeana a Culturii 2021

Capitala culturala a culturiii 2021 este proiectu prin care orasele cu un potential cultural pot sa primeasca acest titlu. “Titlul este acordat de o comisie de experți europeni în urma evaluării dosarelor orașelor candidate. Uniunea Europeană a anunțat că în anul 2021, un oraș din România și unul din Grecia vor găzdui titlul de Capitală Culturală Europeană. Statutu pe care il primesc orasele castigatoare ii confera o serie de benefici ajutand orașul să renască nu doar pe plan cultural, ci și economic și social. Acest statut poate genera avantaje substanțiale pentru oraș încă din timpul pregătirii candidaturii, pe tot parcursul anului 2021, cât și ulterior. “

“Proiectul mizează pe cultură ca factor de transformare și regenerare. Prin cultură putem să aducem laolaltă persoane și comunități ale căror existențe nu se ating. Cultura este, prin excelență, un spațiu al interconexiunilor nelitigioase, al cooperării de pe poziții de egalitate și respect reciproc. Prin cultură putem să catalizăm, să dinamizăm și să activăm procesele sociale care să ne ajute să devenim o comunitate. Prin cultură, putem mobiliza energiile specifice locului alimentându-le vocația europeană.”

“Acest proiect, care pune în mișcare apetența pentru cultură și spiritualitate a zonei, va fi un excelent mijloc de revigorare economică a zonei, de atenuare a gravelor disparități sociale și de reducere a decalajelor existente între regiunile din România. Prin intermediul acestui proiect, orașele inscrise pentru acest titlu vor conecta istoria sa reprezentativă cu posibilitățile pe care le oferă tehnologia și va deschide o punte de colaborare între operatorii culturali din Vest și din Est. Este un proiect care pleacă de la trecut și se deschide spre viitor, schimbând fața orașului prin dinamizare culturală și economică” “Capitală Culturală Europeană” este un proiect al Uniunii Europene inițiat în 1985 cu scopul de a evidenția bogăția și diversitatea culturilor europene. Titlul a câștigat din ce în ce mai multă notorietate în Europa și are un impact cultural și socio-economic remarcabil. Pentru orașele care au fost până acum Capitale Culturale Europene, acest statut a fost o ocazie unică de regenerare prin artă și cultură.”

”Pentru a fi desemnat Capitală Culturală Europeană un oraș are nevoie nu numai de premise culturale, sociale și de infrastructură favorabile, ci, mai ales, de identificarea acelei motivații care să poată mobiliza întreaga comunitate în direcția unei transformări pozitive, semnificative.”

1.3.1 Continutul proiectului “Capitala Europeana a Culturii 2021”

“Scopul conceptului este de a pune în valoare particularitățile și bogăția patrimoniului cultural, istoric și de civilizație al orașelor, dând astfel sens diversitătii culturale ale europene. La baza desemnării capitalelor culturale stau câteva criterii principale: contribuția la strategia culturală pe termen lung, dimensiunea europeană a programului cultural, conținutul artistic și cultural în ansamblu și capacitatea de a gestiona strategi a pentru a produce rezultate durabile. Un studiu al Comisiei Europene demonstrează importanța acțiunii Capitalele europene ale culturii, este îndeplinit obiectivul Comisiei de a proteja și promova diversitatea culturală europeană, este stimulată dezvoltarea durabila a orașelor din UE, și, în plus, sumele alocate sunt recuperate cu un profit de 6 ori mai mare decât investiția.

Pregătirea unei Capitale Culturale Europene este o mare oportunitate pentru orașul candidat, sunt atrase investiții și se dezvoltă în plan economic, cultural și urban, se modernizează infrastructura, se generează locuri de muncă pentru lucrările de construcție și restaurare, pentru servicii sau pentru organizarea sutelor de evenimente culturale. Este promovată o noua imagine a orașului și împreună cu întreaga regiune intră în topul destinațiilor turistice.u ajutorul acestui cocept orasle pot sa isievidentieze bogatiile fiecarui oras participant, si desemnarea titlului celui cu cele mai multe”calitati”. “ Fiecare oras doreste sa obtina acest titlu, avand ficare cate o deviza, deviza sugestiva despre ceea ce orasul respectiv ofera. Acest demers a creat in fiecare localitate o miscare proculturala, care a creat in primul rand o strategie culturala pentru fiecare comunitate. In al doilea rand s-a creat o dezbatere aprinsa pe teme culturale si a creat premizele unor colaborari europene sau internationale in domeniul cultural. Cu siguranta aceasta competitie a repozitionat cultura intre obiectivele prioritare de dezvoltare urbana.

Proiectul “Capitala Europeana a Culturii” contine: date privind asezarea, cai de acces, prezentarea orasului, potentialul turistic atat antropic cat si natural, baza tehnico materiala, strategi de atragere a turistilor, programe turistice, punctele tari ale orasului dar si oportunitatle.

1.3.2 Ministerul Culturii din Romania – autoritatea responsabilă de procedura de selecție pentru titlul de „Capitală europeană a culturii” pentru anul 2021 în România.

Ministerul Culturii din Romania are rolul de autoritae nationala se ocupa in mod direct de acest titlu de “Capitala europeana a culturii” el fiind responsabilul de selectia si procedurile pentr acest titlu. Ministerul Culturii se ocupa de organizarea și gestionarea competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Ministerul Culturi organizeaza intalniri pentru preselectie si selecti a oraselor candidate În cadrul acestei întâlniri, juriul va evalua fiecare oraș candidat pe baza candidaturii sale și pe baza audierii în raport cu obiectivele acțiunii Capitală europeană a culturii și cu criteriile menționate în apelul pentru depunerea candidaturilor. Orașele din România care doresc să-și prezinte candidatura pentru titlul de Capitală europeană a culturii în 2021 trebuie să completeze formularul de candidatură, precum și formularul pentru „declarația pe proprie răspundere”.

Trebuie trimise douăzeci de copii pe suport de hârtie în limba engleză și cinci copii pe suport de hârtie în limba română, precum și o versiune electronică a candidaturii în limba engleză și o versiune electronică a candidaturii în limba română la adresa poștală și la adresa de email

1.3.3 Cluj-Napoca castigatorul proiectului „Capitală europeană a culturii” pentru anul 2021 în România

Pentru titlul de Capitala europeana a culturii” pentru anul 2021 in Romania au participat 14 orase, dupa cum si britanici ne lauda, Romania detine u un patrimoniu generos, aceste orase, Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Brasov, Braila Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Sfantu Gheorghe, Suceava, Timisoara si Targu-Mures, s-au luptat pentru acest important titlu, in urma evaluărilor, pe lista scurtă a orașelor preselectate se regăsesc Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Ministrul Culturii sustinea ca "El va trebui să garanteze sustenabilitatea acestui proiect cultural, inovația lui și, mai ales, sprijinul pe care îl va oferi creatorilor, artiștilor, oamenilor de cultură, care vor dori și vor putea să se exprime în acest program. Mobilitatea artiștilor, resursa umană creativă va fi un factor foarte important, care, probabil, va face diferența între candidaturi în faza următoare de selecție. Ne așteptăm ca, după anunțarea acestei liste scurte, să urmeze etapa de selecție între orașele care sunt anunțate astfel pe lista scurtă, care va dura până în august – septembrie 2016, în care juriul va fi invitat de orașele care se află pe lista scurtă să cunoască mai bine proiectele acelui oraș, să evalueze capacitatea orașului de a fi purtător de proiect, sustenabilitatea și creativitatea acelui oraș."

Cluj Napoca este unul din orasele desemnate sa ne reprezinte in 2021. El este a fost ales pentru a face o imagine buna Romaniei.

Florin Moroșanu Președintele Asociației “Cluj-Napoca 2021 – Capitală Culturală Europeană” intrebat fiind “De ce candidează orașul?” acesta a raspuns pentru cei de la Clujx ” La această întrebare răspunsul este reprezentat în mare parte de conceptul candidaturii, iar conceptul este construit pe o retorică aparte. Această retorică face referire la nevoi și la potențial. Pe scurt, candidăm pentru că avem o nevoie identificată în comunitate și un potențial deosebit. Titlul vine să adreseze și uneori să ofere soluții acelei nevoi. În cazul potențialului descoperit, titlul are rolul de a conduce spre împlinirea lui.
În cazul Clujului am identificat ambele dimensiuni. Nevoia noastră nu este una stringentă, iminentă, ci mai degrabă una structurală – relaționarea mai bună între diferitele “comunități” ale orașului: comunități etnice, sociale, religioase, profesionale. În structura “ADN-ului” orașului, datorită evoluțiilor istorice, economice și sociale, am sesizat lipsa unor punți de legătură solide între diferite comunități, de exemplu între romȃni și maghiari, între ortodocși și catolici, între studenți și rezidenți, între centru și zonele periferice, între cetățenii implicați și cei pasivi etc. Am considerat această situație o mare provocare și o nevoie, iar cȃștigarea acestui titlu ar putea lansa o dezbatere și ar oferi modele despre cum am putea să dezvoltăm “o comunitate a comunităților clujene”.

Cluj-Napoca are proporțiile potrivite pentru a dezvolta un sentiment de apartenență la o metacomunitate dincolo de specificitățile grupurilor care o compun. Suficient de mic pentru a fi intim și suficient de mare pentru a fi reprezentativ pentru orașe similare care se confruntă cu aceeași problemă.

În ceea ce privește potențialul acestui oras, aici lucrurile devin mai pragmatice. Clujul are șansa de a se poziționa ca un oraș al avangardei artistice la nivel european.” Acest minunat oras Transilvanean, datorita istoriei, potentatialului turistic dar si asezari are toate sansele sa obtina acest titlu, deorece este unu orasa care are de toate si care merita sa fie cunoscut de toata lumea reusid cu usurinta sa fie oras al culturi.

1.4 Capitalele cultural europene din perioada 1985 – 2016

In anul 1985 ministrul greac, Melina Mercouri are initiativa infiintari actiunii „Capitală europeană a culturii” sustinand rolul si importanta culturii, dar si promovarea acesteia la nivel european , astfel dadnd viata aceste actiuni culturale, atat de importanta.

”La propunerea ei, miniștrii ai culturii din Comunitatea Europeană au stabilit un eveniment anual denumit Capitală Europeană a Culturii. Acest eveniment s-a transformat în 1999 în programul Capitala Europeană a Culturii.Principalul scop este să „evidențieze bogăția culturală și diversitatea orașelor Europei și să aducă în prim plan moștenirea culturală comună și vitalitatea artelor.” De-a lungul timpului, diverse alte modificări au survenit în structura programului, cele mai recente în aprilie 2014. Conform noii structuri, un oraș dintr-o țară candidată sau potential candidată poate deține titlul de Capitală Europeană a Culturii o dată la trei ani, începând cu 2021.”

Anul 1980 a reprezentat si el un moment importatn in evolutia si promovarea acestei actiuni. Incepand cu acest an s-a constientizat tot mai tare rolul culturi si importanta acesteie la dezvoltarea oraselor, la bunastarea si prosperitatea oamenilor si locurilor. Acsta an a insemnat o schimbare o deschidere si o oportunitate de promovare ajutand la avansare, la schimbari pozitive. Prima din aceasta lista, cume e si de asteptat, datorita initiatoarei acetei actiuni a fost Atena au urmat apoi mai mult de 40 de capitale sau orașe mai mari sau mai mici, in uni ani fiind chiar si cate 3. În 2007 Sibiu a fost una dintre cele mai de succes Capitale culturale europene.”

In prezent acest titlu il detin 2 orase din Spania si Polonia aceste sunt San Sebastián si Wrocław. Conform wikipedia.ro, incepand cu anul 1985, anul de debut ala acest program, Europa a avut un numar de 54 de Capitale Culturale Europene.La inceput, acest titlu il aveau cate un oras in fiecare an, dar incepand cu 2000 numarul capitalelor a crscut, in acest an existand 7 orase care detineau aceasta titlu. Începând cu anul 2007 programul a cuplat câte un oraș din țările Europei occidentale cu altul din țările central și est-europene.2007 este anul in care Romania prin intermediul orasului Sibiu obtine acest titlu. In continuare avem lista cu tarile si orasele care au fost si sunt Capitale culturale.

1985 Grecia – Athena

1986: Italia – Florența

1987: Olanda – Amsterdam

1988: RFG – Berlin (Germania de Vest)

1989: Franța – Paris

1990: Regatul Unit – Glasgow

1991: Irlanda – Dublin

1992: Spania – Madrid

1993: Belgia – Anvers

1994: Portugalia – Lisabona

1995: Luxemburg – Luxemburg

1996: Danemarca – Copenhaga

1997: Grecia – Thessaloniki

1998: Suedia – Stockholm

1999: Germania – Weimar

2000: Islanda – Reykjavík

Norvegia – Bergen

Finlanda – Helsinki

Belgia – Bruxelles

Cehia – Praga

Polonia – Cracovia

Spania – Santiago de Compostela

Franța – Avignon

Italia – Bologna

2001: Olanda – Rotterdam

Portugalia – Porto

2002: Belgia – Bruges

Spania – Salamanca

2003: Austria – Graz

2004: Italia – Genova

Franța – Lille

2005: Irlanda – Cork

2006: Grecia – Patras

2007: Luxemburg – Luxemburg

România – Sibiu

2008: Regatul Unit – Liverpool

Norvegia – Stavanger

2009: Lituania – Vilnius

Austria – Linz

2010: Germania – Essen

Ungaria – Pécs

Turcia – Istanbul

2011: Finlanda – Turku

Estonia – Tallinn

2012: Portugalia – Guimarães

Slovenia – Maribor

2013: Franța – Marsilia

Slovacia – Košice

2014: Suedia – Umeå

Letonia – Riga

2015: Belgia – Mons

Cehia – Plzeň

CAPITOLUL 2. REPERE CULTURALE ALE ORASULUI TG.MURES, IN PERSPECTIVA ANULUI 2021

2.1 Multiculturalitatea – trasatura definitorie a elementelor culturale transilvanene

”Multiculturalitatea este definită, în linii mari, ca fiind însumarea mai multor caracteristici, credințe, convingeri și orientări ale indivizilor, într-un spațiu relativ restrâns, care se află sub protecția guvernelor și a organizațiilor internaționale. În acest sens, multiculturalitatea devine o formă de definire a identităților individuale și, în aceeași măsură, de solidarizare a acestora.Multiculturalitatea reprezinta cinvietuirea, “punerea” inpreuna a mai multor culturi, convietuirea la un loc a diferitelor culturi.

" În România trăiesc alături de comunitățile de români diferite alte comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Transilvania, Banatul, Bucovina și Dobrogea, iar zonele cu diversitate etnică mai redusă sunt Oltenia și Moldova” “Conform ziarului lumina ” Multiculturalismul face referire bineînțeles și la diferite politici: antidiscriminatorii, menite să asigure un statut social egal membrilor diverselor culturi; identitare, menite să favorizeze diverse culturi; comunitare, destinate creării și promovării statutului legal specific membrilor unei anumite comunități culturale (politici administrative, juridice etc.). O societate democratică trebuie să îi trateze, în principiu, pe toți membrii săi în baza acestor politici nediscriminatorii, oferind șanse egale de manifestare a identității culturale și religioase.”

Multiculturalitate în Transilvania

Multiculturalitatea în Transilvania însemna de fapt conviețuirea celor trei etnii dominante în Transilvania: românii, maghiarii și germanii (sașii).“Transilvania este un loc special, cu valori istorice, etnice, culturale și etnografice care o diferențiază de celelalte provincii ale României. O istorie multietnică și tradițiile multiculturale au marcat pentru totdeauna această regiune. Românii, ungurii, sașii și secuii – grupuri etnice foarte diferite -, au reușit să creeze aici o lume unică, în care s-a prezervat caracterul cultural arhaic.Satele transilvanecu biserici fortificate să se ști oferă o imagine plină de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei.Sibiul, leagăn al civilizației să se ști pe meleagurile noastre, se învecinează la vest cu o grupare de sate romanești care formeazăo unitate etnografica numită Mărginimea Sibiului. Aceste sate stau mărturie a identității culturale a românilor pe aceste meleaguri.Specificul multiculturalității transilvane are drept materializare Universitatea Babeș-Bolyai dinCluj. Artizanul reconstrucției multiculturale a acestei universități este profesorul universitar Andrei Marga. El afirma despre această universitate căeste “Universitatea cu cea mai dezvoltată organizare multiculturală, asigurând studii complete în română, maghiară, germană, precum și specializări în ebraică, alături de o gamă largă de programe în limbi moderne (engleză, franceză, italiană, spaniolă, etc.)”. Deși este o universitate laică modernă, ea acordă o importanță deosebită valorizării unei bogății extraordinare a spațiului cultural transilvan: diversitatea confesională și religioasă.”

2.1.1 Abordari conceptual privind Multiculturalitatea

Cand vorbim despre multiculturalitate, abordarile diferea de la om la om, dupa cum zice si Ion Slavici in scrielrile lui “Daca unul dintre ai tai si un strain iti cer o bucata de paine, sa tai bucat asa, ca una din cele 2 bucati sa fie mai mare, iar pe aceasta strainului s-a o dai caci al tau este mai aproape si din partea lui ceea ce este mai mult”

“Globalizarea a făcut din comunicarea interculturală un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusă unor schimbări rapide, interacțiunea dintre oameni capă noi dimensiuni. Contactul și comunicarea cu alte culturi sunt caracteristicile dominante ale vieții moderne. Comunicarea multiculturală înseamnă interacțiunea directă între oameni de diferite culturi.

Comunicarea multicultural implică mult mai mult decât înțelegerea normelor unui grup, ea presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. Pentru a pune în evidență modul de abordare al comunicării multiculturale în lume vom prezenta această problematică așa cum este ea rezolvată în diverse zone ale lumii ”

Multiculturalitatea romaneasca este un exemplu pozitiv pentru occident, avand diveres proble, neintelegeri cu minoritatea de crestini musulmani.

2.1.2 Multiculturalitatea – unitate prin diversitate in Tg.Mures

”Lumea recentă în care ne vedem cu toții trăind de ceva vreme este o lume din ce în ce mai mică, având o structură mult schimbată față de ceea ce știusem a fi ea înainte.

Prizonieri înainte de 1989 ai unei lumi carcerale în care nimeni nu trebuia să aibă contacte cu nimeni dinafară sau în care nimănui nu-i era permis să pășească dincolo de „cortina de fier”, ne vedem puși astăzi în fața unei realități care de cele mai multe ori ne poate intriga, mira, revolta sau speria chiar.

De la privirile mirate ce li se aruncă în urbea noastră celor câteva studentemusulmane cu văl, până la surpriza de care suntem cuprinși ca turiști în Occident, dând la fiecare pas de oameni de rase, culori, orientări diferite, toate sunt în fapt prelungiri ale acelorași întrebări neadresate.” Astăzi multiculturalitatea e o realitate, nu doar un termen vehiculat din snobism sau bunăvoință. Este ceea ce întâlnești la fiecare pas. Este o realitatea ubicuă a școlii noastre ai cărei elevi, răspândiți în întreaga lume, învață să–l cunoască pe celălalt, dar și să se reconsidere pe sine. Dacă e bună sau rea în ființa ei, acest aspect depinde de fiecare societate care o trăiește și care învață progresiv să o accepte.

Multiculturalismul face referire binentelses la diferite politici :antidiscriminatorii, identitate, comunicare. O societate democratica trebuie sa ii trateze, in prinicipiu pe toti membrii sai in baza acestor politici nediscriminatori. Se vorbeste in sec xxl despre globalizare insa in realitate nimeni nu isi doreste acesr lucru. Multiculturalitatea permite unitatea prin diversitate.

2.2 Targu Mures versus Cluj Napoca

“Targu Mures unul dintre frumoasele si infloritoarele orase ale patriei centru de judet, este asezat in lunca Muresului , la 24◦36 longitudine estica si 46◦33’ latitudine nordica , pe cursul superior al raului Mures, orasul fiind dezvoltat in stanga luncii”“Suprafata municipiului este de 3424 hectare”

Situat pe cusul superior al Muresului, care paraseste defileul ce despica in doua zona montana a Ghurghiului si Calimani facandu-si cale spre zonele colinare ale Campiei Transilvane, municipiul Targu Mures este o asezare cu traditii seculare ajunsa la un remarcabil nivel de civilizatie si dezvoltare Resedinta de astazi a a judetului Mures , Targu Mures dispune de importante cai de comunicatie: cale ferata care face legatura intre Razboieni si Deda , drumul european Oradea – Bucuresti ( DN 15), Reghin Bistrita (DN 15 A), Sovata – Odorheiul Secuiesc – Miercurea Ciuc (DN 13A), Reghin – Apahida – Cluj (DN 16), Tarnaveni – Medias – Sibiu (DN14)”

“Târgu Mureș, mai demult Mureș-Oșorhei, Oșorheiu, Târgul Mureșului este reședința și cel mai mare municipiu al județului Mureș, se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureș, Cristești, Livezeni, Sântana de Mureș și Sâncraiu de Mureș. De-a lungul timpului a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație al Ținutului Secuiesc. Târgu Mureș a fost reședința Scaunului Mureș, Comitatului Mureș-Turda, apoi a Regiunii Mureș, a Regiunii Autonome Maghiare, a Regiunii Mureș-Autonome Maghiare iar în prezent este reședința județului Mureș și centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș, care cuprinde încă douăsprezece localități în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și amenajării de locuințe și locuri de recreere, al atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării mai bune a proiectelor de mediu și infrastructură. Ca mărime,orașul este al șaisprezecelea din România și al șaselea din Transilvania. Aici trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România.”

‘’Municipiul Tîrgu Mureș are o zonă periurbană care cuprinde orașul Ungheni și 13 comune, întinzându-se pe o suprafață de aproximativ 678,40 de km².
Așa cum îi spune și numele, Muncipiul Tîrgu Mureș s-a dezvoltat ca un târg, această caracteristică fiind determinată de amplasarea orașului la intersecția unor importante trasee comerciale. În prima jumătate a secolului XVI se remarcă între orașele înfloritoare din Transilvania ca un important centru al producției meșteșugărești și al schimburilor comerciale.

‘’ Numele unguresc al orasului este Marosvasrhey este mentionat pentru prima oara in 1300, Targu Mures a evoluat dintr-un targ oarecare intr-un oras-garnizoana administrart de secui, al carui rol era de a apara granitele Transilvaniei pentru regele Ungariei. In secolul XVIII-lea a devenit important centru de invatamant’’.

“Municipiul Târgu Mureș este așezat pe terasele râului Mureș. Dintre toate acestea Platoul Cornești este cea mai înaltă cotă a orașului fiind situat la 488 m deasupra Mării Negre și la 197 m deasupra localității. Astfel teritoriul se caracterizează printr-un relief colinar fragmentat de văi largi și dealuri înalte. În mod tradițional geneza orașului istoric a avut loc pe terasele mai joase, apoi din motive agroalimentare au devenit cultivate pământuile din dealuri. În perioada postbelică, când au fost începute construcțiile cartierelor, autoritățile au preferat terasele mai înalte. Decizia lor a fost bună, fapt demonstrat de inundația giantică din mai 1970, când au fost precipitații de 100-120 mm în Munțiile Călimani, Gurghiu și Harghita încă acoperită de zăpadă.”

Simbolurile orașului

Actuala stemă a municipiului Târgu Mureș a fost adoptată de Guvernul României în 9 iunie 2000 cu numărul 486. Luarea deciziei a fost făcută după ce majoritatea consilierilor locali au decis reîntoarcerea la valorile istorice după o lungă perioadă a comunismului în care tot ce era vechi a devenit neglijat.

Stema orașului este compus dintr-un scut în care, pe câmp albastru, un braț drept armat din argint ține transversal spre colțul stâng superior al scutului o spadă din argint, cu mânerul și garda din aur, străpungând un cap natural de urs, iar în colțul din dreapta sus se află o balanță din aur cu talgerele în echilibru. Scutul este timbrat de o coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate care a fost folosit încă în perioada interbelică.

Elementele folosite au o conotație simbolică. Brațul armat cu spadă din argint străpungând un cap natural de urs simbolizează lupta pentru apărare, eroism, vitejie și sacrificiu pentru cauza nobilă. Astfel stema face aluzie la faptul că orașul cu Cetatea Medievală a avut un rol important în istoria Ținutului Secuiesc, iar luptele sub zidurile cetății n-au sfârșit în fiecare dată cu succese. Între anii 1602-1603 trupele lui Basta au cucerit orașul și au dat foc atât caselor oamenilor, cât și Bisericii Reformate. Balanța din aur cu talgerele în echilibru reprezintă rolul pe care l-au avut unele instituții, cum ar fi Tabula Regia, prima dată în sistemul judiciar din Scaunul Mureș, apoi cel din Transilvania. Coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate simbolizează rangul de reședință de municipiu.

Cluj Napoca

“Cluj-Napoca În trecut a fost reședința Comitatului Cluj și una dintre capitalele istorice ale Transilvaniei. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orașului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificația de „închis” în latină și se referă la dealurile care înconjoară orașul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienței numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munți» sau din clusa «stăvilar, baraj»).Alte denumiri frecvente ale orașului sunt cea maghiară și cea germană, Kolozsvár și, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918.”

“Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Prima atestare documentară a unei așezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menționat aici una dintre cele mai însemnate localități din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, și constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcția unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus.”

”Asezat la incrucisarea unor drumuri de interes national si international, municipiul Cluj-Napoca a constituit in permanenta un centru de atractie turistica, atat datorita monumentelor apartinand trecutului istoric, cat si bogatei activitati cultural-stiintifice favorizata de inestimabile valori gazduite in muzee si biblioteci de rezonanta nationala, de existenta teatrelor dramatice si lirice, cu larga audienta si pe plan international si nu in ultimul rand de existenta Gradinii Botanice – asezamant de notorietate europeana, in incinta careia se afla si un valoros muzeu botanic. “

Conform http://ziuadecj.realitatea.net în 2016 se împlinesc 700 de ani de când Clujul a primit privilegiul de oraș, printr-un decret dat de Carol Robert al Ungariei, în 20 august 1316.În 2017 se împlinesc 1900 de ani de când Napoca a fost ridicat la rangul de oraș.

Stemă

”Stema Clujului înfățișează o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului juridic de oraș liber. Această stemă a fost folosită, cu unele variațiuni, din anul 1369 până în 1999. Începând cu anul 1999 primăria orașului a introdus o nouă stemă pe actele oficiale. În urma unui concurs desfășurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al orașului, realizată de o elevă de liceu. Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, sub care este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de, motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare. În cursul anului 2014 legislativul local urma să adopte o hotărâre de reintrare în legalitate cu privire la stema orașului, hotărâre blocată de primarul Emil Boc.”

2.2 Obiective turistice, cultural – antropice in Targu Mures versus Cluj-Napoca

(Tabel.1)

“În România sunt foarte multe orașe cu secrete turistice demne de descoperit. Dintre acestea, atat Târgu Mureș cat si Cluj Napoca surprind prin frumusețea clădirilor și ospitalitatea deosebită a localnicilor.”

Valoarea oraselor din punct de vedere cultural istoric este data de numarul mare de obiectve culturale.

Referitor la resursele oarsului Targu Mures, acestea pot fi exploatate si prelucrate astfel incat interesul pe plan cultural sa fie prezent in randul cetatenilor si mai apoi in randul turistilor care viziteaza orasul. Targu Mures-ul reprezinta un fost centru cultural al Tinutului Secuiesc, ceea ce ii ofera posibilitatea de a devenii, pe viitor, Capitala Culturala a Uniunii Europene, avand multe de oferit in randul vizitatorilor. Din punct de vedere al evenimentelor culturale si artistice (prezentate si in Tabelul.2 ) este mai putin favorizat decat Cluj Napoca , datorita infrastructurii si lipsei de promovare si exploatare a resurselor care ar putea oferii succesul orasului in a devenii un punct turistic important din zona Transilvaniei si de ce nu din Europa.

In ceea ce priveste resedinta Clujului putem observa numarul mare de obiective turistice. Cluj-Napoca are o multitudine de atractii turistice si monumente, statui, muzee, teatre , dar si universitati renumite, facand din Cluj Napoc unul di cele mai importante centre universitare. Datorita infrastucturi si renumelui pe care si la creat de lungul timpului, Cluj Napoca este un important centru culturala. Din punc de vedere al obiectivelor( prezentete in tabelu ) orasul se poate lauda cu un numar mare de muzee, palate, monumente si statui din Transilvania. Oras plin de istorie, cu un patrimoniu cultural variabil este un important punc t turistic, reusind sa aduca 30000 de turisti

“Potrivit datelor prezentate de Direcția Județeană de Statistică, în perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2015, în județul Cluj au fost cazați 428.239 turiști, din care 88.368 turiști străini, reprezentând 20,6% din totalul turiștilor.

La nivelul județului Cluj, comparativ cu luna decembrie 2014, numărul turiștilor străini a crescut cu 20,1%. Cei mai mulți turiști străini provin din: Ungaria (14873), Germania (9555), Italia (9293), Franța (6344), Polonia (5183). Conform aceleeași surse, la nivelul municipiului Cluj-Napoca s-au cazat anul trecut 319.220 de turiști, în creștere cu 21,57 % față de anul 2014, când s-au înregistrat 262.572 de turiști. Este pentru prima dată când numărul turiștilor din municipiul Cluj-Napoca depășește 300.000 pe an iar în județ 400.000 pe an. 74,54 la sută din totalul turiștilor din județ au venit în municipiul Cluj-Napoca.”

”Municipiul Cluj-Napoca se afla in partea centrala a Transilvaniei. Se intinde pe o suprafata de 179,5 kmp. inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu naltimi intre 500 si 700 m, aspectul lui imbraca forma unei adevarate cetati. Municipiul este situat in centrul judetului Cluj, fiind resedinta acestuia.

Asezat la incrucisarea unor drumuri de interes national si international, municipiul Cluj-Napoca a constituit in permanenta un centru de atractie turistica, atat datorita monumentelor apartinand trecutului istoric, cat si bogatei activitati cultural-stiintifice favorizata de inestimabile valori gazduite in muzee si biblioteci de rezonanta nationala, de existenta teatrelor dramatice si lirice, cu larga audienta si pe plan international si nu in ultimul rand de existenta Gradinii Botanice – asezamant de notorietate europeana, in incinta careia se afla si un valoros muzeu botanic. “

’Municipiul Tîrgu Mureș are o zonă periurbană care cuprinde orașul Ungheni și 13 comune, întinzându-se pe o suprafață de aproximativ 678,40 de km².
Așa cum îi spune și numele, Muncipiul Tîrgu Mureș s-a dezvoltat ca un târg, această caracteristică fiind determinată de amplasarea orașului la intersecția unor importante trasee comerciale. În prima jumătate a secolului XVI se remarcă între orașele înfloritoare din Transilvania ca un important centru al producției meșteșugărești și al schimburilor comerciale.

‘’ Numele unguresc al orasului este Marosvasrhey este mentionat pentru prima oara in 1300, Targu Mures a evoluat dintr-un targ oarecare intr-un oras-garnizoana administrart de secui, al carui rol era de a apara granitele Transilvaniei pentru regele Ungariei. In secolul XVIII-lea a devenit important centru de invatamant’’

”Municipiul Tîrgu Mureș este atractiv și din punct de vedere al cadrului natural, fiind reședința unui județ în care aproape o treime din suprafața sa este acoperită cu păduri. Orașul însuși este înconjurat de păduri, dintre care o parte însemnată se află pe teritoriul său administrativ. Un alt element de cadru natural este Mureșul definitoriu pentru Tîrgu Mureș, râul de care este legată însăși identitatea orașului prin numele pe care îl dă acestuia și prin rolul determinant pe care l-a jucat în configurarea formei actuale a orașului.
Așa cum s-a amintit mai sus, spațiul urban tîrgumureșean este deținătorul unui patrimoniu arhitectural variat, uriștii putând vizita monumente din perioada medievală, renascentistă, barocă, și în special din perioada „Art Nouveau”. Dintre acestea amintim ansamblul urban „Piața Trandafirilor” care este considerată o „emblemă” a orașului, fiind însușită ca atare de locuitori și vizitatori, Cetatea Medievală, Piața Teatrului, Palatul Culturii, ansamblul „art nouveau” al Primăriei, Biblioteca Teleki-Bolyai, Tabla Regească. Orașul are o tradiție și în ceea ce privește furnizarea de servicii de agrement, deținând două zone de agrement foarte îndrăgite de localnici și de turiști: Complexul de Agrement Mureșul supranumit „Weekend” – loc de plajă și baie, și Platoul Cornești unde, în interiorul unei păduri bogate sunt amenajate un loc modern de joacă pentru copii, Gradina Zoo – a doua ca mărime din țară, piste de biciclete și trasee pentru alergat și plimbat prin pădure. În plus față de aceste baze de agrement mai amintim și Hipodromul pentru turismul hipic și Aeroclubul Român care asigură condiții optime pentru zboruri cu aparate ultra- ușoare (sporturi extreme).”

2.4 Agenda culturala a evenimentelor si festivalurilor cu traditie din Tg.Mures versus Cluj-Napoca

Una din modalitatil de atragere a turistilor este organizare diferitelor activitati culturale. Aceste activitati, pe langa obictvele turistice reusesc sa atraga cu fiecare ocazie un numar tot mai mare de la eveniment la eveniment. Fie ca sunt festivaluri, concerte sau orice tip de activitate, acestea reusesc sa aduc impreun interpreti nationali dar si de talie internationala.

Atat Cluj Napoca cat si Targu mures se bucura in fiecare an de un numar mare de evenimente culturale dar si de festivaluri. In ceea ce urmeaza v-om putea observa ponderea mai mare a festivalurilor in Targu Mures, Cluj Napoca neaxiandu-se asa tar pe acest tip de activitate. Nu putem spune ca in Cluj Napoca nu avem festivaluri, dar acest oras are o gama mai diversificata de activitati. Orase Transilvanene, importante centre universitatre, Cluja Napoca si Targu Mures, gazduiesc o serie de activitati culturale si festivaluri suba acelas nume, celebrand diverse tematici, festivaluri de muzica, film sau teatru.

In cele ce urmeaza, voi prezenta cele mai importante evenimente mondene si culturale care au avut loc, dar si cele care vor avea loc atat in Cluj Napoca cat si in Targu Mures in 2016. In afara de evenimentele prezentate de mine, in aceste orase se mai organizeaza si party-uri si evenimente mondene organizate de cluburile, pub-urile si terasele din Cluj Napoca si Targu Mures precum si diferite manifestari.

Gazduirea a cat mai multor evenimente, festivaluri culturale anuale, de importanta regionala, dau viata orasului, reusind sa aduca oameni din toate partile.

(Tabel.2)

In ceea ce priveste resedinta judetului Cluj,

(Tabel.3 )

Prelucrare personala. Sursa datelor: http://www.vinsieu.ro

Atat Targu Mures cat si Cluj Napoca au un program comlex dar si variat, abundenta de festivaluri si evenimente cultural artistice (Tabelul2 si 3) avand o programa consistenta si bine stabilita, realizata cu scopul promovarii turistice si crearii unei imagini.

Abordarea comparativa din punct de vedere cultural dintre cele doua orase Targu Mures si Cluj Napoca conform “vinsieu.com” reiese faptu ca in Cluj Napoca putem lua parte la o gama mai mare de festivaluri si evenimente cultural artistice (Tabelul ) avand o programa consistenta si bine stabilita, realizata cu scopul promovarii turistice si crearii unei imagini si fatade demne de o Capitala Culturala a Uniunii Europene.

Referitor la resursele oarsului Targu Mures, acestea pot fi exploatate si prelucrate astfel incat interesul pe plan cultural sa fie prezent in randul cetatenilor si mai apoi in randul turistilor care viziteaza orasul. Targu Mures-ul reprezinta un fost centru cultural al Tinutului Secuiesc, ceea ce ii ofera posibilitatea de a devenii, pe viitor, Capitala Culturala a Uniunii Europene, avand multe de oferit in randul vizitatorilor. Din punct de vedere al evenimentelor culturale si artistice (prezentate si in Tabelul ) este mai putin favorizat decat Sibiul, datorita infrastructurii si lipsei de promovare si exploatare a resurselor care ar putea oferii succesul orasului in a devenii un punct turistic important din zona Transilvaniei si de ce nu din Europa.

Judetul Cluj gazduiesti anual, unu din cele mai mari festivaluri “Electric Castle se diferentiaza de celelalte festivaluri din Romania prin concertele sale care se desfasoara pe scenele din interiorul si din exteriorul unui castel. Scopul noului concept lansat de Electric Castle este sa ofere tinerilor o experienta diferita prin interactiunea lor cu muzica electronica.”

Indiferent ca e soare sau ninge, cljeni si mureseni nu se dau inapoi de la activitatile culturale, avand in fiecare luna evenimente si activitati. Orase vecine, Cluj Napoca si Targu Mures organizeaza anual activitati similare, celebrand zilele orasului si zile bibliotec, culuri, carti dar si activitati ocazionate de sarbatorile religiaose, cum ar fi spectacole de Craciun, targurile de Craciun organizate in aproape toate orasele.

CAPITOLUL 3. ABORDARE COMPARATIVA A INFRASTRUCTURII DE CAZARE DINTRE TG.MURES SI CLUJ-NAPOCA – ÎN CONTEXTUL COMPETITIEI EUROPENE LEGATE DE ATRAGEREA TURISTITILOR

3.1 Infrastuctura de cazare din hotaluri in Tg.Mures si Cluj Napoca

Conform www.cluj.insse.ro In judetul Cluj gasim 206 Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, aceste find impartite in hoteluri, hanuri si moteluri, cabane turistice, campinguri, vile turistice, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, hoteluri apartament, hosteluri si popasuri turistice.Structurile favorizate de turisti sunt hotelurile si pensiunil.

În prezent, capacitatea de cazare în unitățile hoteliere înregistrate în orașul Tîrgu Mureș este de 2.340 de locuri

Prelucrare personala. Sursa datelor: http://www.booking.com (Tabel.4)

Targu Mures organizeza anual atat pentru elevi dar nu numai, numeroase tabere,180 de locuri ii asteapta pe cei doritori sa ia parte la o aventura de neuitat in cadrul taberelor detinute de oras.Find turist in Targu Mures, cazrea nu este o problema, cu un numar de 1564 de locuri de cazare, orasul dispune de hoteluri clasate de la 1 la 4 stele, chir si 5 in aproierea orasului. Ne fiind o zona nedescoperita inca, preturile sunt relativ mici, oferind oricui posibilitatea de a se caza si a se bucura de frumusetile orasului.

Cat despre pensiuni, o alta varianta favorabila, le este la dispozitia turristilor, cu un numa de aproape 600 de locuri, pensiunile situate in acest oras, sunt o solutie si o varianta folosita de multi dintre turisti care trec prin acest oras.

Lista structurilor de cazare de tip hotel situate in Cluj Napoca.

Prelucrare personala. Sursa datelor: http://www.booking.com (Tabel.5)

Cluj Napoca detine toate tipurile de hoteluri, incepand de la 1 stea pana la 5 stele, predominante fiind cele de 3 stele.Cu o structura de cazare foarte mare si diversificata, in Cluj Napoca peste 58% din structurile de cazre de tip hotel sunt cele de 3stele , urmand cele de 4 stele avand o proportie de aproximativ 27% , urmand cele de 2 stele fiind int-un procent de 7%% . 5% din totalul structurilor hoteliere este reprezentata de hotelurile de 5stele, iar in procent de 3% sunt cele de 1 stea. Statisticile arata numarul mare de hoteluri de 3 stele este datorat numarului crescut de cerei din acest tip

(Tabel.6)

Prelucrare personala. Sursa datelor: http://www.booking.com

Dupa cum se poate observa si in tabelul numarul 6 , date conform ww.booking.com, rezula faptul ca in Targu Mures gasim hoteluri cu 1stea, 3 stele si 4 stele,si chiar5 stele Mjoritare in acst oras cu o proportie de 54% din totalul hotelurilor din Targu Mures sunt cele de 4 stele. Urmatoarele clasate find hotelurile de 3 stele avand un procent de 31% . 7,5% din totalul hoteluilor din aceasta resedinta sunt cele de 1 stea si 5stele.In Targu Mures predomina hotelurile de 4 stele , avand o clientela mai selectiva, turisti, persoanele care vin in acest oras au manifestat o cere mai ridicata pentru hotelurile de 4 stele, facand investitori sa creasca numarul cazarilor de 4 stele, ele find prdominante in acest ora. Turisti pot profita de minunatele dar si luxoaxele hoteluri, avand in incinta lor piscinisi spauri atat pentru clienti hoteluriloror dar si pentru cei doritori, avand accs si oameni care nu sunt cazati in acele complexe.

Conform datelor de mai sus putem observa numarul favorabil de structuti de cazare detinute de Cluj Napoca, avand un numa foarte mare de hotelori comparativ cu Targu Mures. Pe langa faptu ca detine un nmar mare de hoteluri, Cluj Napoca,detine si toate cele 5 tipuri prevazute in clasificarea hoteliera din tara noastra, avand o gama mare, comparativ cu Targu Mures care detine si el o gama destul de mare, dar totu ne detinand hoteluri de 2 stele. Raportand marime orasuluisi numarul de persoane care ajung pe teritoriu acestor orase, Targu Mures are un procent mai mare de structuri de cazre de tip hotel 4 stele compaativ Cluj Napoca, unde predomina hotelurile de 3 stele.

Din aceasta diagrama se poate observa diferenta mare de structuri de cazare de tip hoteluri din Cluj Napoca. Targu Mures detine un procent de 20% comparativ cu orasul din judetul vecin

3.2 Infrastuctura de cazare din alte srtucturi de primire a turistilor cu functiunea de cazare din Tg.Mures si Cluj-Napoca

Structuri de primire de tip pensiuni din Cluj Napoca

Prelucrare personala. Sursa datelor: http://www.booking.com (Tabel.7)

In tabelul numarul, sunt prezentate structuril de primire de tip pensiuni din Cluj Napoca, de unde putem observa ca acest oras detine un numar de 23 de pensiuni avand toate cele 5 tipuri de clasificari de 3 si 4 stele

Prelucrare personala. Sursa datelor: http://www.booking.com (Tabel.8)

Tabelul numarul 8 , evidentiaza pansiunile aflate pe raza municipiului Targu Mures, conform www.booking.com. Pensiunile turistice din acest oras sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazarein medie 13 camere, totalizând maximum 60 locuri, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condiții de pregătire și de servire a mesei. IN Targu Mures exista un numar de 17 pensiuni, existand planuri si lucrari in desfasurare.Gradul de clasare regasit la pensiunile dim Targu Mures este de 3- 4 stele.

Cu un procent nu foate mare fata de Targu Mures,doar 8% ,Cluj Napoca, reuseste ca si la acest capitol sa fie fruntas.

3.3 Innoptari pe tipuri de stucturi de primirea a turistilor cu functiunea de cazare in Tg.Mures si Cluj –Napoca

Innoptari pe tipuri de stucturi de primirea a turistilor cu functiunea de cazare in Tg.Mures si Cluj –Napoca pensiuni si hoteluri. (Tabel.9)

Din aceste inforati de pe www.INSSE.ro observam o crestere numarului a innoptarilor in pensiuni si hoteluri din Cluj Napoca si Targu Mures. Cele mai multe inoptari in aceste structuri se inregistreaza in anul 2015 in Cluj Napoca, 573539 de persoane au folosit acesete structuri de cazare. Numarul cel mai mic din aceast interval de timp se inregistreaza in Targu Mures . Un numar de doar 215462 de persoane au optata pentru pensiunile si hotelurile din Targu Mures.

Grafic innoptari pe tipuri de stucturi de primirea a turistilor cu functiunea de cazare in Cluj –Napoca pensiuni si hoteluri

Conform graficului numarul persoanelor inregistrate in pensiunile si hotelurile din Cluj Napoca este in crestere, ajungand in anul 2015 la 573539 de persoane care au innoptat in structurile orasului.

Grafic innoptari pe tipuri de stucturi de primirea a turistilor cu functiunea de cazare in Tg.Mures pensiuni si hoteluri

Perioada pe care s-a realizat acesta diagrama este 2013 – 2015, in acest timp s-a inregistrat o crestere continua a nuarului de persoane cazate in Targu Mures in pensiunile si hotelurile orasului. De la 215462 in 2013 numarul innoptarilor in aceste unitati a crescut la 280095.

Hoteluri

Innoptari pe tipuri de stucturi de primirea a turistilor cu functiunea de cazare in Tg.Mures si Cluj Napoca hoteluri, perioada 2013 2015

(Tabe.10)

Conform statisticelor furnizate de cei de la INSSE cu trecerea anilor, numarul inoptarilor in Cluj Napoca a crescut vizibil. Aceasta cercetare este realizata pe o perioada de 3 ani, din aceasta putem observa cum de la 38293 de turisti cazati inanul 2013in hotelurile din Cluj Napoca, numarul lor a ajuns in anul 2015 la 50419. Intre ani 2013 – 2014 cresterea nu a fos forte mare, aproximativ 16000 de turisti in plus fata de anul precedent. Diferenta mare s-a inregistrat intre ani 2014- 2015 unde putem obsera o crestere e105000 de persoane care au utilizat acest tip de structura in Cluj Napoca. Aceasta situtie pare sa fi una promitatoare si benefica orasului, care reusest sa adune un numa asa de mare de persone care sa folosesca structurile de cazare ale acestui oras.

Cat despre Targu Mures putem observa o crestere de la anul 2013 la anul 2015, o crestere de aproape 50000. Anul 2014 nu a fost un an la fel de bun ca 2013, realizanduse o scadere a persoanelor cazte in structurile hoteliere din Targu Mures. Situatia anului 2014 nu este una de speriat, deorece in anul 2015 numarul persoanelorc cazate in Targu Mures a crescut de la 164639 la 220979, fiind cea mai favorabila situatie inregistrata in Targu Mures.

Comparand sitatia celor doua orae, Napoca si Targu Mures putem observa urmatoarele. Cluj Napoca are o crestere constanta a numarulu de turisti, Targu Mures confrantandu-se cu o scadere in anul 2014. In anul 2015 ambele orase au inregistrat cresteri mari in raport cu ani anteriori. Orasul reprezentat prin culoarea albastra,Cluj Napoca are un numa mai mare de truisti fat ade cel rosu, adica Targu Mures. In Cluj Napoca in 2013 au fost cu aproape 200000 de mai multe persoane are au folosi acest tip de cazare. In anl 2014 sitautia a fost si mai nefavorabila, inregistranduse mai putimne persoare care au folosit hoteluri pentru a se caza in Targu Mures, 235118 este numarul de persoane i plus care au optat pentu cazre in Cluj Napoca.Chiar daca 2015 a fost un an benefic pentru ambele orase, cresterile nu au fost la felde mari, in targu Mure au fost dor 220979 de persoane cazate in hotelurile din oras, in comparatie cu orasul Cluj Napoca unde s-a inregistrat 504819 de persoane, diferenta find mai mare de 50%, respectiv 283840 de persoane in plus fata de Targu Mures.

Structurile de primirea a turistilor cu functiunea de cazare de tip pensiune

(Tabel.11)

Conform datelor preluate de la INSSE putem observa o crestere favorabila si continua a turistilor cazati in pensiunile din Cluj Napoca. Comparand anul 2013 cu 2014 avem o crester de 6433 de persoane care s-au cazat in pensiunile din acest oras. Daca analizam 2014 comparativ cu 2015 realiza ca si aceasta perioada a fost una favorabila, inregistrandu-se o crestere de la 52486 la 68720, difereta favorabila fiinde de 16234 de persoane cazte in structurile de tip pensiune din resedinta judetului Cluj

In urmatoarea diagrama putem obsera la fel o crestere a numarului de persoane cazate in pensiunile din Targu Mures. Diferenta dinte ani 2013- 2014 este de 3541 de persoane care au optat pentu o cazre de tip pensiune in acest oras. Diferenta mare se inregistreaza intre ani 2014 – 2015 unde numarul perosanelor cazte in Targu Mures a crescut de la 45930 la 59116, inregistrandu-se o difernta favorabila de 13186 de perosane.

Comparand numarul de perosane cazate in pensiunile din Targu Mures putem observa ca diferentele inregistrate nu sunt foarte mari. Anul 2013 a fost anul in cre diferente inregistrate au fost mai mici de 4000 de persoane. In anul 2014 In Cluj Napoca sau inregistrat 52486 de persoane cazate in pensiuni, iar in Targu Mures 45930, inregistrandu-se o difernta favorabila pentru orasul Cluj Napoca, difernta de 6556 de persoane cazte in pensiunile din Cluj Napoca. Tot o difernta favorabila sa inregistrat si in 2015 situatia prezentadu-se astfel, 68720 in Cluj Napoca, 59116 in Targu Mures,obtinandu-se o difernta de 9604 persoane cazate in Cluj Napoca.

CAPITOLUL 4. TRANSPORT DIN TG.MURES SI CLUJ-NAPOCA

4.1 Cai de acces catre Targu .Mures si Cluj Napoca

Infrastructura cailor de acces catre Cluj Napoca si Tg.Mures este bine reprezentata, astfel incat in afara cailor rutiere cele doua orase detin aeroporturi internationale, care fac legatura atat cu marile orase din Uniunea Europeana, cat si cu alte orase mari din tara. Tabelul 9 prezinta in forma structurata principalele modalitati de acces in cele doua orase.

4.1.1 Transportul rutier

Cluj Napoca – Pentru cei care călătoresc cu mașina personală sau autocarul, accesul în Cluj-Napoca se face pe Drumul European E60 (București – Oradea – Budapesta – Viena), care traversează orașul împreună cu DN1G Huedin – Zalău și DN16 Apahida – Reghin. Pentru turiștii care optează pentru transportul cu autocarul, autogara este în proximitatea centrului.

Târgu Mureș – E60 – Oradea – Cluj-Napoca – Tîrgu-Mures – Sighisoara – Brasov – Bucuresti – Constanta.

DN15 – Tîrgu-Mures – Reghin – Toplita – Borsec – Piatra Neamt – Buhusi – Bacau.

Municipiul Tîrgu-Mures beneficiaza de curse regulate de autobuz ce leaga municipiul de celelalte orase din judet: Sighisoara, Sovata, Reghin, Tîrnaveni, Ludus, Iernut, dar si de alte orase ale tarii, precum si de unele orase din Ungaria si Germania.

“Accesibilitate rutieră internațională

E60 Leagă România de țările membre ale Uniunii Europene

prin Ungaria, prin frontiera ungaro-română

Artand – Borș (Oradea – Cluj Napoca – Tîrgu Mureș – Brașov – București – Constanța).

E60 traversează România, Ungaria, Austria, Germania, Elveția și Franța.

e578 (DN15a):

Cale secundară a transporturilor rutiere din Europa, aflată în totalitate pe teritoriul României, asigurând legătura dintre drumurile europene: E58, E60 și E574. Sectorul de drum european din județul Mureș asigură legătura între orașele:Reghin, Gheorgheni, Miercurea Ciuc Și Sfântu Gheorghe.

Autostrada A3 – Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi din România a realizat licitația pentru Autostrada Tîrgu Mureș – Câmpia Turzii, care va avea o ieșire pe Aeroportul Internațional „Transilvania”. Termenul de finalizare a Autostrăzii este 2016, ceea ce înseamnă legarea județului Mureș la o rețea de infrastructură rapidă de tip european.”

4.1.2 Transportul aerian

Cluj Napoca – Pentru cei din străinatate sau cei care nu au răbdare să petreacă un timp îndelungat pe drum, Cluj-Napoca pune la dispoziție un aeroport internațional aflat în partea Estică a orașului, la doar 6 kilometri de centrul istoric.

“Începuturile aviației civile la Cluj-Napoca datează în urmă cu 83 de ani, în 1932, când de pe aerodromul militar Someșeni au început să fie operate curse destinate transportului de pasageri. După o perioadă de înflorire în anii interbelici, aeroportul din Cluj a fost distrus la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, în anul 1944. Reconstruit ulterior, dezvoltat în etape succesive, aeroportul clujean este astăzi un vector important în dezvoltarea economică a regiunii. Regia Autonomă Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj, aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj începând cu anul 1997, este al doilea aeroport al țării și primul aeroport regional din România.

Județul Cluj numără aproximativ 700.000 locuitori. Din acest punct de vedere, aeroportul din Cluj-Napoca poate fi comparat cu aeroporturile din orașele europene Geneva și Stuttgart, care înregistrează anual 12 milioane, respectiv 9 milioane de pasageri. În 2013, pentru al treilea an, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj a atins numărul de 1.000.000 de pasageri. În acest moment, aeroportul clujean este pe locul 2 în România din punctul de vedere al numărului de pasageri, după C. N. Aeroporturi București. Pe o rază de 170 km în jurul orașului locuiesc aproximativ 3 milioane de potențiali pasageri, a căror deservire reprezintă o preocupare fundamentală pentru aeroportul clujean.”

Targu Mures – Aeroportul International Targu Mures sustine curse regulate din si in Italia, Germania, Spania, Ungaria, Statele Regatului Unit si Franta, precum si marile aeroporturi din tara.” Pozitionarea geografica extrem de favorabila a Aeroportului “Transilvania” Tîrgu Mures atât pe plan intern cât si fata de principalele capitale din regiune – Belgrad, Budapesta, Bucuresti si Chisinau – este una dintre principalele sale avantaje

Aria de deservire (catchment area) cuprinde judetele Mures, Harghita, Covasna, partial Bistrita, Brasov, Suceava si Sibiu cu o populatie de aproximativ 2,7 milioane de locuitori. Zona deservita se întinde la o distanta de aproximativ 90 minute de condus de localitatile Miercurea Ciuc, Brasov, Alba Iulia si Bistrita.

Aeroportul International “Transilvania” Tîrgu Mures are o amplasare naturala favorabila în apropierea caii ferate Deda-Razboieni, a Soselei E60 Bucuresti-Budapesta si a viitoarei Autostrazi Transilvania.

Certificat ca si aeroport international în anul 2012 Aeroportul din Tîrgu Mures ofera servicii aeroportuare complete la standarde ridicate de calitate si la preturi avantajoase pentru a-si confirma pozitia de aeroport low-cost reprezentativ pentru întreaga Transilvania.” Aeroportul din Tîrgu Mures poarta denumirea Transilvania, o marca recunoscuta atât pe plan intern cât si international pentru frumusetea peisajelor sale si bogatia culturala pe care o ofera.

4.1.3 Transportul feroviar

Cluj Napoca – Pentru cei care nu au mașină personală sau pur și simplu nu vor să folosească automobilul în concediu, municipiul Cluj-Napoca dispune de transport feroviar, în gară ajungând 22 de trenuri de toate tipurile care fac legătura cu principalele orașe ale României

Targu Mures Linia 405 Razboieni – Tîrgu-Mures – Deda, cu legaturi directe din Razboieni (magistrala 300) catre Oradea, Huedin, Cluj-Napoca, Teius, Medias, Sighisoara, Brasov, Ploiesti, Bucuresti si din Deda (magistrala 400) la Satu-Mare, Baia Mare, Dej, Toplita, Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Sfântu Gh eorghe, Brasov, Ploiesti, Bucuresti.

”Există și două trenuri internaționale,pe ruta Tîrgu mureș – Budapesta (ady endre)operate de către Magyar Államvasútak (MÁV).

Orașul are trei gări:

Gara Mare asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe mari din România, prin linii Intercity. Gara de Nord(sau Gara Mică) și Gara de Sud,care este de fapt și gara localității Cristeșt.”

Distanța față de principalele orașe din România

Cluj Napoca – Alba Iulia: 161 kilometri;

Cluj Napoca – Alexandria: 389 kilometri;

Cluj Napoca – București: 426 kilometri;

Cluj Napoca – Constanța: 644 kilometri;

Cluj Napoca – Oradea: 147 kilometri;

Cluj Napoca – Brașov: 264 kilometri;

Cluj Napoca – Craiova: 374 kilometri;

Cluj Napoca – Iași: 390 kilometri;

Cluj Napoca – Sibiu: 163 kilometri

Cluj Napoca – Timișoara: 316 kilometri

Tagu Mures

Târgu Mureș – Alba Iulia: 116 km;

Târgu Mureș – Baia Mare: 219 km;

Târgu Mureș – Băile Herculane: 344 km;

Târgu Mureș – București: 330 km;

Târgu Mureș – Brașov: 168 km;

Târgu Mureș – Timișoara: 327 km

Târgu Mureș – Constanța: 548 km

Distanța față de capitale europene

Cluj Napoca – Amsterdam,Olanda: 1808 km

Cluj Napoca – Berlin, Germania 1286 km

Cluj Napoca – Budapesta, Ungaria: 547 km

Cluj Napoca – Sofia, Bulgaria: 464 km

Cluj Napoca – Paris, Franța: 1941km

Cluj Napoca – Roma, Italia: 1624km

Tg. Mureș – Amsterdam,Olanda: 1911 km

Târgu Mureș – Berlin, Germania 1389 km

Târgu Mureș – Budapesta, Ungaria: 562 km

Târgu Mureș – Sofia, Bulgaria: 575 km

Târgu Mureș – Paris, Franța: 2018 km

Târgu Mureș – Roma, Italia: 1752 km

4.2 Abordare comparative a Transportului local din Tg.Mures si Cluj Napoca

Indiferent de motivatia de calatorie, orice turist trebuie sa poata accesa facilitatile de transport in comun de care fiecare oras turistic dispune.

In ceea ce priveste analiza infrastructurii de transport local (prezentata sintetic si in tabelul 10), din cele doua orase am constatat ca, in Targu Mures comparativ cu Cluj Napoca, tariful practicat la transportul in comun este mai mare cu 25%(0.5 bani); tariful/cursa fiind 2 lei in Targu Mures, iar in Cluj Napoca 1,5 lei/cursa.

Infrastructura transport local

(Tabel.12)

Pentru turistii care calatoresc cu propriile mijloace de transport o informatie importanta este legata de tarifele de parcare practicate de cele doua munincipalitati. In acest sens, pe baza documentarii realizate am constatat ca este mult mai scump a parca in Targu Mures in comparatie cu Sibiu. O astfel de informatie consideram ca este necesar a fi cunoscuta de potentialii turistii pentru a-si dimensiona corect bugetul de vacanta. O varianta de transport local poate fi si calatoria cu taxiul, mai ales ca fiecare din cele doua orase analizate dispune de obiective turistice localizate in afara zonei centrale a orasului. Referitor la tarifele practicate de firmele de taximetrie s-a constatat ca nu exista diferente semnificative.

Concluzie

Se mai poate spune foarte multe la tema data, deore ce acest titlu este unu de importanta foarte mare atat pentru tara cat si pentru fiecare cetatian, mai ales cand orasul in care traiesti are sansa de a obtine acest titlu.

În cadrul primului capitol am aflat in ce consta acest proiect. Acest statut pe care unele orașe le primesc nu se referea la o activitate său un festival cultural anume, titlul de Capitală Europeană a Culturii se referă în primul rând la rolul culturii în viața unui oraș și modalitatea sustenabilă în care aceasta poate contribui la prosperitatea cetățenilor și a orașului.Proiectul a luat fiinta in anul 1985 la initiativa Greciei, ei avand primult oras capitala culturala.Anul 2007 a fost anul de glorie pentru Romania reusid ca in acest anu datorita orasului Sibiu sa obtina titlu de Capicala Cultural Europeana.In anul 2015 Romania a intrat in competitie cu 14 orase, in urma evaluărilor, pe lista scurtă a orașelor preselectate se regăsesc Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Cluj Napoca este unul din orasele desemnate sa ne reprezinte in 2021. El este a fost ales pentru a face o imagine buna Romaniei, si as arata potentialul, aratand ca Transilvania duce mai departe tradiitile si cultura de mii de ani. Europa a avut un numar de 54 de Capitale Culturale Europene, in 2000 avand 7 orase cu acesta titlu.

În cadrul capitolului doi m-am oprit asupra multiculturalitati, in România trăiesc alături de comunitățile de români diferite alte comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice.

Multiculturalitatea în Transilvania însemna de fapt conviețuirea celor trei etnii dominante în Transilvania: românii, maghiarii și germanii (sașii).Unul din subcapitolele acesti capitol se refre la obictivele turistic culturale ale oraselor Cluj Napoca si Targu Mures. În România sunt foarte multe orașe cu secrete turistice demne de descoperit. Dintre acestea, atat Târgu Mureș cat si Cluj Napoca surprind prin frumusețea clădirilor și ospitalitatea deosebită a localnicilor.

Atat Targu Mures cat si Cluj Napoca au un program comlex dar si variat, abundenta de festivaluri si evenimente cultural artistice, avand o programa consistenta si bine stabilita,

In afara de evenimentele prezentate de mine, in aceste orase se mai organizeaza si party-uri si evenimente mondene organizate de cluburile, pub-urile si terasele din Cluj Napoca si Targu Mures precum si diferite manifestari.

Capitolul 3 este deedicat infrastructurilor de cazare din Cluj Napoca si Targu Mures. Conform datelor putem observa numarul favorabil de structuti de cazare detinute de Cluj Napoca, avand un numa foarte mare de hotelori comparativ cu Targu Mures. Abordarea comparativa a capacității de cazare din cele doua orase, scoate in evidentă existenta unei game diversificate de structuri de cazare turistice. Stimularea investițiilor private in acest domeniu poate fi realizată doar pe masură ce, aceste cetati medievale vor deveni un „must have” pe agenda turistică a europenilor, și nu numai. Un astfel de deziderat ar putea deveni realitate, ținând cont că se poate gestiona o valorificare eficientă a obiectivelor turistice, culturale si istorice de care dispun cele doua orase.

.Si in ceea e priveste structurile de cazre de tip pensiune, cu un procent nu foate mare fata de Targu Mures,doar 8% ,Cluj Napoca, reuseste ca si la acest capitol sa fie fruntas.La capitolul innoptari in aceste structuri cele mai multe inoptari in aceste structuri se inregistreaza in anul 2015 in Cluj Napoca, 573539 de persoane au folosit acesete structuri de cazare. Numarul cel mai mic din aceast interval de timp se inregistreaza in Targu Mures . Un numar de doar 215462 de persoane au optata pentru pensiunile si hotelurile din Targu Mures.

Acest ultim capitol l-am structurat in 2 subcapitole, urmarind caile de acces ale oraselor Cluj Napoc si Targu Mures. Din acest capitol putem observa ca ambele orase detin o infrastructrura foarte buna, avand legaturi foarte bune atat cu orasle din tara dar si cele din afara tari. Ambele orase avand cate un aeroport care face mai usoara legatura cu intreaba lume. Pentru turistii care calatoresc cu propriile mijloace de transport o informatie importanta este legata de tarifele de parcare practicate de cele doua munincipalitati. In acest sens, pe baza documentarii realizate am constatat ca este mult mai scump a parca in Targu Mures in comparatie cu Sibiu. O astfel de informatie consideram ca este necesar a fi cunoscuta de potentialii turistii pentru a-si dimensiona corect bugetul de vacanta. O varianta de transport local poate fi si calatoria cu taxiul, mai ales ca fiecare din cele doua orase analizate dispune de obiective turistice localizate in afara zonei centrale a orasului. Referitor la tarifele practicate de firmele de taximetrie s-a constatat ca nu exista diferente semnificative.

Astfel sper ca prin acesta lucrare am reusit sa demonstrez si sa arata ca acest oras merita sa devina Capitala Culturala si mai ales beneficiiile pe care le are un asemenea titlu. Opinia mea este că merită depuse reale eforturi pentru aducerea orasului Tg.Mures pe harta turistică culturală a Europei.