Rentabilitatea Investitiilor In Infrastructura Hoteliera; Studiu de Caz Casa Comana
=== db9dfcdd3fe297915b112a2ebb2338415a9171e2_512915_1 ===
Introducere.
Turismul începe să se dezvolte în țara noastră înainte pe cel de al doilea război mondial. Turismul oficial era reprezentat prin Oficiul Național de Turism. Turismul activ era reprezentat de Touring Clubul României, Automobil Clubul Român, Clubul Alpin Român etc.
Mijloacele de transport și industria hotelieră sunt factori esențiali pentru dezvoltarea turismului.
În anii 1930-1944 existau câteva hoteluri în țara noastră nu se poate vorbi în acei ani despre o industrie hotelieră, acestea se aflau în orașele mari, sau în stațiunile balneo – climaterice.
Hotelul este elementul hotărâtor al frecventării stațiunilor balneo climaterice și de găzduire în diverse puncte turistice din țară. Profesiunea de hotelier cerea atunci o instrucție și o educație specială. Cunoștințele privitoare la buna funcționare a unui hotel nu se puteau învăța în mod empiric, erau școli speciale iar stagiile de practică se făceau în afara țării.
Existau și regiuni din țara noastră în care gospodăria țărănească era destul de evoluată și putea suplini lipsa hotelului în acea zona geografică poate greu acesibilă, sau pentru construcții de hoteluri. Este vorba de zona carpatică: Muscel, Argeș, Gorj, Sibiu.
O amploare deosebită a dezvoltării industriei hoteliere a fost în epoca comunistaă, în zonele turistice montane dar și în zona Mării Negre.
În anii 1990 – 2016 hotelurile de la Marea Neagră sau din stațiunile balneo au fost uitate, s-au construit în schimb hoteluri și în marile și micile orașe având și alte întrebuințări, în mod deosebit pentru mediul afacerilor sau pentru agrement; turismul de wkend s-a dezvoltat odată cu apariția Parcurilor de aventură aflate la periferia marilor orașe având drept consecință și apariția de noi hoteluri și pensiuni turistice.
Lucrarea de față se structurează astfel:
CAPITOLUL 1 – Importanța investițiilor în infrastructura hotelieră prezintă:
Importanța investițiilor în infrastructura hotelieră internațională,
Planul de afaceri privind investițiile în infrastructura hotelieră.
CAPITOLUL 2 -Investitiile în infrastructura hoteliera la nivel european descrie
Dezvoltarea Infrastructuri hoteliere în Europa,
Evoluția sectorului hotelier în ultimiile decenii în România,
CAPITOLUL 3 – Rentabilitatea investițiilor în infrastructura hotelului Casa Comana cuprinde:
Obiectul de activitate al hotelului Casa Comana
Compartimentele funcționale,
Contabiliatea privind evidența activității hoteliere,
Performanța întreprinderii hotel Casa Comana,
Planul de afaceri privind investițiile în infrastructura hotelului Casa Comana,
Previziunea bugetelor de venituri și cheltuieli pe 5 ani în analiza rentabilității investițiilor la hotel Casa Comana,
Concluzii, propuneri.
CAPITOLUL 1 – IMPORTANȚA INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURA HOTELIERĂ;
Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile și mijloacele create, făcute de către oameni menite să pună în valoare resursele turistice naturale de care dispune fiecare țară. Dezvoltarea domeniului turistic nu se poate realiza fără existența unei structuri și infrastructuri turistice adecvate denumită și baza materială a turismului sau structuri de primire turistică. Volumul cât și structura circulației turistice dinspre zonele emitente spre cele de destinație cu patrimoniul turistic sunt influențate de baza tehnico materială a turismului. În unele studii baza tehnico materială se include în oferta turistică și prezintă o mare diversitate,și specializare în raport cu serviciile turistice promovate și practicate; mărimea cererii pentru anumite destinații turistice determină și mărimea și complexitatea infrstructurii turistice și mai ales hoteliere.
Infrastructura turistică cuprinde baza de cazare, baza de alimentație publică, căile și mijloacele de transport turistic, dotările pentru agrement și cură, dotările auxiliare sau complementare
1.1.Importanța investițiilor în infrastructura hotelieră internațională
Hotelurile sunt de bază în infrastructura turismului național și internațional.
În ultimii ani pe plan național îi internațional s-a investit foarte mult în mari lanțuri hoteliere în infrastructura lor.
Cele mai rentabile hoteluri pe plan internațional în anul 2014 care vând cel mai mult în lume servicii hoteliere sunt:
Mariott internațional și Hilton Worldwide sunt primele în acest top a celor mai mari lanțuri hoteliere din lume ținând seama de veniturile lor de exploatare, potrivit unor date efectuate pentru studiile de piață de către firma Euromonitor, acestea avînd volume de vânzări de peste 25.000 milioane de dolari pe an.
Următoarele în topul celor mai mari vânzări de servicii hoteliere se află Intercontinetals Hotels Group cu peste21.000 milioanev dolari, lanțul StarWood Hotels& Resorts cu 15.000 milioane dolari, urmată de accor 12.000 milioane dolari
Wyndham , choice Hotels, Carlson, Best Western și Hyatt au vândut servicii hoteliere cu o valoare cuprinsă înre 5.000-10.000 milioane dolari.
Venituri din prestări servicii hoteliere sub 5.000 dolari au înregistrat Home Inns Group.Hotel & Management, Fairmont Raffles, China Lodging Group, Nh hotels, 7 Days Group.
Figura 1.1. Top vânzări 15 hoteluri internaționale în 2014
După cum se observă în figura 1.1. cu culoarea roșu în grafic este reprezentat lanțul hotelurilor Accor și Fairmond Raffles, ce au realizat o operațiune de concentrale la sfârșitul anului 2015, când au achiziționat branduri de lux ale lanțului hotelier francez Fairmont, Raffles, și Swissotel;reprezintă a achiziție strategică în vederea creșterii grupuluiu Accor.
Figura 1.2. Consorția Hotusa Hotels
Clasamentul mondial de consorții hoteliere Hotusa Hotels, consorțiul hotelier al Grupului Hotusa prezentat în figura 1.2., conduce clasamentul celor 25 de consorții, aces top fiind făcut anual de către revista americană Hotels.
Hotusa Hotels avea la sfârșitul anului 2015, 2592 de hoteluri partenere și un total de 233.279 de camere. În 2015 este a patra oară cosecutiv în fruntea acestui top, conducând principalele grupuri de hoteluri independente după el urmând Best Eurasian Hotels, cu sediul în Moscova, lanșul american Preferred Hotel Group.
Keytel este ul alt reprezentant al grupului Hotusa și ocupă locul patru în top cu 149.111 camere și 1.415 hoteluri. Președintele grupului Hotusa Amancio Lopez Seijas duce o politică de consolidare a poziției privilegiate a acestui lanș hotelier în cele mai ridicate poziții ale acestui top, clasament spunând despre acest fapt că reprezintă o stare de sănătate a zonei turistice din care face parte.
În 2013 Marea Britanie a fost pe piața europeană cu un volum de 3000 milione de euro tranzacții reprezentănd 39% din vânzările europene fiind urmată de Olanda.
Activitatea tranzacțională în anul 2013 față de 2012 a crescut cu 48%. Se remarcă operațiunile ce vizează Constellations Hotels, 4 hoteluri din grupul Groupe de Louvrepentru Starwood Capital, în valoare de 7010 de milione de euro, cumpărarea de către Abu Dhabi Investment Authority a 42 hoteluri Marriott din Marea Britanie cu 640 milioane Euro.
60% din tranzacțiile hoteliere din Marea Britanie au avut loc în Londra. Operațiile de portofoliu a u reprezentat cu puțin sub 60% din totalul camerelor vândute în acest tip de oferte adică 48% din volumul lor,având un preț mediu pe cameră de 122.000euro.A doua țară în domeniul tranzacțiilor hoteliere a fost franța cu 1.000 milioane de euro și un preț mediu pe cameră de 292.000 euro. Germania a fost pe locul 3 , înregistrînd o creștere a activității portofoliilor de aproape 400% comparație 2013 față de 2012 și denotă o cerere de investiții într-o economie stabilă în continuă creștere.
Vânzarea activelor fixe individuale a crescut cu 4.400 de milioane de euro n 2013 fașăde 2012 în procent reprezintă 32%, 57 % din volumul total de active, prețul pe cameră a crescut cu 13% la o medie de 208.000 euro ceea ce ainsemnat o bună încredere a investitorilor, o calitate deosebită a acestor active aflate pe piață.
Acest tip de operațiuni au totalizat 1.400 milione de euro în Marea Britanie.
Cumpărătorii din anul 2013 au fost cu preponderență cei din Orientul Mijlociu, capitalul din această zonă atingnd 12% în 2012 ajungînd la 30% în 2013 adică o creștere de 646 milione de euro.
Tranzacțiile și operațiunile ce privesc activele independente individuale de o valore patrimonială netă mare descriu o creștere de 70% în 25013 adică la 928 milione euro, investitorii dezvoltînd interese mari și intense în zona Europei, pentru cumpărarea activelor cheie din această zonă geo-turistică.
Privind industria hotelieră New York se dovedește de departe un oraș cu pretenții care are hoteluri luxoase și tarife hoteliere mari, pe măsură. La nivelul hotelurilor de 5 stele media tarifului pe cameră este de 401euro pe noapte urmat îndeaproațe de Los Angeles cu 390 de euro pe noapte, iar San Francisco cu 387 dolari/noapte.
Tot în afara Europei există hoteluri care depășesc 350 euro în medie , în orașe ca Tokyo cu 367 de euro pe noapte, Boston cu 363 de euro iar în Europa în Paris 383 euro pe noapte, Milono cu 368 euro pe noapte, Veneția cu 359 euro pe noapte.
Cairo este considerat unul dintre cele mai ieftine orașe în anul 201, în ceea ce privește sectorul hotelier, cu 18 euro pe nopte în medie. În Europa Budapesta are cele mai ieftine hoteluri, 36 de euro la hotelurile de 2 stele iar în statele Unite Las Vegas și Orlando sunt destinații cu cele mai mici prețuri din țară respectiv o medie de 48, 52 de euro.
Tot în anul 2014 în Asia s-a plătit în medie pentru o noapte de cazare la hotelurile de 2 stele, Bali fiind renumit pentru serviciile de cazare ieftine cu o medie de 19 euro pe noapte, urmează delhi tot cu o medie de 19 euro pe noapte, puțin mai scump Bangkok cu o medie de 24 de euro pe noapte.
1.2. Planul de afaceri privind investițiile în infrastructura hotelieră,
Planul de afaceri este un document, act elaborat pentru a determina drumul de parcurs al întreprinderii ce l-a inițiat într-o perioadă dată de timp. Are rolul de astabili misiunea, obiectivele și strategia, planurile de acțiune pentru derularea unei activități specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate.
Este un instrument de lucru al managerilor în general, directorilor de hotel inclusiv, deci are importanță mare pe plan intern dar și în afara firmei folosit pentru obținerea de finanțări sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o altă firmă.
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători, potențiali finanțatori și investitori. El este folosit pentru a le explica angajaților sensul tuturor atribuțiilor stabilite și rolul pe care aceștia îl au în cadrul firmei. Secretul succesului în afaceri este dat de către planificarea riguroasă, profesionistă, omul de afaceri trebuind să privească afacerea nu doar din perspectiva sarcinilor de serviciu.Trebuie să privească firma atât al angajatorului cât și al angajaților săi, al furnizorului dar și al clientului său sau din punct de vedere al organismelor oficiale de stat; trebuie să evalueze corect și realist activitatea firmei sale stabilind punctele tari, punctele slabe, avantajele și dezavantajele; să caute, să identifice și să fructifice oportunitățile pentru dezvoltare.
Din această cauză managerul firmei, al hotelului trebuie să planifice în detaliu activitatea firmei, ținând cont de toți factorii implicați. Instrumentul ideal de lucru este astfel acest document numit ,,plan de afaeri”.
În afara faptului că este un document elaborat pentru a vedea ce drum are de parcurs societatea economică în afacerea sa într-o perioadă de timp, stabilește misiunea obiectivele,
Strategia și planurile de acțiune pentru derularea unei activități specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. Planul de afaceri este un mod de comunicare eficient între întreprinzători, potențiali investitori, finanțatori.
Structura planului de afaceri nu este standardizată.
Fiecare firmă are propriile ei nevoi de planificare. Totuși băncile oferă modele proprii ale planurilor de afaceri. Un tip destul de utilizat este de structură departamentală care elaborează și definește toate analizele,obiectivele și strategiile în cadrul întreprinderii economice, hoteliere
Structura planului de afaceri
Sumarul executiv
Descrierea afacerii
Planificarea de marketing
Planificarea producției și a operațiunilor
Planificarea resurselor umane
Planificarea financiar contabilă
Managementul riscurilor
Implementarea planului de afaceri
Anexe
Această structură este special elaborată iar pe măsura creșterii afacerii va fi nevoie de construcția de mai multe departamente ce vor funcționa separat care la răndul lor pot elabora pentru sine cîte un alt plan de afaceri specific activotății sale de marketing, de resurse umane.
Pentru ca planificarea să fie relevantă perioada de acoperire ar trebui să cuprindă 1-3 ani, chiar și 5 ani; deorece mediul de afaceri este incert, nu se poate anticipa pe un termen foarte lung decât acceptând și marjele de eroare foarte mari.
În concluzie planul de afaceri este un document confidențial, un document complex de conducere, un mijloc de previzionare a afacerii, un instrument de verificare și control a profitabilității unei idei de afaceri, inițiatorul planului de afaceri este un antreprenor.
Se presupune că antreprenorul este o persoană responsabilă în inițierea unei afaceri cu scopul de a obține profit în condițiile respectării legislației în vigoare iar prin afacere se înțelege activitatea sau activitățile viitoare de tip economic ce vor fi executate de către întreprinzător în vederea obținerii de profit.
O importanță deosebită o prezintă mediul de afaceri care este mediul în care întreprinzătorul își lansează activitatea sa economică ținând cont de legislația în vigoare, de toate aspectele, legale, etice și comerciale.
Concluzii:
Marile corporații hoteliere își întăresc pozițiile și devin tot mi puternice de la an la an, în detrimentul hotelurilor mici.
Viitorul este evident favorabil marilor lanțuri hoteliere și corporațiilor hoteliere care pot și vor să ofere cliențiilor lor o gamă diversificată de servicii la standarde deosebite șiridicate de calitate. Ideea de bază este intensificarea experienței globale a consumatorilor de servicii hoteliere și turistice.
În modernizarea infrastructuri hoteliere sau în extinderea afacerilor sale întreprinzătorul acordă o mare importanță planului de afacere.
Planul de afaceri este modul preferat de comunicare între întreprinzători, potențiali finanțatori și investitori. El este folosit și pentru a le explica angajaților sensul tuturor atribuțiilor stabilite și rolul pe care aceștia îl au în cadrul firmei.
CAPITOLUL 2 INVESTITIILE IN INFRASTRUCTURA HOTELIERA LA NIVEL EUROPEAN
Țara noastră este una dintre piețele hoteliere cu cei mai mari indici de creștere din Europa atât pe planul investițiilor hoteliere noi pe piață cât și în planul gradului mediu de ocupare și tariful mediu obținut în București în anii 2005-2015, la nivelul anului 2005, 68% din industria ospitalieră a revenit hotelurilor, 15% revin pensiunilor, vile, bungalouri, 11% mijloacelor de transport, 6% în agrement . Anul de vârf a fost , până la sfărșitul anului 2005 totalul investițiilor în domeniul hotelier tindea către valoarea de 400 milioane de euro.
2.1. Dezvoltarea infrastructuri hoteliere în Europa,
În ultimul deceniu cel mai important an pentru investițiile hoteliere este considerat anul 2014 pentru cele cinci mari piețe din Europa: Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie înregistrând o valoare de 12.200 milioane de euro.
Investițiile au crescut cu cu 68% față de anul anterior 2013 și au depășit recordul înregistrat în anul 2007 potrivit studiului realizat de firma de consultanță imobiliară BNP Paribas Real Estate. Conform acestui studiu se face remarcat faptul că investiția hotelieră în Europa a fost mult finanțată și impulsionată de capitalul străin din America de Nord, Orientul Mijlociu și chiar din Asia.
Spania a investit în infrastructura hotelieră 1.100 milioane euro ceea ce reprezintă ca procent 17% din investițiile Europei și aproape dublu față de cât a investit în 2013. Se consideră că aproximativ 20% din investiții corespund construcțiilor care vor deveni hoteluri așadar nu hotelurilor existente, puse în funcțiune. Spania afost și obiectul investițiilor hoteliere străine, preponderent capital străin din Asia, acesta a totalizat în 2014 aceași sumă care a rezultat din investițiile pe ultimii cinci ani anteriori 2009-2013; din 2010 activitatea hotelieră în lume și în Europa fiind solidă în 2014 înregistrând un progres remarcabil.
Regatul Unit al Marei Britanii a înregistrat un procent de 44% din totalul investițiilor din cele cinci țări considerate de referință menționate anterior, un procent dominant6 după cum se observă.
Tranzacțiile de active au făcut ca volumul tranzacțiilor să se dubleze față de de anul 2013 marcând un nou record cu 5.400 milioane de euro. Cei mai activi considerați, conform statisticilor au fost investitori din America de Nord, investitorii din Orientul Mijlociu și Asia fiind foarte activi, investițiile lor concentrîndu-se spre capitala Regatului Unit.
În Germania achizițiile de hoteluri au înregistrat în 2014 o creștere spectaculoasă , remarcabilă, depășind pentru prima oară bariera de 3.000 milioane de euro ducând la o creștere cu 82% față de cifrele din 2013. Acest rezultat este consecința mai multor tranzacții de portofolii mari și numeroase tranzacții cu capital național ca de exemplu Meridian în Munchen și Hilton în Frankfurt.
În Franța investițiile în infrastructura hotelieră s-a făcut remarcată în anul 2014 cu o creștere de 21% față de 2013, depășind 2.000 milioane de euro. Și aici investitorii străini au condus piața investițiilor hoteliere, o mare atenție fiind acordată hotelurilor de lux cu 86% cotă de piață.
Cele mai remarcabile hoteluri carea u fost vândute investitorilor din țări precum Qatar, Statele Unite, China se află și Le meridian Paris Etoile, Mariott Champs Elysees, Carlton.
Investițiile hoteliere din Italia au o înregistrat o creștere de 11% între 2013 și 2014.
Și în 2015 investițiile în hoteluri au continuat să crească dar într-un ritm mai scăzut, mai lent față de anul 2014.
În continuare prezint și alți indicatori economici ce au evolut în bine în anul 2014 privind industria ospitalieră în Europa:
Rentabilitatea hotelurilor din Europa acrescut cu 6% față de anul 2013,
Veniturile pe camera disponibilă au crescut cu 5,9% adică 79,20 euro, potrivit statisticilor oferite de STR Global,
Gradul de ocupare a crescut cu 1% ajungând la 73,9%,
Tariful mediu zilnic a crescut cu 4,8 % ajungând la 107,15 euro.
Oferta hotelieră din Europa a cu 0,9% în 2014 față de anul anterior iar cererea a crescut cu 3,2%.
Ca orașe cu o industrie hotelieră puternică și în ascensiune cu un grad mare de ocupare în hoteluti, s-au făcut remarcate orașele Lisabona și Atena primul cu o creștere de 15,4% a gradului de ocupare, la 81,5%, urmat de Atena cu 14% la 77,6%.
La polul opus cu cel mai mic grad de ocupare al hotelurilor sale este Tel Aviv cu o scădere de 33%, rămânînd la 52,1% , o scădere de 35% la 94,69 euro.
Moscova a fost piața care a cunoscut ccea mai mare scădere a tarifelor în 2014 comparativ cu 2013 11,9% la 102,44 euro și Vilnius 11,7% la 52,70 euro.
Cea mai mare creștere a gradului de ocupare privind hotelurile sale a fost înregistrat în Germania de 4% dar cel mai înalt grad de acupare în industria hotelieră s-a în registrat în Marea Britanie cu 83,9%.
La polul opus Rusia cu o scădere agradului de ocupare de 15:1% la 56,4% a scădere a indicatorului ADR cu 7%, și a RevPar-ului de 21%
Budapesta și Praga sunt orașele europene considerate ca medie de prețuri cea mai scăzută din Europa, tarife la hotelurile de două stele de 36 de euro, conform Hotels.com, urmat de Varșovia cu 44 de euro, Talin cu 45 de euro, Lisabona cu 46 de euro.
Unul dintre cele mai populare lanțuri de hoteluri din Europa este:
Golden Tulip Hospitalyti este o rețea de hoteluri din Europa cu un grad mre de popularitate, care are sedii centrale în Amersfoort, Olanda, și Lausanne, Elveția.
Deține Golden Tulip, Ins & Resort care operează sub franciză 909 hoteluri din 502 de state europene, dar și oreientul Mijlociu și Africa
Este reprezentat de către:
Royal Tulip pentru hotelurile de 5 stele
Golden Tulip de 4 stele,
Tulip Inn de 3 stele,
Kyard Prestige de 3 stele cu preponderență în Franța,
Kyriad hoteluri cu 1 sau 3 stele în Franța,
Campanile hoteluri pentru 2 stele în Franța
Premiere Classe hoteluri foarte ieftine cu până la o stea
Și în Romînia fiind o țară europeană, Golden Tulip este unul dintre cele mai extinse lanțuri străine din țara noastră alături de Best Western și Wyndham.
În anul 2005 respectivul lanț hotelier deținea în șara noastră 4 hoteluri francizate în București, în 2007 deține 5 hoteluri în șara noastră,în 2008 6 hoteluri 3 în capitală, câte unul în Cluj, Mamaia, Sibiu.
Best Western Internațional , Inc este cel mai mare lanț hotelier din lume, avînd peste 4,195 hoteluri în peste 80 de state și are sediul central în Arizona care gestionează 2000 de hoteluri în America de Nord.
Începând cu anul 2002 s-a concentrat pe promovarea brandu-lui în Europa dar și în Asia. Nu acționează ca o franciză tradițională ci ca o organizație non profit unde fiecare franciză acționează și votează ca un membru al asociației.
2.2. Evoluția sectorului hotelier în ultimiile decenii în România,
Țara noastră este una dintre piețele hoteliere cu cei mai mari indici de creștere din Europa atât pe planul investițiilor hoteliere noi pe piață cât și în planul gradului mediu de ocupare și tariful mediu obținut în București în anii 2005-2015, la nivelul anului 2005, 68% din industria ospitalieră a revenit hotelurilor, 15% revin pensiunilor, vile, bungalouri, 11% mijloacelor de transport, 6% în agrement .
Anul de vârf a fost , până la sfărșitul anului 2005 totalul investițiilor în domeniul hotelier tindea către valoarea de 400 milioane de euro.
De precizat că în marea lor majoritate investițiile sunt din resurse locale private sau bancare. În raport cu dezvoltarea infrastructurii hoteliere în țară în 2005 au fost puse în funcțiune 1500 camere în structuri hoteliere clasificate, capacități care în proporție de peste 78% se referă la construcții noi, diferența de 22% o reprezintă modernizări ale unor proprietăți hoteliere existente.
Clasificarea acestor hoteluri se situează pe gradul de confort de 3 și 4 stele. În 2006, 58 de proiecte hoteliere au fost realizate.
În următorii 3 ani s-au făcut investiții de 1,5miliarde euro.
Conform Institutului Național de Statistică:
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a structurilor de primire turistică în perioada 1/01-30/09/2015 a fost mai mare cu 5,0% față de perioada1/01-30/09/2014.
În 1/01-30/09/2015, hotelurile au deținut cea mai mare pondere de 61,3% din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune, fiind urmate de pensiuni turistice cu 11,0%, pensiuni agroturistice cu 10,4%, apoi vile turistice, hosteluri, moteluri, campinguri și alte structuri de cazare totalizând 17,3%.
În tabelul următor prezint indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, pe tipuri de structuri de primire turistică și zone turistice, în perioada 1/01-30/09/2015:
Tabelul 2.1. Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune, pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursă: http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/publicatii%20statistice%20operative/Seria%20turism%20tr%20III%202015.pdf-accesat 28/01/2017
Indicii de utilizare netă a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări la capacitatea de cazare turistică în funcțiune. În perioada 1/01-30/09/2015 numărul de turiști români cazați ân structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 77,2% din total sosiri. Comparativ cu perioada 1/01-30/09/2014 numărul sosirilor a crescut cu 17,3% pe total, numărul de sosiri ale turiștilor români ca și străini înregistrând o creștere cu 17% respectiv cu 18,5%.
Concluzii: Volumul tranzacțiilor a ajuns în 2013 la 7.700 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 39% comparativ cu 5,600 milione de euro, înregistrate în anul anterior 2012 conform unui studiu făcut de HVS London. În 2012 valoarea tranzacțiilor în Europa a scăzut cu 21% procente față de 2011 dar trimestrul unu din 2013 a în registrat 4.200 milioane lei care a reprezentat mai mult de jumătate din volumul tranzacțiilor anuluyi 2013. În 2014 s-a înregistrat un nou record ultimul fiind înregistrat în 2007 de 12.200 milioane de euro.
Industria hotelieră europeană a înregistrat o creștere , o tendință pozitivă de dezvoltare în anii 2013, 2014 dar mult mai spectaculoasă în 2014. În acești ani pe cele mai multe piețe ale industriei hoteliere a crescut gradul de ocupare, ratele medii de tranzacții. Finanțarea activelor a devenit mai accesibile, atît prin băncile naționale dar mult și pri băncile de pe alte continente.
CAPITOLUL 3 RENTABILITATEA INVESTIȚIILOR ÎN INFRASTRUCTURA HOTELULUI CASA COMANA
3.1.Obiectul de activitate al Hotelului Casa Comana
Obiectul de activitate al hotelului este prestarea serviciilor de cazare și funcționează din anul 2013.
Complexul Casa Comana (Sc Chemical LTD SRL cui RO8976480) se află în Rezervația Naturală Comana și în vecinătatea Deltei Neajlovului; oferă un centru spa modern, un parc de aventuri cu diverse posibilități de distracție. Deține 21 de camere și parcare gratuită privată.
Camerele au un design modern cu lemn masiv și elemente tradiționale, oferă aer condiționat, minibar, tv prin satelit și baie proprie cu uscător de păr.
Complexul Casa Comana servește micul dejun în fiecare zi, iar în cadrul restaurantului se poate mânca bine și tradițional, mâncăruri românești dar are și un meniu internațional. Accesul este gratuit la saună, la cada cu hidromasaj, la sala de fitness doar masajele sunt la un cost suplimentar.
Parcul Comana care este în vecinătate, oferă tiroliană peste lac, tir cu arcul, și lecții de echitație, cățărări, paintball, caiace și bărci cu vâsle, precum și biciclete gratuite.
Autobuzul local are stație la 500 metri față de hotel iar la o distanșă de 2 km se află Mânăstirea Comana iar orașul București se află la o distanță de 35 km.
Resortul Casa Comana pune la dispoziție spații pentru organizarea de evenimente corporate sau private, reuniuni, conferințe. Echipa hotelului oferă o mare varitate de produse alimentare,băuturi, deserturi, și servicii prompte și de o înaltă calitate. Toate sălile de conferință și de evenimente sunt complet accesorizate cu tehnologie de ultimă generație pentru astfel de evenimente și întâlniri.
Resortul Casa Comana pune la dispoziție turismului de agrement și turismului intern și extern încă 3 vile spațioase: Vila Cătălina cu trei camere de lux cu paturi matrimoniale, terase cu vedere la Delta Neajlovului și spa propriu. A doua vilă este Căsuța Pădurarului care este o vilă tip spațiu deschis, cu dormitor, living, bucătărie complet utilată, și ea cu vedere spre Delta Neajlovului.Cea de a treia vilă este casa Pescarilor care are trei camere de lux cu paturi matrimoniale, terase cu vedere la Delta Neajlovului
.
3.2.Compartimentele funcționale ale hotelului Casa Comana,
Deciziile managerilor sunt concretizate în trei direcții rentabilitatea afacerii, autonomia firmei pe care o conduce și extinderea afacerii. Societatea descrisă mai sus pune accent pe rentabilitate, autonomie și extinderea afacerii prin reinvestirea profitului.
Politica hotelului trebuie adaptată noilor segmente de piață, având în vedere tendința de îmbătrânire a populației creșterea mediei de viață, statisticile ne indică că în anul 2025 trei oameni din zece vor fi de vârsta a treia și vor prefera să facă un turism intern, ca și cei cu vârste mai mici dar cu o putere financiară mică care preferă turismul românesc, și zonele de agrement din țara noastră în detrimentrul celui extern.
Analiza swot pentru hotelul descris,:
Puncte tari:
Raport calitate preț;
Amplasamente bune pentru conferințe și afaceri, alte evenimente;
Personal cu o înaltă calificare;
Furnizori permanenți privind alimentația publică,
Clienți fideli;
Puternice și moderne sisteme informaționale.
Puncte slabe:
Comunicare slabă cu autoritatea locală privind facilitățile hotelurilor;
Dependență de agențiile de turism.
O frecvență turistică mică, lipsa unor obiective turistice majore;
Oportunități:
Cunoașterea concurenței din toate punctele de vedere, raport calitate-preț strategii de dezvoltare;
Tendințele pieței;
Politica promovată de stat;
Atragerea de noi clienți interni și din afara țării;
Pericole:
Creșterea taxelor și impozitelor;
Extinderea marilor lanțuri hoteliere, firmele vechi și cu renume;
Fluctuația permanentă a veniturilor populației;
Obiective strategice:
1. Asigurarea dinamicii profitului de cel puțin 20% în fiecare an prin creșterea cifrei de afaceri cu minim 15% anual, intensificând activitatea de îmbunătățire a serviciilor de cazare, de vânzare a camerelor, servicii de alimentație publică de calitate îmbinând tradiționalul cu modernul, dezvoltarea activității de marketing, instruirea continuă și motivarea personalului, activități corespunzătoare privind juridicul, contabilitatea, activitatea economică și financiară.
2.Crearea unui management performant prin modernizarea metodelor de previziune, organizare managerială, sistem informațional puternic și performant.
Dintre metodele de realizare a obiectivelor putem menționa efectuarea de investiții de mijloace fixe noi construcții pentru hotel; asimilarea unui nou bun sau serviciu; modernizarea managementului, promovare serviciilor de cazare prin reclame, reviste, televiziune, adică o intensificare a reclamei, sporirea motivației personalului angajat prin remunerații mari, fidelizarea lui și evitarea fluxului de personal salariat.
Dintre modalitățile de realizare a unor servicii înalte calitativ de cazare menționăm:
1.Sănătatea și securitatea clienților și a personalului angajat,
2.Evitarea disconfortului produs de anumite zgomote, o izolare foarte bună față de zgomotul străzii;
3. Analiza corespunzătoare a apei;
4. Respectarea politicilor privind deșeurile;
5.Alegerea surselor de energie folosite pentru încălzire sau iluminare cu determinarea consumurilor specifice pentru fiecare cameră;
6. Alegerea corespunzătoare a soluțiilor chimice și a detergenților de curățare a hotelului.
7. Mobilierul trebuie ales profesional, odihnitor, de înaltă calitate; culori plăcute în armonie și design modern.
Pachetul de servicii cuprinde: masaj, sală de fitness, locuri de joacă pentru copii în interior dar și în exteriorul hotelului, piscină acoperită, închirieri mașini, parcari proprii, săli pentru conferițe, organizarea de nunți și botezuri, servicii de secretariat , xerox, fax, internet, spălătorie.
Personalul are un rol important în derularea activității de cazare din cele două hoteluri, clasificarea celor două unități de cazare este de patru stele.
Structura organizatorică poate fi definită cau sistem de activități coordonate, ale unui grup de oameni care cooperează în atingerea unui scop comun.
Hotelul este o organizație pentru că este înfințat pentru a atinge anumite obiective cum ar fii serviciile de cazare și alimentație prestate în vederea obținerii profitului maxim.
Distingem 2 nivele de organizare și anume nivelul managementului hotelului și nivelul operațional al hotelului.
Alimentație publică oferă clienților săi o diversitate de facilități, dar se concentrează pe oferta de preparate culinare și băuturi, aici se relizează prin restaurant și room-service. Activitatea se desfășoară prin producție în bucătărie și în spațiile de servire.
Vânzări și marketing. Acest serviciu este responsabil de generarea de noi afaceri pentru hotel, care pot consta în noi închirieri de camere și săli de conferințe, organizarea de reuniuni, evenimente pe restaurante, publicitate și vânzări.
Contabilitate. Acest serviciu este responsabil de monotorizarea tuturor activitățălor financiare și economice ale hotelului.
Include încasările și plățile în numerar, operațiuni bancare de încasări și plăți, procesarea statelor de plată, acumularea de date operaționale, pregătirea datelor și a rapoartelor interne pentru management și externe pentru bănci în vederea finanțării, autofinanțării obținerii de leasinguri, credite pe termen scurt, mediu și lung, rapoarte pentru audit și elaborarea balanțelor lunare și a situațiilor financiare semestiale și anuale.
Datorită importanței datelor șă a statisticilor financiare, este necesar să existe o coordonare strânsă între serviciul financiar contabil și front-office-ul hotelului.
Întreținere. Acest serviciu este responsabil cu întreținerea și funcționarea corespunzătoare a tuturor instalațiilor, aparatelor, mașinilor din hotel.
Securitate. Securitatea hotelului este responsabilă pentru siguranța hotelului, a clienților, vizitatorilor, angajaților hotelului și a bunurilor acestora.
Resurse umane. Asigură recrutarea, intervievarea, selecționarea, angajarea, întocmirea dosarului fiecărui angajat, completarea registrului de salariați în Revisal și în programul informatic, legal și corespunzător, implementarea programelor de training pentru salariații hotelului.
Cazare. Închirierea camerelor de hotel constituie în general, principala sursă de venit pentru hotel, se obține și cea mai mare rată aprofitului din această activitate.
Serviciul cazare este compus din: recepție sau front-office,cameriste sau housekeeping.
Punctul forte este desk-ul recepției care cuprinde următoarele sectoare: casierie; corespondenșă și informații; luarea în evidență a clienților hotelului și atribuirea camerelor;
Aici sunt primele date furnizate serviciului financiar contabil și tot de aici pleacă primele rapoarte statistice către manageri și ceilalți utilizatori care sunt interesați de activitatea hotelului. Front – desk-ul poate fi deservit de o echipă întreagă de lucrători pe timpul nopții dar în acest hotel activitatea este relative redusă, se procesează totuși documente și se verifică rezultatele doferitelor operațiuni efectuate.
Atribuțiile recepționerului sunt:
Atunci când un client solicită cazare la hotel i se prezintă oferta camerelor libere și tarifele corespunzătoare, i se cere actul de identitate, se completează fișa de cazare în care se menționează data sosirii și a plecării, dacă dorește mic dejun sau nu, în momentul achitării recepționerul va da bon fiscal și eventual factură dacă clientul dorește aceasta.
Sintetizând un recepționer asigură întâmpinarea clienților, întocmește actele necesare cazării și încasării clienților pentru serviciile hoteliere de carea au beneficiat, asigurînd astfel procedura de cazare și plecare din hotel, întocmește zilnic rapoarte ( le emite din programul informatic al hotelului) privind încasările hotelului din ziua respectivă, primește și distribuie corespondența turiștilor din hotel, primirea și transmiterea de mesaje strict profesionale, oferă informații diverse și utile turiștilor cazați sau nu în hotel.
Circuitul informațiilor în Hotel:
Front – office-ul reprezintă pentru hotel centrul tranzacțiilor cu clienții iar informația trebuie asigurată astfel: cu cei ce asigură rezervarea camerelor și cu serviciul recepție care după cum am văzut are un rol foarte important în actualizarea datelor despre clienții cazati în hotel, cu serviciul de vânzări care are nevoie de informații privind disponibilitatea camerelor, cu serviciul financiar contabil pentru a afla informații privind încasările , încasările în avans, cu managementul superior care are nevoie de informații statistice privind gradul de ocupare al hotelului, veniturile realizate.
Mai jos prezint organigrama hotelului:
Figura 3.1. Organigrama hotelului CASA COMANA
Sursa: autor lucrare
Directorul general are principalele responsabilități și atribuții: participă la alcătuirea strategiilor și politicilor hotelului, implementează strategiile și politicile hotelului, răspunde de performanțele globale ale hotelului, răspunde de performanțele globale ale hotelului,coordonează activitățile tuturor departamentelor, managementul zilnic al hotelului, tratarea urgențelor șă reclamațiilor sau evenimente speciale, asigurarea securității personalului, proprietății și clienților.
Alți directori au următoarele sunt subordonați directorului general și au ca responsabilități planuri pe termen lung al finanțelor,marketingului și dezvoltării personalului în domeniul propriu de specializare.
3.3. Contabiliatea privind evidența activității hoteliere,
Serviciul contabilitate este răspunzător de monotorizarea tuturor activităților financiare ale hotelului.activitățile hotelului includ activități încasări de numerar și operațiuni bancare, procesarea statelor de plată acumularea de date operaționale, pregătirea rapoartelor interne de audit și întocmirea situațiilor financiare anuale și trimestriale
În cursul anului 1925 la inițiativa hotelurilor din New York, un grup de profesioniști hotelieri și experți contabili au definit bazele unui sistema specific pentru prezentarea informațiilor contabile a unui hotel. Scopul primordial este să ofere unității de cazare o contabilitate adaptată explatării și nevoilor sale, un mijloc eficace dar să fie și simplu de utilizat având ca rezultat de a urmărirea și controlul activității hotelului. În același timp, prezentarea informațiilor se face într-o formă omogenă, standardizată ceea ce permite atât comparațiile în timp căt și între hoteluri; din 1925 sistemul a fost modificat, îmbunătățit dar pe aceleași principii de bază. În prezent este utilizat pe scară largă în SUA dar și în Europa iar principiul de bază este înregistrarea simultană a operațiunilor după natura lor conform cu legile naționale în vigoare și pe activități.
Încasările și cheltuielile directe se înregistrează distinct pentru fiecare prestație în parte, fiecărei prestații îi va corespunde un departament operațional. Cheltuielile indirecte care nu pot fi asociate unei prestații anume sunt regrupate în cadrul departamentelor funcționale. Departamentele operaționale sunt cele care generează concomitent venituri și cheltuieli cazare, alimentație. Celelalte prestații cu o pondere minoră sunt reunite într-un departamentnumit alte servicii operaționale, administrație și gestiune generală, marketing, energie și întreținere.
Introducerea sistemului prevede atribuirea unui cod fiecărui departament. Potrivit reglementărilor în vigoare referitor la contabilitate înregistrrea operațiunilor se face în conturi obligatorii. În cadrul sistemului specific, simbolul conturilor de cheltuieli sau de venituri îi va fi asociat codul departamentului corespunzător ceea ce va rezulta un plan de conturi propriu fiecărui departament ăentru conturile din clasa 6 și clasa 7, înregistrările contabile efectuându-se în consecință fiecărui cont de cheltuieli din planul general de conturi va prezenta cel mult un număr de subconturi analitice egal cu numărul departamentelor operaționale
Conducerea serviciului contabilitate revine contabilului șef.
Atribuțiile casieriei :
Înregistrarea în fișa de cont a clienților de cazare a serviciilor de care au beneficiat fără serviciul de cazare ; efectuarea operațiunilor de schimb valutar ; întocmirea notelor de plată, facturi și încasarea lor.
În cursul nopții principalele lucrări sunt : realizarea cazării în fișele de cont ale clienților, închiderea sau aducerea la zero a caselor de marcat, închiderea conturilor clienților și întocmirea sau emiterea din sistemul informatic deținut a rapoartelor zilnice. Cel ce lucrează noaptea în recepție mai trebuie să urmărească și încadrarea sumelor datorate în plafonul de credit stabilit de către managerul societății, hotelului. Închiderea conturilor clienților stabilirea rezultatelor operațiunilor angajate la nivelul front office-ului și a sumelor datorate de clienții prezenți în unitatea de cazare permite întocmirea decontului zilnic. În același timp la recepție este întocmit raportul recepționerului de noapte care cuprinde informații statistice cu privire la mișcarea clienților și ocuparea clienților. În România informațiile decontului zilnic și raportul recepționerului de noapte vor fi reunite în raportul de gestiune. Încasările fiecărui punct de vânzare din unitatea de cazare sunt depuse la casieria generală.
Rolul controlului intern în desfășurarea corespunzătoare a activității financiar contabile în unitatea de cazare. Principala caracteristică a sistemului de control intern este separația și independența funcțiilor operaționale care stau la originea faptelor, contabile și de control.
SC Hotel Casa Comana are organizată contabilitatea conform legislației în vigoare:
Legea contabilității nr 82/1991, republicată în 2016, cu modificările și completările ulterioare,OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I- Pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014; OMFP 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune, OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015; Legea societăților comerciale nr 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare,.Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizat în 2016, emitent: Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Politicile contabile cuprind reguli de recunoaștere, evaluare și prezentare în situațiile financiare a elementelor de bilanț, și de cont de profit și pierdere, reguli pentru organizarea și conducerea contabilității în societatea comercială. Aceastea trebuiesc aplicate împreună cu legislația care reglementează activitatea specifică a societății comerciale cu legislația în domeniul contabilității, cu legislația națională, și comunitară.
Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională iar contabilitatea operațiunilor în valută se ține atât în valută cât și în lei. Situațiile financiare anuale individuale se întocmesc în limba romănă și în moneda națională.
Modul de organizare a circuitului contabil și de prelucrare a datelor în scopul obținerii informațiilor contabile este pus în evidență prin formele de contabilitate aplicate astfel:
Hotelul utilizează forma înformatică. Circuitul documentelor este următorul: datele din documentele justificative sunt preluate în jurnale deschise pentru fiecare cont, din jurnale se preiau sumele în Registrul Cartea Mare, pe baza căruia se întocmește balanța de verificare sintetică, iar cu ajutorul acesteia și a Registrului Inventar, se obține astfel bilanțul contabil.
Contabilitatea financiară sau generală este reglementată prin norme unice pe țară și are drept scop reflectarea patrimoniului întreprinderii și calcul rezultatului activității într-o formă sintetică, globală. Are drept rezultat întocmirea documentelor de sinteză și raportare contabilă: bilanț, cont de profit și pierderi și note explicative. Informațiile sale servesc utilizatorilor externi: furnizori, clienți, bănci, investitori. Contabilitatea de gestiune sau managerială este organizată în raport cu obiectul de activitate și particularitățile procesului tehnologic. Informațiile sale servesc conducerii întreprinderii, deci utilizatorilor interni, pentru a analiza aspectele pozitive și negative ale activității, precum și cauzele ce le-au generat, și pentru adoptarea deciziilor ce se impun în perioada următoare. Evidența contabilă se ține pe centre de cost și de profit, adică se deschid analitice pentru fiecare cont de venituri și cheltuieli de câte ori este nevoie; de exemplu pentru venituri avem analitice deschise pe venituri din cazare pentru care se deschide contul 704 cu analiticul respectiv, iar pentru că exista și servicii parcare, se deschide 704 – venituri din servicii parcare, pentru contul 706 avem venituri din închirieri săli conferințe dar și săli restaurant, deci un alt analitic. La fel si pentru cheltuieli, salariile sunt defalcate pe analitice, pentru a ști pe fiecare serviciu care este contribuția sa la cifra de afaceri, pentru a putea să se elaboreze într-un mod eficient bugetele firmei, pentru a se îmbunătăți activitatea și rentabilitatea fiecărui serviciu în parte și implicit întreaga activitate a hotelului.
3.4.Performanța întreprinderii hotel Casa Comana,
Contul de profit si pierdere. Într-o abordare generală, pentru afacerile aflate în derulare, diagnosticul financiar cuprinde:
1. Un studiu al bilanțului, (static și dinamic, pe orizontală și pe verticală, fiecare punând în evidență corelații cu semnificații deosebite în aprecierea situației financiare a întreprinderii;
2. Un studiu al contului de rezultat pentru a studia performanțele degajate de întreprindere.
3. Analiza planului financiar pentru afacerile aflate atât la debut ,cu rolul de a documenta, justifica și convinge,cât și pentru cele în derulare, în vederea unor noi investiții.
Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activități permite degajarea unor solduri de acumulări bănești potențiale, marje de acumulare, destinate să îndeplinească o anumită funcție de remunerare a factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).
Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit și pierdere pentru a pune în evidență: modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producție a exercițiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent și rezultat net al exercițiului.
Soldurile intermediare de gestiune. Structura contului de profit și pierdere pe cele trei tipuri de activități permite calcularea unor solduri de acumulări bănești potențiale, destinate să îndeplinească o anumită funcție de remunerare a factorilor de producție și de finanțare a activității viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG). Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit și pierdere pentru a pune în evidență: modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producție a exercițiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent și rezultat net al exercițiului.
Tabelul 3.1. Principalii indincatori ai Sc Chemical LTD SRL (Casa Comana)
Sursă: autor conform situații financiare 2012-2015 Sc Chemical LTD SRL
Figura 3.2. Evoluția Cifrei de afaceri a Hotelului Casa Comana în perioada 2012-2016
Sursa:autor pe baza situațiilor financiare Casa Comana 2012-2016
După cum se observă și din calcule, consemnate în tabelul ANEXA 1, Tabelul 3.1, cifra de afaceri are o evoluție foarte bună, a crescut cu în 2013 față de 2012 cu 349% o evoluție spectaculoasă continund să crească și în anii următori în procente mai mici.
Figura 3.3. Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale la Casa Comana în perioada 2012-2016
Sursa: autor pe baza situațiilor financiare Casa Comana 2012-2016
Evoluția veniturilor și cheltuielilor totale la Casa Comana în perioada 2012-2016. după cum se observă și din calcule, consemnate în tabelul 3.1. și ANEXA 1 acești indicatori au o evoluție foarte bună, veniturile au crescut cu în 2013 față de 2012 cu 218% o evoluție spectaculoasă continund să crească și în anii următori în procente mai mici. Cheltuielile totale au crescut dar într-un ritm mai lent dor cu 94% în 2012-2013, și apoi cu respectiv cu 2,20% în 2014 față de 2013 iar în 2015 față de 2014 dor cu 0,2% păstrând acest ritm și în 2016 față de 2015.
Figura 3.4. Evoluția profitului brut și profitului net a hotelului Casa Comana în perioada 2012-2016
Sursa: autor pe baza situațiilor financiare Casa Comana 2012-2016
Din calcule, tot în același tabel 3.2., se observă o evoluție ascendentă 2013-2012 trecănd de la pierdere la profit în următorii 4 ani, cel mai mare profit brut și implicit profit net s-a înregistrat în anul 2015, aceasta pe seama creșterii veniturilor totale și stacnarea oarecum a cheltuielilor totale.
Soldurile intermediare de gestiune (ANEXA 2)
Soldurile intermediare de gestiune reprezintă, de fapt, etape succesive în formarea rezultatului final.
Construcția indicatorilor se realizează în cascadă pornind de la cel mai cuprinzător producția exercițiului+marja comercială, și încheind cu cel mai sintetic, rezultatul net al exercițiului.
Producția exercițiului (Pe)
se calculează, de către întreprinderile industriale. Include valoarea bunurilor și serviciilor „fabricate" de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
cuprinde trei elemente: producția vândută, producția stocată și producția imobilizată.
Tabelul 3.2. Producția vândută- lei
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Nefiind un sold intermediar de gestiune, ci un post al contului de rezultate, cifra de afaceri reprezintă un indicator global al vânzărilor, din activitatea de distribuție și cea de producție, obținut prin însumarea vânzărilor de mărfuri și a producției vândute.
Cifra de afaceri a înregistrat o evoluție fluctuantă în perioada analizată: a crescut cu 349% în anul 2013 față de 2012, cu 1,77% în 2014 față de 2013, cu 0,37% în 2015 față de 2014 datorită creșterii producției vândute, și a crescut cu doar 0,10% în 2016 față de 2015 datorită stagnării producției vândute.
Valoarea adăugată (Va)
Reprezintă plusul de valoare obținut peste consumurile intermediare provenite de la terți. Permite aprecierea contribuției întreprinderii la crearea produsului intern, evidențiază și gradul de integrare pe verticală.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Valoarea adăugată este un indicator ce permite măsurarea puterii economice a întreprinderii, a înregistrat și ea o fluctuație crescătoare în periada de analiză 2012-2016 valoarea cea mai ridicată o înregistrează în anul 2016, dar creșterea cea mai mare ca procent a fost evident conform tabel 3.3. în anul 2013 datorită producției vândute.
Excedentul brut al exploatării (EBE)
Corespunde rezultatului economic al întreprinderii generat de operațiile de exploatare independent de politica financiară, politica de amortizare și de provizioane constituite, fapt ce determină să fie considerat ca indicator esențial în analizele de gestiune și în efectuarea analizelor comparative între întreprinderi. Rolul excedentului brut al exploatării, poate fi urmărit sub trei aspecte:
este o măsura a performanțelor economice ale întreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite și asigurarea finanțării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferența va fi distribuită statului impozit pe profit, acționarilor, dividende și/sau conservată prin autofinanțare.
este independent de politica financiară,
de politica de investiții, nu ține cont de deciziile întreprinderii privind modalitățile de calcul a amortizării,
de politica de dividend, deciziile întreprinderii privind repartizarea profitului net,
de politica fiscală și de elementele extraordinare, nu ia în calcul impozitul pe profit și rezultatul extraordinar,
reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rezultatul exploatării (Re)
Evaluează rentabilitatea economică a unei întreprinderi și corespunde activității normale și curente a întreprinderii, include și operațiunile efectuate în exercițiile anterioare dar aferente exercițiului curent.
Nu este luată în calcul activitatea corespunzătoare operațiilor financiare și extraordinare.
Permite compararea performanțelor întreprinderilor ce au politici financiare diferite. Cunoaște două modalități de calcul:ca diferență dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) și totalul cheltuielilor din exploatare (Che)
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Figura 3.8. Rezultatul exploatării
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rezultatul exploatării, a înregistrat fluctuații semnificative în 2013 față de 2012, în 2015 față de 2014 și o scădere remarcabilă în 2016 față de 2015 pe seama producției vândute,
Această relație de calcul fundamentează strategii și politici pe care le adoptă managementul întreprinderii pentru a ameliora rezultatul său.Variantele posibile sunt: majorarea veniturilor sau diminuarea cheltuielilor, în condițiile menținerii constante a celuilalt factor; sporirea ambelor componente cu respectarea restricției ca ritmul creșterii veniturilor să devanseze ritmul de creștere al cheltuielilor.
Rezultatul curent (Re). Reprezintă rezultatul tuturor operațiilor curente, obișnuite ale întreprinderii, determinat atât de rezultatul exploatării curente, cât și de cel al activității financiare, permițând aprecierea impactul politii financiare a întreprinderii asupra rentabilității.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rezultatul curent are aceași evoluție ca și rezultatul exploatării.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Figura 3.9. Rezultatul net al exercițiului
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rezultatul net al exercițiului (Rn). Exprimă, în mărimi absolute, rentabilitatea netă sau pierderile aferente activității întreprinderii, după deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale și a impozitului pe profit.
Rezultatul net al exercițiului. Pe perioada analizată acest indicator prezintă aceași evoluție ca și rezultatul exploatării. Rezultatul net al exercițiului este mărimea care urmează să fie supusă deciziei de repartizare de către adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz.
Capacitatea de autofinanțare:
1. Metoda deductivă
CAF
= EBE
+ Alte venituri de exploatare încasabile
– Alte cheltuieli de exploatare plătibile
+ Venituri financiare încasabile
– Cheltuieli financiare plătibile
+ Venituri excepționale încasabile
– Cheltuieli excepționale plătibile
– Participarea salariaților la profit
– Impozitul pe profit
Importanța autofinanțării se poate argumenta prin multiplele avantaje pe care aceasta le oferă întreprinderii.
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Figura 3.10. Capacitatea de autofinanțare
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Capacitatea de autofinanțare a avut o evoluție bună pe toată perioada analizată, mai puțin în 2012. Surplusul financiar degajat în cursul exercițiului de ansamblul operațiilor de gestiune (CAF) nu va avea decat un caracter potențial dacă nu este susținut de mijloace financiare efective, acest aspect fiind confirmat sau infirmat de variația trezoreriei nete. Capacitatea de autofinantare este un indicator de mare expresivitate economică, reflectând forța financiară a unei societăți comerciale, garanția securității și independența acesteia. Întreprinderile cu o bună capacitate de autofinanțare își micșorează riscul financiar, fiind în masură să surmonteze greutațile în perioadele de criza economică, cănd accesul la credite este dificil din cauza dobânzilor înalte.
Totodată, capacitatea de autofinanțare este un indicator de lichiditate financiara și de solvabilitate, care indică gradul încredere, și marește încrederea partenerilor de afaceri, creând condiții mai bune de negociere a contractelor economice.
Putem adauga, de asemenea, ca o capacitate de autofinanțare bună exprimă și o capacitate de îndatorare bună, respectiv posibilitatea de a garanta mai bine creditele bancare la care face apel întreprinderea.
Diagnosticul prin sistemul ratelor.
1.Rata marjei brute de exploatare,
1.Rmb = ( EBE / CA ) x100
Valoarea ridicată a acestei rate, reflectă posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor întreprinderii.
Tabelul 3.9. Rata marjei brute de exploatare- lei
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Figura 3.11. Rata marjei brute de exploatare
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rata marjei brute de exploatare are o evoluție crescătoare aproape pe toată perioada analizată, mai puțin în anul 2016 unde a mai scăzut cu 11%, față 2015, dar în 2013 a înregistrat cele mai mare creștere, cu 22% în 2013 față de 2012, de afaceri fiind factor determinant în această fluctuație valorică.
2. Rmne = ( Rez. expl. / CA ) x 100
Tabelul 3.10. Rata marjei nete de exploatare – lei
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Figura 3.12. Rata marjei nete de exploatare
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rata marjei nete de exploatare crește în 2013 față de 2012 consistent pe seama cifrei de afaceri menținându-și evoluția ascendentă avănd o evoluție mai slabă în anul 2013 față de 2012, cifra de afaceri având un rol determinant în această situație.
3.Rata marjei brute de autofinanțare
Rmba = ( CAF / CA ) x 100
Tabelul 3.11. Rata marjei brute de autofinanțare – lei
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Figura 3.13. Rata marjei brute de autofinanțare
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Contul de profit și pierdere
Rata marjei brute de autofinanțare, a avut o evoluție bună pe toată perioada analizată, crescătoare, mai puțin în 2012, aceasta datorită indicatorului CAF, care a fost studiat anterior această rată are o evoluție asemănătoare cu CAF.
1.Lichiditatea globală (Lg) se mai numește și "Lichiditatea generală" sau "Lichiditatea curentă", sau "Indicatorul capitalului circulant". Se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani și, practic reprezintă garanția acoperii datoriilor curente din activele circulante. Rata lichidității stabilește cât din valoarea activului se află sub formă lichidă în conturile de disponibilități bănești și cât poate să devină lichidă imediat exemplu: creanțele, stocurile de produse finite.
Lg=(Active circulante/Datorii pe termen scurt)x100[%]
Valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mare de 100%, iar valoarea recomandată ca acceptabilă în jurul valorii de 200%.
2.Solvabilitatea patrimonială (Sp) se mai numește și "Rata autonomiei financiare" (Raf) și reprezintă capacitatea întreprinderii de a face față prin activele sale de care dispune, obligațiilor sale bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.
Sp=Raf'(Capital propriu/Capital permanent)x[100%],
unde Capital permanent = Capital propriu +Datorii pe termen lung.
Solvabilitatea face referire la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. Se apreciază că valoarea minimă să fie 30%, iar peste 50% situația poate fi considerată normală.
3.Rata profitului brut ( Rpb), denumită și Marja brută din vânzări, măsoară capacitatea agentului economic de a obține profit din activitatea proprie.
Rpb= (Profit brut/Cifra de afaceri)x100[%],
Se consideră că întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea indicatorului este mai mare de 30 %. O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim. Pentru a fi edificator, acest indicator trebuie calculat pe parcursul mai multor ani.
4.Rata rentabilități financiare (Rrf), reflectă eficiența utilizării capitalului investit de către acționari.
Rpn= (Profit net/Capitaluri proprii)x100[%],
5.Rata datoriilor (Rd) este un indicator care măsoară nivelul obligațiilor totale din total activ și exprimă echilibrul financiar al întreprinderii. Rata datoriilor indică dacă agentul economic dispune de suficiente active pentru acoperirea datoriilor sale.
Rd=(Datorii totale/Active totale)x100[%],
Dacă valoarea indicatorului Rd este mai mare de 100%, atunci se înregistrează un deficit de capital de lucru. O valoare prea mică poate indica faptul că întreprinderea dispune de active imobilizate cu valoare mare și că nu au investit excesul de numerar. Uzual, valoarea acestui indicator trebuie să fie mai mică de 50%.
După calcule rezultă:
Tabelul 3.12. Indicatorii de lichiditate și solvabilitate patrimonială – lei
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț
Concluzii:
Lichiditatea globală (Lg). În perioada analizată 2012-2016 această rată nu are valori foarte bune sunt mult sub valoarea de 200%, ceea ce înseamnă ca întreprinderea nu a avut posibilitatea acoperiri datoriilor curente din activele circulante.
Figura 3.14. Lichiditatea globală
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț
2.Solvabilitatea patrimonială (Sp). Se consideră ca întreprinderea are o activitate foarte bună dacă valoarea indicatorului este mai mare de 30 %. O scădere a ratei scoate în evidență faptul că societatea nu este capabilă să își controleze costurile de producție sau să obțină prețul de vânzare optim. După cum se observă pe toată perioada analizată 2012-2016, această rată are valori nesatisfăcătoare.
Figura 3.15. Solvabilitatea patrimonială
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț
3.Rata profitului brut ( Rpb). Se consideră ca întreprinderea are o activitate foarte bună din acest punct de vedere în anii 2013, 2014, 2015, 2016 valoarea indicatorului este mai mare de 30 % în 2012 înregistrând pierdere normal că rata profitului nu este bună.
Figura 3.16. Rata profitului brut
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț
4. Rata rentabilității financiare(Rrf). Se consideră ca întreprinderea are o activitate bună în anii 2012-2016 din acest punct de vedere valoarea indicatorului este mai mare de 30% pe toată perioada analizată.
Figura 3.17. Rata rentabilității financiare(Rrf).
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț
5.Rata datoriilor (Rd). Valoarea indicatorului Rd este mai mică de 100%, deci nu se înregistrează un deficit de capital de lucru sau de numerar.
Figura 3.18. Rata datoriilor
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Bilanț
Valoarea acestui indicator este mică pe toată perioada , ceea ce indica faptul că întreprinderea dispune de active imobilizate cu valoare mare și nu au investit excesul de numerar.
Concluzii: analiza acestor indicatori ne arată că putem investi în continuare în hotel în infrastructura lui, mărindu-i capacitatea de cazare și de alimentație publică,având o capacitate de autofinanțare foarte bună (CAF) , o rată a rentabilității financiare bună (Rfb) și o rată a datoriilor la fel foarte bună (Rdt). Trebuie văzut unde sunt punctele slabe în firmă pentru a mări valoarea celorlalte rate pe baza cărora și băncile acordă credite.
3.5.Planul de afaceri privind investițiile în infrastructura hotelului CASA COMANA,
Ca strategie de dezvoltare a hotelului managementul a hotărt atragerea de noi clienți în turismul de agrement prin deschiderea unei cafenele în cadrul hotelului urmărind sa atragă mai mulți tineri, elevi, studenți oferind ți un spațiu plăcut pentru diferite întâlniri chiar și de afaceri între întreprinzători.
Cafeneaua va oferi o gamă largă de produse, cafea expreso, cafea turcească(la ibric), capucino, sau alte tipuri de cafea bazate pe cafeau solubilă, ceaiuri calfe și reci, ciocolată caldă, produse de patiserie,
Piața din țara noastră este în expansiune privind cfeaua și ceaiurile. Vânzările vor crește treptat ca și numărul clienților evident. Creându-se o atmosferă ambientală plăcută locația îi va atrage pe cei ce vor să beneficieze de relaxare și întâlniri plăcute cu prietenii,și vor aprecia calitatea produselor cafenelei, prețurile accesibile, iar alt segment de piață vor fii turiștii ce vin în Parcul Comana.
Obiective.
Deschiderea unui local de succes, ce se bazează pe vânzarea de cafea, ceai și ciocolată beneficiind de ajutorul a 2 salariați angajați cu contract individual de muncă normă întreagă.
Un număr minim de 250 clienți fideli locației în primul an de funcționare.
Să ajungă la o cifră de afaceri de 280000 lei în primul an de funcționare.
Obținerea profitului net previzionat în primii 3 ani de funcționare.
Misiunea
De a oferi produse bune, gustoase de cea mai bună calitate locuitorilor și turiștilor din zonă într-o atmosferă de relaxare dar și cu multă voie bună, să asigure servicii și produse de un înalt grad de profesionalism.
Puncte tari ce vor asigura succesul afacerii:
Experiența și profesionalismul managementului și al patronatului;
Folosirea unor produse foarte bune din punct de vedere calitativ;
Servirea clienților rapid și politicos;
Nu are concurenșă mare în zonă.
Fluxurile monetare suficiente pentru primul an de funcționare.
Meniul este diversificat peste 30 de sortimente de cafea, 15 sortimente de ciocoladă caldă, 25 de sortimente de produse de patiserie, 10 sortimente de fresh-uri naturale, 10 sortimente de sucuri îmbuteliate, 20 de sortimente de ceaiuri calde și reci și multe altele.
Va dispune și de un mic loc de joacă pentru cei sub vârsta de 4 ani, terasă și parc de joacă în afara cafenelei pentru copii cu vârste cupinse între 1-12 ani.
Acționarii firmei sunt aceași ca la Casa Comana.
Baza tehnico-materială.
Se vor investii 700.000 din partea asociaților. Locațiile pentru cafenea, terasă, spați de joacă în interior și în exterioe existente, nimic de construit doar mobilat și amenajeat.
Totalul cheltuielilor cu investiția se preconizează de a fi de 700.000 Baza tehnico materială va fii formată din:
Bunuri:
Tabelul 3.15. Baza tehnico materială a investiției
Sursa: autor din resurse proprii
3.3.Previziunea bugetului de venituri și cheltuieli în analiza rentabilității investițiilor la hotel CASA COMANA,
Pornind de la premiza ca în fiecare an se va obține o cifra de afaceri egală cu valoarea 280000 lei, în cinci ani se preconizează obținerea banilor folosiți pentru investiție, chiar și obținerea de un profit de peste 100000 lei peste banii investiți în cafeneaua din cadrul complexului Casa Comana.
La o cifra de afaceri de 280000 lei fixă în fiecare an se preconizează niște cheltuieli în jur de 84000 lei care vor avea o marjă de creștere de 10% în fiecare an. În Tabelele următoare sunt calculele efectuate pentru cei cinci ani preconizați exprimați într-un buget de venituri și cheltuieli.
Pentru venituri s-au folosit prețurile din meniu, iar pentru cheltuieli s-au preconizat cheltuielile cu materii prime și materiale,în funcție de prețurile pieței, amortizarea mijloacelor fixe, cheltuieli salariale directe și indirecte.
Figura 3. 20 Evoluția profitului previzionat și recuperarea investiției
Figura 3. 21. Evoluția cheltuielilor previzionate perioada 1-5 ani
Sursa: autor din resurse proprii
Figura 3. 22. Evoluția cheltuielilor și veniturilor totale previzionate perioada 1-5 ani
Sursa: autor din resurse proprii
Figura 3. 23. Evoluția profitului net previzionat perioada 1-5 ani
Sursa: autor din resurse proprii
CONCLUZII, PROPUNERI:
Activitatea financiară eficientă influențează rezultatele economico – financiare ale întreprinderii și relațiile organizației economice respective cu statul și organizmele publice, băncile, partenerii de afaceri, organele fiscale, propietarii și angajații ei.
Relațiile întreprinderii se realizează în baza unui contract iar raporturile cu statul numai în temeiul legislației în vigoare.
Relațiile de schimb implică transferuri de bunuri materiale și/sau servicii contra mijloacelor bănești care se efectuează între agenții economicipe bază de monedă în cadrul unor relații financiare externe.Mediul financiar se definește ca totalitatea relațiilor financiare ale întreprinderii, care apar în momentul utilizării și câștigării banilor, precum și toate formele pe care banii le pot lua în procesul circulației lor.
Fenomenul financiar al întreprinderii se naște din relațiile pe care le are cu piața factorilor de producție, piața consumatorilor, piața capitalurilor și cu statul, ca autoritate publică. Acest fenomen este urmărit de fiecare întreprindere pentru derularea activității sale în condiții de rentabilitate maximă.
Luând în considerare timpul ca factor în realizarea fluxurilor de trezorerie, se poate face o clasificare de fuxuri, o categorie este reprezentată de cele care generează angajamente pe termen lung, fiind asimilate operațiilor de capital, cele care generează operații pe termen scurt pentru asigurarea lichidităților și efectuarea decontărilor, acestea din urmă cuprind încasările și plățile curente formând trezoreria sau fluxurile de trezorerie. într-un sens mai restâns trezoreria este reprezentată de către disponibilitățile bănești la bancă în lei sau valută precum și cele în numerar, în lei sau valută, iar o altă definiție prezintă trezoreria ca toate mijloacele bănești de care dispune întreprinderea pentru a face față plăților curente. ea cuprinde și investițiile financiare pe termen scurt ca titlurile de plasament, efectele comerciale de primit, creditele primite pe termen scurt numite și credite de trezorerie. la organizarea contabilității trezoreriei trebuie să se țină seama strict de evidența și controlul obiectiv asupra operațiilor bănești în numerar, gestiunea și valorificarea disponibilităților bănești din conturile bancare ale societății economice și a efectelorde primit, efectuarea plăților la termenele scadente, respectarea legislației financiar bancare și fiscale, valorificarea disponibilităților bănești prin investiții financiare pe termen scurt.
Această lucrare prezintă noțiuni teoretice dar și practice despre rentabilitatea investițiilor în infrastructura hotelieră Casa Comana-Hotel.
Planificarea fluxurilor financiare prezintă: analiza politicii de investiții a firmelor, prezentarea propunerii de investiție, previziunea veniturilor și cheltuielilor, previziunea contului de profit și pierdere aferent investiției, previziunea contului de profit și pierdere al firmelor, previziunea fluxului de numerar, previziunea fluxului de numerar generat de investiție, și previziunea fluxului de numerar al firmelor. Ea pornește de la planificarea bugetelor de venituri și cheltuieli previzionând de câți bani are nevoie sa facă plățile și ce încasări va avea ntr-o anumită perioadă de gestiune.
Planul financiar este o parte componentă a planului de afaceri al întreprinderii, reprezentând cuantificarea financiară a planurilor de marketing și de producție, a planurilor investiționale prevăzute de întreprindere spre implementare în scopul de a-și realiza obiectivele și performanțele trasate pe termen lung și pe termen scurt. planul financiar este un instrument care disciplinează afacerea și asigură un management eficient de diminuare a riscurilor de exploatare, de îndatorare, de insolvabilitate și a riscului variabilelor de reglare.
Proiecțiunile contului de profit și pierdere realizat tot pe baza bugetelor de venituri ți cheltuieli, reflectă situația resurselor consumate și a rezultatelor obținute, sintetizează fluxurile economice, respectiv veniturile și cheltuielile perioadei previzionate ce vor rezulta din activitatea operațională, investițională și financiară a întreprinderii. contul de profit și pierderi măsoară performanțele întreprinderii, făcând o sinteză a fluxurilor economice – venituri și cheltuieli – ce vor fi generate de activitățile viitoare ale întreprinderii. acest raport include următoarele categorii: cheltuielile operaționale includ cheltuielile generale și administrative, precum și cheltuielile comerciale. consolidarea datelor în raportul contului de profit și pierderi ilustrează nivelul previzionat al profitabilității la diferite etape de exploatare.
Fluxurile de numerar constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale ciclului de exploatare a întreprinderii. fără mijloace bănești întreprinderea nu își poate începe activitatea. previziunea fluxurilor de numerar reprezintă o proiecție a încasărilor și plăților de mijloace bănești pentru o perioadă de timp viitoare. Situația fluxurilor de numerar sintetizează toate fluxurile de lichidități ce rezultă în urma operațiilor planificate și reflectă ciclurile financiare ale activității de producție, exploatare, investiții etc. obiectivele previziunii fluxurilor de numerar constau în: prezentarea soldurilor finale de mijloace bănești ce vor fi reflectate ca sold rămas în contul bancar al întreprinderii; prezentarea situației mijloacelor bănești pentru fiecare lună a anului, astfel încât să poată fi anticipate perioadele cu deficit sau excedent de numerar. raportul previzionat al fluxurilor de numerar sintetizează rezultatele monetare ale operațiilor planificate din toate componentele bugetului general al activității.
Previziunea situației financiare a întreprinderii reflectă starea patrimoniului la sfârșitul perioadei planificate. planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa, prin tendinta tuturor compartimentelor de a-si supraestima nevoile proprii de finantare. principiile de elaborare și funcționare a acestuia: principiul totalității; principiul suprapunerii sistemului bugetar pe sistemul de autoritate; principiul mentinerii solidaritatii; principiul cuplarii cu politica de personal.
Bilanțul contabil este definit ca un tablou al situației patrimoniului la o anumită dată. situația patrimonială a întreprinderii reprezintă în unități monetare mărimea valorică a bunurilor economice în corelație cu sursele de finanțare a acestora, precum și cu rezultatul obținut. în procesul de previzionare a situației financiare și de întocmire a bilanțului contabil sunt utilizate toate datele și informația generată de bugetele operaționale. situația financiară reprezintă resursele economice, bunurile, mijloacele, deținute de o întreprindere și drepturile asupra acestora la un moment dat.
Trezoreria provine din diferenta dintre fluxurile de intrare si de iesire de moneda, astfel ca soldul trezoreriei depinde de volumul incasarilor si al platilor. gestiunea trezoreriei se bazeaza pe previziuni financiare care țin seama de fluxul încasărilor și plăților într-o anumită perioada. indiferent de abordarea și metodele aplicate în proiecțiunile elaborate ale bugetului general, managerul unei afaceri mici trebuie să monitorizeze permanent mai multe aspecte de ansamblu privind poziția economico-financiară a întreprinderii, printre care: lichiditățile; profitabilitatea; performanța operațională; solvabilitatea pe termen lung.
Noțiunea de investiție definește o categorie financiară complexă dar și controversată, ea se poate defini mai simplist ca o modificare și creștere a patrimoniului inițial prin construcții civile, industriale, achiziția montajul, instalarea de echipamente industriale, cumpararea de mașini și utilaje. dar o investiție se poate defini ca o alocare de capitaluri economisite în activități lucrative cu caracter profitabil care vor majora valoarea capitalurilor investite.din punct de vedere financiar investiția reprezintă schimbarea unei sume de bani certe în speranța obținerii unor venituri viitoare superioare ca achiziționarea unei mațini pentru mărirea productivității muncii, construcția de întreprinderi industriale pentru creșterea producției, asimilarea de brevete pentru fabricareaa unor produse noi în cazul nostru construcția unui nou hotel într-o zonă turistică cu accente sezoniere. din punctul de vedere al politicii generale a întreprinderii putem distinge investiții cu caracter intern și investiții cu caracter extern.
Fundamentarea alocării eficiente a capitalurilor în proiecte de investiții pornește de la asumarea unor ipoteze ce privesc mediul cert, o piață financiară eficientă chiar perfectă,independența deciziei de finanțare, independența deciziei de investiții. cel mai solid și eficient criteriu de selecție a proiectelor de investiții este cel al valorii nete, plusul de valoare pe care proiectele noi de investiții promit că îl aduc la valoarea existentă a întreprinderii. selecția celor mai performante proiecte de investiții se face în raport cu maximizarea valorii actuale nete. conceptul de investiție este complex și se poate defini din punct de vedere tehnic, contabil financiar și managerial, ea reprezintă o alocare durabilă de capitaluri de achiziție de active fizice reale și/ sau financiare care să permită desfășurarea unor activități cu rentabilitate superioară ratei de rentabilitate medie pentru clasa de risc a respectivei afaceri.investițiile pot fi tehnice, comerciale, financiare, socio-umane.
Din punct de vedere al analizei financiare se poate clasifica în raport cu riscul implicit pe care îl presupune o investiție nouă comparativ cu celelalte investiții anterioare ale întreprinderii, investițiile de înlocuire a activelor nu aduc riscuri suplimentare cele de modernizare a întreprinderii au un risc redus, investițiile de dezvoltare, cele strategice, prezintă un risc mare pentru întreprinderea economică în cauză. în raport cu riscul investițiile recomandate sunt împrumuturile, autofinanțarea și majorări de capital social.
Evaluarea proiectelor de investiții apelează la conceptul de valoare actuală prezentă a fluxurilor de numerar viitoare ale investiției decât la conceptul de valoare viitoare; valoarea prezentă măsoară fluxurile de trezorerie viitoare , previzionate de noua investiție la puterea de cumpărare a capitalurilor alocate inițial în această investiție. pentru aceasta are loc un proces de actualizare a fluxurilor de trezorerie viitoare în funcție de rata dobânzii a pieței monetare aleasă ca referință pentru investițiile eficiente. fundamentarea deciziei de investiții în mediul cert presupune calcularea elementelor de măsurare a valorii actualizate nete apreciind cheltuielile de investiții, durata de exploatare, fluxurile de trezorerie disponibile, o valoare reziduală și o rată de actualizare. finanțarea din surse proprii presupune a efectua plăți pentru proiecte de investiții din fondurile proprii disponibile.
Avantajele finanțării, punctele tari ale propriei autofinanțări a investiției sunt:
1.Economii cu cheltuieli ale dobânzilor bancare, ele sunt egale cu zero în acest caz de finanțare proprie;
2. Nu există obligații pe termene lungi și medii se păstrează flexibilitatea financiară prin angajarea veniturilor în finanțarea de capital,
3.Obținerea mai ușor de împrumuturi pe viitor pe termen lung și mediu, obținerea de credite pentru alte investiții, neavând datorii mari acumulate.
Propuneri :
1.Evitarea fondurilor insuficiente pentru necesarul de capital, a se baza pe numerarul disponibil poate duce la insufuficiente investiții de capital,
2.Neangrenarea în mai multe proiecte în același timp pentru a evita insuficiența banilor,
3.Renunțarea la proiectele mari și costisitoare sau proiecte care au costurile mereu în creștere.
4.Din punct de vedere al costurilor este echitabil ca ele să se extindă pe o perioadă egală cu beneficiile previzionate, pe același număr de ani.
5. Cheltuielile de capital trebuiesc repartizate în mod egal, se necesită inițial cheltuieli mari, adică plata pentru bunurile ce constituie investiția produce o repartizare inegală a cheltuielilor de capital de la un an la altul, veniturile pot fi constante și mai ușor de estimat.
6. Determinarea costurilor, cheltuielilor aproximativ egale cu veniturile investiției care vor duce la realizarea unui management, financiar mai ușor.
ANEXA 1 Evoluția indicatorilor economici ai Hotelului Casa Comana în perioada 2012-2016
ANEXA 2 Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune-lei
Sursa: autor pe baza situațiilor financiare Casa Comana 2012-2016
BIBLIOGRAFIE
1.Adoichiței, M. Finanțele întreprinderii, Editura Sylvi, București, 2000,
2.Boruna V. Finantele întreprinderilor din turism și comerț, note de curs, 2015,
3.Brezeanu P,- Diagnostic financiar –, editura. Economică., București, 2003
4.Corduneanu, C., Murgea, A. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Note de curs.2009
5.Ciobănașu Marilena – Situațiile financiare și planificarea financiară pe termen lung – Studia Universitatis “Vasile Goldis” Arad Seria Stiințe Economice 2009
6.Diaconu M. – Decizia financiara privind investitiile intreprinderii sub impactul politicilor bugetare, Editura Lumen, 2008;
7.Dragotă, V., Dragotă, M., Țâțu, L., Ciobanu, A., Obreja, L., Racsc, A. – Abordări practice în finanțele firmei, Editura IRECSON, București, 2005;
8.Dumitrașcu V., Diagnosticul financiar și evaluarea afacerii, Editura Universitară, București-2013
9.Dragotă, V. și Colectiv, Management financiar – Analiza financiară și gestiune financiară operațională – vol. 1, Ed. Economică, București, 2003
10.Epstein J Ifrs-Interpretarea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate si Raportare financiara, Monitorul Oficial R.A.2007,
11.Feleagă N.,Feleagă L,Contabilitate Financiară,Editura Economică vol 2, -2007
12.Gigore M.-Finanțele firmei-Ed Cartea Studențească-2009
13.Mitea N, Contabilitate Financiară, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța, 2008;
14.Mihăilescu N.Răducan M.-Analiza activității Economico Financiare-Editura Victor 2009
15.Onofrei M, Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București, 2004,
16.Negrea; Tatu; Brasoveanu-Finanțe generale și de întreprindere, 2000-www.biblioteca digitală ase.ro
17.Popa L., Finanțele întreprinderii-notițe de curs, 2006
18.Ruse E.,Rolul analizei financiare prin fluxuri- notite de cursuri, 2006
19.Stroe, R. – Gestiunea financiară a întreprinderii. Note de curs și aplicații. Bibl. Digit.A.S.E.;
20.Vasile I. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, București, 2010;
21. OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014
22.http://caam.utm.md/files/docs/antreprenoriat_c8.pdf- accesat 10.03.2017
23. www casacomana:ro accesat 3.03.2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Rentabilitatea Investitiilor In Infrastructura Hoteliera; Studiu de Caz Casa Comana (ID: 119797)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.