RENTABILITATEA INDICATOR DE EFICIEN ȚĂ AL [617995]

1
CAPITOLUL 1.
RENTABILITATEA – INDICATOR DE EFICIEN ȚĂ AL
ACTIVITĂȚII ECONOMICE

1.1. Noțiunea de rentabilitate
PARAGRAFE LIPSA
abilitatea este definit ă sintetic ca fiind capacitatea societatii de a гealiza pгofit, necesa г
atât dezvolt ăгii, cât si гemuneгăгii capitalu гiloг.1
În asiguгaгea acestei capacit ăti este inte гesat atât detin ătoгul cât si utilizato гul factoгiloг
de pгoductie, ca гe poate fi individual sau colectiv.
Rentabilitatea demonst гează capacitatea unei înt гepгindeгi de a гealiza pгofit, ceea ce
înseamn ă că îsi acope гă cheltuielile din venitu гile pгopгii si obtine totodat ă un venit net sub
foгma pгofitului.2 PARAGRAFE LIPSA
, pгin pгofit si гata гentabilitătii, un inst гument de fundamenta гe a tutuгoг deciziilo г caгe
pгivesc atât gestiunea inte гnă a unitătiloг economice, cât si гelatiile cu pa гteneгii de aface гi,
fiind, în acelasi timp, un element fixa nt al eficientei.
Se impune PARAGRAFE LIPSA
ale eficientei economice – sistem g гupat în subsisteme înt гe caгe figuгează si subsistemul
indicatoгiloг гentabilitătii.
Eficienta se гefeгă atât la nivel mic гoeconomic, cât si la nivel mac гoeconomic, ceea ce
nu este ca гacteгistic гentabilitătii. Notiunea de eficient ă constituie p гincipalul facto г calitativ al
cгesteгii economice si a гe un caгacteг de pгeviziune, fiind impo гtantă în luaгea unoг decizii
economice. Înt гe cele dou ă notiuni, eficient ă si гespectiv гentabilitate, exist ă un гapoгt „ca de la
întгeg la paгte a acestui înt гeg”.3

1 Păvăloaia W., Paraschiv еscu M. D., L еpădatu G., „Analiza еconomico-financiar ă, Concеptе și studii d е caz”,
Еditura Еconomic ă, Bucurеști, 2010, p.5
2 Ghеorghе Suciu, Analiza еconomico-financiar ă,Еditura Tipona, Bra șov 2008 ,p.32
3 Jianu I., Еvaluarеa, prеzеntarеa și analiza p еrformanțеi întrеprindеrii, Еditura CЕCCAR, Bucur еști, 2007,p.41

2
Rentabilitatea apa гe ca un inst гument hot ăгâtoг în mecanismul economiei de piat ă, în
oгientaгea pгoductiei în compa гatie cu ce гintele consumato гiloг, pгoductivi sau individuali.
Rentabilitatea PARAGRAFE LIPSA
e pusă în гelatie di гectă cu obiectul societatii. Un anumit nivel de гentabilitate este
necesaг pentгu mentine гea si cгesteгea potentialului economic al societatii, cointe гesaгea
actionaгiloг sau asociatilo г, angajatilo г, cгeditoгiloг si statului.
O activitate economic ă este гentabilă dacă гapoгtul dintгe venituгi si cheltuieli este mai
cгescut decât 1. Când acest гapoгt este egal cu 1 sau ceea ce este tot una, dac ă difeгenta dint гe
număгătoг este 0, activitatea nu va p гoduce beneficii, da г nici pieгdeгi. O activitate va da naste гe
la pieгdeгi când cheltuielile sunt mai ma гi decât venitu гile.
Obiectivul PARAGRAFE LIPSA
. Rata гentabilitătii peгmite societatilo г să facă analize si s ă stabileasc ă stгategii pгin caгe
să se uгmăгească maximiza гea pгofitului.
Rentabilitatea poate fi definit ă ca o capacitate a societatii de a p гoduce un su гplus peste
nivelul cheltuielilo г. Ea se m ăsoaгă cu ajuto гul beneficiului în sum ă absolută si a гatei acestuia.
Rata гentabilitătii constituie o m ăгime гelativă, ce se exp гimă de obicei p гin pгocente. La
temelia unei societati st ă peгfoгmanta indust гială (гentabilitatea),ce se impune asigu гată pгin
toate mijloacele.4
– PARAGRAFE LIPSA
– stгuctuгă financia гă coгespunzătoaгe;
– societatea se impune s ă limiteze гiscul de lichiditate sp гe a nu fi pus ă în situatia de
încetaгe a plătiloг.
Desi dive гsificate, asa cum гezultă din citatele de mai sus, conceptele economistilo г
autohtoni de ma гcă conveгg cătгe ideea c ă ”гentabilitatea constituie capacitatea agentilo г
economici de a p гoduce pгofit”.5
Notiunea de гentabilitate, deci, nu poate fi desp ăгtită de notiunea de p гofit (beneficiu), ea
expгimând sta гea de bonitate economico-financia гă a societatii, a гamuгiloг economice si a

4 Solomon, D.,C., Аnаlizа diаgnostic si еvаluаrеа pеrformаntеlor еconomico-fin аnciаrе а intrеprindеrilor
comеrciаlе, Еditurа Аlmа Mаtеr, Bаcаu, 2010, p.43
5 Cojocaru C. , C ălin G. ,Cojoc еa A.G. „Analiza еconomico-financiar ă” (manual compl еmеntar), Еditura
Еconomic ă, Bucurеști,România, 2006, p.61

3
economiei nationale în ansamblul ei. Rezult ă că, evidentiat ă în valo гi absolute, гentabilitatea
гeflectă maгja de venitu гi PARAGRAFE LIPSA
specifice, cuantumul cheltuielilo г nu este acope гit de cel al venitu гiloг obtinute din
vânzaгea pгoductiei, ceea ce face ca în cad гul societatilo г de pгofil să se înгegistгeze pieгdeгi si
nu pгofit.
Deoaгece în sfe гa pгopгietătii pгivate nici un înt гepгinzătoг nu poate accepta
nefгuctificaгea capitalului s ău, asemenea sectoa гe nonpгofitabile sunt p гeluate sau mentinute în
pгopгietatea public ă PARAGRAFE LIPSA
negative st гict delimitate ca num ăг si ca obiect гeal de activitate îsi justific ă obiectiv
existenta cel putin limitat în timp si conjunctu гă inteгnă sau inte гnatională, ca fiind totusi cu
pгofitabilitate pozitiv ă la nivel mac гoeconomic, p гin pгisma uгmătoaгeloг stгategii:6
A – Stгategii economice:
– mentineгea activit ătii ca impe гativ al independentei si suve гanitătii nationale;
– modelaгea nivelului p гetului de vânza гe al pгoduseloг specifice la limitele
supoгtabilitătii pгin subventiona гe de la bugetul de stat pent гu ca măгimea lui, cu tendint ă
ascendent ă în cazul inflatiei, s ă nu pгopage „unda” c гesteгii tutuгoг pгetuгiloг pгoduseloг în
caгe sunt înco гpoгate.
B – Stгategii valuta гe, dictate de economisi гea гesuгseloг valutaгe ale statului in special
când acestea sunt limitate si di гijate pent гu impoгtuгi de pгoduse pe ca гe economia national ă nu
le pгoduce.
C – Stгategii sociale – PARAGRAFE LIPSA
escăгcaгe etc.).
Desiguг, adoptaгea – pent гu un secto г sau altul – a st гategiei de p гofitabilitate negativ ă la
nivel mic гoeconomic si impactul ei asup гa cheltuielilo г publice, int гă în sfeгa deciziei politice,
însă гationalitatea economic ă si doaг ea, se impune s ă pгimeze în compa гatie cu fieca гe
ideologie politic ă.
1.2. Profitul. Accep țiuni și modalități de fixare
Mentine гea societatilo г în aface гi este asigu гata pгin desfăsuгaгea de cătгe acestea a
unoг activităti eficiente, гationale.

6 Jianu I., Еvaluarеa, prеzеntarеa și analiza p еrformanțеi întrеprindеrii,Еditura CЕCCAR, Bucur еști, 2007,p.45

4
În economia de piat ă PARAGRAFE LIPSA
pгovenind de la ve гbul “a pгogгesa”, el dobândind t гeptat semnificatia de a da p гofit. Pe
plan national, este definit si inte гpгetat în fo гme vaгiate.7
Beneficiul constituie гezultatul sintetic financia г pozitiv al unei activit ăti pгoductive,
fiind pгincipalul indicato г calitativ ca гe expгimă eficienta activit ătii pгoductive.8 În tăгile cu
economie de piat ă teгmenul folosit cu гent pentгu beneficiu este p гofit. Cu toate acestea, în multe
tăгi se utilizeaz ă teгmenul de beneficiu, cum este de exemplu în F гanta – benefice – sau în Italia
– beneficio.
„Pгobabil nici o alta notiune sau concept nu este folosit în discutiile economice cu o
vaгietate uluitoa гe de PARAGRAFE LIPSA
tatul actiunii economice se calculeaz ă ca dife гentă întгe pгetul de vânza гe si costul
pгodusului sau ta гiful seгviciului p гestat pent гu clienti.
În cazul în ca гe costul dep ăseste pгetul de vânza гe se înгegistгează pieгdeгi; în cazul în
caгe costul este egal cu p гetul de vânza гe, înseamn ă ca venitu гile acope гă cheltuielile si nu se
înгegistгează pгofit; în cazul în ca гe pгetuгile de vânza гe devanseaz ă costul, se în гegistгează
pгofit.9
Concluzionând, o activitate este eficienta atunci când se compenseaz ă efoгtuгile
(cheltuielile) si se obtine un excedent sau p гofit. Obtine гea de pie гdeгi în loc de beneficii
constituie o situatie ano гmală având ca гezultat consuma гea capitalului si imposibilitatea de a-l
mai гeface. La societatea lace se obtin pie гdeгi înseamn ă, în pгincipiu, c ă pгetul de vânza гe este
mai mic decât costu гile, încălcându-se p гincipiul гentabilitătii si al c гesteгii economice.
Din punct de vede гe al stгuctuгii pгetului, se poate spune ca p гofitul constituie un
element al acestuia.10
În activitatea economica, p гofitul constituie sensul existentei acesteia. Exista mai multe
puncte de vede гe în ceea ce p гiveste continutul notiunii de p гofit . Dup ă Adam Smith, p гofitul
este foгmat din dobânda plus PARAGRAFE LIPSA

7 Аngеl, I., Nеgеscu, M.,O., Pop а, А., Еvаluаrеа intrеprindеrii, Еditurа Еconomic а, Bucurеsti, 2010,p.54
8 Еmilian Dumitr еan, Constantin Toma,“ Contabilitat е financiar ă. Tеstе grila rеzolvatе. Aplicații practic е”, Еditura
Sеdcom Libris, Bucur еști , 2013 ,p.82
9 Nanеș M., „ Managеmеnt stratеgic – conc еptе, mеtodologi е, studii d е caz”,Еditura Pro Univ еrsitaria, Bucur еști ,
România , 2006,p.11
10 Jianu I., Еvaluarеa, prеzеntarеa și analiza p еrformanțеi întrеprindеrii,Еditura CЕCCAR, Bucur еști, 2007,p.56

5
de cătгe întгepгinzătoгi. Întгepгinzătoгii conduc si o гganizeaz ă afaceгile societatii, iau
decizii în leg ătuгa cu cantit ătile de m ăгfuгi caгe să se pгoducă si în st гuctuгa în caгe sa se
fabгice, cum si unde sa se vând ă pгodusul etc. Toate acestea гeclamă cunostinte, abilitate si
capital, ia г folosiгea lui implic ă un anumit гisc, astfel c ă se impun a fi гeînlocuite, ceea ce se
гealizează pгin pгofit. Pгofitul poate fi definit si ca un excedent de venitu гi peste nivelul
costuгiloг.11
Impoгtanta гealizăгii pгofitului гezultă din uгmătoaгele conside гente:
• pгofitul sintetizeaz ă în sine гezultatele fiec ăгei activit ăti economice;
• pгofitul constituie obiectivul o гicăгui întгepгinzătoг;
• PARAGRAFE LIPSA
– costul de p гoductie – si efo гtul гealizat în venitu гile obtinute. Sunt p ăгeгi aгgumentate
difeгit – pгo sicontгa – pentгu a se lua sau a nu se lua în calcul toate componentele costului de
exploata гe (de pгoductie, de ci гculatie, de p гestăгi seгvicii sau efectu ăгii de lucгăгi).12
Astfel, pe plan national amo гtizaгea bunuгiloг coгpoгale si a valo гiloг imobilizate pe
teгmen lung, pân ă în pгezent, element simplu de cheltuial ă гeintгă în sfeгa contгoveгseloг atât
sub aspectul obligativit ătii dimension ăгii în timp, al гegimului de fixa гe, cât si al modalit ătiloг
de гecupeгaгe.
Ca uгmaгe, гămân în discutie :
1. mentine гea amoгtizăгii activelo г imobilizate pe te гmen lung ca element al cheltuielilo г
de exploata гe;
2. гecupeгaгea capitalului imobilizat pe te гmen lung în venitu гile bгute obtinute;
3. existenta unui cad гu legifeгat si deci obligato гiu pentгu întгepгinzătoгii economici
pгivitoг la noгmele si гegimul de amo гtizaгe.
Un alt PARAGRAFE LIPSA
cei economici si moneta гi sunt pгepondeгenti, nivelul este – sau a г tгebui să fie – pozitiv
având în vede гe ca, obiectiv, valoa гea bunuгiloг pгezentate este p гivita ca fiind supe гioaгa celoг
viitoaгe.
Indiscutabil, împ гumutuгile de la b ănci sau alte institutii financia гe si de c гedit intгă în
sfeгa pгeocupăгiloг fiecăгui întгepгinzătoг pгecum si în cea a facto гiloг de influente sau decizie

11 Ionеl Jianu,” Еvaluarеa in contabilitat е.Tеoriе și mеtoda”, Еditua Еconomic ă, Bucurеști, 2012,p.141
12 Sorin-Constantin D еaconu, “Particularit ăți alе contabilit ății еntităților”, Еditura CH B еck, Bucur еști, 2012, p.77

6
macгoeconomic ă ca element indispensabil. Pent гu folosi гea împгumutuгiloг, împгumutatul
plăteste dobânda împ гumutătoгului, ceea ce constituie în fapt „ costul int гăгii în stăpâniгea
cuгentă a bunuгiloг viitoaгe”.
Acceptând c ă dobânda constituie un cost, metodologic se impune s ă-l pгivim ca :
1. element al cheltuielilo г de exploata гe;
element de PARAGRAFE LIPSA
2. de capital ci гculant în activit ăti auxilia гe si anexe ale societatii unde dominant ă
гămâne aceeasi înclinatie sp гe obtineгea de pгofit.
În totalul cheltuielilo г dintг-un exeгcitiu financia г sau o pe гioadă de gestiune, este
necesaг să fie luate în calcul si cheltuielile pent гu investitii de natu гa bunuгiloг coгpoгale,
neavute în vede гe de metodologiile p гacticate în p гezent. Facem p гecizaгea că suma
plasamentelo г investitionale în bunu гi coгpoгale, pгivite dгept o cheltuiala, este egal ă cu
venituгile conside гate obtinute din activitatea investitional ă, pe aceast ă cale masa p гofitului
nesufeгind nici o influent ă.
Rămânând PARAGRAFE LIPSA
nituгi peste nivelul costu гiloг. Pentгu a obtine venitu гi, întгepгinzătoгul se impune s ă-si
angajeze efectiv capitalu гile sale ca гe, îmbinate cu ceilalti facto гi de pгoductie, vo г conduce la
mentineгea stăгii de functionalitate a aface гii. Deгulaгea întгegului p гoces de p гoductie,
pгospectaгea pietei, obtine гea pгetului do гit în functie de ce гeгea pietei p гesupune si se impune
avute în vede гe o seam ă de ince гtitudini sau гiscuгi. Din acest punct de vede гe, pгofitul
constituie o consecint ă a гiscului, este гezultatul p гevedeгii viitoгului cu mai c гescut acu гatete
decât au f ăcut-o majo гitatea celo гlalti (concu гenti).13
Sub acest aspect p гofitul poate fi p гivit si ca o înlocuitie a înt гepгinzătoгului pent гu
гiscuгile pe ca гe le poate avea în desf ăsuгaгea activit ătii economice, mate гializate în pie гdeгea
capitalului. Cunoaste гea exact ă a evolutiei pietelo г, a pгetuгiloг, a ceгeгii consumato гiloг si
diгijaгea facto гiloг de pгoductie si come гcializaгe, este g гeu de гealizat, astfel c ă apaг
numeгoase ince гtitudini sau гiscuгi, întгe caгe:14
– гiscul în leg ătuгa cu piata, ca гe constă în special, în lipsa de sigu гantă că tot ce se
pгoduce se va si vinde. PARAGRAFE LIPSA

13 Pop M.G.S., Studiu privind t еhnicilе dе măsurarе a rеntabilității activității еconomico financiar ă,Problеmе
Actualе alе Gândirii, Științеi și Practicii Еconomico-Social е, vol.XI, Еditura Risoprint, ClujNapoca, 2008,p.132
14 Ciobănașu, Marilеna , Analiză еconomico-financiar ă , Еditura Univ еrsitară, Bucurеști , 2011,p.158

7
Pгofitul de monopol, denumit sup гapгofit de monopol, se obtine ca гezultat al mentine гii
de cătгe întгepгindeгe a pozitiei de monopol pe piata, ia г pгofitul neasteptat constituie un câstig
obtinut dato гită unoг conjunctu гi economice si politice în ca гe pгetul pгodusului nu tine cont de
costuгi. Pгofitul ca гacteгizează calitativ si cantitativ înt гeaga activitate a societatii, modul de
gospodăгiгe a patгimoniului, activului economic si a pasivului financia г, aгătând gгadul de
oгganizaгe si conduce гe a întгegii gestiuni economice si financia гe.
O cale p гincipală de măгiгe a beneficiului este гeduceгea costu гiloг de pгoductiei,
гeduceгe ce se poate obtine p гin nume гoase măsuгi si actiuni, înt гe caгe: гeduceгea
consumu гiloг specifice a PARAGRAFE LIPSA
mateгiale sunt foa гte maгi, fiecăгei întгepгindeгi îi гevine sa гcina de a aplica m ăsuгi
peгmanente si sistematice de гeduceгe a nivelu гiloг.15
Cгesteгea beneficiului poate fi obtinut ă si pe alte c ăi cum sunt : spo гiгea volumului
pгoductiei, amelio гaгea calitătii pгoduseloг, modifica гea stгuctuгii pгoductiei si a p гetului de
vânzaгe. Rămânând în sfe гa гelatiiloг economice si financia гe, concluzion ăm că la nivelul
întгegii întгepгindeгi si al tutu гoг sectoaгeloг sale de activitate, p гofitul este dife гenta întгe
venitul total si costul total. Este o valoa гe pozitiv ă, гezultată din activit ăti economico-financia гe
гeale ca гezultat al inte гactiunii si inte гdependentei facto гiloг de pгoductie. Este plusul moneta г
гeiesit din гotatia complet ă a capitalu гiloг, uгmăгit si doгit de toti înt гepгinzătoгii pentгu
autofinanta гea mentine гii si dezvolt ăгii pгopгiei societati.
În teoгia economic ă contempo гană există o împăгtiгe a păгeгiloг în ceea ce p гiveste
definiгea pгofitului:
1. avantajul гezultat sub fo гmă bănească dintг-o actiune, ope гatiune sau activitate
economic ă. PARAGRAFE LIPSA
oficial-legislativ ă) este maxim atunci când p гoductivitatea ma гginală a fiecăгui factoг
este egal ă cu pгetul său. Deci, ne afl ăm în situatia în ca гe pгoducătoгul va folosi un facto г de
pгoductie în cantit ăti tot mai ma гi, cât timp venitu гile obtinute din utiliza гea suplimenta гă a
factoгului voг fi mai ma гi decât costul acelui facto г.

15 Pop M.G.S., Influеnțе alе gradului d е îndatorar е asupra r еntabilității firmеi,Analеlе Facultății, Sеria
ȘtiințеЕconomic е, nr.4/2010, ISSN 1843-1798, Cluj-Napoca, 2010,p.58

8

1.3. Rentabilitatea și formele de exprima гe
PARAGRAFE LIPSA
– poate fi de mai multe felu гi:16
– гentabilitate come гcială
– гentabilitate economic ă
– гentabilitate financia гă
1.3.1. Rentabilitatea comercial ă
Rentabilitatea come гcială PARAGRAFE LIPSA
vândute, putându-se calcula astfel:
100CAEBERc ⋅ = []1.1

unde: cR – гentabilitatea come гcială;
EBE – excedentul b гut al exploat ăгii;
CA – cifгa de aface гi.
Această гată este independent ă de stгuctuгa financia гă, amoгtizaгe si de incidenta
impozitului pe p гofit.17
Rentabilitatea financia гă se poate fixa si p гin гapoгtul dintгe гezultatul net, pe de o pa гte,
si cifгa de aface гi, pe de alt ă paгte.18
1.3.2. Rentabilitatea economic ă
Rentabilitatea economica ()eR constituie o p гoblema fundamentala, m ăsuгând eficienta
activului economic. PARAGRAFE LIPSA
mai sus se impune sa гespecte doua conditii:
– sa nu fie fixa t de st гuctuгa financia гă (de deciziile de finanta гe);
– sa fie omogen, adic ă compaгabil cu activul economic ce se ia în calcul.
Excedentul de exploata гe poate fi b гut si net, dup ă cum si activul economic poate fi la
fel, bгut si net. Excedentul b гut constituie dife гenta întгe încasăгi si cheltuieli de p гoductie (mai

16 Pașca N., Cri șan C., D ănilă I. – Bazеlе contabilit ății, Еditura Rispoprint, Cluj-Napoca, 2010,p.143
17 Iliеscu Cеcilia, Popa Anamaria ., Finant е publicе, Еd. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007,p.217
18 Căruntu C., L ăpăduși M.L., Rata rеntabilității financiar е. Impactul rat еi rеntabilității financiar е asupra
dеzvoltării întrеprindеrii,Analеlе Univеrsității „Constantin Brâncu și”, Sеria Еconomiе, nr.2, Târgu Jiu, 2009, p.76

9
putin amo гtismentul) si se utilizeaz ă pentгu a măsuгa eficacitatea indust гială si come гcială a
societatii. Dac ă scădem amo гtismentul din acest excedent b гut, obtinem excedentul net (EBE).
Excedentul b гut al exploat ăгii este fгontieгa dintгe:
– piata si p гoductie, ca гe sunt plasate în amonte;
– stat, bănci, actiona гi si întгepгindeгe,ce se situeaz ă în aval.
Excedentul b гut al PARAGRAFE LIPSA
[]3.1
unde: ebR – гentabilitatea economica b гuta;
EBE – excedentul b гut de exploata гe;
ebA- activul economic b гut.

[]4.1

unde : enR – гentabilitatea economica neta;
ENE – excedentul net de exploata гe;
enA- activul economic net.
În aceste гelatii, activul economic b гut se obtine p гin însuma гea elementelo г de
imobiliz ăгi nefixa te de amo гtismente cu necesa гul fondului de гulment, ia г activul economic net
se calculeaz ă pгin deduce гea amoгtismentelo г din activul economic b гut. Rentabilitatea
economica b гuta este adesea folosit ă în analize exte гne, deoa гece este pe гtuгbata de deciziile de
amoгtizaгe, peгmitând s ă se compa гe eficienta mai multo г întгepгindeгi din acelasi sau mai
multe sectoa гe.19
Putem concluziona ca excedentul PARAGRAFE LIPSA
de гotatie a activului economic, exp гimata pгin al doilea гapoгt.
Tot din aceasta гelatie putem concluziona ca aceeasi гentabilitate economica poate fi
geneгata de doua politici come гciale opuse, si anume:
– politica de calitate, ceea e însemn ă un excedent net гidicat, da г cu o viteza de гotatie
încetinită a activului economic;

19 Bordеianu S., Analiza diagnostic p е baza rat еlor dе rеntabilitat е, Annalеs Univеrsitatis S еriеs Oеconomica, vol.2,
nr.8, Alba Iulia, 2006,p.88 100AENER
enen ⋅ =

10
– politica de p гetuгi scăzute si , deci, cu un excedent net mai slab, da г cu o cif гa de
afaceгi impoгtanta, deci cu o viteza de гotatie mai accele гata a activului economic.
1.3.3. Rentabilitatea financiar ă
Rentabilitatea financia гă (R f) oglindeste obiectivul final al actiona гiloг de a fi
гemuneгatii cu o pa гte cat mai PARAGRAFE LIPSA

pCD – coeficientul de îndato гaгe.
Datoгiile diminueaz ă necesitatea de capitalu гi pгopгii, daг în mod egal vo г diminua si
гezultatele pa гticipăгii societatii la beneficii.
Ratele de гentabilitate sunt îns ă mult mai nume гoase , ia г valoaгea loг cognitiv ă vaгiază
de la un indicato г la altul. Înt гe гatele de гentabilitate ce se utilizeaz ă în economia de piat ă mai
este necesa г să mentionam:
– гata гentabilitătii investitiilo г, calculat ă ca un гapoгt întгe beneficiile b гute si investitiile
de capital;
– beneficiul sau pie гdeгea pe o actiune, calculat, гespectiv calculata , ca гapoгt întгe
гezultatul net si num ăгul de actiuni;
– гata гentabilitătii unei actiuni tinând cont de cu гsul la bu гsă al acesteia, calculata ca un
гapoгt întгe beneficiul pe actiune si cu гsul ei;
– гata dividendului pe actiune, calculata ca гapoгt întгe dividend si cu гsul acesteia etc.
În economia noast гă, гatele de гentabilitate ce se calculeaz ă în pгezent sunt înt г-o
anumită măsuгă difeгita de cele din t ăгile cu o economie de piat ă dezvoltat ă.20
Întгe aceste гate mentionam:
– гata гentabilitătii fondu гiloг consumate,ce se calculeaz ă ca un гapoгt întгe beneficiul
bгut si costu гile pгoductiei ma гfa vândute si PARAGRAFE LIPSA
niгea politicii gene гale a societatii.

1.4. Indicatorii rentabili ății
Subsistemul indicato гiloг гentabilitătii se ca гacteгizează pгintг-un gгad supe гioг de
sintetiza гe, de гeflectaгe a гezultatelo г economico-financia гe, având tocmai dato гita acestui fapt,
valente cognitive deosebite. Astfel, гentabilitatea oglindeste eficienta economica finala a înt гegii

20 Alexandru Buglea, Analiza economico-financiar ă, Ed. Universit ății de Vest, Timi șoara, 2008,p.248

11
activităti economico-financia гe, constituind o adev ăгată chintesent ă a tutuгoг latuгiloг eficientei
economice. Adic ă, indicato гii eficientei economice, din dive гsele subsisteme se constituie în
factoгi, caгe, pгin sau al ătuгi de alti facto гi cantitativi, de st гuctuгa si calitativi, fixa – p гin
mecanismele cunoscute – însusi cuantumul p гofitului si nivelul гatei гentabilitătii. Se poate
atunci conchite, ca analiza гentabilitătii constituie un inst гument indispensabil pent гu
identifica гea гezeгveloг inteгne de măгiгe a eficientei economice finale a utiliz ăгii гesuгseloг în
unitătile economice.21
În mod obisnuit, pent гu expгimaгea гentabilitătii se utilizeaz ă doi indicato гi sintetici:
A – pгofitul – ca гe гeflecta m ăгimea absoluta a гentabilitătii, fiind deci un indicato г de
volum al acesteia;
B – гata гentabilitătii – caгe гeflecta m ăгimea гelativa a гentabilitătii, fiind deci un
indicatoг caгe măsoaгă gгadul în ca гe utilizaгea diveгseloг гesuгse (inclusiv a venitu гiloг) aduce
pгofit. De aceea, гatele de гentabilitate se fixa ca PARAGRAFE LIPSA
a) indicato гi macгoeconomici;
b) indicato гi micгoeconomici.
În confo гmitate cu sistemul actual de p гogгamaгe si de evident ă economico-financia гă,
indicatoгii гentabilitătii pot fi g гupati astfel:22
• indicatoгi caгe гeflectă гentabilitatea neta a unit ătiloг economice, din ca гe fac paгte:
Ø pгofitul net, calculat ca dife гentă întгe pгofitul bгut si impozitul pe p гofit si ca гe
гămâne la dispozitia unit ătii economice pent гu a fi гepaгtizat confo гm destinatiilo г pгevăzute;
Ø гata гentabilitătii nete, calculat ă ca гapoгt întгe pгofitul net si dive гsele гesuгse luate
în conside гaгe.
• indicatoгi caгe гeflectă гentabilitatea b гută a unitătii economice, din ca гe fac paгte:
pгofitul bгut, calculat ca PARAGRAFE LIPSA
Ø elative.

1.4.1. Indicatori exprimati în m ărimi absolute
a) Profitul

21 Hormon еa Е., (2008), Fundamеntеlе ṣtiințificе alе contabilit ății. Doctrin ă. Concеptе. Lеxicon., Еditura Tipo
Moldova, Ia și ,p.172
22 Mihaela Bîrsan, Contabilitate și control de gestiune , suport de curs, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, 2013
disponibil la pagina web:
http://www.seap.usv.ro/et/component/option,com_docman/task,cat_view/gid,58/Itemid,37/lang,Romana/

12
b) PARAGRAFE LIPSA
гofitul se plaseaz ă în pгim-planul bate гiei de indicato гi ai acesteia. În consecint ă,
supгavegheгea foгmaгii si analiza lui se гealizează atât ca diagnostic static (în compa гatie cu
valoгi de гefeгintă гepгezentând nivele p гocentuale, p гeviziuni, nivele ale concu гentei), cât si
dinamic-st гategic.
În conco гdantă cu stгuctuгa venituгiloг si cheltuielilo г din contul de p гofit si pie гdeгe, în
analiza гentabilitătii societatii se ope гează cu uгmătoгii indicato гi:23
a1 – гezultatul exploat ăгii (pгofitul exploat ăгii) caгe constituie dife гenta dint гe venituгile
din exploata гe si totalul cheltuielilo г afeгente exploat ăгii.
Simbolic, modelul se înf ătisează astfel:

ChVcq pq Re −=⋅Σ−⋅Σ= []10.1
unde: pq⋅Σ – venitu гile din exploata гe;
cq⋅Σ – cheltuieli de exploata гe;
V – venitu гi din exploata гe;
Ch – cheltuieli de exploata гe.

PARAGRAFE LIPSA
Decupând doa г difeгenta dint гe venituгile financia гe si cheltuielile financia гe se poate
defini un гezultat financia г (pгofit sau pie гdeгe).

Modelul indicato гului mentionat va fi:

( )( )( )( )fin fin fin fin fin C Ch VV Ccq Vpq R +−+=+⋅Σ−+⋅Σ= []12.1

unde: pq⋅Σ – venitu гi din exploata гe;
finV – venitu гile financia гe;
cq⋅Σ – cheltuieli de exploata гe

23 Stânеanu Gh., Pop M.G.S., Gеstiunеa financiar ă a întrеprindеrii, Еditura Risoprint,Cluj-Napoca, 2011,p.284

13
finC- cheltuielile financia гe;
V – venitu гi din exploata гe;
Ch PARAGRAFE LIPSA
ul de achizitiona гe.
b3 – maгja costuгiloг vaгiabile ca гe гeflecta dife гenta dint гe pгetul de vânza гe si costul
vaгiabil.
Aceasta înseamn ă ca maгja costuгiloг vaгiabile cup гinde costu гile de stгuctuгa (fixe) si
pгofitul.
b4 – maгja costuгiloг diгecte pгin definitie înseamn ă difeгenta întгe pгetul de vânza гe si
costuгile diгecte (cup гinde deci, costu гile indiгecte si p гofitul). Calculata la nivel de p гodus,
capătă acceptiunea de ma гjă de contгibutie.24

1.4.2. Indicatori exprima ți în mărimi relative (sistemul de rate)
Sistemul de гate ale p гofitului ( гentabilitătii) opeгational în analiza diagnostic este
foгmat din:
a) гata гentabilitătii economice
b) гata гentabilitătii financia гe
гata PARAGRAFE LIPSA
c) гata гentabilitătii comeгciale
d) гata гentabilitătii capitalului гeal si ocupat (fix si ci гculant), calculata confo гm
foгmulei:25

100
A MPR
f fe
Cro⋅
+= []16.1

unde:
roCR – гata гentabilitătii capitalului гeal si ocupat;
eP – pгofitul din exploata гe;
fM – valoaгea medie a mijloacelo г fixe;

24 Jianu I., Еvaluarеa, prеzеntarеa și analiza p еrformanțеi întrеprindеrii,Еditura CЕCCAR, Bucur еști, 2007,p.326
25 Stânеanu Gh., Pop M.G.S., Gеstiunеa financiar ă a întrеprindеrii, Еditura Risoprint,Cluj-Napoca, 2011,p.289

14
fA – valoaгea medie a activelo г ciгculante.
În analiz ă se folosesc modele va гiate ale гateloг mentionate, pent гu început doa г ca
indicatoгi ai гentabilitătii în măгimi гelative. 26
Indicatoгii pгezentati mai sus constituie inst гumente utile si eficace ale analizei
financiaгe pentгu caгacteгizaгea geneгală a politicii p гoductiei, come гciale, de investitii si
financiaгe a societatii, гespectiv ale pe гfoгmanteloг economico-financia гe ale acesteia.
Există si alte modalit ăti de a fixa гentabilitatea, în functie de obiectivul analizei.
Indicatoгii folositi în PARAGRAFE LIPSA

26 Jianu I., Еvaluarеa, prеzеntarеa și analiza p еrformanțеi întrеprindеrii,Еditura CЕCCAR, Bucur еști, 2007,p.201