Rentabilitatea Economica Intr O Societate Comerciala. Aspecte Teoretice Si Practice

Rentabilitatea economica intr-o societate comerciala. Aspecte teoretice si practice

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA „SC REAL SA PLEAȘA – PLOIEȘTI” ȘI POLITICA ACESTEIA

Această societate, după cum reiese și din denumire, are ca obiect de activitate, producerea și comercializarea produselor refractate precum și nu numai. Această societate produce circa 140 sortimente de produse refractate și 4500 – 5000 sorto – tipo – dimensiuni. Real SA Pleasa – Ploiești ets unic producător în țară pentru produse refractate coridonice (folosite în echiparea închizătorului cu sertar culisant) și realizarea la nivel de stație pilot a produselor coridono – grafitice (de tub de imersie, închizător monobloc și tub de protecție a jetului) precum și a creuzetelor grafitice (pentru turnarea metalelor neferoase), zirconice, șamote superaluminoase, ciment superaluminos și este producător principal pentru mase și betoane refractare și are capacități pentru realizarea întregii game de produse silicoaluminoase fabricate și de celelalte firme de profil din țară. Piața de desfacere este reprezentată atât de clienți interni cât și externi. În exterior numele mărcii societății este recunoscut în Europa, Asia, Africa.

În prezent societatea se află într-un proces amplu de restructurare, ajungând de la 10494 angajați în 1990 la 5711 angajați la începutul anului 2000.

Societatea „REAL Pleașa – Ploiești” beneficiază de atenția Uniunii Europene, care a lansat în cadrul acestei societăți un program denumit „Ricop”, prin care se acordă credite nerambursabile în sprijinul restructurării.

1.1. SCURT ISTORIC

S.C. „REAL Pleașa – Ploiești S.A” a luat ființă prin H.C.M. numărul 1101/1969 sub denumirea de „I.O.A.”.

În 1975 prin H.C.M. nr. 300/01.03.1975 I.O.A. se transformă în „Pleașa – Ploiești”, acest nume fiind cunoscut și azi. Prin H.G. nr. 29/1991 și în baza legii nr. 15/1990 a fost înființată S.C. „Pleașa – Ploiești” S.A.

REAL S.A Pleașa, cea mai complexă și cu ponderea cea mai importantă în subramura produselor refractate din România, a fost una din primele fabrici de produse refractate din țară. Înființată în anul 1920, producea cărămizi de construcție cu care au fost ridicate edificii importante din țară ca: turnul Halelor Centrale P,oiești, Palatul Regal etc. mai târziu, după anii 1930, s-au realizat câteva sortimente de produse de șamotă din argilă Cehoslovacia iar după naționalizare se profilează exclusiv pe materiale refractate, cunoscând o dezvoltare rapidă.

Astăzi societatea produce circa 140 sortimente de produse refractate și 4500 – 5000 sorto – tipo – dimensiuni. REAL S.A Pleașa este unic producător în țară pentru produsele refractate coridonoce și realizarea la nivel de stație pilot a produselor corido – grafitice precum și a creuzetelor grafitice , zirconice, șamote superaluminoase.

Forma de proprietate.

Structura capitalului social este:

FPS 93.169%

Alți acționari 6.831%

Societatea este cotată pe piața de capital, acțiunile S.C„REAL Pleașa – Ploiești” S.A. fiind tranzacționate la Bursa de Valori București (indicativ COS) începând cu data de 30 ianuarie 1998. Anterior, acțiunile COS au fost listate pe piața RASDAQ (din 07 ianuarie 1996).

Capital social.

S.C. „REAL Pleașa – Ploiești” S.A. are un capital social de 946.763.725 mii lei.

Dotări tehnologice, nivel tehnologic, grad de uzură

REAL S.A Pleașa realizează toate produsele sale pe baza tehnologiilor stabilite prin crecetările institutelor din țară. I.C.E.M București, PROCEMA Brașov în colaborare cu specialiștii societății.

Pe parcursul aplicării tehnologii specialiștii societății au adus îmbunătățiri importante, considerate utile cum ar fi: schimbarea tipurilor de materii prime, înlocuirea unor utilaje, îmbunătățirea rețelelor de fabricație etc.

În acest fel s-a ținut pasul cu evoluția tehnologiilor de fabricare a produselor pe plan mondial în limitele permise de dotări existente și de posibilitățile de achiziționare a unor utilaje și echipamente performante. Astfel după 1974 a început fabricarea la C.C REAL S.A Pleașa, pentru prim aoară în țară, a produselor refractate mulitice, muito-coridonice, coridonice precum și a cimenturilor refractate superaluminoase, maselor și betoanelor refractate.

Fluxurile tehnologice pentru produsele refractate fasonate și nefasonate sunt complet integrate: materiile prime parcurg în societate fazele succesive ale procesului tehnologic: depozitare, dozare, măcinare, șamotizare, presare, așezare, ardere, depozitare, livrare. REAL S.A Pleașa este singura mare unitate de refractare care deține capacități de realizare a semifabricatelor (șamote și ciment refractat) necesare realizării produselor finite, ceea ce determină un bun control al costurilor.

Nivelul tehnic al utilajelor din punct de vedere al concepției, corespunde încă exigențelor unei producții de calitate, la majoritatea fazelor tehnologice, excepție făcând amestecarea materiilor prime, presarea și arderea. Datorită volumului redus al investițiilor, în ultimii ani, majoritatea utilajelor au o uzură fizică și morală accentuată ceea ce înseamnă o cheltuială cu reparațiile și întreținerea ridicată. Uzurile rapide ale pieselor componente și subansamblurilor utilajelor duc la numeroase întreruperi neplanificate cu implicații negative atât asupra capacității reale de producție cât și asupra costurilor de fabricație.

Obiectul de activitate:

S.C. „REAL Pleașa – Ploiești” S.A. produce și comercializează o gamă largă de produse refractate cum ar fi:

cărămizi silico – aluminoase, carborundice, mase, mortare, cărămizi refractate aluminoase și superaluminoase, corindo – grafitice, zirconoce.

lucrări de asistență tehnică;

activității de import – export de produse refractate etc.

Gama de produse:

MATERIALE REFRACTATE TURNABILE

Materiale refractate turnabile:

BR 40 A, BR 50 A – t, BR 50 A, BR 60 A, BR 65 A, BR 70 A – m, BR 75 A, BR 90 A, BR 94 A

Materiale refractate turnabile termoizolante

BI 35 A 04, BI 45 A 05, BI 36 A 07, BI 36 A 10, BI 60 A 11, BI 45 A 12, BI 46 A 13, BI 88 A 125

Ansambluri prefabricate din materiale refractate turnabile termoizolante

PBI 35A 04, PBI 45A 05, PBI 45A 06, PBI 60A 11, PBI 45A 12, PBI 46A 13, PBI 55A 14, PBI 55A 14, PBI 55A 15, PBI 55A 16

Materiale refractate monolitice pentru cuptoare cu inducție

MS 90 A – a, MS 85 A – b, MS 90 A – c, MS 90 A, BR 97 A – i.

Cărămizi refractate silico – aluminoase

40 A, 45 A, 50 A, 55 A, 60 A, 65 A, 70 A, 80 A, 80 A – s, 85 A, 85 A – s, 90 A, 90 A –s.

Materiale refractate plastice

MP 40A, MP 50 A, MP 60 A, MP 70 A, MP 85 A, MP 90 A.

Mortare refractate

M 37 A, M 48 A, M 58 A, CH 50 A – F, CH 55 A – F,…..CH 95 A – F, CH 80 SIC – F.

CREUZETE DIN GRAFIT PRNTRU METALURGIA NEFEROASĂ

Creuzete din grafit

A 10, A 20, A 30……..A 350, P 290, P 400 (AC 400), P 500 (AC 500), AC 600, GT 270.

Capacitatea și structura de producție. „REAL Pleașa – Ploiești” a fost proiectat să funcționeze ca o unitate integrată de producție dotată cu echipamente de înaltă tehnologie structurate pe mai multe secții de producție:

KERA 1 Cuptor tunel

Folosit pentru arderea și uscarea produselor silico – aluminoaseși carborundice;

Un sistem de împingere discontinuu, paravan de cauciuc la intrare, ușa intermediară rulantă, fără ușa de ieșire;

Operațional în tot timpul anului;

Combustibil folosit: gaz natural la 8 500 kcal/Nca la 2 atmosfere, presiune de ardere de 0.2 atm;

Temperatura produsului: maxim 1 700 de grade Celsius, temperatura de ieșire a gazelor de 160 – 200 grade Celsius, temperatura de ieșire a produsului de 150 – 160 grade Celsius;

Capacitatea de arse 10.500 tone/an (30 tone/zi);

Caracteristicile vagoanelor: lungimea 3.1 metri, lățimea 1,45 metri și ecartamentul șinelor de 0.85 metri. Numărul vagoanelor: 52 (20 la uscare, 8 la preîncălzire, 11 la ardere, 13 la răcire);

30 arzătoare 2 grupuri;

consumul de gaz 180 Ncm/oră.

KERA 2 Cuptor tunel

Folosit pentru arderea și uscarea produselor silico – aluminoase și carborundice;

Un sistem de împingere discontinuu, paravan de cauciuc la intrare, ușa intermediară rulantă, fără ușa de ieșire;

Operațional în tot timpul anului;

Combustibil folosit: gaz natural la 8 500 kcal/Ncm la 2 atmosfere, presiune de ardere de 0.2 atm;

Temperatura produsului: maxim 1600 de grade Celsius, temperatura de ieșire a gazelor de 160-200 grade Celsius, temperatura de ieșire a produsului de 150-180 grade Celsius;

Capacitatea de ardere 4 400 tone/an (12 tone/zi);

Caracteristicile vagoanelor: lungimea 2.1 metri, lățimea 1.45 metri și ecartamente șinelor de de 0.85 metri. Numărul total al vagoanelor: 52 (20 la uscare, 8 la preîncălzire, 11 la ardere, 13 la răcire);

30 arzătoare 2 grupuri;

consumul de gaz Ncm/ora.

Piața internă și externă. Calitatea produselor a permis S.C. „REAL Pleașa – Ploiești” S.A. să fie prezentă atât pe piața internă cât și pe piața externă și să câștige în fața concurenților clienți, deveniți în timp clienți tradiționali.

Produsele companiei sunt exportate în proporție de aproximativ 20% din producția totală în țările din Uniunea Europeană, Europa Centrală și de Est, Asia de Sud-Est, Africa și Orientul Mijlociu.

Principalii concurenți.

Potențialul maxim de producție al industriei este de circa 1.550 mii de tone de materiale de produse refractate care asigură o producție de produse din oțel de 15 milioane de tone pe an.

În prezent, capacitatea operativă este de 840.1 mii de tone, iar gradul de utilizare de 48.8%. Restul capacității de producție a fost trecut în conservare.

Nu există un istoric real al exporturilor. Înainte de 1989 întreaga producție a fost lansată pe piața internă. Industria făcea față cu greu la cererea din ce în ce mai mare a industriei oțelului.

Principali concurenții sunt următorii:

1.2. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA S.C. „REAL S.A. PLEAȘA – PLOIEȘTI”

Înainte de toate, pentru a putea desfășura o activitate eficientă orice firmă trebuie să-și organizeze activitatea. Organizarea activității firmei este deosebit de important a se efectua după principii științifice pentru că ea atrage după sine un întreg arsenal de fenomene și procese specifice cu implicații majore asupra rezultatului final.

Funcționarea presupune o structură organizatorică (managerială) și o organigramă care se impun a fi respectate deoarece altfel se instalează anarhia și nu se pot realiza obiectivele propuse. Structura organizatorică reprezintă împărțirea pe compartimente a activității firmei la care se adaugă responsabilitățile determinate de specificul domeniului. Organigrama firmei prezintă în mod schematic structura managerială a firmei sau posturile și competențele acestora . Așadar organizarea unei societăți este punctul de plecare în desfășurarea obiectului de activitate al firmei indiferent de forma de proprietate, capital social, domeniu de activitate.

În mediul economic actual se impun termeni de competiție tot mai drastici în mod critic de capacitatea de a se diferenția de concurență printr-o preocupare continuă și consecventă atât pentru creșterea gradului de prosperitate a organizației și a tuturor factorilor cheie implicați în activitatea acesteia.*

1.2.1 ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII

Organigrama firmei se prezintă sub forma schemei-bloc în care sunt reprezentate prin „căsuțe” toate verigile organizatorice ale firmei, așezate ierarhic, astfel încât să poată fi identificate „lanțurile de comandă”, rangurile ocupate de fiecare „căsuță”, căile posibile de aplicare a principiilor delegării sarcinilor, numele conducătorilor.

Într-o firmă modernă, fiecare angajat este dator să cunoască locul ocupat de el în cadrul mecanismului de ansamblu al firmei și să lucreze conform funcției ocupate. Pentru conducătorii care au în subordine o grupare de personal, reprezentată în organigramă printr-o „căsuță”, organigrama le servește la identificarea numelui și rangului colaboratorilor în rezolvarea problemelor complexe ale firmei, la comunicarea interstructurală, etc.

Atunci când anumiți factori de conducere din organigrama firmei psă poată fi identificate „lanțurile de comandă”, rangurile ocupate de fiecare „căsuță”, căile posibile de aplicare a principiilor delegării sarcinilor, numele conducătorilor.

Într-o firmă modernă, fiecare angajat este dator să cunoască locul ocupat de el în cadrul mecanismului de ansamblu al firmei și să lucreze conform funcției ocupate. Pentru conducătorii care au în subordine o grupare de personal, reprezentată în organigramă printr-o „căsuță”, organigrama le servește la identificarea numelui și rangului colaboratorilor în rezolvarea problemelor complexe ale firmei, la comunicarea interstructurală, etc.

Atunci când anumiți factori de conducere din organigrama firmei părăsesc, din diferite motive, compartimentul în care au lucrat, postul trebuie completat, iar organigrama va fi de urgență actualizată. Fiecare manager are nevoie de un exemplar al organigramei spre a putea comunica cu ceilalți. Aceste modificări care urmează a se realiza în cadrul organigramei pot fi generate și de unii factori formali cum ar fi: restructurarea firmei, restrângerea activităților, dezafectarea unor uzine și linii de producție, sau reprofilarea firmei. Pentru o corectă evidență a elementelor cuprins în organigramă, precum și modificările intervenite, organigramele se elaborează și se „stochează” în calculator. Există programe informatice care execută și actualizează organigramele.

Organigrama este un document nelipsit din nici o firmă, indiferent de mărimea și structura organizatorică, ea face parte din manualul firmei (Regulamentul da organizare și funcționare) alături de alte instrumente și documente precum:

Diagramele de relații

Descrierea posturilor

Proceduri și tehnici administrative asociate.

Sarcinile implicate de funcționarea unei firme sunt de o mare utilitate. Organigrama le sistematizează pe grupe sau compartimente și le intercorelează prin intermediul structurii organizatorice.

Având în vedere complexitatea activităților desfășurate de societatea „Pleașa – Ploiești” se impune alcătuirea unei organigrame analitice, care să cuprindă toate compartimentele, secțiile, uzinele, birourile și atelierele la nivel global. Fiecare compartiment al organigramei are atribuțiuni clare, înscrise în „fișa postului”, fișă conținută în manualul firmei.

Analizând organigrama, putem spune că structura ierarhică apare detaliat prezentată pe cele două nivele existente, orizontal și vertical. Nivelul vertical cuprinde de sus în jos următoarea ierarhie (evidențiată în figura 1)

Figura 1

Sursa: Compartimentul financiar-contabil al S.C. „Pleașa – Ploiești.” S.A.

Nivelele ierarhice pe verticală sunt numeroase, fapt ce poate determina concluzia „birocrația” este bine instalată în societate, însă paradoxal aceasta este pe bună dreptate „instaurată”, deoarece este impusă de structura activității firmei și de necesitatea luării deciziilor ferme și fără echivoc în cunoștință de cauză a problemelor specifice, tehnice. La nivel inferior este greu a se lua o hotărâre legată de domeniul producției, deoarece secțiile și atelierele sunt dependente unele de altele, iar o decizie la nivel de fiecare secție sau atelier în parte atrage după sine modificări sau decizii noi în restul secțiilor sau atelierelor.

Ierarhia pe nivel orizontal, este mai puțin determinantă întrucât deciziile sunt adoptate sau sunt puse în aplicare de responsabilii fiecărui departament.

Responsabilitatea luării deciziilor și aplicării sau punerii acestora în aplicabilitate revine reprezentanților de departamente, ținând cont de ierarhia verticală. Răspunderea atingerii scopurilor vizate de fiecare decizie în parte este dată nu numai de reprezentanți, ci împreună cu întreg colectivul din subordine (ierarhie orizontala).

Capitolul 2

ANALIZA RENTABILITĂȚII SOCIETĂȚII COMERCIALE SC REAL SA PLEAȘA – PLOIEȘTI

Contul de rezultate al societăți comerciale SC REAL SA PLEAȘA – PLOIEȘTI se prezintă pe doi ani consecutiv, după cum urmează:

b) Capacitatea de autofinanțare reflecta potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii, respectiv sursa financiară generată de activitatea industrială și comercială a unei firme după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o noua scadență. Capacitatea de autofinanțare se poate determina pe baza a doua metode de calcul:

Metoda deductivă:

(CAF = 1.183.280 – 1.151.600 = 31.680 (0;

Metoda aditivă

c) Analiza cash-flow-rilor

1.CFexpl= Profitul exploatării – Impozit pe profit + Amortizarea

Impozit = (PE – Dobânzi)(I

I=Cota de impozit pe profit

CFexpl (an 2000) = 1.516.620-820.000+170.420=867.040

CFexpl ( an 2001) = 1.499.360-736.000+170.680=934.040

Mărimea pozitiva a CFexpl relevă faptul că întreprinderea are un potențial pentru autofinanțarea, creșterii economice și pentru remunerarea acționarilor și a creditorilor.

2. CFgest = EBE + Venituri financiare ( Rezultat excepțional – Impozit

2000: EBE = 1.704.520 2001: EBE =1.710.560

Venituri financiare = 572.940 Venituri financiare = 662.700

Rez. excepțional = -18.060 Rez. excepțional = -138.460

Impozit = -820.000 Impozit = -736.000

CFgest =1.439.400 CFgest =1.498.800

Se calculează și CFgest, deoarece se ia în calcul și rezultatul operațiilor de capital, ce determină modificări în structura activelor și pasivelor întreprinderii.

3. CFDact = PN( an 2001)-(CPR = 844.720- 492.520= 352.200

CFDcreditori= Dob ( an 2001)- (Datorii= 377.020- 833.660= – 456.640

CFD= CFDact+ CFDcreditori= – 104.440

Mărimea negativa a CFD relevă atragerea de noi capitaluri externe. CFD se împarte, în funcție de cele două categorii de investitori, în CFD pentru acționari și CFD pentru creditori. În cazul întreprinderii noastre, deoarece PN a fost distribuit integral pentru plata dividendelor, rezultă existența unui flux net de trezorerie către acționari. În același timp, CFD pentru creditori are o valoare negativă, deci nu vor mai putea fi plătite dobânzile către creditori .

Analiza pe baza ratelor de rentabilitate:

1.Rate de rentabilitate comerciala:

a) Rata marjei comerciale = MC /Vânzări de mărfuri

An 2000: 6.939.670 /16.722.670 = 41,5%

An 2001: 7.561.800 /18.422.760 = 41%

Rata marjei comerciale evidențiază strategia comercială a întreprinderii analizate și apreciază influența constrângerilor pieței.

b) Rata marjei brute de exploatare = EBE /CA

An N: 1.704.520 / 16.051.320 = 10,6%

An 2001: 1.710.560 / 17.639.320 = 9,6%

Măsoară nivelul rezultatului brut din exploatare independent de politica financiară și indică capacitatea proprie a activității de exploatare de a degaja profit.

c) Rata marjei nete = Rezultatul net al exercițiului /CA

An 2000: 950.380 / 16.051.320 = 5,9%

An 2001: 884.740 / 17.639.320= 5%

Exprimă eficiența globală a întreprinderii, capacitatea sa de a realiza profit și de a rezista concurenței.

Rata marjei nete de exploatare = Rezultatul exploatării /CA

An 2000: 1.516.620 / 16.051.320 = 9,4%

An 2001: 1.499.360 / 17.639.320= 8,5%

Evidențiază eficiența activității de exploatare sub toate aspectele, și prezintă avantajul de a fi influențat de amortismente si provizioane, devenind un rezultat net de exploatare.

Rata marjei brute de autofinanțare = CAF /CA

An 2000: 1.151.600 / 16.051.320 = 7,1%

An 2001: 1.183.280 / 17.639.320= 6,9%

Măsoară surplusul de rezerve de care dispune întreprinderea pentru a-și asigura dezvoltarea și rambursarea acțiunilor noi.

f) Rata marjei asupra valorii adăugate = EBE /VA

An 2000: 1.704.520 / 3.091.220 = 55%

An 2001: 1.710.560 / 3.248.480 = 52%

Măsoară rezultatul brut de care dispune întreprinderea după deducerea cheltuielilor de exploatare.

2. Rate de rentabilitate economică

Rata EBE = EBE /Activul economic

Activul economic = Imobilizări + NFR

An 2000: 1.704.520 / 3.378.520 = 50%

An 2001:1.710.560 / 7.779.670 = 22%

Dă o apreciere globală asupra rentabilității brute a capitalului investit; nu este afectată de politicile de amortizare.

Rata de rentabilitate economică = ( EBIT – Impozit) / Activul economic sau = EBIT / Activul economic

An 2000: (1.960.100 – 820.000) / 3.378.520 )= 43%

An 2001: ( 1.831.120 – 736.500) / 7.779.670) = 14%

Indică capacitatea AE total investiți de a degaja un profit net de impozit în care să se asigure autofinanțarea creșterii nete a întreprinderii și remunerarea investitorilor de capital (acționari și creditori). Această rată depinde de structura capitalurilor întreprinderii.

Rata profitului net = PN / AE

An 2000: 950.380 / 3.378.520 = 28%

An 2001: 884.740 / 7.779.670 = 11%

Exprimă rentabilitatea netă de dobânzi și de impozit a AE investit. Ea depinde de gradul de îndatorare al întreprinderii.

Rata rentabilității economice calculate = Rezultat economic / Total Activ

An 2000: 1.868.640 / 11.999.460 = 15,5%

An 2001: 1.784.840 / 13.299.200 = 13,4%

Rata rentabilității economice calculate = Rezultat economic / Capitalul investit

Capitalul investit = Imobilizari + NFR +Disponibilitati

An 2000: 1.868.640 / 9.795.440 = 19%

An 2001: 1.784.840 / 11.121.620 = 16%

Vizează eficienta capitalului economic stocat, a activității productive a întreprinderii. Totodată furnizează comparația întreprinderilor din același sector de activitate.

Rata rentabilității AE = Rezultatul exploatării (înainte de deducerea dobânzilor și impozitului pe profit) / Activ total

An 2000: 2.154.240 / 11.999.460 =17,8%

An 2001: 2.211.220 / 13.299.200 =16,6%

Rezultatul exploatării, înainte de deducerea dobânzilor și impozitului pe profit este rezultatul curent.

Rentabilitatea AE brut = EBE / Activ total

An 2000: 1.704.520 / 11.999.460 = 14,2%

An 2001: 1.710.560 / 13.299.200 = 12,8%

Dacă rezultatul este un EBE, atunci acest raport indică rentabilitatea AE brut.

Rata de rentabilitate economică brută = EBE / Capital economic brut

An 2000: 1.704.520 / 2.970.170 = 57,3%

An 2001: 1.710.560 / 7.023.290 = 24,1%

Nefiind perturbată de deciziile privind amortizarea această rată e folosită frecvent în analiza externă deoarece permite efectuarea comparațiilor în spațiu între intreprinderile aparținând aceluiași sector indiferent de marimea lor sau de forma lor de proprietate.

Rata de rentabilitate economică netă = Rezultatul exploatării / Capital economic net

An N: 1.516.620 / 2.799.750 = 54%

An 2001: 1.499.360 / 6.852.610 = 21,6%

Capitalul economic net semnifică faptul că s-au dedus amortizările și provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor.

3. Rate de rentabilitate financiară

Rata de rentabilitate financiară = PN / CPR

An 2000: 950.380 / 5.412.380 = 17,5%

An 2001: 884.740 / 5.904.900 = 15%

Indică modul de remunerare al proprietarilor întreprinderii prin distribuirea de către dividende către ei și prin creșterea rezervelor, care reprezintă o creștere a averii proprietarilor. Acest rată este sensibilă la structura capitalurilor, la starea de îndatorare a întreprinderii. Este de dorit ca rata să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață, pentru a crește cursul bursier al acțiunilor.

Rata de rentabilitate financiară netă = Rezultatul net / CPR

Din CPR se scade profitul net nerepartizat.

An N: 950.380 / 5.352.380 =17,7%

An 2001: 884.740 / 5.844.900= 15,1%

Rata de rentabilitate financiara a capitalurilor permanente =

=PN + dobânzi / CPR + Împrumuturi pe termen lung si mediu

An 2000: 1.148.620 / 9.511.280 = 12%

An 2001: 1.261.760 / 10.675.040 = 11,8%

Rentabilitatea astfel exprimată remunerează capitalurile proprii prin acordarea dividendelor, având o dimensiune de remunerare a împrumuturilor prin plata dobânzilor.

4.Rate de echilibru financiar

Rata de finanțare a imobilizărilor (rata FR) = Resurse durabile / Active imobilizate

An 2000: 9.795.440 / 2.797.140 = 3,5

An 2001: 11.121.620 / 5.525.380 = 2.01

Rata de finanțare a imobilizărilor = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete

An 2000: 9.795.440 / 2.626.720 = 3,73

An 2001: 11.121.620 / 5.354.700 = 2.07

Această rată evidențiază condițiile de finanțare ale imobilizărilor. Deoarece valorile ratelor în ambii ani sunt supraunitare, deducem ca ansamblul imobilizărilor este finanțat din capitalurile permanente. Creșterea valorii ratelor de la un exercițiu la altul corespunde unei ameliorări a structurii financiare.

b) Rata FR propriu (rata de finanțare a CPR) = CPR / Active imobilizate brute

An 200: 5.412.380 / 2.797.140 = 1,93

An 2001: 5.904.900 / 5.525.380 = 1.06

Da informații referitoare la finanțarea proprie a imobilizărilor. Valorile supraunitare indică o situație favorabilă.

c) Rata de finanțare a NFRexpl = FR / NFRexpl

An 2000: 6.998.300 / 173.030 = 40,4

An 2001: 5.596.420 / 1.497.910 = 3,7

Această rată evidențiază proporția corespunzătoare din fondul de rulment care evidențiază partea cea mai stabilă a nevoii de fond de rulment legată de exploatare.

5. Rate de lichiditate / trezorerie

Rata lichiditatii generale = AC / Datorii pe termen scurt

An 2000: 9.202.320 / 2.204.020 = 4.17

An 2001: 7.773.820 / 2.177.580 = 3,57

Reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma în termen scurt în lichidități, pentru a satisface obligațiile de plata exigibile. Deoarece ratele au valori mai mari decât 1, și chiar mai mari decât 2,5 rezultă că întreprinderea e adăpostita de o insuficiență de trezorerie care ar putea fi provocată de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor. Rata compară ansamblul lichidităților potențiale cu exigibilitățile potențiale.

Rata lichidității parțiale = (AC – Stocuri) / Datorii pe termen scurt

An 2000: 7.470.700 / 2.204.020 = 3,38

An 2001: 5.009.280 / 2.177.580 = 2,3

Indică capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități. O valoare aparținând intervalului [0,8;1] reprezintă situația optimă pentru solvabilitatea parțială. Deoarece valorile obținute sunt supraunitare deducem că stocurile nu sunt finanțate prin datorii pe termen scurt.

Rata lichidității imediate = Didponibilități / Datorii pe termen scurt

An N: 4.043.670 / 2.204.020 = 1,83

An 2001: 1.698.500 / 2.177.580 = 0,779

Aceasta caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, ținând cont de încasările existente. Situația favorabilă este indicată de valorile mai mari decât 0,3 ale ratelor.

Rata solvabilității pe termen lung = Activ total / Datorii totale

An 2000: 11.999.460 / 6.587.080 = 1,82

An 2001:13.299.200 / 7.394.300 = 1,8

Rata solvabilității pe termen lung =( CPR+Datorii totale ) / Datorii totale

An 2000: 11.999.460 / 6.587.080 = 1,82

An 2001: 13.299.200 / 7.394.300 = 1,8

Arată gradul în care întreprinderea face față datoriilor totale. Ratele obținute în ambii ani fiind mai mari decât 1,5 demonstrează ca întreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești imediate și îndepărtate față de terți.

6. Ratele de îndatorare

Levierul= Datorii totale / CPR

An N: 6.587.080 / 5.412.380 = 1,21

An 2001: 7.394.300 / 5.904.900 = 1,25

Reflecta gradul în care capitalurile proprii asigură finanțarea activității întreprinderii. Ea poate fi interpretată și ca o rată a autonomiei financiare a întreprinderii, indicând gradul în care angajamentele acesteia pe termen scurt și lung sunt garantate de capitalurile proprii ale întreprinderii. Deoarece ratele sunt >1, este posibil ca băncile să nu acorde în continuare împrumuturi.

Rata datoriei financiare = Datorii financiare / CPR

An 2000: 4.383.060 / 5.412.380 = 0,8

An 2001: 5.216.720 / 2.904.900 = 0,88

Indică gradul de îndatorare pe termen lung. Întreprinderea nu poate beneficia în continuare de credite bancare pe termen lung deoarece ratele sunt >0,5.

Rata independenței financiare = CPR / Capitaluri permanente

An 2000: 5.412.380 / 9.795.440 = 0,55

An 2001: 5.904.900 / 11.121.620 = 0,53

Rata este complementară cu rata datoriei financiare și măsoară ponderea CPR în ansamblul resurselor permanente. Normele băncilor, care impun ca rata să fie >0,5, sunt îndeplinite.

d) Rata capacității de împrumut = CPR / Datorii la termen

An 2000: 5.412.380 / 4.098.990 = 1,32

An 2001: 5.904.900 / 4.770.140 = 1,23

Compară resursele proprii cu împrumuturile contractate pe termen lung. Condiția impusă de normele bancare ca rata să fie >1 este realizată, deci capacitatea teoretică de împrumut a băncii nu este saturată.

Rata capacității de rambursare = Împrumuturi pe termen lung / CAF

An 2000: 4.098.990 / 1.151.600 = 3,5

An 2001: 4.770.140 / 1.183.280 = 4

Rata capacității de rambursare = Împrumuturi totale / CAF

An 2000: 6.303.010 / 1.151.600 = 5,5

An 2001: 6.947.720 / 1.183.280 = 5,8

Exprima teoretic, în număr de ani, capacitatea întreprinderii de a rambursa în totalitate împrumuturile pe termen lung. Cu cât raportul e mai mic, cu atât mai bună este capacitatea de rambursare. Intervalul maxim impus de normele bancare pentru rambursarea împrumuturilor la termen nu este respectat, el depășind 3 ani în ambele exerciții.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare = Cheltuieli financiare / EBE

An 2000: 220.290 / 1.704.520 = 0,13

An 2001: 377.220 / 1.710.560 = 0,22

Evidențiază capacitatea de plată a costului îndatotărării, separând întreprinderile sănătoase de cele falimentare. Raportul fiind în ambii ani mai mic decât 0,6, întreprinderea nu se confrunta cu dificultăți de gestiune financiară.

Costul îndatorării = Cheltuieli financiare / Împrumuturi totale

An 2000: 220.290 / 5.924.820 = 0,037

An 2001: 377.220 / 6.568.920 = 0,057

În măsura în care rata medie a dobânzii este inferioară ratei de rentabilitate economică, îndatorarea favorizează finanțarea prin împrumuturi.

7. Ratele privind structura Activului și Pasivului

Rata activelor imobilizate = Active imobilizate / Activ total

An 2000: 2.797.140 / 11.999.460 = 23,3%

An 2001: 5.525.380 / 13.299.200 = 41,5%

Reflectă ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent la dispoziția întreprinderii.

Rata imobilizărilor corporale = Imobilizări corporale / Activ total

An N: 394.640 / 11.999.460 = 3,2%

An 2001: 475.740 / 13.299.200 = 3,5%

Deoarece este dependentă de specificul activității și de caracteristicile tehnice ale întreprinderii, rata va înregistra valori diferite de la o ramură la alta. Chiar și pentru întreprinderile din aceeași ramură ratele sunt diferite, depinzând de strategia firmei. Pentru întreprinderi comparabile, rata arată în ce măsura aceasta va putea să reziste unei crize economice. Întreprinderea analizata nu se confrunta cu riscul netransformării rapide a imobilizărilor in lichidități, deoarece ratele sunt mici.

c) Rata imobilizărilor financiare = Imobilizări financiare / Active totale

An 2000: 2.051.740 / 11.999.460 = 17%

An 2001: 4.498.920 / 13.299.200 = 34%

Este strâns legată de mărimea întreprinderii, fiind o măsură a politicii de investiții financiare.

d) Rata AC = Active circulante / Active totale

An N: 9.202.320 / 11.999.460 = 76,7%

An 2001: 7.773.820 / 13.299.200 = 58,5%

Rata este complementara cu rata activelor imobilizate.

e)Rata stocurilor = Stocuri / Active totale

An N: 1.731.620 / 11.999.460 = 14,4%

An 2001: 2.764.540 / 13.299.200 = 20%

Este influențată de activitatea întreprinderii și de lungimea ciclului de exploatare. Ratele neavând valori mari, rezultă că întreprinderea nu are un ciclu de exploatare lung.

Rata creanțelor comerciale = Creanțe comerciale / Active totale

An 2000: 754.780 / 11.999.460 = 6,3%

An 2001: 1.251.760 / 13.299.200 = 9,4%

Reflectă politica comercială a întreprinderii și e influențată de natura clienților și de termenele de plată pe care întreprinderea le acordă acestora. Valorile relativ mici ale ratelor arată că întreprinderea are clienți ce plătesc în numerar.

Rata autonomiei financiare globale = CPR / Pasiv total

An 2000: 5.412.380 / 11.999.460 = 45,1%

An 2001: 5.904.900 / 13.299.200 = 44,4%

Este un indicator global ce da informații despre autonomia financiară a întreprinderii, apreciată în ansamblul finanțării sale. Este dificilă compararea întreprinderilor din acest punct de vedere, datorită influenței politicii financiare.

Rata de îndatorare globală = Datorii totale / Pasiv total

An N: 6.587.080 / 11.999.460 = 54,9%

An 2001: 7.394.300 / 13.299.200 = 55,59%

Măsoară ponderea datoriilor indiferent de durata și originea lor în patrimoniul întreprinderii. Rata este subunitară, și pe măsura scăderii ei crește autonomia financiară.

Bibliografie

* Huțu, A.C.: Cultură organizațională și transfer de tehnologie, București (1999)