Remodelarea cartierul socialist – îmbun [621441]
Remodelarea cartierul socialist – îmbun
ă
t
ă
ț
irile posibile
Cuprins:
1.
Prolog.
2.
Arhitectura în regimurile totalitare
2.1 Considera
ț
ii generale
2.2 Planificarea urbana din cadrul regimului fascist
ș
i nazist (regimurilor totalitare de
dreapta)
2.3 Planificarea urbana din cadrul regimului comunist – 1945-1489 stânga socialist
ă
2.4 Planificarea Urban
ă
ș
i regimurile democratice din Europa în perioada 1945-1989
3.
Procesul sistematiz
ă
rii în localit
ă
ț
ile din România
3.1 Industrializarea
3.2 Programul de sistematizare al ora
ș
ului Cluj
4.
Cartierul postcomunist din România 1989-2020
5.
Studii de caz
5.1 Reamenajarea urbana în cartierul Leinefelde, SÜDSTADT Germania.
5.2 Reamenajarea urbana în cartierul
Neu Zippendorf din Schwerin.
6.Cartierul Între lacuri Cluj-Napoca
7.Posibilit
ă
ț
i/Model de r emodelare
8.Concluzii
Prolog.
“Discursul despre istorie este de fapt un discurs despre prezent.”
1
(Lucian Boia, 1995)
Întreaga activitate uman
ă
este influen
ț
at
ă
de construc
ț
iile din jur, de cl
ă
dirile în care
locuim dar
ș
i de modul d e desf
ă
ș
urare a activit
ă
ț
ilor în interiorul unui spa
ț
iu. Arhitectura poate
influen
ț
a individul pe term en lung, iar cartierele sau chiar ora
ș
ele socialiste din România cu
siguranta au l
ă
sat o amprent
ă
puternic
ă
asupra locuitorilor s
ă
i. Sunt aceste cariere un
patrimoniu al arhitecturii socialiste sau doar trauma unui comunit
ă
ț
i trecute?
Cl
ă
dirile construite în perioada socialist
ă
sunt rezultatul unui proiect prin care puterea
unui guvern inten
ț
ioneaz
ă
s
ă
–
ș
i manifeste ideologia. ,,Cu alte cuv inte putem deduce c
ă
acest
spa
ț
iu este o m
ă
rturie a m odului în care puterea politic
ă
poate instrumentaliza un teritoriu
conform unei ideologii proprii care tinde s
ă
o impun
ă
societ
ă
ț
ii’’.
2
Dup
ă
opt ani, de când s-au stopat lucr
ă
rile nu putem decât constata ,,urm
ă
rile’’
procesului sistematiz
ă
rii, m
ă
rturiile sale fizice
ș
i cele decanate de unii oameni din propria lor
memorie.
Aria de studiu a acestei lucr
ă
ri dore
ș
te s
ă
ating
ă
dou
ă
categorii de studiu: în prima parte
voi studia contextului istoric al acestor cartiere, iar în cea de-a doua parte voi propune solu
ț
ii
practice pentru ca aceste cartiere s
ă
îmbun
ă
t
ă
ț
easc
ă
calitatea vie
ț
ii
ș
i a locuitorilor s
ă
i. Voi
urm
ă
ri studiul cartierelor construite în perioada socialista din România, în urma proceselor de
sistematizare, încercând s
ă
g
ă
sesc modalit
ă
ț
i de remodelare
ș
i restructurare a acestor cartiere
care desigur, s
ă
se adapteze noilor genera
ț
ii dar,
ș
i nevoilor contemporane. Voi propune
metode de îmbun
ă
t
ă
ț
ire a calit
ă
ț
ii vie
ț
ii atât din punct de vedere arhitectural cât
ș
i social
ș
i
1
Lucian Boia, Mituri istorice române
ș
ti (Bucure
ș
ti: Editura Universit
ă
ț
ii, 1995)
2
Studiu privind ideologia, mitul
ș
i propaganda arhitecturii
ș
i a urbanismului totalitar
cultural. Ultimul capitol abordeaz
ă
metodele practice care pot fi implementate în aceste
cartiere
ș
i care pot contri bui la îmbun
ă
t
ă
ț
irea acestora atât din punct de vedere fizic cât
ș
i din
punct de vedere psihologic. Proiectul abordeaz
ă
problema integr
ă
rii într-un cartier construit în
perioada socialist
ă
ș
i resp ectiv c
ă
utarea de noi modalit
ă
ț
i de îmbun
ă
t
ă
ț
ire a calit
ă
ț
ii vie
ț
ii în
cartier.
Lucrarea de fa
ț
ă
î
ș
i propune ca
ș
i studiu de caz cartierul Între Lacuri situat în Cluj-Napoca
în care voi analiza acest cartier atat din punct de vedere urbanistic arhitectural, al locuirii dar
ș
i
al spa
ț
iilor publice. Plecân d de la premisele istorice, dar
ș
i cele contemporane, am identificat
problemele cu care se confrunt
ă
acest cartier cu scopul de a r
ă
spunde la o serie de întreb
ă
ri:
Poate activitatea social
ă
a unei comunit
ă
ț
i ajuta la vindecarea acestuia? Se adapteaz
ă
aceste
cartiere nevoilor noastre prezente? Cum ar ptea fi acestea reactivate?
Cartierele socialiste au nevoie de o reorganizare de o nou
ă
fa
ț
ă
ș
i o nou
ă
imagine,
pentru a înviora încrederea în sine
ș
i “sentimentul de apartenen
ță
la o comunitate a unei
popula
ț
ii din ce în ce mai segregate”. Reabilitarea unui asemenea cartier prin crearea de spa
ț
ii
publice, zone de recreere
ș
i o reorganizare a infrastructurii. “Toate acestea ar putea deveni o
oportunitate sustenabil
ă
pentru un ora
ș
de a-
ș
i asana atât nivelul de trai cât
ș
i calit
ă
ț
ile în
general f
ă
r
ă
a ocupa noi spa
ț
ii. “
3
3
FOR,
Reabilitarea cartierelor gri (Timi
ș
oara, 2010)
2.Planificarea urban
ă
în regimurile totalitare
2.1 Considera
ț
ii generale
Termenul ,,totalitar’’ cu conota
ț
ie spre fascism
ș
i stalinism, a ap
ă
rut în New York Times
în noiembrie 1929
ș
i f
ă
cea referire la tipul de stat ,,dominat de partidul unic’’ cu o unica
filozofie contrar pluralismului
ș
i a formelor parlamentare. Totalitarismul, astfel cum s-a
manifestat în cadrul regimurilor hitlerist
ș
i stalinist, are ca tr
ă
s
ă
turi comune "existen
ț
a unui
partid unic de masa, condus de un
ș
ef charismatic’’ mai presus de orice cet
ă
ț
ean, ,,o singura
ideologie’’ care acapareaz
ă
,,adev
ă
rul’’
ș
i impune o unic
ă
filozofie politic
ă
, ,,partidul unic
controleaz
ă
întreaga economie
ș
i societatea
ș
i edifica <<masina>> statal
ă
ș
i o adapteaz
ă
situa
ț
iilor noi care apar’’. O alta trasatura consta în aceea c
ă
partidul unic poseda ,,monopolul’’
asupra resurselor
ș
i posib ilit
ă
ț
ilor politice, atât cele legate de co municare cât
ș
i asupra
indivizilor, aspecte care provoac
ă
un ,,control social’’ care se manifest
ă
la nivel psihologic ,,ca
teroare politic
ă
’’ din punct de vedere al ,,drepturilor
ș
i libert
ă
ț
ilor fundamentale.’’
4
Mi
ș
carea totalitar
ă
, conform Hannahei Arendt este o ,,organiza
ț
ie de mas
ă
format
ă
din
indivizi atomiza
ț
i
ș
i izola
ț
i. Comparate cu toate celelalte partide
ș
i mi
ș
c
ă
ri, caracteristic
ă
lor
extern
ă
cea mai evident
ă
este cererea lor de loialitate total
ă
, nelimitat
ă
, necondi
ț
ionat
ă
ș
i
inalterabila în raport cu membrul individual.’’ Toate acestea au condus spre stapanirea vie
ț
ii
economice, politice
ș
i sociale,
ș
i limitarea gandirii a subiec
ț
ilor statului totalitar. În aceste
circumstan
ț
e partidul era cel care decidea ceea ce era sau ce nu era acceptat inclusiv starea
cet
ă
ț
enilor de a fi implini ti în pofida circumstan
ț
elor înjositoare la care îi condamn
ă
sistemul.
5
Teroarea ca act a unei norme a mi
ș
c
ă
rii, al c
ă
rei
ț
inta definitiv
ă
nu este în interesul
cet
ă
ț
eanului, ci crearea ,, genului uman’’, care îl înl
ă
tura pe individ în numele rasei
ș
i ,,sacrific
ă
<<p
ă
r
ț
ile>> de dragul <<întregului>>.“
6
Totalitarismul, fie cel de extrem
ă
dreapta(Germania, Spania, Italia), fie cel de extrem
ă
stânga(Uniunea Sovietic
ă
), este un regim care neag
ă
drepturile umane
ș
i subordoneaz
ă
4
Martian Iovan, Politologie (Arad: Editura Gutenberg Univers, 2009) pp. 175.
5
Hannah Arendt, Originile totalitarismului (Bucure
ș
ti: Editura Humanitas, 1994) pp. 78.
6
IDEM pp. 90.
individul entit
ăț
ii colective a partidului. Exist
ă
dou
ă
principii de definire a totalitarismului.
Esen
ț
a primului principiu de definite const
ă
în sus
ț
inerea tezei privitoare la faptul c
ă
dictaturile
de dreapta sunt "fundamental diferite" de cele de stânga, iar teroarea comunist
ă
este pozitiv
ă
,
fiind "orientat
ă
spre transformarea complet
ă
ș
i radical
ă
a societ
ăț
ii," în timp ce teroarea
fascisto-nazist
ă
este negativ
ă
, ignorând aprioric faptul c
ă
ș
i fascismul
ș
i nazismul urm
ă
reau
exact acela
ș
i lucru: "restructurarea total
ă
a societ
ăț
ii.’’ Cea de-a doua teorie sus
ț
ine contrariul
celei anterioare
ș
i anume ,,faptul c
ă
totalitarismul de dreapta este "fundamental identic" cu cel
de stânga," teza marxist
ă
privitoare la faptul c
ă
totalitarismul are fundamental identic cu cel de
stânga.’’
7
Statele care au avut un regim totalitar, au fost diferite din punct de vedere al tradi
ț
iilor
cultural-artistice
ș
i social e, dar
ș
i din punct de vedere al aspira
ț
iilor politice. Acestea au încercat,
prin diferite moduri, sa creeze ,,omul nou’’ reu
ș
ind s
ă
atribuie acestui nou ,,produs’’ un mediu
arhitectural ce a dat na
ș
tere atât nevoilor sale materiale, spirituale dar
ș
i a celor ,,ideologice
care sunt adesea utopice
ș
i anacronice.’’ Unul dintre cele mai importante deziderate ale
statelor totalitare a fost ,,construc
ț
iile pentru mase a arhitecturii populare opus
ă
intunecatei
arhitecturi burgheze,
ș
i a trecutului capitalist. Pentru prima oar
ă
, poporul a devenit singurul
comanditar al arhitecturii, judec
ă
torul ei suprem.’’
8
2.2 Planificarea urban
ă
din cadrul regimului fascist
ș
i nazist (regimurile totalitare de dreapta).
Ideologia fascist
ă
a fost una profund eclectica, un amestec într-un nou registru al unor
ingrediente de dreapta. ,,Ap
ă
rut
ă
ca un fenomen tarziu pe scena politicii europene – fascismul
propunea o a treia cale între democra
ț
ia liber
ă
ș
i socialismul revolu
ț
ionar o sinteza originala
intre socialism, conservatorism de dreapta
ș
i nationalism integral la care, de cele mai multe ori,
s-au adaugat antisemitismul
ș
i discursuri social darwinist despre regenerarea rasialitatii.’’ Din
punct de vedere al convingerilor fascismul sus
ț
inea ,,o utopie politic
ă
regresiv
ă
dar
ș
i futurista
apropiind
ș
i redefinind si mboluri rituri
ș
i ritualuri romantice.’’ El afirma înfiin
ț
area unei sistem
7
Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti: Arhitext Design, 2011) pp. 40.
8
Idem, pp 41.
totalitar bazat pe infaptuirea de ,,oameni noi prin regenerare spirituala, noi forme de
socializare
ș
i de educa
ț
ie
ș
i un nou mod de conducere carismatica.’’
9
Fascismul din punct de vedere al ,,mi
ș
c
ă
rii politice’’ a fost un r
ă
spuns al politicii Primului
R
ă
zboi Mondial. Dezvoltarea sa a fost o descriere între ,,vitalitatea mi
ș
c
ă
rilor populare de
masa’’
ș
i de ,, sl
ă
biciune
ș
i vulnerabilitate în fa
ț
a repercursiunii unor regimuri autoritare’’.
Principalele tari din Europa în care regimul fascismul
ș
i-a f
ă
cut sim
ț
it
ă
prezenta pentru o
perioada lung
ă
de timp au fost Italia condus
ă
de Mussolini
ș
i Germania condusa de Hitler. În
ț
ă
ri
ca
ș
i România, Ungaria, C roa
ț
ia etc. sistemul fascist a fost prezen t pentru o perioada de timp
relativ scurta. În aceste state, de
ș
i primele mi
ș
c
ă
ri cu o ideologie de tip fascist au ap
ă
rut înc
ă
din perioada interbelic
ă
, cu sprijinul Germaniei naziste au reu
ș
it sa acapareze puterea în cursul
celui de-al Doilea R
ă
zboi Mondial.
10
Planificarea urban
ă
în Italia fascist
ă
Începem s
ă
vedem arhitectura fascist
ă
în Italia în anii 20, de îndat
ă
ce Benito Mussolini
a început s
ă
controleze pârghiile de putere. Arhitectura devine un instrument de propagand
ă
politic
ă
, avand menirea s
ă
–
ș
i arate puterea
ș
i s
ă
promoveze ideile fasciste. ,,Consolidarea
statului, redresarea politici economica, ajungerea pe plan social la un consens na
ț
ional
ș
i
crearea de institu
ț
ii cultu rale fundamentale sunt premisele definirii unei noi arhitecturi care
urm
ă
re
ș
te s
ă
se împlinea sc
ă
în limbajul unui nou stil, ,,stilul fascist,’’ adic
ă
s
ă
genereze <<o
arhitectura ca expresie a fascismului>>.
11
În regimul fascist statul dorea sa se identifice cu patria, aspect care conduce automat
spre orientarea arhitecturii c
ă
tre no
ț
iunea de ,,Arhitectur
ă
art
ă
de stat.’’ Pentru a expune
grandoarea partidului aflat la putere, noile construc
ț
ii au fost masive, astfel încât acestea ar
putea servi la concentrarea a numeroase mul
ț
imi sau institu
ț
ii importante. Tema principal
ă
a
arhitecturii fasciste au fost cl
ă
dirile civile. ,,Cultura este folosit
ă
ca instrument al puterii
ș
i se
dore
ș
te a fii expresia cea mai pur
ă
a ideologiei fasciste devenind, prin încarnarea unitar
ă
a
9
Constantin Iordachi, Fascismul European 1928-1945. Ideologie 4, experimente totalitare
ș
i regimuri politice
(Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minori
ț
olor Na
ț
ionale,2014) pp. 15.
10
Constantin Iordachi, Fascismul European 1928-1945. Ideologie 4, experimente totalitare
ș
i regimuri politice
(Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minori
ț
olor Na
ț
ionale,2014) pp. 21.
11
Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti: Arhitext Design, 2011) pp. 45.
ideologiei, instrumentul unui plan ce da experimentelor roluri precise: orice stil î
ș
i are
coresponden
ț
ă
sa social
ă
, orice poetic
ă
are un public propriu
ș
i un comanditar propriu.
Regimul, în m
ă
sura în care statul se confund
ă
cu na
ț
iunea, este posesorul exclusiv al acestei
sinteze.’
’
Se preiau elemente asem
ă
n
ă
toare notorii cu Roma antic
ă
, cu inten
ț
ia de a aduce
12
mândria istoric
ă
ș
i un sen timent de na
ț
ionalism. ,,Nu se face mim esis, ci se aleg unele citate în
care elementul antic este analizat, descompus
ș
i apoi recompus dup
ă
legi noi.’’
13
Arhitectul Marcello Piacentini este unul din cele mai cunoscute personalit
ă
ț
i ale
arhitecturi italiene sus
ț
inând ,,c
ă
arhitectura este urbanismul adic
ă
problema ora
ș
ului’’
Proiectarea unui ora
ș
se face dup
ă
acela
ș
i principiu ca
ș
i construirea unei locuin
ț
e. A
ș
a cum o
casa are zone de repaus, zone de lucru, de recreatie si ora
ș
ul trebuie sa aiba ,,palate sau
cartiere destinate diverselor activit
ă
ț
i, menite s
ă
satisfac
ă
diversele necesit
ă
ț
i ale vie
ț
ii.’’ De
asemenea Giuseppe Bottai fost guvernator al Romei afirm
ă
c
ă
arhitectura nu este doar legat
ă
de forma ci c
ă
,,Urbanismul trebuie orientat în mod decis spre calea politicului.’’ O echipa
format
ă
din Marcello Piacentini
ș
i al
ț
i speciali
ș
ti din diferite ramuri au propus un ,,nou plan
reglator al Romei’’ care const
ă
în ,,valorificarea vechiului ora
ș
’’ dar
ș
i crearea unui nou nucleu
al ora
ș
ului. Acest proiect propunerea noi artere, restructurarea unor str
ă
zi
ș
i pie
ț
e f
ă
r
ă
a face
modific
ă
ri cl
ă
dirilor istorice, realizarea de noi leg
ă
turi între zonele periferice
ș
i noile cartiere din
sectorul nord-est.
14
Planificarea urban
ă
din cadrul partidului nazist
Partidul nazist a avut un program integral dezvoltat pentru propaganda arhitecturii,
pan
ă
la finalul anului 1930. Planurile proiectate conform concep
ț
iilor lui Hitler cuprindeau atat
reconstructia Berlinului, dar
ș
i un program de ,,arhitectur
ă
total
ă
’’ în care toata Germania urma
sa fie remodelat
ă
dobândind o imagine nazist
ă
. Conform publica
ț
iilor din acea perioad
ă
, care
erau un nou mod de propagand
ă
nazist
ă
programul de reconstructie al Germaniei reprezenta o
„idee unificatoare, care simboliza filozofia vie
ț
ii, care insufle
ț
ea o nou
ă
Germanie.
Ideea
12
Sorin Vasilescu Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti, Arhitext Design, 2011)pg 45
13
Idem, pp. 46.
14
unificatoare a luat na
ș
tere dintr-un singur concept, care a inspirat atât arhitectura, cât
ș
i
propagand
ă
verbal
ă
: superioritatea rasial
ă
.’’
15
Este bine
ș
tiut, de sigur, c
ă
arhitectura este arta preferat
ă
a cancelarului Hitler. S-a vorbit
de nenum
ă
rate ori despre admira
ț
ia sa intens
ă
pentru cl
ă
dirile monumentale bismarckiene
ș
i
este adesea întalnit în tipurile de cl
ă
diri pe care le dorea. Hitler
ș
i-a ar
ă
tat interesul pentru
arhitectur
ă
despre care a afirmat: „Nu este ca
ș
i cum mi-a
ș
fi închipuit c
ă
se poate procura
nemurirea scriindu-i numele în marmur
ă
ș
i ciment. Dar edificiile sunt cele mai bune documente
ale celui mai bun respect de sine al unei na
ț
iuni.’’
16
Nazi
ș
tii foloseau c l
ă
dirile pentru a-
ș
i etala puterea ca
parte din controlul lor cultural.
Ace
ș
tia au respins cl
ă
dirile moderne care au fost construite în Republica Weimar.
,,Hitler a
format o admira
ț
ie profu nd
ă
pentru stilul arhitectonic
ș
i ambi
ț
ia lui Speer,’’
acesta c
ă
p
ă
tând
17
titlul de arhitectul favorit a lui Hitler, proiectând cea mai mare parte din cl
ă
dirile importante.
Albert Speer a proiectat multe din structurile naziste importante. El a reproiectat Cancelaria
Reichului
ș
i terenul de pa rad
ă
al partidului nazist de la Nürnberg. De asemenea, Speer era
preocupat de modul în care vor ar
ă
ta cl
ă
dirile atunci când vor deveni ruine, el a dorit ca
oamenii s
ă
se minuneze de lucr
ă
rile lui, precum oamenii admira Colosseumul din Roma sau
Partenonul
din Atena.
I s-a acordat o responsabilitate din ce în ce mai mare de proiectare a
cl
ă
dirilor pe o scar
ă
aproape inegalabil
ă
în istorie, pentru o serie de proiecte ambi
ț
ioase,
inclusiv, stadionul pentru Jocurile Olimpice de var
ă
din 1936.
Marele proiect al lui Speer a fost
reamenajarea Berlinului pentru a deveni o glorioas
ă
capital
ă
nazist
ă
a Reichului. Ora
ș
ul urma s
ă
fie redenumit Germania. Se concentra pe un drum lung de trei mile, care avea un arc gigant la
un cap
ă
t
ș
i o imens
ă
sal
ă
de adun
ă
ri la cel
ă
lalt. Proiectul, îns
ă
nu au fost realizat niciodat
ă
.
Imaginea transmis
ă
în mod obi
ș
nuit a Desda în Republica Democrat
ă
German
ă
este cea
a unui ora
ș
frumos restau rat, îns
ă
istoricistul Jurgen Paul -a adus o contribu
ț
ie semnificativ
ă
la
conservarea zonei culturale Dresda- a sus
ț
inut contrariul. Mai multe biserici
ș
i palate
aristocratice ale ora
ș
ul au fost distruse în februarie 1945. Actualul Dresda reconstruit este cu
15
Charlotte L.
Stuart
,,Architecture in Nazi Germany: A rhetorical perspective’’
Western Jurnal of Communication
(2009) pp. 253-263., p. 253.
16
F. A. Gutheim
‘’Architecture and the Nazi,’’
The American Magazine of Art Vol. 26, No. 9
(1933) pp. 416-421., p
416.
17
Roger Forsgren
‘’The Architecture of Evil’’
The New Atlantis, A Journal of Technology and Society
(2012) pp.44-62.
totul alt ora
ș
, unde doar câteva cl
ă
diri restaurate
ș
i monumente arhitecturale care
supravie
ț
uiesc sub form
ă
de ruine precum
ș
i unele cartiere de la marginea îndep
ă
rtat
ă
mai
amintesc de Dresda-ul din perioada anterioar
ă
r
ă
zboiului. Noul Dresda a fost reconstruit cu
,,preten
ț
ia programatic
ă
de a crea o nou
ă
form
ă
de ora
ș
de c
ă
tre societatea socialist
ă
.’’
18
Dezvoltarea urban
ă
ș
i arh itectura din Dresda din anii 1960
ș
i 1970 este o combina
ț
ie dintre
proiectarea ora
ș
ului Bras ilia
ș
i locuin
ț
ele produse în mas
ă
în Fran
ț
a sau în vestul Germaniei, dar
mai slab
ă
în design
ș
i ma i ieftin
ă
în realizare. Totu
ș
i planificarea nu a adus un ora
ș
consistent
ș
i
coerent, ci a dus, în schimb, la o tendin
ț
ă
nerealist
ă
a planific
ă
rii utopice
ș
i supradimensionate.
A doua faz
ă
a anilor '60 relev
ă
o contradic
ț
ie evident
ă
prin aceea c
ă
planificarea a fost for
ț
at
ă
s
ă
foloseasc
ă
mijloacele de maximizare economic
ă
capitalist
ă
, dar din cauza sl
ă
biciunii
ș
i
dependen
ț
ei sale econom ice de pie
ț
ele mondiale condi
ț
ionate de capitalism, nu a putut realiza
nimic altceva decât ,,minimizarea valorific
ă
rii posibilit
ă
ț
ilor socialiste de planificare dezinhibate
de interesele private, economice
ș
i culturale.’’
19
Într-un sistem totalitar cum a existat în Germania nazist
ă
între 1933
ș
i 1945, guvernul a
încercat s
ă
controleze fiecare aspect al vie
ț
ii de zi cu zi. Pentru a realiza acest lucru
ș
i pentru a-
ș
i
stabili cu fermitate autoritatea, guvernul a folosit arhitectura într-o oarecare m
ă
sur
ă
,
neasumându-
ș
i îns
ă
resp onsabilitatea pentru urm
ă
rile rezultate. Unul dintre obiectivele
principale ale arhitecturii naziste a fost
ș
i acela de a reflecta credin
ț
ele na
ț
ional-socialismului,
de a celebra identitatea na
ț
ional
ă
german
ă
ș
i de a valorifica ideea de ras
ă
arian
ă
, a
ș
a cum este
perceput
ă
de Hitler
ș
i aso cia
ț
ii s
ă
i.
2.3 Planificarea Urbana în perioada comunist
ă
– 1945-1489 stânga socialist
ă
În Europa de Est guvernele comuniste au preluat puterea dup
ă
al Doilea R
ă
zboi Mondial.
,,Popoarele din Europa de Est au fost eliberate de nazism dar asta nu a însemnat c
ă
au fost
ș
i
libere.‘’ Perioada comunista s-a dezvoltat în trei faze, prima fiind ,,perioada timpurie sovietic
ă
’’
18
Jeffry M. Diefendorf, Rebuilding Europe’s Bombed Cities (
Palgrave Macmillan UK, 1990), p. 174.
19
Idem p.188.
care a fost influen
ț
at
ă
de arhitectura stalinist
ă
sau regimul socialist urm
ă
toarea fiind ,,reformele
Hru
ș
ciov care au condus la suprema
ț
ia func
ț
ionalismului’’, iar cea de-a treia fiind criza anilor ‘80
caracterizat
ă
prin oprirea construc
ț
iilor
ș
i cercet
ă
ri de ‘’forme locale adaptate situa
ț
iilor
conceptuale’’
20
Planificarea urbana in Europa de Est se bazeaza pe dogmele Marxiste. Urbanisti comuni
ș
ti
creeaza un unic model, total str
ă
in de cel capitalist. ,,Sistematizare, uniformizare, constrangeri
sunt doar cateva din atributele care definesc aceasta perioada.
Totu
ș
i concep
ț
iile ideologice în
planificarea urban
ă
din aceste
ț
ă
ri au adoptat o abordare similar
ă
avand insa mici diferente, îns
ă
acestea nu au fost impuse obligatoriu de Uniunea Sovietic
ă
.
Teoria socialist
ă
a transform
ă
rii urbane este o expresie a aspira
ț
iilor idealiste de
planificare socialist
ă
orientat
ă
politic. Trebuie subliniat faptul c
ă
amenajarea urban
ă
ideal
ă
este
plasat
ă
în prin plan, este cea ce se pretinde ca model al viitorului, adic
ă
aceasta trebuie s
ă
fie
diferit
ă
din punct de vedere calitativ fa
ț
ă
de planificarea urbana tradi
ț
ionala
.
În concep
ț
ia lui Ja ck C. Fisher
autorul lucr
ă
rii Planificarea
resurselor
ș
i dezvoltarea în
URSS sus
ț
ine c
ă
planificar ea socialist
ă
dore
ș
te s
ă
creeze un nou tipar, un nou model de
amenajare pentru ora
ș
. Obiectivele principale în planificarea din sistemul socialist sunt:
(1)
corectarea gre
ș
elilor mo
ș
tenite din epoca capitalismului; (2) dez voltarea unui nou model de
planificare pentru ora
ș
, care va indica clar clasa social
ă
a oamenilor.
Regimul comunist a adoptat conceptiile Marxiste
avand in vedere faptul ca
,,condi
ț
iile
de via
ț
ă
creeaza individu l îi modeleaz
ă
personalitatea, îi determina sistemul de valori stilul de
viata
ș
i convingerile perso nale.’’ Astfel mediul în care o persoana convietuieste îi influen
ț
eaz
ă
,,stilul de viata
ș
i conving erile personale.’’
Arhitectura devine un instrument care sa
21
20
Silviu Aldea Reinterpretand simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pp. 11.
21
Idem, pp.12
.
,,ilumineze’’ sa schimbe maniera de gandire a omului de rand. ,,Urbanismul nu desena doar
str
ă
zi, cartiere
ș
i ora
ș
e ci transforma suflete
ș
i f
ă
urea socialismul.’’ Arhitec
ț
ii apropiati puterii
pot proiecta în aceste condi
ț
ii f
ă
r
ă
constrângerile parcelarului, propriet
ă
ț
ii private sau istoria
trenului ace
ș
tia devenind ,,demiurgi ai spa
ț
iului cu viziune modernist
ă
ș
i misiune politic
ă
.’’ Ei au
fost îndruma
ț
i spre convi ngerile ca arhitectura este o arta privilegiata.
Arhitectura este deci un
mod de
,,
educare
ș
i mane vrare a maselor.’’
22
Dup
ă
terminarea celui de al doilea r
ă
zboi mondial, pagubele produse de acesta au dus la
diferite ini
ț
iative de regen erare
ș
i reconstruire. În Europa de Est, Ungaria, România, fosta
Cehoslovacia, etc., tema principala din aceea perioada era reprezentat
ă
de locuin
ț
ele
colective.
În perioada de dup
ă
r
ă
zboi, din ce în ce mai mul
ț
i arhitec
ț
ii propuneau mari blocuri de locuin
ț
e
colective cu scopul de a ,,eficientiza utilizarea terenurilor.’’
În anul 1946 în Budapesta în
cartierul Erzsebetvaros se propune demolarea construc
ț
iilor de trei patru etaje
ș
i reconstruc
ț
ia
unui ,,grup de 16 blocuri bara de nou
ă
ș
i zece etaje.’’ Tot în 1946, Cehoslovacia scoate la
concurs dou
ă
proiecte ,,unul pentru prim
ă
ria din Praga
ș
i cel de-al doilea pentru locuin
ț
e
colective din ora
ș
ul Most .’’ Referitor celui de-al doilea proiect
ș
i anume a locuin
ț
elor sociale,
arhitec
ț
ii au propus o ,,re zolvare func
ț
ionalist
ă
.’’ Ansamblu trebu ia sa ofere ,,35 de unit
ă
ț
ii de
locuit, a cate 400 de apartamente,’’ iar acesta trebuia adaposteasac
ă
,,muncitori fabricii de
combustibil din Osada.
23
Var
ș
ovia a fost dis trus
ă
aproape în totalitate în urma r
ă
zboiului, acest lucru creând un
avantaj ,,de punere în aplicare a proiectului socialist,‘’ acesta devenind un exemplu pentru
Europa de Est. Astfel se propune construirea unui ,,cartier muncitoresc’’ plasat ,,pe locul unui
22
Silviu Aldea Reinterpretand simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pg.12
23
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,
SIMETRIA, 2016) pp. 50
fost ghetou distrus de bombardamentele din 1943. Proiectul nu a fost materializat, îns
ă
la
nordul amplasamentului ,,începe construc
ț
ia de unui cartier întins suprafata de 57 de hectare,’’
iar pe amplasamentul fostului ghetou, cativa ani mai tarziu se construie
ș
te Palatul Culturii.
Prezenta
Realismului Italian
în Europa de Est s-a dezvoltat în propor
ț
ii diferite în func
ț
ie
de distrugerile de pe urma r
ă
zboiului. Num
ă
rul ridicat de cl
ă
diri din ora
ș
ele mai sever afectate
de r
ă
zboi a adus cu sine necesitatea unui num
ă
r mai mare de arhitec
ț
ii, fiecare având propriul
stil, care a adus cu sine ,,o diversitate formal
ă
a Realismului Socialist.’’ chiar dac
ă
ace
ș
tia aveau
aceeasi baza
ș
i o traditie similar
ă
, arhitectii si urbanisti au au avut propria contribu
ț
ie in
Planificarea Urban
ă
. Distrugerile produse de r
ă
zboi cereau investi
ț
ii mari pe care guvernul nu
ș
i
le permitea a condus la o arhitectura bazat
ă
pe ,,functionalitate constructiva, in pofida cerin
ț
ei
politice de utilizare a unei expresii arhitecturale bogate.’’
24
2.4 Planificarea Urban
ă
ș
i regimurile democratice din Europa în perioada 1945-1989
Arta
ș
i arhitectur a sec XX pot fi considerate ca avand doua curente principale primul ce
poate fi numit conservator, ap
ă
rut în
ț
ă
rile totalitare, iar cel de-al doilea definit ca de avangarda
si aparut în
ț
ă
rile democr atice.
În Anglia, planificarea reconstruc
ț
iei a început, de asemenea, dup
ă
r
ă
zboi, iar pagubele
provocate în urma bombardamentelor, au fost de asemenea v
ă
zute ca o oportunitate de
înlocuire a ora
ș
elor vechi , prost proiectate
ș
i înlocuite cu cele moderne. S-a adoptat o nou
ă
expresie în cartiere spa
ț
ial distincte, conform careia comunit
ă
ț
ile din cartiere pot fi
asem
ă
n
ă
toare satelor. Aceast
ă
idee a luat na
ș
tere în 1920 fiindu-i atribuit
ă
lui Clarence Perry,
-planificator urban- care a recomandat împ
ă
r
ț
irea ora
ș
ului în unit
ă
ț
i de cartier raionale. Fiecare
cartier trebuia s
ă
fie dotat cu propriile sale facilit
ă
ț
i locale cum ar fi: magazine, un parc, o
24
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,
SIMETRIA, 2016) pp. 50
biseric
ă
ș
i o
ș
coal
ă
primar
ă
, toate situate în centrul cartierului, a stfel încât s
ă
se afle la o
distan
ț
a de mers pe jos
ș
i s
ă
ac
ț
ioneze ca un punct social pentru locuitorii cartierului. În acest
fel, fiecare cartier ar fi relativ de sine st
ă
t
ă
tor, asemanator cu un sat tradi
ț
ional. Acest concept
era evident în planurile principale pentru toate noile ora
ș
e construite dup
ă
r
ă
zboi
ș
i de
asemenea în planurile lui Abercrombie din 1944 pentru ,,Greater London,’’ în diferite districte
din Londra (Islington, Stepney, Poplar, Hampstead, etc). Mai apare
ș
i principiul de ordonare
influen
ț
at din ora
ș
ul ideal, a lui Le Corbusier -ora
ș
ul radiant. Principiul de zonare a fost o dorin
ț
ă
justificat
ă
de separare a activit
ă
ț
ilor, precum industriile grele
ș
i zonele reziden
ț
iale. Pân
ă
la
jum
ă
tatea secolului XX, separarea cu grij
ă
ordonat
ă
a diferitelor utiliz
ă
ri ale terenurilor a
devenit o norm
ă
acceptat
ă
între planificatori.
În procesul de reconstructie al Fran
ț
ei s-a mers pe dou
ă
direc
ț
ii. Pe de-o parte,
planificatorii au dorit s
ă
modernizeze re
ț
eaua de transport
ș
i s
ă
construiasc
ă
locuin
ț
e moderne
în ora
ș
ele deteriorate, iar pe de alt
ă
parte, au dorit s
ă
promoveze arhitectura regional
ă
care s
ă
afirme valorile franceze profunde.
25
În cazul ora
ș
ului M iddleburg din Olanda reconstruc
ț
ia a fost planificat
ă
de arhitec
ț
i
tradi
ț
ionali
ș
ti. Planificatorii, condu
ș
i de P. Verhagen, c
ă
ruia i s-a acordat un mandat puternic de
la Haga, au c
ă
utat o dispunere mai func
ț
ional
ă
pentru ora
ș
, cu aba
ț
ia istoric
ă
ș
i prim
ă
ria
r
ă
mânând elementele dominante. Principalele institu
ț
ii culturale r
ă
mânând în zidurile ora
ș
ului,
plasand zona industrial
ă
în afara zonei centrale
ș
i aducând îmbun
ă
t
ă
ț
iri de baza locuin
ț
elor cu
venituri mai mici. ,,Acest plan de ansamblu a fost completat printr-o schem
ă
compozi
ț
ional
ă
arhitectonic
ă
atent
ă
, scopul care a fost acela de a restaura o atmosfer
ă
din Middelburg, mai
degrab
ă
decât de a copia exact ceea ce a existat înainte de bombardament.’’
M
ă
rirea str
ă
zilor
26
ș
i a unor loturi din interio rul incintei a însemnat c
ă
doar 250 din cele 456 de cl
ă
diri distruse au
putut fi reconstruite. Acest lucru a însemnat, la rândul s
ă
u, a fost necesar s
ă
se extind
ă
în afara
zidurilor vechi, dar sub forma unor locuin
ț
e cu venituri mai mici.
25
Jeffry M. Diefendorf
,,
Urban Reconstruction in Europe After World War II’’
Urban Studies Vol. 26, No. 1
(1989)
p.
128-143., p 5.
26
Idem. pp. 7
.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Remodelarea cartierul socialist – îmbun [621441] (ID: 621441)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
