Remodelarea cartierul socialist – îmbun [621439]

Remodelarea cartierul socialist – îmbun
ă
t
ă
ț
irile posibile

Cuprins:

1. Prolog.

Arhitectura în regimurile totalitare

2.1 Considera
ț
ii generale

2.2 Planificarea urbana din cadrul regimului fascist
ș
i nazist (regimurilor totalitare de

dreapta)

2.3 Planificarea urbana din cadrul regimului comunist – 1945-1489 stânga socialist
ă

2.4 Planificarea Urban
ă

ș
i regimurile democratice din Europa în perioada 1945-1989

Procesul sistematiz
ă
rii în localit
ă
ț
ile din România

3.1 Industrializarea

3.2 Programul de sistematizare al ora
ș
ului Cluj

4. Cartierul postcomunist din România 1989-2020.

5. Studii de caz

5.1 Reamenajarea urbana în cartierul Leinefelde, SÜDSTADT Germania.

5.2 Reamenajarea urbana în cartierul
​
Neu Zippendorf din Schwerin.

6. Cartierul Între Lacuri, Cluj-Napoca.

7. Posibilit
ă
ț
i/Model d e remodelare.

8. Leg
ă
tur
ă
cu proiectul de diplom
ă
.

9. Concluzii.

1.
Prolog.

​
“Discursul despre istorie este de fapt un discurs despre prezent.”

1
(Lucian Boia, 1995)

Întreaga activitate uman
ă
este influen
ț
at
ă
de construc
ț
iile din jur, de cl
ă
dirile în care

locuim dar
ș
i de modul d e desf
ă
ș
urare a activit
ă
ț
ilor în interiorul unui spa
ț
iu. Arhitectura poate

influen
ț
a individul pe term en lung, iar cartierele sau chiar ora
ș
ele socialiste din România cu

siguranta au l
ă
sat o amprent
ă
puternic
ă
asupra locuitorilor s
ă
i. Sunt aceste cariere un

patrimoniu al arhitecturii socialiste sau doar trauma unui comunit
ă
ț
i trecute?

Cl
ă
dirile construite în perioada socialist
ă
sunt rezultatul unui proiect prin care puterea

unui guvern inten
ț
ioneaz
ă
s
ă
–
ș
i manifeste ideologia. ,,Cu alte cuv inte putem deduce c
ă
acest

spa
ț
iu este o m
ă
rturie a m odului în care puterea politic
ă
poate instrumentaliza un teritoriu

conform unei ideologii proprii care tinde s
ă
o impun
ă
societ
ă
ț
ii’’.

2

Dup
ă
opt ani, de când s-au stopat lucr
ă
rile nu putem decât constata urm
ă
rile procesului

sistematiz
ă
rii, m
ă
rturiile sale fizice
ș
i cele decanate de unii oameni din propria lor memorie.

Aria de studiu a acestei lucr
ă
ri dore
ș
te s
ă
ating
ă
dou
ă
categorii de studiu: în prima parte

voi studia contextului istoric al acestor cartiere, iar în cea de-a doua parte voi propune solu
ț
ii

practice pentru ca aceste cartiere s
ă
îmbun
ă
t
ă
ț
easc
ă
calitatea vie
ț
ii
ș
i a locuitorilor s
ă
i. Voi

urm
ă
ri studiul cartierelor construite în perioada socialista din România, în urma proceselor de

sistematizare, încercând s
ă
g
ă
sesc modalit
ă
ț
i de remodelare
ș
i restructurare a acestor cartiere

care desigur, s
ă
se adapteze noilor genera
ț
ii dar,
ș
i nevoilor contemporane. Voi propune

metode de îmbun
ă
t
ă
ț
ire a calit
ă
ț
ii vie
ț
ii atât din punct de vedere arhitectural cât
ș
i social
ș
i

cultural. Ultimul capitol abordeaz
ă
metodele practice care pot fi implementate în aceste

1
Lucian Boia, Mituri istorice române
ș
ti (Bucure
ș
ti: Editura Universit
ă
ț
ii, 1995)

2

​
Studiu privind ideologia, mitul
ș
i propaganda arhitecturii
ș
i a urbanismului totalitar

cartiere
ș
i care pot contri bui la îmbun
ă
t
ă
ț
irea acestora atât din punct de vedere fizic cât
ș
i din

punct de vedere psihologic. Proiectul abordeaz
ă
problema integr
ă
rii într-un cartier construit în

perioada socialist
ă

ș
i resp ectiv c
ă
utarea de noi modalit
ă
ț
i de îmbun
ă
t
ă
ț
ire a calit
ă
ț
ii vie
ț
ii în

cartier.

Lucrarea de fa
ț
ă
î
ș
i propune ca
ș
i studiu de caz cartierul Între Lacuri situat în Cluj-Napoca

în care voi analiza acest cartier atat din punct de vedere urbanistic arhitectural, al locuirii dar
ș
i

al spa
ț
iilor publice. Plecân d de la premisele istorice, dar
ș
i cele contemporane, am identificat

problemele cu care se confrunt
ă
acest cartier cu scopul de a r
ă
spunde la o serie de întreb
ă
ri:

Poate activitatea social
ă
a unei comunit
ă
ț
i ajuta la vindecarea acestuia? Se adapteaz
ă
aceste

cartiere nevoilor noastre prezente? Cum ar ptea fi acestea reactivate?

Cartierele socialiste au nevoie de o reorganizare de o nou
ă
fa
ț
ă

ș
i o nou
ă
imagine,

pentru a înviora încrederea în sine
ș
i “sentimentul de apartenen
ță
la o comunitate a unei

popula
ț
ii din ce în ce mai segregate”. Reabilitarea unui asemenea cartier prin crearea de spa
ț
ii

publice, zone de recreere
ș
i o reorganizare a infrastructurii. “Toate acestea ar putea deveni o

oportunitate sustenabil
ă
pentru un ora
ș
de a-
ș
i asana atât nivelul de trai cât
ș
i calit
ă
ț
ile în

general f
ă
r
ă
a ocupa noi spa
ț
ii. “

3

3
FOR,
​

​
Reabilitarea cartierelor gri (Timi
ș
oara, 2010)

2.Planificarea urban
ă
în regimurile totalitare

2.1 Considera
ț
ii generale

Termenul ,,totalitar’’ cu conota
ț
ie spre fascism
ș
i stalinism, a ap
ă
rut în New York Times

în noiembrie 1929
ș
i f
ă
cea referire la tipul de stat ,,dominat de partidul unic’’ cu o unica

filozofie contrar pluralismului
ș
i a formelor parlamentare. Totalitarismul, astfel cum s-a

manifestat în cadrul regimurilor hitlerist
ș
i stalinist, are ca tr
ă
s
ă
turi comune "existen
ț
a unui

partid unic de masa, condus de un
ș
ef charismatic’’ mai presus de orice cet
ă
ț
ean, ,,o singura

ideologie’’ care acapareaz
ă
,,adev
ă
rul’’
ș
i impune o unic
ă
filozofie politic
ă
, ,,partidul unic

controleaz
ă
întreaga economie
ș
i societatea
ș
i edifica <<masina>> statal
ă

ș
i o adapteaz
ă

situa
ț
iilor noi care apar’’. O alta trasatura consta în aceea c
ă
partidul unic poseda ,,monopolul’’

asupra resurselor
ș
i posib ilit
ă
ț
ilor politice, atât cele legate de co municare cât
ș
i asupra

indivizilor, aspecte care provoac
ă
un ,,control social’’ care se manifest
ă
la nivel psihologic ,,ca

teroare politic
ă
’’ din punct de vedere al ,,drepturilor
ș
i libert
ă
ț
ilor fundamentale.’’

4
Mi
ș
carea totalitar
ă
, conform Hannahei Arendt este o ,,organiza
ț
ie de mas
ă
format
ă
din

indivizi atomiza
ț
i
ș
i izola
ț
i. Comparate cu toate celelalte partide
ș
i mi
ș
c
ă
ri, caracteristic
ă
lor

extern
ă
cea mai evident
ă
este cererea lor de loialitate total
ă
, nelimitat
ă
, necondi
ț
ionat
ă

ș
i

inalterabila în raport cu membrul individual.’’ Toate acestea au condus spre stapanirea vie
ț
ii

economice, politice
ș
i sociale,
ș
i limitarea gandirii a subiec
ț
ilor statului totalitar. În aceste

circumstan
ț
e partidul era cel care decidea ceea ce era sau ce nu era acceptat inclusiv starea

cet
ă
ț
enilor de a fi implini ti în pofida circumstan
ț
elor înjositoare la care îi condamn
ă
sistemul.

5
Teroarea ca act a unei norme a mi
ș
c
ă
rii, al c
ă
rei
ț
inta definitiv
ă
nu este în interesul

cet
ă
ț
eanului, ci crearea ,, genului uman’’, care îl înl
ă
tura pe individ în numele rasei
ș
i ,,sacrific
ă

<<p
ă
r
ț
ile>> de dragul <<întregului>>.“

6
Totalitarismul, fie cel de extrem
ă
dreapta(Germania, Spania, Italia), fie cel de extrem
ă

stânga(Uniunea Sovietic
ă
), este un regim care neag
ă
drepturile umane
ș
i subordoneaz
ă

4
Martian Iovan, Politologie (Arad: Editura Gutenberg Univers, 2009) pp. 175.

5

​
Hannah Arendt, Originile totalitarismului (Bucure
ș
ti: Editura Humanitas, 1994) pp. 78.

6

​
IDEM pp. 90.

individul entit
ăț
ii colective a partidului. Exist
ă
dou
ă
principii de definire a totalitarismului.

Esen
ț
a primului principiu de definite const
ă
în sus
ț
inerea tezei privitoare la faptul c
ă
dictaturile

de dreapta sunt "fundamental diferite" de cele de stânga, iar teroarea comunist
ă
este pozitiv
ă
,

fiind "orientat
ă
spre transformarea complet
ă

ș
i radical
ă
a societ
ăț
ii," în timp ce teroarea

fascisto-nazist
ă
este negativ
ă
, ignorând aprioric faptul c
ă

ș
i fascismul
ș
i nazismul urm
ă
reau

exact acela
ș
i lucru: "restructurarea total
ă
a societ
ăț
ii.’’ Cea de-a doua teorie sus
ț
ine contrariul

celei anterioare
ș
i anume ,,faptul c
ă
totalitarismul de dreapta este "fundamental identic" cu cel

de stânga," teza marxist
ă
privitoare la faptul c
ă
totalitarismul are fundamental identic cu cel de

stânga.’’

7
Statele care au avut un regim totalitar, au fost diferite din punct de vedere al tradi
ț
iilor

cultural-artistice
ș
i social e, dar
ș
i din punct de vedere al aspira
ț
iilor politice. Acestea au încercat,

prin diferite moduri, sa creeze ,,omul nou’’ reu
ș
ind s
ă
atribuie acestui nou ,,produs’’ un mediu

arhitectural ce a dat na
ș
tere atât nevoilor sale materiale, spirituale dar
ș
i a celor ,,ideologice

care sunt adesea utopice
ș
i anacronice.’’ Unul dintre cele mai importante deziderate ale

statelor totalitare a fost ,,construc
ț
iile pentru mase a arhitecturii populare opus
ă
intunecatei

arhitecturi burgheze,
ș
i a trecutului capitalist. Pentru prima oar
ă
, poporul a devenit singurul

comanditar al arhitecturii, judec
ă
torul ei suprem.’’

8

2.2 Planificarea urban
ă
din cadrul regimului fascist
ș
i nazist (regimurile totalitare de dreapta).

Ideologia fascist
ă
a fost una profund eclectica, un amestec într-un nou registru al unor

ingrediente de dreapta. ,,Ap
ă
rut
ă
ca un fenomen tarziu pe scena politicii europene – fascismul

propunea o a treia cale între democra
ț
ia liber
ă

ș
i socialismul revolu
ț
ionar o sinteza originala

intre socialism, conservatorism de dreapta
ș
i nationalism integral la care, de cele mai multe ori,

s-au adaugat antisemitismul
ș
i discursuri social darwinist despre regenerarea rasialitatii.’’ Din

punct de vedere al convingerilor fascismul sus
ț
inea ,,o utopie politic
ă
regresiv
ă
dar
ș
i futurista

apropiind
ș
i redefinind si mboluri rituri
ș
i ritualuri romantice.’’ El afirma înfiin
ț
area unei sistem

7

​
Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti: Arhitext Design, 2011) pp. 40.

8

​
Idem, pp 41.

totalitar bazat pe infaptuirea de ,,oameni noi prin regenerare spirituala, noi forme de

socializare
ș
i de educa
ț
ie
ș
i un nou mod de conducere carismatica.’’

9
Fascismul din punct de vedere al ,,mi
ș
c
ă
rii politice’’ a fost un r
ă
spuns al politicii Primului

R
ă
zboi Mondial. Dezvoltarea sa a fost o descriere între ,,vitalitatea mi
ș
c
ă
rilor populare de

masa’’
ș
i de ,, sl
ă
biciune
ș
i vulnerabilitate în fa
ț
a repercursiunii unor regimuri autoritare’’.

Principalele tari din Europa în care regimul fascismul
ș
i-a f
ă
cut sim
ț
it
ă
prezenta pentru o

perioada lung
ă
de timp au fost Italia condus
ă
de Mussolini
ș
i Germania condusa de Hitler. În
ț
ă
ri

ca
ș
i România, Ungaria, C roa
ț
ia etc. sistemul fascist a fost prezen t pentru o perioada de timp

relativ scurta. În aceste state, de
ș
i primele mi
ș
c
ă
ri cu o ideologie de tip fascist au ap
ă
rut înc
ă

din perioada interbelic
ă
, cu sprijinul Germaniei naziste au reu
ș
it sa acapareze puterea în cursul

celui de-al Doilea R
ă
zboi Mondial.

10
Planificarea urban
ă
în Italia fascist
ă

Începem s
ă
vedem arhitectura fascist
ă
în Italia în anii 20, de îndat
ă
ce Benito Mussolini

a început s
ă
controleze pârghiile de putere. Arhitectura devine un instrument de propagand
ă

politic
ă
, avand menirea s
ă
–
ș
i arate puterea
ș
i s
ă
promoveze ideile fasciste. ,,Consolidarea

statului, redresarea politici economica, ajungerea pe plan social la un consens na
ț
ional
ș
i

crearea de institu
ț
ii cultu rale fundamentale sunt premisele definirii unei noi arhitecturi care

urm
ă
re
ș
te s
ă
se împlinea sc
ă
în limbajul unui nou stil, ,,stilul fascist,’’ adic
ă
s
ă
genereze <<o

arhitectura ca expresie a fascismului>>.

11
În regimul fascist statul dorea sa se identifice cu patria, aspect care conduce automat

spre orientarea arhitecturii c
ă
tre no
ț
iunea de ,,Arhitectur
ă
art
ă
de stat.’’ Pentru a expune

grandoarea partidului aflat la putere, noile construc
ț
ii au fost masive, astfel încât acestea ar

putea servi la concentrarea a numeroase mul
ț
imi sau institu
ț
ii importante. Tema principal
ă
a

arhitecturii fasciste au fost cl
ă
dirile civile. ,,Cultura este folosit
ă
ca instrument al puterii
ș
i se

dore
ș
te a fii expresia cea mai pur
ă
a ideologiei fasciste devenind, prin încarnarea unitar
ă
a

9

​
Constantin Iordachi, Fascismul European 1928-1945. Ideologie 4, experimente totalitare
ș
i regimuri politice

(Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minori
ț
olor Na
ț
ionale,2014) pp. 15.

10

​
Constantin Iordachi, Fascismul European 1928-1945. Ideologie 4, experimente totalitare
ș
i regimuri politice

(Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minori
ț
olor Na
ț
ionale,2014) pp. 21.

11

​
Sorin Vasilescu, Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti: Arhitext Design, 2011) pp. 45.

ideologiei, instrumentul unui plan ce da experimentelor roluri precise: orice stil î
ș
i are

coresponden
ț
ă
sa social
ă
, orice poetic
ă
are un public propriu
ș
i un comanditar propriu.

Regimul, în m
ă
sura în care statul se confund
ă
cu na
ț
iunea, este posesorul exclusiv al acestei

sinteze.’
​
’
Se preiau elemente asem
ă
n
ă
toare notorii cu Roma antic
ă
, cu inten
ț
ia de a aduce

12
mândria istoric
ă

ș
i un sen timent de na
ț
ionalism. ,,Nu se face mim esis, ci se aleg unele citate în

care elementul antic este analizat, descompus
ș
i apoi recompus dup
ă
legi noi.’’

13
Arhitectul Marcello Piacentini este unul din cele mai cunoscute personalit
ă
ț
i ale

arhitecturi italiene sus
ț
inând ,,c
ă
arhitectura este urbanismul adic
ă
problema ora
ș
ului’’

Proiectarea unui ora
ș
se face dup
ă
acela
ș
i principiu ca
ș
i construirea unei locuin
ț
e. A
ș
a cum o

casa are zone de repaus, zone de lucru, de recreatie si ora
ș
ul trebuie sa aiba ,,palate sau

cartiere destinate diverselor activit
ă
ț
i, menite s
ă
satisfac
ă
diversele necesit
ă
ț
i ale vie
ț
ii.’’ De

asemenea Giuseppe Bottai fost guvernator al Romei afirm
ă
c
ă
arhitectura nu este doar legat
ă

de forma ci c
ă
,,Urbanismul trebuie orientat în mod decis spre calea politicului.’’ O echipa

format
ă
din Marcello Piacentini
ș
i al
ț
i speciali
ș
ti din diferite ramuri au propus un ,,nou plan

reglator al Romei’’ care const
ă
în ,,valorificarea vechiului ora
ș
’’ dar
ș
i crearea unui nou nucleu

al ora
ș
ului. Acest proiect propunerea noi artere, restructurarea unor str
ă
zi
ș
i pie
ț
e f
ă
r
ă
a face

modific
ă
ri cl
ă
dirilor istorice, realizarea de noi leg
ă
turi între zonele periferice
ș
i noile cartiere din

sectorul nord-est.

14
Planificarea urban
ă
din cadrul partidului nazist

Partidul nazist a avut un program integral dezvoltat pentru propaganda arhitecturii,

pan
ă
la finalul anului 1930. Planurile proiectate conform concep
ț
iilor lui Hitler cuprindeau atat

reconstructia Berlinului, dar
ș
i un program de ,,arhitectur
ă
total
ă
’’ în care toata Germania urma

sa fie remodelat
ă
dobândind o imagine nazist
ă
. Conform publica
ț
iilor din acea perioad
ă
, care

erau un nou mod de propagand
ă
nazist
ă
programul de reconstructie al Germaniei reprezenta o

„idee unificatoare, care simboliza filozofia vie
ț
ii, care insufle
ț
ea o nou
ă
Germanie.
​

​
Ideea

12

​
Sorin Vasilescu Arhitectura Italiei Fasciste, (Bucure
ș
ti, Arhitext Design, 2011)pg 45

13
Idem, pp. 46.

14

unificatoare a luat na
ș
tere dintr-un singur concept, care a inspirat atât arhitectura, cât
ș
i

propagand
ă
verbal
ă
: superioritatea rasial
ă
.’’

15
Este bine
ș
tiut, de sigur, c
ă
arhitectura este arta preferat
ă
a cancelarului Hitler. S-a vorbit

de nenum
ă
rate ori despre admira
ț
ia sa intens
ă
pentru cl
ă
dirile monumentale bismarckiene
ș
i

este adesea întalnit în tipurile de cl
ă
diri pe care le dorea. Hitler
ș
i-a ar
ă
tat interesul pentru

arhitectur
ă
despre care a afirmat: „Nu este ca
ș
i cum mi-a
ș
fi închipuit c
ă
se poate procura

nemurirea scriindu-i numele în marmur
ă

ș
i ciment. Dar edificiile sunt cele mai bune documente

ale celui mai bun respect de sine al unei na
ț
iuni.’’

16
Nazi
ș
tii foloseau c l
ă
dirile pentru a-
ș
i etala puterea ca
​
parte din controlul lor cultural.

Ace
ș
tia au respins cl
ă
dirile moderne care au fost construite în Republica Weimar.
​
,,Hitler a

format o admira
ț
ie profu nd
ă
pentru stilul arhitectonic
ș
i ambi
ț
ia lui Speer,’’

​
acesta c
ă
p
ă
tând

17
titlul de arhitectul favorit a lui Hitler, proiectând cea mai mare parte din cl
ă
dirile importante.

Albert Speer a proiectat multe din structurile naziste importante. El a reproiectat Cancelaria

Reichului
ș
i terenul de pa rad
ă
al partidului nazist de la Nürnberg. De asemenea, Speer era

preocupat de modul în care vor ar
ă
ta cl
ă
dirile atunci când vor deveni ruine, el a dorit ca

oamenii s
ă
se minuneze de lucr
ă
rile lui, precum oamenii admira Colosseumul din Roma sau

Partenonul
​
din Atena.
​
I s-a acordat o responsabilitate din ce în ce mai mare de proiectare a

cl
ă
dirilor pe o scar
ă
aproape inegalabil
ă
în istorie, pentru o serie de proiecte ambi
ț
ioase,

inclusiv, stadionul pentru Jocurile Olimpice de var
ă
din 1936.
​
Marele proiect al lui Speer a fost

reamenajarea Berlinului pentru a deveni o glorioas
ă
capital
ă
nazist
ă
a Reichului. Ora
ș
ul urma s
ă

fie redenumit Germania. Se concentra pe un drum lung de trei mile, care avea un arc gigant la

un cap
ă
t
ș
i o imens
ă
sal
ă
de adun
ă
ri la cel
ă
lalt. Proiectul, îns
ă
nu au fost realizat niciodat
ă
.

Imaginea transmis
ă
în mod obi
ș
nuit a Desda în Republica Democrat
ă
German
ă
este cea

a unui ora
ș
frumos restau rat, îns
ă
istoricistul Jurgen Paul -a adus o contribu
ț
ie semnificativ
ă
la

conservarea zonei culturale Dresda- a sus
ț
inut contrariul. Mai multe biserici
ș
i palate

aristocratice ale ora
ș
ul au fost distruse în februarie 1945. Actualul Dresda reconstruit este cu

15
Charlotte L.
​
Stuart
​
,,Architecture in Nazi Germany: A rhetorical perspective’’
​
Western Jurnal of Communication

(2009) pp. 253-263., p. 253.

16

​
F. A. Gutheim
​

​
‘’Architecture and the Nazi,’’
​
The American Magazine of Art Vol. 26, No. 9
​
(1933) pp. 416-421., p

416.

17
Roger Forsgren
​

​
‘’The Architecture of Evil’’
​
The New Atlantis, A Journal of Technology and Society
​
(2012) pp.44-62.

totul alt ora
ș
, unde doar câteva cl
ă
diri restaurate
ș
i monumente arhitecturale care

supravie
ț
uiesc sub form
ă
de ruine precum
ș
i unele cartiere de la marginea îndep
ă
rtat
ă
mai

amintesc de Dresda-ul din perioada anterioar
ă
r
ă
zboiului. Noul Dresda a fost reconstruit cu

,,preten
ț
ia programatic
ă
de a crea o nou
ă
form
ă
de ora
ș
de c
ă
tre societatea socialist
ă
.’’

18
Dezvoltarea urban
ă

ș
i arh itectura din Dresda din anii 1960
ș
i 1970 este o combina
ț
ie dintre

proiectarea ora
ș
ului Bras ilia
ș
i locuin
ț
ele produse în mas
ă
în Fran
ț
a sau în vestul Germaniei, dar

mai slab
ă
în design
ș
i ma i ieftin
ă
în realizare. Totu
ș
i planificarea nu a adus un ora
ș
consistent
ș
i

coerent, ci a dus, în schimb, la o tendin
ț
ă
nerealist
ă
a planific
ă
rii utopice
ș
i supradimensionate.

A doua faz
ă
a anilor '60 relev
ă
o contradic
ț
ie evident
ă
prin aceea c
ă
planificarea a fost for
ț
at
ă

s
ă
foloseasc
ă
mijloacele de maximizare economic
ă
capitalist
ă
, dar din cauza sl
ă
biciunii
ș
i

dependen
ț
ei sale econom ice de pie
ț
ele mondiale condi
ț
ionate de capitalism, nu a putut realiza

nimic altceva decât ,,minimizarea valorific
ă
rii posibilit
ă
ț
ilor socialiste de planificare dezinhibate

de interesele private, economice
ș
i culturale.’’

19

Într-un sistem totalitar cum a existat în Germania nazist
ă
între 1933
ș
i 1945, guvernul a

încercat s
ă
controleze fiecare aspect al vie
ț
ii de zi cu zi. Pentru a realiza acest lucru
ș
i pentru a-
ș
i

stabili cu fermitate autoritatea, guvernul a folosit arhitectura într-o oarecare m
ă
sur
ă
,

neasumându-
ș
i îns
ă
resp onsabilitatea pentru urm
ă
rile rezultate. Unul dintre obiectivele

principale ale arhitecturii naziste a fost
ș
i acela de a reflecta credin
ț
ele na
ț
ional-socialismului,

de a celebra identitatea na
ț
ional
ă
german
ă

ș
i de a valorifica ideea de ras
ă
arian
ă
, a
ș
a cum este

perceput
ă
de Hitler
ș
i aso cia
ț
ii s
ă
i.

18
Jeffry M. Diefendorf, Rebuilding Europe’s Bombed Cities (
​
Palgrave Macmillan UK, 1990), p. 174.

19
Idem p.188.

2.3 Planificarea Urbana în perioada comunist
ă
– 1945-1489 stânga socialist
ă

În Europa de Est guvernele comuniste au preluat puterea dup
ă
al Doilea R
ă
zboi Mondial.

,,Popoarele din Europa de Est au fost eliberate de nazism dar asta nu a însemnat c
ă
au fost
ș
i

libere.‘’ Perioada comunista s-a dezvoltat în trei faze, prima fiind ,,perioada timpurie sovietic
ă
’’

care a fost influen
ț
at
ă
de arhitectura stalinist
ă
sau regimul socialist urm
ă
toarea fiind ,,reformele

Hru
ș
ciov care au condus la suprema
ț
ia func
ț
ionalismului’’, iar cea de-a treia fiind criza anilor ‘80

caracterizat
ă
prin oprirea construc
ț
iilor
ș
i cercet
ă
ri de ‘’forme locale adaptate situa
ț
iilor

conceptuale’’

20

Planificarea urbana in Europa de Est se bazeaza pe dogmele Marxiste. Urbanisti comuni
ș
ti

creeaza un unic model, total str
ă
in de cel capitalist. ,,Sistematizare, uniformizare, constrangeri

sunt doar cateva din atributele care definesc aceasta perioada.
​
Totu
ș
i concep
ț
iile ideologice în

planificarea urban
ă
din aceste
ț
ă
ri au adoptat o abordare similar
ă
avand insa mici diferente, îns
ă

acestea nu au fost impuse obligatoriu de Uniunea Sovietic
ă
.

Teoria socialist
ă
a transform
ă
rii urbane este o expresie a aspira
ț
iilor idealiste de

planificare socialist
ă
orientat
ă
politic. Trebuie subliniat faptul c
ă
amenajarea urban
ă
ideal
ă
este

plasat
ă
în prin plan, este cea ce se pretinde ca model al viitorului, adic
ă
aceasta trebuie s
ă
fie

diferit
ă
din punct de vedere calitativ fa
ț
ă
de planificarea urbana tradi
ț
ionala
​
.

În concep
ț
ia lui Ja ck C. Fisher
​

​
autorul lucr
ă
rii Planificarea
​
resurselor
ș
i dezvoltarea în

URSS sus
ț
ine c
ă
​
planificar ea socialist
ă
dore
ș
te s
ă
creeze un nou tipar, un nou model de

amenajare pentru ora
ș
. Obiectivele principale în planificarea din sistemul socialist sunt:
​​
(1)

corectarea gre
ș
elilor mo
ș
tenite din epoca capitalismului; (2) dez voltarea unui nou model de

planificare pentru ora
ș
, care va indica clar clasa social
ă
a oamenilor.

Regimul comunist a adoptat conceptiile Marxiste
​
avand in vedere faptul ca
​
,,condi
ț
iile

de via
ț
ă
creeaza individu l îi modeleaz
ă
personalitatea, îi determina sistemul de valori stilul de

viata
ș
i convingerile perso nale.’’ Astfel mediul în care o persoana convietuieste îi influen
ț
eaz
ă

,,stilul de viata
ș
i conving erile personale.’’

​
Arhitectura devine un instrument care sa

21
,,ilumineze’’ sa schimbe maniera de gandire a omului de rand. ,,Urbanismul nu desena doar

20

​
Silviu Aldea Reinterpretand simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pp. 11.

21

​
Idem, pp.12
​
.

str
ă
zi, cartiere
ș
i ora
ș
e ci transforma suflete
ș
i f
ă
urea socialismul.’’ Arhitec
ț
ii apropiati puterii

pot proiecta în aceste condi
ț
ii f
ă
r
ă
constrângerile parcelarului, propriet
ă
ț
ii private sau istoria

trenului ace
ș
tia devenind ,,demiurgi ai spa
ț
iului cu viziune modernist
ă

ș
i misiune politic
ă
.’’ Ei au

fost îndruma
ț
i spre convi ngerile ca arhitectura este o arta privilegiata.
​
Arhitectura este deci un

mod de
​

​
,,
​
educare
ș
i mane vrare a maselor.’’

22
Dup
ă
terminarea celui de al doilea r
ă
zboi mondial, pagubele produse de acesta au dus la

diferite ini
ț
iative de regen erare
ș
i reconstruire. În Europa de Est, Ungaria, România, fosta

Cehoslovacia, etc., tema principala din aceea perioada era reprezentat
ă
de locuin
ț
ele
​
colective.

În perioada de dup
ă
r
ă
zboi, din ce în ce mai mul
ț
i arhitec
ț
ii propuneau mari blocuri de locuin
ț
e

colective cu scopul de a ,,eficientiza utilizarea terenurilor.’’
​
În anul 1946 în Budapesta în

cartierul Erzsebetvaros se propune demolarea construc
ț
iilor de trei patru etaje
ș
i reconstruc
ț
ia

unui ,,grup de 16 blocuri bara de nou
ă

ș
i zece etaje.’’ Tot în 1946, Cehoslovacia scoate la

concurs dou
ă
proiecte ,,unul pentru prim
ă
ria din Praga
ș
i cel de-al doilea pentru locuin
ț
e

colective din ora
ș
ul Most .’’ Referitor celui de-al doilea proiect
ș
i anume a locuin
ț
elor sociale,

arhitec
ț
ii au propus o ,,re zolvare func
ț
ionalist
ă
.’’ Ansamblu trebu ia sa ofere ,,35 de unit
ă
ț
ii de

locuit, a cate 400 de apartamente,’’ iar acesta trebuia adaposteasac
ă
,,muncitori fabricii de

combustibil din Osada.

23
Var
ș
ovia a fost dis trus
ă
aproape în totalitate în urma r
ă
zboiului, acest lucru creând un

avantaj ,,de punere în aplicare a proiectului socialist,‘’ acesta devenind un exemplu pentru

Europa de Est. Astfel se propune construirea unui ,,cartier muncitoresc’’ plasat ,,pe locul unui

fost ghetou distrus de bombardamentele din 1943. Proiectul nu a fost materializat, îns
ă
la

nordul amplasamentului ,,începe construc
ț
ia de unui cartier întins suprafata de 57 de hectare,’’

iar pe amplasamentul fostului ghetou, cativa ani mai tarziu se construie
ș
te Palatul Culturii.

Prezenta
​
Realismului Italian
​
în Europa de Est s-a dezvoltat în propor
ț
ii diferite în func
ț
ie

de distrugerile de pe urma r
ă
zboiului. Num
ă
rul ridicat de cl
ă
diri din ora
ș
ele mai sever afectate

de r
ă
zboi a adus cu sine necesitatea unui num
ă
r mai mare de arhitec
ț
ii, fiecare având propriul

22

​
Silviu Aldea Reinterpretand simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pg.12

23

​
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,

SIMETRIA, 2016) pp. 50

stil, care a adus cu sine ,,o diversitate formal
ă
a Realismului Socialist.’’ chiar dac
ă
ace
ș
tia aveau

aceeasi baza
ș
i o traditie similar
ă
, arhitectii si urbanisti au au avut propria contribu
ț
ie in

Planificarea Urban
ă
. Distrugerile produse de r
ă
zboi cereau investi
ț
ii mari pe care guvernul nu
ș
i

le permitea a condus la o arhitectura bazat
ă
pe ,,functionalitate constructiva, in pofida cerin
ț
ei

politice de utilizare a unei expresii arhitecturale bogate.’’

24

2.4 Planificarea Urban
ă

ș
i regimurile democratice din Europa în perioada 1945-1989

Arta
ș
i arhitectur a sec XX pot fi considerate ca avand doua curente principale primul ce

poate fi numit conservator, ap
ă
rut în
ț
ă
rile totalitare, iar cel de-al doilea definit ca de avangarda

si aparut în
ț
ă
rile democr atice.

În Anglia, planificarea reconstruc
ț
iei a început, de asemenea, dup
ă
r
ă
zboi, iar pagubele

provocate în urma bombardamentelor, au fost de asemenea v
ă
zute ca o oportunitate de

înlocuire a ora
ș
elor vechi , prost proiectate
ș
i înlocuite cu cele moderne. S-a adoptat o nou
ă

expresie în cartiere spa
ț
ial distincte, conform careia comunit
ă
ț
ile din cartiere pot fi

asem
ă
n
ă
toare satelor. Aceast
ă
idee a luat na
ș
tere în 1920 fiindu-i atribuit
ă
lui Clarence Perry,

-planificator urban- care a recomandat împ
ă
r
ț
irea ora
ș
ului în unit
ă
ț
i de cartier raionale. Fiecare

cartier trebuia s
ă
fie dotat cu propriile sale facilit
ă
ț
i locale cum ar fi: magazine, un parc, o

biseric
ă

ș
i o
ș
coal
ă
primar
ă
, toate situate în centrul cartierului, a stfel încât s
ă
se afle la o

distan
ț
a de mers pe jos
ș
i s
ă
ac
ț
ioneze ca un punct social pentru locuitorii cartierului. În acest

fel, fiecare cartier ar fi relativ de sine st
ă
t
ă
tor, asemanator cu un sat tradi
ț
ional. Acest concept

era evident în planurile principale pentru toate noile ora
ș
e construite dup
ă
r
ă
zboi
ș
i de

asemenea în planurile lui Abercrombie din 1944 pentru ,,Greater London,’’ în diferite districte

din Londra (Islington, Stepney, Poplar, Hampstead, etc). Mai apare
ș
i principiul de ordonare

influen
ț
at din ora
ș
ul ideal, a lui Le Corbusier -ora
ș
ul radiant. Principiul de zonare a fost o dorin
ț
ă

justificat
ă
de separare a activit
ă
ț
ilor, precum industriile grele
ș
i zonele reziden
ț
iale. Pân
ă
la

jum
ă
tatea secolului XX, separarea cu grij
ă
ordonat
ă
a diferitelor utiliz
ă
ri ale terenurilor a

devenit o norm
ă
acceptat
ă
între planificatori.

24

​
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,

SIMETRIA, 2016) pp. 50

În procesul de reconstructie al Fran
ț
ei s-a mers pe dou
ă
direc
ț
ii. Pe de-o parte,

planificatorii au dorit s
ă
modernizeze re
ț
eaua de transport
ș
i s
ă
construiasc
ă
locuin
ț
e moderne

în ora
ș
ele deteriorate, iar pe de alt
ă
parte, au dorit s
ă
promoveze arhitectura regional
ă
care s
ă

afirme valorile franceze profunde.

25
În cazul ora
ș
ului M iddleburg din Olanda reconstruc
ț
ia a fost planificat
ă
de arhitec
ț
i

tradi
ț
ionali
ș
ti. Planificatorii, condu
ș
i de P. Verhagen, c
ă
ruia i s-a acordat un mandat puternic de

la Haga, au c
ă
utat o dispunere mai func
ț
ional
ă
pentru ora
ș
, cu aba
ț
ia istoric
ă

ș
i prim
ă
ria

r
ă
mânând elementele dominante. Principalele institu
ț
ii culturale r
ă
mânând în zidurile ora
ș
ului,

plasand zona industrial
ă
în afara zonei centrale
ș
i aducând îmbun
ă
t
ă
ț
iri de baza locuin
ț
elor cu

venituri mai mici. ,,Acest plan de ansamblu a fost completat printr-o schem
ă
compozi
ț
ional
ă

arhitectonic
ă
atent
ă
, scopul care a fost acela de a restaura o atmosfer
ă
din Middelburg, mai

degrab
ă
decât de a copia exact ceea ce a existat înainte de bombardament.’’
M
ă
rirea str
ă
zilor

26
ș
i a unor loturi din interio rul incintei a însemnat c
ă
doar 250 din cele 456 de cl
ă
diri distruse au

putut fi reconstruite. Acest lucru a însemnat, la rândul s
ă
u, a fost necesar s
ă
se extind
ă
în afara

zidurilor vechi, dar sub forma unor locuin
ț
e cu venituri mai mici.

25

​
Jeffry M. Diefendorf
​
,,
​
Urban Reconstruction in Europe After World War II’’
​
Urban Studies Vol. 26, No. 1
​
(1989)
​

​
p.

128-143., p 5.

26
Idem. pp. 7
​
.

3.Procesul sistematiz
ă
rii în ora
ș
ele
ș
i localit
ă
ț
ile din România

În România dup
ă
cel De-al doilea R
ă
zboi mondial a urmat o perioada destul de tulburata

din cauza schimbarilor regimurilor politice. Controlul pârghiilor de putere din stat a fost preluat

relativ repede de Partidul Comunist Român, care ulterior s-a numit Partidul Muncitoresc

Român.
​
Venirea la putere a
​
noului guvern a dus la o bulversare a priorit
ă
ț
ilor industriei

române
ș
ti. Modific
ă
rile e conomiei române
ș
ti într-un nou tip de economie de tip socialist s-a

bazat pe trei no
ț
iuni fund amentale: na
ț
ionalizarea, centralizarea
ș
i planificarea. Legea

nationalizariI a fost adoptata 1948 sub denumirea de ,,
​
LEGE nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru

na
ț
ionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigur
ă
ri, miniere
ș
i de transporturi.”
ș
i

presupunea c
ă

statul român na
ț
ionaliza toate resursele solului
ș
i subsolului care nu apar
ț
ineau statului la data

emiterii în vigoare a constitu
ț
iei Republicii Populare Române, dar
ș
i a întreprinderilor

individuale, a societ
ă
ț
ilor de orice fel, asocia
ț
iilor particulare industriale, bancare, de asigur
ă
ri,

miniere, de transporturi
ș
i telecomunica
ț
ii.
​
Na
ț
ionalizarea se dorea a fi o replic
ă
a nevoilor

dominate asupra bunurilor materiale
ș
i de produc
ț
ie
ș
i a exprimat etapa premerg
ă
toare

industrializarii. În Planul Economic Na
ț
ional prezentat în fa
ț
a Marii Adun
ă
ri Na
ț
ionale se

accentua faptul c
ă
na
ț
ionalizarea din sectorul industrial creea ,,premisele necesare pentru

planificarea economica.’’ De asemena na
ț
ionalizarea aduce noi oportunit
ă
ț
i în utilizarea

terenului în special din punct de vedere urbanistic.

27
Colectivizarea,
​
prezent
ă
în România între anii 1949-1962 a fost un instrument pentru

stabilirea naturii noului partid stat. A fost un moment definitoriu atât pentru aparatul care l-a

ini
ț
iat, cât
ș
i pentru
ț
ă
r
ă
nimea care a avut de suferit de pe urma acesteia, odat
ă
cu introducerea

noii rela
ț
ii între cadrele p artidului la diferite niveluri
ș
i între ele
ș
i popula
ț
ia rural
ă
.
​

​
În linii mari,

colectivizarea agriculturii în România a fost similar
ă
cu cea efectuat
ă
în URSS. În ambele cazuri,

27

​
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere si experiment (Bucure
ș
ti,

SIMETRIA, 2016) p. 72.

colectivizarea a presupus confiscarea imobilelor din proprietatea privat
ă

ș
i înglobarea lor într-o

form
ă
colectiv
ă
.

28
3.1 Industrializarea

Contextul politico-ideologic mondial de la începutul anilor ‘50 se afla într-o faz
ă
de

reamenajare, fiind puse fa
ț
ă
în fa
ț
ă
dou
ă
lumi total distincte: cea a claselor
ș
i cea a maselor. Cea

dintâi, a claselor trebuia eliminat
ă
, iar celei de-a doua ,,i se adresau toate eforturile statului”.

Rela
ț
ia dintre cele dou
ă
lumi
ș
i-a g
ă
sit latura comun
ă
în procesul de industrializare care, în

contextul comunismului se adresa maselor muncitore
ș
ti. Din acest punct de vedere

industrializarea a însemnat exodul acestei popula
ț
ii din zonele rurale spre zonele urbane.

29
Industrializarea a reprezentat modalitatea prin care comunismul a fost posibil în

România. Scopul final al industrializarii a fost s
ă
înfiin
ț
eze ,,o infrastructur
ă
industrial
ă
care sa

produc
ă
proletariatul pentru care fusese gândit
ă
conducerea Partidului
ș
i care, conform

ideologiei comuniste va mo
ș
teni inevitabil p
ă
mântul.” Primul pas a fost extinderea industriei

care s-a transformat în mândria na
ț
ional
ă
. Industria devine un mod de a schimba ora
ș
ul atât din

punct de vedere economic dar
ș
i din punct de vedere arhitectural. Mii de persoane au fost

mutate din mediul rural în cel urban pentru a dizolva vechea structura social
ă
.

30
,,Industrializarea României a început în 1949-1950.
​
Popula
ț
ia urban
ă
a crescut în 1948,

de la un num
ă
r 3.487.995 de locuitori (22% din popula
ț
ia
ț
ă
rii); la 5.667.559 (29,8%) în 1965; iar

în 1985, ajungand la un num
ă
r de 11.540.494 (50,6%) de locuitori.
​
” La finalul anilor
​
‘50
ș
i ‘60,

partidul comunist român
ș
i conducerea statului au lansat un amplu program de locuire colectiv
ă

pentru a r
ă
spunde condi
ț
iilor necesare noilor locuitori ai ora
ș
ului. Între anii 1955-1970, aceste

complexe de locuire s-au extins la periferia ora
ș
elor, pe câmpuri deschise, în zone suburbane
ș
i

de-a lungul bulevardelor
ș
i a axelor principale ale ora
ș
elor. Apropierea de unit
ă
ț
i industriale

28

​
Gail Kligman, Katherine Verdery THE COLLECTIVIZATION OF ROMANIAN AGRICULTURE, 1949–1962 (Princeton:

Princeton University Press, 2011)

29

​
Irina Tulbure Arhitectura
ș
i urbanism în România anilor 1944-1960: constrangere
ș
i experiment (Bucure
ș
ti,

SIMETRIA, 2016) pp. 72.

30

​
Silviu Aldea, Reinterpretând simbolurile socialiste (Cluj-Napoca, tact, 2015) pp.12, 13.

construite recent
ș
i oport unit
ă
ț
i mai bune de locuire au fost prin cipalele criterii pentru

reconstruc
ț
ia urban
ă
din Bucure
ș
ti, dar
ș
i a altor ora
ș
e. În prima faz
ă
care a durat pân
ă
la finalul

anilor ‘70, este corect s
ă
presupunem c
ă
centrele istorice nu au fost afectate. Prima demolare

important
ă
a arhitecturii tradi
ț
ionale a avut loc în Suceava urmat
ă
de Pite
ș
ti, Vaslui, Giurgiu
ș
i

Târgovi
ș
te.

31
Industrializarea
​
a luat avânt în 1985 astfel încât a fost nevoie de un num
ă
r mai mare de

locuin
ț
e în mediul urban. Arhitec
ț
i
ș
i urbani
ș
ti au luat în considerare
ș
i zonele centrale ale

ora
ș
elor, concepând plan uri de reconstruc
ț
ie, renovare
ș
i restructurare. În acest demers ei au

c
ă
utat r
ă
spunsuri
ș
i solu
ț
ii pentru o serie de probleme de care s -au lovit. O prim
ă
problem
ă
era

legat
ă
atât de demolarea
ș
i reconstructia integrala a cladirilor istorice cat si despre modul în

care demolarea acestor tip de cl
ă
diri pot
ș
terge identitatea unei na
ț
iuni fiind nevoie de a crea o

leg
ă
tur
ă
între trecut, prezent
ș
i viitor, leg
ă
tur
ă
care poate fi considerat
ă
o component
ă
a

mo
ș
tenirii na
ț
ionale. A doua problem
ă
a fost aplicarea reorganiz
ă
rii urbane pe zone complexe
ș
i

nu pe cl
ă
diri individuale. A treia problem
ă
trebuia s
ă

ț
in
ă
cont de urm
ă
toarele aspecte:

p
ă
strarea cl
ă
dirilor valoroase, înl
ă
turarea celor considerate inadecvate, construc
ț
iile noi sa fie

armonizate cu mo
ș
tenire a arhitectural
ă
. Cea de-a patra problem
ă

ș
i ultima a fost legat
ă
de

modernizare, care trebuia s
ă

ț
in
ă
cont de standardele contemporane, de adaptare a ora
ș
elor

pentru cre
ș
terea traficulu i
ș
i de introducerea unor facilit
ă
ț
i în cl
ă
dirile vechi. Acest tip de

reconstruc
ț
ie urban
ă
a fo st concretizat în Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului
ș
i

localit
ă
ț
ilor urbane
ș
i rurale, care f
ă
cea referire
ș
i la „organizarea judicioas
ă
a întregului

teritoriu al
ț
ă
rii atât al jud e
ț
elor, comunelor cat
ș
i al localit
ă
ț
ilor urbane
ș
i rurale;"
.

32

Ansamblurile rezidentiale

În planurile de sistematizare s-a acordat o aten
ț
ie deosebit
ă
locuin
ț
ei sociale. În

planurile de reconstruc
ț
ie al ora
ș
ului socialist apare un nou tip de organizare a ansamblurilor

31

​
Gail Kligman, Katherine Verdery THE COLLECTIVIZATION OF ROMANIAN AGRICULTURE, 1949–1962 (Princeton:

Princeton University Press, 2011)

32
Cezar L
ă
z
ă
rescu, Urbanismul în România (Bucure
ș
ti: EDITURA TEHNICA) pp. 62.

reziden
ț
iale: cvartalul car e presupune o capacitate de ,,300 de locuitori/hectar’’. Cvartalele sunt

perimetral m
ă
rginite de str
ă
zi care formeaz
ă
un sistem geometric ordonat cu volume

monumentale. Pentru c
ă
maniera tradi
ț
ional
ă
de construc
ț
ie crea probleme în num
ă
rul mic de

locuin
ț
e existent, s-a opta t pentru concep
ț
ia preluat
ă
din alte
ț
ă
ri socialiste în organizarea

ansamblurilor în microraioane. Microraionul se define
ș
te ca cea mai redus
ă
,,unitate structural
ă

urbanistic
ă
’’. Primele microraioane se construiesc la Tiglina- Gala
ț
i, Sasar- Baia Mare, Lunca

Berzavei- Re
ș
ita, iar prim ele cartiere
ș
i sectoare se construiesc în Gheorgheni- Cluj, Tatarasi-

Ia
ș
i, Drumul
ș
i Taberei- Bucure
ș
ti între 1960-1965.

33
Tema ansamblurilor de locuit propunea cl
ă
diri cu o în
ă
l
ț
ime de P+4, 5, iar în unele cazuri

P+6-8 cu dot
ă
ri comerciale la parter sau izolate. În 1973 potrivit Legii nr 4/1973 totalitatea

terenurilor aflate în perimetrul ora
ș
ului sunt supuse sistematiz
ă
rii indiferent de tipul

propriet
ă
ț
ii. Amplasarea cl
ă
dirilor în zona dens construit
ă
a ora
ș
ului a dus la un num
ă
r relativ

mare de demolari. Propriet
ă
ț
ile care se aflau în sfera construit
ă
a ora
ș
ului intrau în posesia

statului prin ,,expropriere în folos ob
ș
tesc.”

34
În aceste ansambluri s-au folosit scheme de ,,proiectare-tip” sau tipizate cu zid
ă
rie

portant
ă
realizate prin tehnologii industriale. Prefabricarea tip s-a folosit la cl
ă
dirile mai pu
ț
in

înalte
ș
i doar experiment al la cl
ă
diri de P+8. De-a lungul timpului apartamentele se

îmbun
ă
t
ă
ț
esc odat
ă
cu a probarea acestora ca
ș
i proprietate privat
ă
. Suprafa
ț
a apartamentelor

cre
ș
te, iar normele
ș
i reglement
ă
rile sunt ceva mai lejere, în acel a
ș
i timp cre
ș
te
ș
i num
ă
rul de

variante a tipului de apartament: de la apartamente pentru 4 tipuri de familie din 1960 se

ajunge la apartamete pentru 9 tipuri de familii.

35
Spa
ț
iile construit e ale ansamblurilor reziden
ț
iale cuprind locuin
ț
e cu servicii la parter

sau la etajul unu, ateliere, alimenta
ț
ie public
ă

ș
i birouri. În România lipse
ș
te mixul dintre locuire

ș
i cre
ș
ă
sau gr
ă
dini
ț
ă
, dispensare, cluburi, etc. Acest mixt fiind promovat în schi
ț
ele de

specialitate din alte
ț
ă
ri. De regul
ă
, dot
ă
rile comasate se plaseaz
ă
în curtea comun
ă
de servicii

33
Cezar L
ă
z
ă
rescu, Urbanismul în România (Bucure
ș
ti: EDITURA TEHNICA) p. 46.

34
Idem, p
​
.
​
47.

35
Ana Maria Zahariade,
​
Arhitectura în proiectul comunist, Romania 1944-1989
​
(Bucure
ș
ti: Simetria, 2011) p.45.

cu acces auto ascuns, sau în
ș
iruite de-a lungul unei c
ă
i de circula
ț
ie. Parcajele au fost distribuite

printe locuin
ț
e, pe alei, sa u la cap
ă
tul str
ă
zilor.

36

3.2 Programul de sistematizare al ora
ș
ului Cluj

În anii ’70, odat
ă
cu venirea mun
​
citorilor asist
ă
m la expansiunea fizic
ă
a ora
​
ș
ului
ș
i la o

explozie a volumului de popu
​
la
​
ț
iei. Spa
ț
iile industriale ap
ă
rute în Nordul ora
ș
ului au fost înso
ț
ite

de apari
ț
ia cartierelor de locuin
ț
e în diferite zone ale ora
ș
ului.
​
În încercarea de a reduce la

minimum costurile urbaniz
ă
rii ora
ș
ului, cartierele au fost planificate de tipul cartier uzina
ș
i s-au

bazat func
ț
ional pe re
ț
eaua urban
ă
existent
ă
.

37
Popula
ț
ia din Cluj -Napoca a crescut între 1966
ș
i 1989 de la 185.663 la 318.147 cu un

spor migrator de 106.000, în mare parte aceasta venind din mediul rural. Ca
ș
i în restul ora
ș
elor

din
ț
ara, a fost nevoie de noi locuin
ț
e; primele noi ansambluri de locuire colectiv
ă
se construiesc

la ,,marginea intravilanului”. Cartierele Grigorescu, Ghiorgheni, M
ă
n
ă
ș
tur
ș
i Zorilor sunt cartiere

care au ap
ă
rut ini
ț
ial în o ra
ș
.(ora
ș
cluj)Tot în aceea
ș
i perioad
ă
men
ț
ionat
ă
mai sus,
​
ora
ș
ul Cluj

s-a situat pe locul al doilea, Bucurestiul fiind pe primul loc la num
ă
rul de apartamente

construite anual ajungând la un num
ă
r de 9000 la sfâr
ș
itul anului 1970.

38
Pentru cartierul Gheorgheni
ș
i Grigorescu s-a optat pentru ,,morfologia urbanismului

deschis
ș
i principiile unit
ă
ț
ii de vecin
ă
tate,” dar concretizandu-se printr-un ,,urbanism

functionalist.” În cazul ambelor cartiere dot
ă
rile s-au repartizat echilibrat
ș
i ierarhizat punând la

dispozi
ț
ia locuitorilor gr
ă
dini
ț
e,
ș
coli primare, puncte comerciale
ș
i dispensar. Cartierul

Gheorgheni a avut ini
ț
ial doar doua microraioane, iar cinci ani mai târziu în ‘69 se mai adaug
ă

microraioanele III
ș
i IV. La sud de microraionul II s-a propus o gradinita de cartier cu locuri de

36

​
Cezar L
ă
z
ă
rescu, Urbanismul în România (Bucure
ș
ti: EDITURA TEHNICA) p. 63.

37
http://www.arhiforum.ro/agora/modern-si-postmodern-spatiul-clujean-iii

38

​
Norbert Petrovici,
​
Zona Urban
ă

​
(Cluj-Napoca: tact, 2017) p. 143.

joac
ă
, pavilion de lectura, amfiteatru în aer liber
ș
i terenuri de sport. În
ă
l
ț
imea cl
ă
dirilor

complexului de locuit este de P+4
ș
i cl
ă
diri mai înalte de P +9.
​

​
Aceste cartiere spatioase

înconjurate de spa
ț
ii verz i au fost folosite ca exemple de urbanism deschis în publica
ț
iile de

arhitectur
ă
de la vremea respectiv
ă
.

39
Dup
ă
anul 1965 accentul nu se mai pune calitate ci mai degrab
ă
pe cantitate. Cl
ă
dirile cu

o în
ă
l
ț
ime de 8-9 etaje ca re ulterior au fost folosite ca
ș
i accente fa
ț
ă
de cl
ă
dirile învecinate, cu

o în
ă
l
ț
ime de P +4 sunt fo losite pentru a cre
ș
te num
ă
rul de apartamente. O alta metoda de

crestere a num
ă
rului de apartament a fost cre
ș
terea num
ă
rului de garsonierelor în detrimentul

apartamentelor cu 2, 3 camere.

40
Cartierul M
ă
r
ă
ș
ti a fost construit pe spa
ț
iul cartierului Ho
ș
at, un cartier relativ nou

construit la final de sec XIX, început de secol XX
​
.
​
Atât
​

​
cartierul Mărăști, cât și cartierul Zorilor

sunt separate de o autostradă interurbană care duce la anularea unită
ț
ii cartierelor.

Lucr
ă
rile de construire a cartierului M
ă
n
ă
ș
tur au început în 1969. Cartierul a fost

construit pe teritoriul unui sat. Ini
ț
ial M
ă
n
ă
ș
turul, a fost proiectat într-un stil modernist
ș
i

functionalist cu dot
ă
rile (spa
ț
ii comerciale, prest
ă
ri servicii, alimentatie publica, dar si o zona

pentru spatiile educationale cu gradinita,
ș
coli, terenuri de joac
ă

ș
i sport) aliniate de-a lungul

unui raion pietonal. Au fost propuse 4.500 de apartamente, dar în urma presiunilor au mai fost

adaugate înc
ă
3.500 ceea ce a condus la o îndesire a ansamblurilor de locuin
ț
e
ș
i la înlocuirea

dot
ă
rilor de cartier cu blocuri.

41
,,Cartierele M
ă
r
ă
ș
ti
ș
i M
ă
n
ă
ș
tur sunt cele mai mari doua cartiere de locuin
ț
e socialiste

din ora
ș
ul Cluj, cu doar 1 1% din imobilele de locuit sunt blocuri socialiste, dar 80% din popula
ț
ie

tr
ă
iesc în ele;… Marile cartiere de locuin
ț
e colective sunt cea mai vizibil
ă
mo
ș
tenire a regimului

comunist. Ele sunt
ș
i vor fi pentru mult
ă
vreme de-acum încolo o parte esen
ț
ial
ă
a peisajului

urban, un cadru definitoriu al culturii urbane.’’

42
39
Mitrea Vasile,
​
Cluj-Napoca în Proiecte-50 de Ani
​
(Cluj-Npaoca: Casa C
ă
r
ț
ii de
Ș
tiin
ț
ă
, 2016) p. 156.

40

​
Mitrea Vasile,
​
Cluj-Napoca în Proiecte-50 de Ani
​
(Cluj-Npaoca: Casa C
ă
r
ț
ii de
Ș
tiin
ț
ă
, 2016) p. 158.

41

​
Norbert Petrovici,
​
Zona Urban
ă

​
(Cluj-Napoca: tact, 2017) p. 145.

42

​
Dana Vais
​
Cluj-Napoca în Proiecte-50 de Ani
​
(Cluj-Npaoca: Casa C
ă
r
ț
ii de
Ș
tiin
ț
ă
, 2016) p. 422.

4. Cartierul postcomunist din România 1989-2020.

În urma programului de sistematizare a României au rezultat mari suprafe
ț
e de cartiere

gri, acestea fiind cele mai slabe din punct de vedere al calit
ă
ț
ii din Europa. Construc
ț
iile s-au

oprit subit în anii 90, apartamentele fiind vândute la pre
ț
uri insignifiante ocupan
ț
ilor, iar

obligatia intre
ț
inerii aces tora a fost preluat
ă
de proprietari. Dup
ă
1990 nu a mai existat ,, nici o

alta strategie oficial
ă
privitoare la locuire’’, dar nici vreo preocupare de regenerarea a acestor

cariere.

43
Anul de dup
ă
revolu
ț
ia din ‘89 a fost un an în care lucrurile au început sa revin
ă
la o

normalitate sa aib
ă
un nou început, bazate pe convingerile etice
ș
i politice ale unor r
ă
d
ă
cini

naive (inocente). Un prim element ce marcheaz
ă
reconstruc
ț
iile dup
ă
noile principii a fost

demolarea
ș
i distrugerea statuilor socialiste.
​
Reintoarcerea la vechile intitulari (denumiri)ale

str
ă
zilor, ora
ș
elor
ș
i pie
ț
elor a reprezentat întoarcerea cet
ă
ț
enilor la o revenire fireasc
ă
a

istoriei.
​
,,Memoria, respingerea
ș
i uitarea sunt procesele esentiale de citire a peisajului

postsocialist, intrucat exista o strâns
ă
leg
ă
tur
ă
între semiotic
ă
spa
ț
iilor si fizica social
ă
sau

mentala colectiva.” În primi ani de dup
ă
c
ă
derea Partidului Comunist a fost adoptat
ă
aceast
ă

manier
ă
de neglijare a trecutului în care memoriile comunismului au fost date uit
ă
rii.

44
În jurul anului 2000 ac
ț
iunile publice au început sa creasca în mare parte din motive

electorale. Planificrea urbana a devenit o unealta autoritar
ă
, având un mixt de proceduri

ineficiente, dar
ș
i o serie de opera
ț
iuni ce caut
ă
s
ă

ț
inteasc
ă
spre interesele proprii.
Pg 12

45
43

​
Ina Stoian, Daniela Calciu, Ora
ș
ul posibil Interven
ț
ii în spa
ț
iul urban postcomunist (Cluj-Napoca: tact, 2012)

pp.144.

44

​
Silviu Aldea, Reinterpretând simbolurile socialiste (Cluj-Napoca: tact, 2015) pp. 28.

45

O prima imagine a postsocialismului a fost o exuberan
ț
ă
a straluciri, a culorii
ș
i a

vuietului fata de orasul totalitar al clasei muncitore
ș
ti. ,,Ora
ș
ul comunist românesc a fost la

propriu un loc întunecat
ș
i rece.’’ Culoarea
ș
i lumina au devenit noile imagini ale eliber
ă
rii de

sub vechiul partid. A urmat o nou
ă
etap
ă
apari
ț
iei sumedeniilor de masini aduse din ocident la

mana a doua, a magazinelor
ș
i buticurilor de tip chio
ș
c cateodata construite din materiale

improvizate
ș
i a traficului îngreunat.

46
De-a lungul timpului în ansamblurile socialiste nu s-au fost f
ă
cute modific
ă
ri

substan
ț
iale. Interven
ț
iile produse puneau accentul pe nevoile pr ioritare a serviciilor sau pe

oprimarea parcelelor private care au r
ă
mas intacte în cadrul cartierului. Imaginea simbolica

care pune stapanire pe carierele dormitor este vila ap
ă
rut
ă
în mijlocul blocurilor, iar în anii

imediat urm
ă
tori în locul villor apar blocuri noi de locuin
ț
e în ciuda oric
ă
rui tip de politic
ă

urban
ă
.
Pg 12 net sua

47
Privatizarea din 1990 prezent
ă
în aproape toate
ț
ă
rile socialiste a schimbat rolul

propriet
ă
ț
ii. Transformar ile se fac acum de c
ă
tre proprietar. Individualismul ia locul

colectivismului din perioada comunista, iar interesele individuale de cele mai multe ori nu î
ș
i

g
ă
sesc teren comun. Ansamblurile de locuin
ț
e care ini
ț
ial erau identice s-au renovat în func
ț
ie

de necesit
ă
ț
ile, preferin
ț
e
ș
i finan
ț
ele proprietarilor.
net sua

48
Reabilitarea termica este cu siguranta o tema principala a ansamblurilor de locuin
ț
e din

postmodernism. Majoritatea blocurilor din
ț
ar
ă
au fost imbracate in polistiren. Aceasta actiune

s-a materializat fie în comun -de asocia
ț
ia de proprietari -fie individual. Reabilitarea nu este una

cuprinzatoare ci mai degrab
ă
una doar la suprafa
ț
a, f
ă
r
ă
sa cuprinda instala
ț
ii, structura unde

este cazul eventuale reconfigur
ă
ri
ș
i într-un mod integrat spa
ț
iul public. Procesul care ini
ț
ial era

o conlucrare între proprietari
ș
i administra
ț
ia na
ț
ional
ă

ș
i local
ă
a evoluat într-o finan
ț
are

aproape în întregime de c
ă
tre stat. Astfel reabilitare a fost una de proast
ă
calitate cu probleme

de rezisten
ț
a în timp, cali tate arhitecturala si adaptarea la anumite situarii. Rezulta cartiere

întregi cu o lips
ă
de caracter.
net sua

49
46

​
Silviu Aldea, Reinterpretând simbolurile socialiste (Cluj-Napoca: tact, 2015) pp. 30.

47

​
Miruna Tîrc
ă
, Alex Axinte, Cristi Borcan, SPA
Ț
II URBANE ÎN AC
Ț
IUNE Activare comunitar
ă
în cartierele de blocuri

din Bucure
ș
ti (Bucuresti, 2015)

48
Idem

49
idem

În ultimii ani spa
ț
iile comerciale de la parterul blocurilor au fost transformate în unit
ă
ț
i

bancare, amaneturi, farmacii, magazine vestimentare, case de pariuri, iar pie
ț
ele

agroalimentare sunt acum anexele supermarketurilor. Prezen
ț
a mall-urilor
ș
i supermarketurilor

nu au f
ă
cut decât s
ă
fragmenteze spa
ț
iile care aveau posibilitatea unui spa
ț
iu pentru

comunitate. Apare procesul de gentrificare care a condus la dezvoltarea cartierelor amplasate

într-o zon
ă
favorabil a ora
ș
ului care apar
ț
ineau familiilor cu situa
ț
ie mai precar
ă

ș
i care s-au

transformat în zone ocupate de familiile clasei de
​
mijloc
​
cu mijloace financiare mai bune.
pg

50
20 net sua

5. Studii de caz

5.1 Cartierul SÜDSTADT, Leinefelde Germania.

Anterior anilor 1960 Leinefelde, a fost un mic sat situat în regiunea rural
ă
Eichsfeld din

Estul Germaniei. Dup
ă
anul 1960 în Germania de Est a început marea industrializare a regiuni

concretizat
ă
prin „Planul Eichsfeld” care a avut un impact puternic în aceast
ă
zon
ă
.
​
Î
​
n mai pu
ț
in

de trei decenii, satul cu cei 2.500 de locuitori a fost transformat într-un ora
ș
industrial modern

cu o popula
ț
ie de 16.500 de locuitori.
​
În 1969, Leinefelde a primit o eminen
ț
ă
a unei

municipalit
ă
ț
i urbane, cu responsabilit
ă
ț
ile
ș
i drepturile Republicii Democratice Germane a

Germaniei de Est. Ansamblurile arhitecturale din
​
Leinefelde
​
au fost construite conform

principiilor ora
ș
ului ideal socialist: blocuri de apartamente prefabricate amplasate într-un peisaj

cu zone verzi, terenuri de sport
ș
i facilit
ă
ț
i infrastructurale. Dup
ă
1990 dup
ă
trecerea de la o

economie planificat
ă
la una de pia
ț
a, locuitori încep sa p
ă
r
ă
seasc
ă
zona iar ,,municipalitatea

încerc
ă
s
ă
gandeasca un plan pentru dezvoltarea urban
ă
durabil
ă
’’ a ora
ș
ului în special a

cartierului Sudstadt. Pe lâng
ă
strategiile dezvolt
ă
rii economice
ș
i de ocuparea a fortei de munc
ă

prim
ă
ria adopt
ă
proiecte de amenajare a infrastructurii sociale
ș
i tehnice dar
ș
i ansamblurilor

arhitecturale.

51
Municipalitatea a pus la dispozi
ț
ia locuitorilor s
ă
i accesul la gradinite
ș
i
ș
colii de înalt
ă

calitate dar
ș
i un sistem p ublic de transport eficient
ș
i accesibil
ș
i pentru persoanele cu

50

51
,,URBAN REDEVELOPMENT IN LEINEFELDE SÜDSTADT Germany’’, ZukunftsWerkStadt, accesat 20 Iunie,

2020
​
,
​
https://www.leinefelde-worbis.de/fileadmin/user_upload/bauamt/Bilder/Stadtumbau_Leinefelde/Veroeffen
tlichungen/Studyvisit.pdf

mobilitate redus
ă
. Ei au considerat ca c
ă
investi
ț
iile publice
ș
i infrastructura nu sunt benefice

doar pentru binele comunitar ci ofer
ă

ș
i oportunit
ă
ț
i pentru investi
ț
ii private în localitate.

Reducerea densit
ă
ț
ii, îmb un
ă
t
ă
ț
irea
ș
i deschiderea spa
ț
iului urban
ș
i reamenajarea zonelor de

baz
ă
au fost principalele
​
puncte
​
pe care s-au concentrat în revitalizarea cartierului. S-a

considerat necesar ca 50% din ansamblurile reziden
ț
iale trebuiau demolate, iar cele r
ă
mase

aveau nevoie de reamenajate pentru a imbunatatii calitatea vie
ț
ii.

52
În planurile de modernizare a cartierului a inclus mai multe variet
ă
ț
i de spa
ț
ii deschise cu

un caracter privat
ș
i semi -privat dar
ș
i public. Reorganizarea parc
ă
rii, a cl
ă
dirilor de acces
ș
i a

cur
ț
ilor îmbun
ă
t
ă
ț
e
ș
te ca pacitatea de utilizare pentru grupuri
ț
int
ă
de toate vârstele. Posibilitatile

diferite de petrecerea a timpului liber ofer
ă
oportunit
ă
ț
i de intalnire, comunicarea
ș
i integrare

social
ă
. De asemnea varietatea vegetatiei de flora
ș
i faun
ă
,,îmbun
ă
t
ă
ț
e
ș
te valoarea lor ecologic
ă

ș
i amenajare recreativ
ă

ș
i educa
ț
ional
ă
’’.

În renovarea locuin
ț
elor sociale s-a urm
ă
rit ,,o varietate considerabil
ă
a tipologiilor
ș
i

standardelor de locuin
ț
e’’. Proiectele doresc o individualitate a apartamentelor cladirilor
ș
i a

zonelor de locuit.

Cel mai esental exemplu de reamenajrae urbana din Leinefelde este tranformarea blocului

cu o lungime de 180 de metri construit din panouri prefabricate ,,Plattenbau’’. Prin eliminarea

etajului superior
ș
​
i
​
a celo r
ș
apte segmente de-a lungul linie i blocului,
​
a fost creat un nou stil de

dezvoltare reziden
ț
ial
ă
: o în
ș
iruire de cl
ă
diri de apartamente „sim ilare vilei” care de
ș
i sunt

separate sunt conectate. Un perete continuu leag
ă
cele opt blocuri din partea estic
ă
la nivelul

parterului. Complexul de locuin
ț
e actioneaza ca un zid urban, marcand simbolic intrarea în

Leinefelde. Dup
ă
îndep
ă
rtarea tronsoanelor s-au format mari deschideri care permit o nou
ă

rela
ț
ie cu vegeta
ț
ia din jur. Prin eliminarea volumelor determin
ă
obiectivarea sec
ț
iunilor r
ă
mase

din cl
ă
direa: acestea transformandu-se in vile individuale. Fiecare vil
ă
are acum fa
ț
ade libere,

toate înc
ă
perile, inclusiv b
ă
ile
ș
i buc
ă
t
ă
riile, primesc lumin
ă
natural
ă
. Planurile apartamentelor

variaz
ă
, permitand diferite tipologi de apartamente acestea imbunatatesc compozitia fatadelor

prin pozi
ț
ia goluirilor si a balcoanlor care nu sunt diferite la fiecare nivel. Parterul apartamentelor

52

​
IdemI

au mici gr
ă
dini
ș
i intr
ă
ri independente direct din acestea.
53

5.2 ,,Panelak’’
​
Rimavská Sobota, Slovacia.

Uniunea Sovietic
ă
a invadat Cehoslovacia în 1948, iar Partidului Comunist a fost la

putere pân
ă
în anul 1990. În urma construc
ț
iilor de locuin
ț
e din sec XX, ast
ă
zi 40% din popula
ț
ie

locuie
ș
te în apartamente prefabricate ,,Panelak’’. Panelák este termenul informal care este

folosit în Republica Ceh
ă

ș
i Slovacia pentru ansamblurile reziden
ț
iale extrem de r
ă
spândite din

toate
ț
ă
rile fostului bloc e stic. Dup
ă
c
ă
derea comunismului, mul
ț
i au cerut demolarea acestor

,,Panelak’’, considerate amintiri nepl
ă
cute ale unei perioade istorice greoaie. Distrugerea
ș
i

înlocuirea locuin
ț
elor s-a considerat a fi costisitoare de c
ă
tre arhitec
ț
ii firmei de arhitectur
ă

slovac
ă
GutGut. Ace
ș
tia v in cu propunerea de a renova unul din blocurile din ora
ș
ul
​
Rimavská

Sobota (situat în sudul Slovaciei)
ș
i înc
ă
de la început s-a dorit ca acesta sa devin
ă
un model de

conversie a blocurilor construite în perioada fascist
ă
.

54
,,Transformând cl
ă
direa de apartamente prefabricate, ne-am concretizat propriul

r
ă
spuns la subiectul actual al reconstruc
ț
iei fondului de locuin
ț
e prefabricate. Proiectul

reac
ț
ioneaz
ă
invizibil în îm prejurimile sale
ș
i deschide casa din interior spre exterior.’’
55
Adaugand cutii u
ș
oare di n beton la ultimul nivel si au adaugat la parter o terasa exterioara

53

54
Martyna Obraska ,,The future of sharing in Central European Cities Magazyn’’
​
Miasta Cities Magazine
​
2019 pp.

1-79, p.27, acesat 08 Iulie, 2020
​
,

https://www.sharedcities.eu/wp-content/uploads/2019/09/Cities-Magazine-3.pdf

55
,,
​
Residence Nadrazi Zizkov’’ GutGut, JRKVC, acesat 10 Iulie, 2020
​
,

https://issuu.com/archinfo.laura/docs/gutgut__jrkvc_-_2nd_round_submissio

acoperita. Parterul care ini
ț
ial avea spa
ț
ii individuale de depozita rea a fost transformat în spa
ț
ii

comune ca: spa
ț
iu pentru depozitare, sal
ă
de sport, sauna
ș
i cafenea conectare cu teras
ă

ș
i

gr
ă
dina permitand locuitorilor sa se intalneasca si astfel sa se creeze o comunitate. Arhitec
ț
ii au

schimbat compartimentarea ini
ț
ial
ă
anuland pereti prefabricati interiori
ș
i transformand

morfologia original
ă
a planului apartamentelor creand o diversitate de unit
ă
ț
i de apartamente.

De
ș
i sistemul de panouri reprezint
ă
o limitare semnificativ
ă
a modific
ă
rilor disponibile,

arhitec
ț
ii au reu
ș
it s
ă
treac
ă
peste acest dezavantaj. În loc de cel e 64 de studiouri duble

standard, au proiectat un num
ă
r de 36 de apartamente Cl
ă
direa are acum apartamente de o

camera, dou
ă

ș
i trei came re si doua apartamente cu 4 camere la ultimul nivel în extensia

ad
ă
ugat
ă
ulterior. In spa
ț
iul exterior pe langa terasa si gradina mai sunt un teren de baschet,

spatiu amenajat pentru patique si loc de joaca pentru copiii
ș
i parcare auto
ș
i spa
ț
ii pentru

biciclete.

56
Cl
ă
direa capt
ă
o nou
ă
fa
ț
ad
ă
simpl
ă

ș
i complet
ă
. Elemen te distinctive balconele de 2×2

atârnate de fatada cu ajutorul cablurilor din o
ț
el reduce designul construc
ț
iei tipic
ă

construc
ț
iilor din panour i prefabricate.

Cl
ă
direa se reabiliteaz
ă
pentru a stigmatiza o anumit
ă
cl
ă
dire nedorit
ă
anterioar oferind

op
ț
iuni de locuin
ț
e mai variate. Arhitec
ț
i au reusit sa creeze apartamente atr
ă
g
ă
toare care sa

r
ă
spund
ă
a
ș
tept
ă
rilor clie n
ț
ilor reu
ș
ind sa aduc
ă
în actualitate una din

cele mai dificile structuri r
ă
spund uzand nevoilor contemporane.

57

56
,,
​
Prefab House In Rimavska Sobota’’ Arhitecti GutGut,
​
acesat 08 Iulie, 2020,

https://www.archdaily.com/602181/prefab-house-in-rimavska-sobota-gutgut?ad_medium=widget&ad_name=rec
ommendation

57

​
Martyna Obraska ,,The future of sharing in Central European Cities Magazyn’’
​
Miasta Cities Magazine
​
2019 pp.

1-79, p.27, acesat 08 Iulie, 2020
​
,
​
https://www.sharedcities.eu/wp-content/uploads/2019/09/Cities-Magazine-3.pd

6. Cartierul Între Lacuri Cluj-Napoca

Cartierul Între Lacuri este situat în partea Estic
ă
a ora
ș
ului Cluj-Napoca fiind construit în

perioada socialist
ă
între anii 1985-1990
​
într-o zon
ă
ml
ă
ș
tinoas
ă
, înconjurat de lacuri, ceea ce

face duce la un
​
poten
ț
ial ridicat al cartierului.
​
În prim
ă
vara anului 1990 în momentul în care

Clujul a fost declarat ora
ș
deschis acesta a fost ocupat de naveti
ș
ti. (50 de ani.. Pg 293) Proiectul

ini
ț
ial al cartierului preve dea case familiare cu un singur nivel, iar pentru str
ă
zile noi formate

s-au propus case tip duplex. Se propunea p
ă
strarea a 25 de cl
ă
diri existente. Dot
ă
rile cartierului

au fost propuse în periferia cartierului deoarece zona centrala era una ml
ă
ș
tinoas
ă
, astfel se

propune o
ș
coal
ă
genera l
ă
în leg
ă
tur
ă
cu terenul de sport, spa
ț
ii comerciale, dispensar gr
ă
dini
ț
ă

ș
i cre
ș
ă
.

58
La finalul anului 1985 în zon
ă
au început construc
ț
ia noilor complexuri de locuin
ț
e

colective cu o în
ă
l
ț
ime de la P+3 pân
ă
la P+9, iar cartierul a r
ă
mas incomplect atât din punct de

vedere al parcelelor care au r
ă
mas incomplecte, dar
ș
i din punctul de vedere al dotarilor care

sunt inexistente.

Dup
ă
anul 1990 responsabilitatea între
ț
inerii construc
ț
iilor urbane a fost transferat
ă

popula
ț
iei astfel apare fe nomenul de reabilitare termica, care a însemnat acoperirea fa
ț
adelor

cu polistiren. Cl
ă
dirile private au fost extinse cu noi corpuri
ș
i anexe, iar pe loturile libere s-au

dezvoltat noi locuin
ț
e imo biliare.

Problemele principale cu care se confrunt
ă
cartierul în momentul de fa
ț
ă
sunt:

inexisten
ț
a dot
ă
rilor cultu rale
ș
i educa
ț
ionale, nevalorificarea lacurilor
ș
i a malurilor din zon
ă
,

centralele termice
ș
i-au p ierdut rolul, spa
ț
ii publice cu poten
ț
ial s-au pierdut în defavoarea

parc
ă
rilor, garajele care sunt construite impropriu
ș
i uneori pe spa
ț
iul public, locurile de joac
ă

pentru copiii sunt neamenajate, spa
ț
iile publice din interiorul incintelor de locuire colectiv
ă
sunt

neconforme (iluminat deficitar, pavaj degradat) iar parterele de bloc se transforma în diverse

tipuri de servicii sau chiar improvizate în gherete la marginea propriet
ă
ț
ii.

La data de 15 Mai anul curent s-a inaugurat noul parc Între Lacuri iar locuitori încep sa î
ș
i

petreac
ă
timpul liber acolo în detrimentul parcului Iulius Mall. Petrecerea timpului liber
ș
i a

58

​
Mitrea Vasile,
​
Cluj-Napoca în Proiecte-50 de Ani
​
(Cluj-Npaoca: Casa C
ă
r
ț
ii de
Ș
tiin
ț
ă
, 2016) p. 293.

activit
ă
ț
ilor culturale este in continuare o problem
ă
deoarece în cartier nu exista nici un fel de

dotare cultural
ă
. Este de apreciat inten
ț
ia municipalit
ă
ț
ii de amenajarea parcului Est
ș
i a

malurilor lacurilor. De asemenea o mare parte din locuitori î
ș
i fac cumparaturile la Iulius Mall
ș
i

un procent mai mic isi fac cumparturile in cartier. Majoritatea locuitorilor se deplaseaz
ă
la locul

de munca într-un alt cartier decât în cel care locuiesc, iar doar elevi claselor 1-8 frecventeaz
ă

ș
coala din cartier. Cartier ul nu are nici în momentul de fata o cresa si o gradinita. Constatand

toate acestea ajungem la întrebarea dac
ă
acest cartier sau multe altele din
ț
ara pot fi reactivate

ș
i scoase din func
ț
ia de cartier dormitor?

7. Posibilit
ă
ț
i/Model d e remodelare.

7.1. Spa
ț
ii verzi atractive

7.2
​
Mobilitate durabil
ă

Mobilitate durabil
ă
– se plimb
ă
cu bicicleta, folose
ș
te segways,

scutere
ș
i alte moduri de transport, care nu utilizeaz
ă
un

multa energie si nu au nevoie de multa infrastructura. Încet

c
ă
ile de mobilitate conecteaz
ă
toate func
ț
iile importante cu

districtul
ș
i împrejurimile . Rafturi de parcare pentru biciclete
ș
i

acoperi
ș
urile sunt planifi cate lâng
ă
centrele comerciale,
ș
coala, publicul

institu
ț
ii
ș
i blocuri de apartamente.