Remodelare cartierul socialist -îmbunătă [621438]

Remodelare cartierul socialist -îmbunătă
ț
irile posibile

Revitalizarea cartierului socialist

Cuprins:

1.Prolog. De ce e importantă remodelarea cartierului socialist?

2.Arhitectura totalitara

2.1.Arhitectura fascista

2.2 Arhitectura nazista

3.Procesul de sistematizării în localită
ț
ile din România

3.1Industrailizarea

3.2Programul de sistematizare al Clujului

4.Cartierele socialiste postmodernism- pana azi

5.Studii de caz

5.1 Urban Redevelopment in Leinefelde SÜDSTADT Germany

5.2

6. Cartierul Între lacuri Cluj-Napoca

7.Posibilitati/Model de remodelare

prolog. de ce e importantă remodelarea/restructurarea

cartierul socialist?

Majoritatea cartierelor din România au fost construite în perioada Partidului

Socialist în urma unor studii de sistematizare. Aceste cartiere cu tendin
ț
a de dezvoltare

intampina
​
probleme majore

Care este viitorul cartierlor socialite? Sunt blocurile socialite o memorie a locului sau o

traumă a unei comunită
ț
i? Sunt doar o parte din întrebările la care voi încerca să

răspund pe parcursul acestei lucrări.

Căutând metode de îmbunătă
ț
ire a modului de viata atât din punct de vedere social,

cultural, al modului de locu
​
ire, dar
ș
i a..
​
. Lucrarea abordează problema integrării într-un

cartier construit în perioada socialistă
ș
i respectiv căutarea de noi modalită
ț
i de

îmbunătă
ț
ire a calită
ț
ii vie
ț
ii în cartier.

Lucrarea de diserta
ț
ie dore
ș
te sa atingă trei idei/studii princ ipale si anume planificarea

urbana, locuirea si spatiul public.

Lucrarea de fa
ț
ă î
ș
i propune ca
ș
i studiu de caz cartierul Între Lacuri situat în

Cluj-Napoca. Plecând de la premisele istorice,dar
ș
i cele contemporane am identificat

problemele cu care se confruntă acest cartier în prezent.
​
P
​
roiectul se concentrează pe
 
formularea unui posibil model de regenerare urbană printr-un demers architectural care
 
sa se integreze in contextul actual

Solutiomad in proiectul meu de diploma am sa pun în practica solu
ț
iile găsite pentru

îmbunătă
ț
irea calită
ț
ii vie
ț
ii din acest cartier.

Cea mai mare parte din cartier a fost construită după 1980 în perioada socialistă.

Contextul este desigur, un fond de locuin
ț
e uria
ș
cu probleme. În socialismul real, statul

era atat urbanist, arhitect, constructor
ș
i proprietar majoritar al noilor opera
ț
ii. În acest tip

de societate s-a realizat visul modernist al locuin
ț
ei-tip care a dus la un mare amestec

de categorii sociale. Planificarea totală a însemnat deci o încercare de uniformizare

socială. La nivel na
ț
ional această uniformizare a însemnat că nevoile oamenilor erau

filtrate de nomenclatură, ace
ș
tia fiind nevoi
ț
i sa se acomodeze.

O serie de investi
ț
ii for
ț
ate, presiune
ș
i sistematizare au fost cuvintele care

descriu dezvoltările urbane din anii regimului comunist. Ca urmare, programul comunist

a produs arii vaste de cartiere ,,gri’’ uniforme
ș
i monotone. Acest proces a fost oprit

brusc în 1990, iar responsabilitatea între
ț
inerii construc
ț
iilor urbane a fost transferată

popula
ț
iei.

Ulterior, în perioada postcomunistă atât starea patologică a clădirilor, cât
ș
i calitatea

vie
ț
ii urbane s-a înrăută
ț
it. Dacă vorbim de reac
ț
ii post-socialiste, vorbim despre

programul de reabilitare termică care a constat în acoperirea cu polistiren a fa
ț
adelor,

vorbim despre abandonarea unor clădiri care
ș
i-au pierdut rolul- exemplul centralelor

termice de cartiere care
ș
i-au pierdut rolul odată cu instalarea centralelor în aprtamente,

despre spa
ț
iul public ca re
ș
i-a schimbat modul de utilizare î ntr-un timp în care ora
ș
ul se

confruntă cu o criză a spa
ț
iului public, sau despre investi
ț
ii private care au căutat

rezolvarea nevoilor imediate ale locuitorilor, transformând parterele de bloc în diverse

tipuri de servicii, diverse locuri publice inaccesibile, garduri care blochează spa
ț
iul verde

din jurul blocurilor, spa
ț
ii publice ocupate de garaje sau parcaje, sau pur
ș
i simplu spa
ț
ii

neîngrijite care au devenit reziduale. De fapt este vorba despre un nou strat adus peste

aceste cartiere
ș
i despr e o alterare a calită
ț
ii spa
ț
iilor.

Socialismul
​
este o gamă de
​

​
sisteme economice
​

ș
i
​

​
sociale
​
caracterizate prin
​

​
proprietatea socială
​
a

lucrătorilor
​

ș
i controlul asupra
​

​
mijloacelor de produc
ț
ie
​
;
​
[10]
​
precum
ș
i ideologiile politice, teoriile
ș
i

mi
ș
cările care au ca scop să le implementeze.
​
[11]
​
Proprietate socială se poate referi la
​

​
publică
​
,

colectivă
​
, sau proprietate
​

​
cooperativă
​
sau la altă combina
ț
ie formată de acestea.
​
[12]
​
De
ș
i există mai

multe forme de socialism
ș
i nu există nici o defini
ț
ie unică care să le cuprindă pe toate acestea,
​
[13]

dreptul de proprietate socială este elementul comun împărtă
ș
it de diversele sale forme.
​
[5]
​
[14]
​
[15]

Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republică socialistă/stat socialist î
ș
i propune să

instaureze comunismul.

Prin
​
socialism
​
se mai în
ț
elege ansamblul doctrinelor social-politice care combat individualismul,

apară no
ț
iunile de egalitat e
ș
i
​

​
solidaritate
​

ș
i constituie un proiect atât economic (colectivism

economic, autogestiune, economie mixtă), cât
ș
i social (egalitate in drepturi, egalitate de
ș
anse)
ș
i

politic (democra
ț
ie).

Astăzi, socialismul cuprinde într-un mod foarte larg
ș
i general pe to
ț
i cei ce doresc schimbarea

organizării sociale în vederea ob
ț
inerii unei mai mari justi
ț
ii sociale: el îl include atât pe sociali
ș
tii

marxi
ș
ti, cât
ș
i pe social-democra
ț
i
ș
i pe anarhi
ș
ti. Aceste curente se înfruntă în probleme

fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau pentru democra
ț
ia

directă.