Relativismul Cultural, Marin Mihai Crp Ii Gr3 [622578]

Marin Mihai Leonard
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Comunicare și Relații P ublice
Anul II , Grupa 3

1

Relativismul Cultural
Relativismul reprezintă doctrina potrivit căreia nu există standarde universale în
chestiunea valorilor, adevărul însuși fiind relativ la punctul de vedere al subiectului. Se
bazează pe relativitatea cunoștințelor noastre, neagă posibilitatea cunoașterii realității
obiective.
Cultura, în limbaj curent reprezintă totalitatea valorilor materiale și spirituale
aparținând unui popor, pe parcursul istoriei (arta, literatura, științele etc..) . In
antropologie, cultura este văzută ca un atribut al tuturor indivizilor care conviețuiesc in
societate. Cultura poa te fi generală și specifică, întreaga umanitate împărtășește
capacitatea pentru cultură, însă indivizii trăiesc în culturi particulare. Cultura nu se
manifestă identic pentru toți indivizii, ci se manifestă printr -o pluralitate de forme. În
toate culturile există obiceiuri care marchează marele momente ale existenței umane
(naștere, căsătorie, moarte).
Antropologia se ocupă cu studiul științific al omului . Este o disciplină holistică
din două puncte de vedere: se ocupă de studiul tuturor oamenilor, din toa te epocile și
tratează toate dimensiunile umanității. În centrul antropologiei se află ideea de cultură și
noțiunea că aceasta reprezintă specia umană, că specia noastră și -a dezvoltat o capacitate
universală de a concepe lumea simbolic, de a preda și învă ța astfel de simboluri în mod
social și de a transforma lumea pe baza acestor simboluri.

Marin Mihai Leonard
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Comunicare și Relații P ublice
Anul II , Grupa 3

2

Relativismul cultural este doctrina ce presupune că moralitatea și cunoștințele
variază în diferite societăți, adică nu există un set universal de reguli care să se aplice
tuturor culturilor. Conceptul de bun sau rău nu este la fel în diferite culturi. De exemplu
în cultura românească un părinte își ceartă copilul și acesta stă cu capul în jos și nu spune
nimic, părintele v -a spune „Uite -te la mine când vorbesc cu tin e! ”, pe când în cultura
Asiatică, dacă un părinte își ceartă copilul și acesta se uită direct în ochii lui, părintele
acestuia se va înfuria și mai tare, deoarece în cultura Asiatică în mod general este evitat
contactul vizual direct, fiind considerat un gest de dispreț.
Conceptul de relativism în antropologie a apărut la Franz Boas în prima jumătate a
secolului XX, acesta susținea că o cultură nu poate fi în mod obiectiv mai bună sau mai
puțin bună , mai corectă sau mai sus clasată ca altă cultură și că oamenii văd lumea prin
filtrul propriei culturi și o judecă după normele acestea . Pentru Franz Boas elementul
principal al antropologiei a fost înțelegerea modului în care cultura condiționează
oamenii să înțeleagă și să interacționeze cu lumea și pentru ca acest lucru să fie posibil
trebuia să înțelegi limba și practicile culturale a le oamenilor studiați.
Relativismul cultural reprezintă până la urmă f aptul că toate culturile sunt diferite
și asta e motivul pentru care antropologii le studiază. Culturile sunt diferite în modul în
care văd, interpretează, valorifică anumite obiecte și în modul în care răspund acestea
lumii dar și oamenilor din interioru l aceleiași culturi . Ce se face în cultura noastră este
posibil ca în altă cultură să nu se practice. De exemplu în America, deș i poligamia este
declarată ilegală și imorală există totuși unele minorități precum mormonii ce practică și
valorifică poligamia .

Marin Mihai Leonard
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Comunicare și Relații P ublice
Anul II , Grupa 3

3

Dacă antropologii vor să studieze o altă cultură ei trebuie să judece sau să
înțeleagă în termenii acelei culturi ce înseamnă bun, normal, moral, valoros, semnificant
și așa mai departe. Relativismul cultural afirmă că un observator nu poate aplica
standardele unei culturi unei alteia, cel puțin nu într -un mod informativ. Mai degrabă, un
fenomen dintr -o cultură trebuie să fie înțeles și evaluat în raport cu standardele aceleiași
culturi. De ce? Pentru că întotdeauna va fi mai ușor să se concluzioneze ce este rău
pentru că le raportez la o altă cultură. Acel lucru nu se face în modul în care eu îl fac, deci
este greșit. Observatorii științifici trebuie să evite aceste aroganțe si obtuzități , pentru a
nu ajunge la neînțelegeri și să nu judece greșit acel fenomen.
O altă susținătoare a conceptului de relativism cultural a fost Ruth Fulton
Benedict , în prima sa carte intitulată „Patterns of Culture”. Această carte a fost
influențată de toate științele sociale și de asemenea a relativismului cultural, aceast a a
susținut temele pe care le -a elaborat și Franz Boas adăugând idei din psihiatrie. Franz
Boas era profesorul acesteia și mai târziu colegul senior din Departamentul de
Antropologie al Universității din Columbia.
Așadar, relativismul cultural nu răspunde la întrebări precum: Cine are dreptate în
legătură cu acest lucru? Când vine vorba de diferențe culturale acest lucru nu este posibil,
deoarece fiecare cultură se leagă de propriul său set de legi și tradiții ce în interiorul
acelei culturi sunt normale sau nu, iar în altă cultură pot reprezenta cu totul opusul. Iar
calitățile de care ai nevoie să înțelegi o cultură diferită de a ta sunt: în primul rând limba
vorbită în acea cultură, empatia și capacitatea să de de tașezi de propria cultură.

Marin Mihai Leonard
Universitatea din București
Facultatea de Litere
Comunicare și Relații P ublice
Anul II , Grupa 3

4

Bibliografie :
• Jack David Eller – Cultural Anthropology Global Forces (pag 37 – 42)
• Theory in Social and Cultural Anthropology – An Encyclopedia (pag 16, pag 64 –
69 , pag 150 -151)
• https://en.wikipedia.org/wiki/Cultural_relativism
• https://en.wikipedia.org/wiki/Franz_Boas