Relațiile dintre Romania și Statele Unite reprezintă un aspect important în istoria noastră . [619439]

3

Introducere

Relațiile dintre Romania și Statele Unite reprezintă un aspect important în istoria noastră .
Uitând -ne la poziționarea geografica a României , putem spune ca de -a lungu l timpului s -a aflat la
o răscruce de drumuri a unor mari puteri , iar dificultatea obținerii și menținerii independentei
teritoriale a acesteia a fost plătită de multe ori în mii, sute de mii sau milioane de vieți omenești .
A existat mereu n evoia de a intra în diferite alianțe cu marile puteri ce o înconjurau , cu scopul
balansării puterii agresoare . Acest lucru s -a reflectat cel mai bine în primul și cel de -al doilea
Război Mondial . în perioada Războiului Rece, necesitatea ieșirii de sub influenta Uniunii
Sovietice , a dus la căutarea unor parteneri de dialog , iar Statele Unite erau cel mai puternic actor
pe scena politicii mondiale , astfel ca apropierea dintre cele doua state a venit în mod natural .
Cunoscând diferite momente de ap ropiere sau îndepărtare în perioada comunista , relația dintre
cele doua a redevenit un subiect important după 1989.
In primul capitol o sa abordez po litica externa a Statelor Unite , începând cu perioada
izolaționistă și pana la încheierea Războiului Rece, punând totul intr -un cadru teoretic .
In capitolul doi voi vorbi despre diferite puncte de inflexiune în relația dintre cele doua
state, începând cu îndepărtarea României de Moscova prin criticile aduse acesteia și ale invaziei
Cehoslovaciei , continuând cu primirea de către Romania a clauzei națiunii celei mai favorizate și
poziția acesteia de mediator intre Est și Vest, după care voi finaliza cu subcapitolul în care voi
vorbi despre răcirea relațiilor dintre cele doua state , elementul esențial al aceste i răciri
reprezentând -l nerespectarea drepturilor omului de către regimul comunist , dar și pierderea
importantei pe care Romania o avea în politica externa a SUA .
In capitolul trei o sa tratez relația dintre cele doua state după 1989, începând cu o descriere
a Revoluției din 1989 din tarile estice și cum erau văzute acestea de guvernul de la Washington .
Voi continua prin prezentarea vizitei lui Bill Clinton la București , moment important în orientarea
euro-atlantica a României și aderarea acest eia la structuri precum NATO sau UE . Iar în ultimul
subcapitol voi trata Parteneriatul Strategic dintre Romania și SUA.

4

CAPITOLUL I : ASPECTE TEORETICE PRIVIND POLITICA
EXTERNA AMERICANA

Politica externa a Statelor Unite ale Americii a cunoscut de -a lungul timpului mai multe
etape. Daca la începutul constituirii SUA prin unirea mai multor state de pe coasta de est a
teritoriului nord -american , foste colonii britanice , politica era una de rupere a legăturilor de
dominație cu imperiul b ritanic și izolarea statului fata de continentul european și nu numai ,
atitudinea s -a schimbat cu trecerea timpului . SUA au devenit o economie din ce în ce mai
puternica , iar acest lucru i -a permis sa devina și o putere militara la fel de puternica . Acest lucru
s-a văzut prin ieșirea SUA din izolaționismul în care s -a refugiat și implicarea directa în „afacerile
interne” ale continentului european . Prin intervenția atât în Primul cat și în cel De -al Doilea Război
Mondial , acestea au contribuit în mod decisiv la victoria statelor de partea cărora s-au aliat. A
devenind astfel o contrapondere în balanța de putere la URSS în perioada Războiului Rece, ținând
sus stindardul democrației și s-a declarat „gardianul lumii” la sfârșitul acestuia odată cu prăbușirea
URSS .

1.1 Perioada izolaționistă

SUA au luat naștere în urma Revoluției Americane , cunoscuta și sub numele de Războiul
American de Independenta . Cele treisprezece colonii ale Marii Britanii de pe coasta oceanului
Atlantic , unite intr -un Congres Continental hotărăsc sa-si declare independenta prin adoptarea de
către congres a Declarației de Independenta la data de 4 iulie 1776 . După un război purtat intre
armata conti nentala a coloniilor condusa de cel ce avea sa devina mai târziu primul președinte al
SUA – George Washington – și forțele Coroanei Britanice , război desfășurat intre 1775 și 1783,
britanicii își recunosc înfrângerea și accepta pierderea coloniilor prin tratatul de la Paris .

5
De-a lungul secolului al XIX – lea SUA au trecut printr -o perioada de creștere economica
fulminanta , creștere ce s-a datorat unui factor foarte important și anume: geografia . în Europa ,
marile puteri formau coaliții și purtau războaie intre ele , consumând semnificative resurse
economice și umane . Aceste resurse au fost alocate pentru a purta războaie , fie pentru extinderea
teritoriului , fie pentru a -si proteja teritoriul de puterile expansioniste . Situația geografica
se prezenta în așa fel încât marile puteri de pe continent fie împărțeau granițe comune , fie se aflau
la o distanta ce se putea străbate intr-un timp relativ scurt . Lipsa unor zone tampon făcea ca
războaiele sa aibă loc în mod frecvent iar alianțele sa fie schimbate astfel încât o balanța de putere
sa existe în permanenta . Evident acest lucru a contribuit la o dezvoltare economica întârziata în
Europa , fapt ce a determinat ca marile puteri de pe continent care s -au perindat în trecut la titlul
de putere mondiala sa piardă acest statut .
Din acest punct de vedere , SUA au fost scutite de conflicte majore pe teritoriul
continentului american . Așa cum spuneam anterior motivul se datorează în principal
factorului geografic . SUA, spre deosebire de marile puteri europen e, se învecinau la nord cu
Canada și la sud cu Mexic . Cele doua nu au reprezentat niciodată un pericol pentru forța militara
americana . De asemenea izolarea de Europa prin oceanul Atlantic și de Asia de cel Pacific , ce au
constituit acele zone de tampon de care puterile europene nu au beneficiat , a făcut ca SUA sa se
dezvolte economic și sa se extindă către oceanul Pacific fie prin achiziția de teritorii , fie prin
explorarea altora . Daca europenii alocau o cantitate mare de resurse economice și umane pentru
dezvoltarea de capabilități militare și purtarea războaielor , americanii le foloseau pentru a genera
creștere economica , pentru ca mai târziu sa devina cea mai mare putere economica și militara la
nivel mondial .
Acest izolaționism ce s-a tradus prin neimplicarea în războaiele și politica europeana ,
dublat de întinderea oceanelor Atlantic și Pacific a făcut ca Statele Unite sa se bucure de un fel de
„securitate gratuita” pe durata celui de -al XIX – lea secol și sa rămână detașate de conflictele lumii
vechi. (Office of the Historian)
In primul sa u discurs inaugural la data de 4 martie 1801 , Thomas Jefferson spunea ca
dorește „pace , comerț , și prietenie onesta cu toate națiunile , amestecarea într-o alianță cu
niciuna ” (The Avalon Project at Yale Law School) .

6
Am vorbit mai sus despre faptul ca statele europene au f ost intr -un conflict continuu pe
parcursul sec olului al XIX – lea. Trebuie menționat însă și faptul ca SUA au trecut printr -un
conflict intern de proporții . Intre anii 1961 și 1965, un război purtat intre Nord și Sud a costat
Statele Unite peste 600 .000 de vieți omenești . Natura războiului avea la baza doua probleme
fundamentale ce diviza tânără societate americana; pe de o parte era dezbătută ce fel de națiune
vor sa fie , și anume o confederație de state independente , dorita de statele din sud , sau o națiune
unita cu un guvern național care avea sa fie suveran , dorința exprimat ă de cele din nord . Pe de alt ă
parte, era pusa în discuție situația sclavilor . Daca statele din nord , conduse de declarația conform
căreia toți oamenii sunt liberi , erau împotriva instituției sclaviei , statele din sud erau printre cele
mai deținătoare de sclavi din lume .
Războiul Civil a fost câștigat de Nord care era mult mai dezvoltat , aceasta dezvoltare având
la baza o economie bine industrializata împotriva Sudului , a cărui economie era preponderent
agricola și care depindea de comerțul cu sclavi . Sfârșitul războiului a adus și sfârșitul sclaviei în
SUA. „Daca Revoluția din 1776 – 1783 a creat Statele Unite , Războiul Civil de la 1861 – 1865 a
determinat ce fel de națiune vor fi (Civil War Trust) .” Spre deosebire însă de Europa , SUA au ieșit
din acest război mult mai unite și întărite .
Revenind însă la izolaționismul Statelor Unite , perioada secolului al XIX – lea a produs pe
lângă schimbări politice și unele de natura economica , sociala sau tehnologica . Inventarea
motorului cu abur , Revoluția Industriala pornita din Marea Britanie dar care s -a extins rapid și
peste ocean , au făcut ca tânără națiune sa cunoască un avânt economic mult peste statele europene .
Aceasta revoluție a împăcat major domeniul transportului în acea perioada , astfel ca a permis
Statelor Unite – ce cuprindeau un vast teritoriu fata de cele europene – sa descopere și sa exploreze
noile teritorii intrate în componenta lor și sa faciliteze schimburile comerciale pe întreaga
suprafața . Construcția unor cai ferate care sa lege nordul de sud și estul de vest devenise o prioritate
ce avea sa aducă mai târziu o valoare adăugată ridicata . Acest lucru a contribuit major ca mai târziu
sa dispună și sa poată oferi suport logistic pentru intervențiile ce avea sa le facă în prima jumătate
a secolului al XX – lea pe bătrânul continent .
Dezvoltarea economica și militara a SUA nu a trecut neobservata pe scena internaționala .
Statele europene , în deosebi cele care au deținut sau încă dețineau colonii în emisfera vestica , au

7
încercat sa-si mențină încă un capăt de pod în zona prin colonizarea unor regiuni sau prin susținerea
unor conducători -marioneta , ce răspundeau la comenzile europenilor .
Ca un răspuns la interesul din ce în ce mai mare al puterilor coloniale europene pentru
America Latina , președintele James Monroe tine un discurs în fata Congresului american în care
enumera următoarele principii :
 Emisfera Vestica nu mai poate fi colonizata de către puterile europene .
 Sistemul politic din America este diferit de cel din Europa .
 Statele Unite se vor abține de la a participa la războaiele europene și nu vor interveni
în coloniile existente din emisfera Vestica .
 Statele Unite vor considera orice interferență în afacerile interne ale emisferei
Vestica drept o amenințare la securitatea acesteia (Mesajul președintelui James
Monroe la începutul primei ses iuni a celui de -al 18 – lea Congres (Doctrina
Monroe) 1823) .
Aceste principii aveau sa fiu cunoscute mai târziu drept Doctrina Monroe și avea sa fie
invocata ori de cate ori SUA considerau ca o alta putere intra în sferei lor de influenta . Monroe
cerea ca „America sa fie lăsata americanilor” iar aceștia sa își rezolve singur problemele interne .
Izolaționismul Statelor Unite și neimplicarea în afacerile europene a luat sfârșit odată cu
izbucnirea Primului Război Mondial . în anul 1913 la Casa Alba se instalează președintele
Woodrow Wilson . Profesor universitar cu studii în drept, istorie și filosofie , acesta produce o
schimbare în ceea ce privește felul cum SUA vedeau implicarea pe scena internaționala . El încerca
sa încurajez e decidenții politici ai statului sa „ privească deasupra de interesele economice ale
statului și sa definească politica externa în termeni de idealuri , moralitate și răspândirea
democrației în afara granițelor (Office of the Historian) ”.
Deși Statele Unite si -au declarat inițial neutralitatea , acestea susțineau material națiunile
Aliate , trimițând convoaie marine cu bunuri materiale pentru a le ajuta pe acestea sa reziste în fata
Germaniei . Aceste ajutoare erau cerute insistent de către puterile Antantei , care doreau implicarea
SUA în război de partea lor . Decizia intrării în război a fost luata de președintele Wilson după ce
submarinele germane au scufundat navele trimise de americani pentru a furniza provizii în bani,
arme și alimente către continent . în aprilie 1917 Statele Unite declara război Germaniei , însă
trupele aveau sa ajungă abia câteva luni mai târziu datorita timpului necesar de recrutare și instruire
a acestora .

8
Sfârșitul Primului Război Mondial aduce o schimbare majora pe plan internațional . Statele
Unite si -au dovedit puterea economica și militara , iar asta le -a permis sa refacă harta mondiala și
sa redefinească noua ordine . Astfel , Woodrow Wilson oferă lumii un program format din 14
puncte ce aveau sa aducă pacea la nivel mondial și de care aveau sa beneficieze toate statele și toți
cetățenii acestor națiuni :

I. Acordurile de pace la care s -a ajuns în mod deschis și după care nu vor exista alte
înțelegeri internaționale , sa fie continuate de o diplomație practicata întotdeauna
intr-un mod cat se poate de sincer și de deschis .

II. Libertate absoluta de navigație asupra marilor , în afara apelor teritoriale , atât pe
timp de pace cat și pe timp de război , cu excepția cazurilor când marile ar putea fi
închise parțial sau integral de acțiuni internaționale (si aici se referea la acțiunile
Ligii Națiunilor ce avea sa f ie creata) , pentru a aplica convențiile internaționale .

III. Eliminarea , în măsura posibilităților , a tuturor barierelor economice și stabilirea
unor condiții de egalitate a comerțului intre toate națiunile care au acceptat pacea și
care s -au angajat în menținerea ei.

IV. Acordarea și primirea unor garanții corespunzătoare în ceea ce privește
armamentul național , cum ca acesta va fi redus la cel mai scăzut nivel, necesar
pentru a asigura securitatea interna . Practic acest punct presupune dezarmarea
națiunilor pentru ca pacea sa poată fi menținuta .

V. O ajustare libera , deschisa și absolut imparțială a tuturor pretențiilor coloniale ,
bazata pe o respectare stricta a principiului ca în determinarea tuturor chestiunilor
legate de suveranitate , interesele cetățenilor în cauza trebuie sa cântărească la fel de
mult precum pretențiile echitabile ale guvernului . Aici președintele Wilson face
referire în deosebi la coloniile germane .

9
VI. Evacuarea întregului teritoriu rusesc ; o astfel de soluționare a tuturor
problemelor care afectează Rusia va asigura cea mai buna și mai libera cooperare a
celorlalte națiuni ale lumii în obținerea pentru aceasta a unei șanse de a-si determina
singura dezvoltarea politica și politica naționala . Tratamentul aplicat Rusiei în
perioada imediat următoare , avea sa determine buna intenție a națiunilor fata de
aceasta . Cu alte cuvinte se dorea ca Rusia , ce era considerata o mare putere , sa se
alăture Ligii Națiunilor și ia parte la programul de pace al lui Wilson , colaborând cu
națiunile libere și contribuind la menținerea păcii pe plan internațional .

VII. Un alt punct important viza soarta Belgiei . Aceasta trebuia sa fie evacuata și
restaurata , fără a-i fi limitata suveranitatea de care se bucura la fel de mult c a și
celelalte națiuni . Statele Unite țineau foarte mult la „cauza belgiana” deoarece ,
datorita geografiei acesteia , a fost și urma sa fie și în cel de -al Doilea Război
Mondial , un câmp de lupta important pentru forțele beligerante .

VIII. Punctul cu numărul VIII vizează regiunea Alsaciei și Lorenei .1 în acest program
era stipulat foarte clar faptul ca tot teritoriul francez avea sa fie eliberat , iar zonele
invadate sa fie returnate națiunii căreia ii aparțineau . Aici era vizata Prusia care luase
mult disputata regiune Franței în 1871 și care acum avea sa revină „la matca” , însă
doar pentru o scurta perioada de timp .

IX. Frontierele Italiei aveau sa fie reajustate , la baza având o delimitare clara a
naționalităților .

X. Popoarele Austro -Ungariei , ce își au locul printre națiunile pe care se dorește a
fi protejate și asigurate , trebuie sa beneficieze de cea mai libera oportunitate de a se

1 Regiunea Alsacia – Lorena a fost mult timp în istoria moderna una dintre cele mai disputate regiuni. Francezii o
considerau ca făcând parte din Franța datorita faptului ca se afla în interiorul granițelor sale, iar germanii o
considerau ca făcând parte di n teritoriul german datorita dialectului pe care locuitorii li vorbeau, un dialect ce
făcea parte mai degrabă din familia limbilor germanice.

10
dezvolta autonom . Pe principiul autodeterminării naționalităților , din fostul imperiu
aveau sa apară noi națiuni .

XI. Acest punct viza evacuarea României , Serbiei și a Muntenegrului , iar teritoriile
ocupate aveau sa fie restaurate . De asemenea avea sa îi fie acordat Serbiei acces
liber la mare , iar relațiile dintre unele state balcanice sa fie stabilite pri n înțelegeri
bilaterale conform alianțelor istorice și de naționalitate . Aveau sa fie acordate
garanții internaționale în ceea ce privește independenta politica , economica și
integritate teritoriala a acestor state balcanice .

XII. Punctul XII avea sa pună capăt Imperiului Otoman . Partea turca a imperiului
trebuia sa ii fie asigurata suveranitatea , iar celorlalte naționalități din interiorul
imperiului dreptul la autodeterminare și la o siguranța a vieții. Strâmtorile Bosfor și
Dardanele aveau sa fie deschise în permanenta , reprezentând un culoar de libera
circulație pentru navele și comerțul tuturor națiunilor , fiind supuse garanțiilor
internaționale .

XIII. Statul polonez urma sa fie creat , iar acesta trebuia sa includă teritoriile locuite de
populația poloneza . De asemenea trebuia sa primească acces liber și sigur la mare ,
iar independenta politica , economica și integritatea teritoriala urmau sa fie garantate
de convențiile internaționale .2

XIV. Ultimul punct care era și printre cele mai impo rtante , este crearea unei asociații
ce avea sa fie cunoscuta sub numele de Liga Națiunilor , și care se constituia pe baza
unor convenții bine stabilite , cu scopul de a oferi garanții reciproc e în ceea ce
privește independenta politica și teritoriala , atât a statelor mari cat și a celor mici
deopotrivă (Lillian Goldman Law Library, Yale Law School) .

2 Importanta acestui punct avea sa fie văzută mult mai târziu când Germania invadează Polonia și astfel deschide
calea către un nou Război Mondial

11
Rezultatul Primului Război Mondial a fost unul devastator iar vidul de securitate și nevoia
de a avea o noua ordine mondiala a dus la impunerea SUA pe plan internațional a unor principii
și valori diferite fata de cele existente pana în acel moment . „Idealismul Wilson ian a condus
sistemul către o recunoaștere a imoralității războiului în calitatea sa de instituție a sistemului
internațional . Mai precis , s-a încercat scoaterea războiului în afara legii, prin intermediul unor
mecanisme instituționale . Sistemul securității colective – care statua principiul interdependentei
în materie de securitate a tuturor actorilor sistemului și al necesitații cooperării dintre aceștia în
ceea ce privește securita tea – opera prin intermediul unor organizații de securitate , cum a fost
Liga Națiunilor (1919) . Se dorea înlocuirea balanței de putere cu un sistem instituțional care
sa-i suplinească absenta și sa reglementeze relațiile internaționale (Miroiu, Ungureanu, and Biró
2006, p. 31) .”
Idealismul este promovat în relațiile internaționale de către adepții liberalismului . Conform
acestei concepții , actorii principali sunt indivizii și grupurile private formate din indi vizi, iar
actorii societali sunt în competiție pentru a se asigura ca propriile lor interese în ceea ce privește
politica externa sunt reprezentate . Statul , în aceasta situație , agrega cele mai puternice și mai
influente interese ale societății și le transforma în politici pe care le reprezintă mai departe pe
scena politicii globale . Iar la nivel global , interdependenta statelor (ce se datorează schimburilor
comerciale , a ideilor , etc.) determina un anumit comportament al acestora pe plan internațional .
Deciziile intr -un stat ce adopta aceasta politica a liberalismului se iau de la baza spre vârf,
cu alte cuvinte cetățenii își exprima anumite opinii care sunt agregate și transmise mai departe
către cei din organele de conducere , care trebuie sa ia deci ziile în funcție de opiniile exprimate de
către indivizi .
Pacea – definita uneori și ca o lipsa a războiului – , intr-un sistem internațional
unde ideile liberale/idealiste formează principiile după care se ghidează națiunile , este obținuta
datorita avantajelor de care națiunile beneficiază în urma comerțului intre ele . Războiul vine cu
unele costuri , iar resursele necesare purtării unui război sunt folosite pe timp de pace pentru a
produce mai multe bunuri și a crea valoare adăugată economiei .
Liberalismul tradițional are la baza credința în progresul oamenilor și al societății .
Cooperarea este considerata o soluție pentru ca națiunile sa rezolve diferite probleme iar alianța
este văzută drept un instrument cu ajutorul căruia statele pot sa își urmeze preferințele comune și
sa le materializeze .

12
Idealismul prezinta o viziune pozitiva asupra lumii , unde rațiunea umana este mai presus
de interesele egoiste ale unor guverne , iar faptul ca deciziile care se iau vin de la opiniile degajate
de indivizi și urca pe o axa verticala p ana la nivel de execuție , face ca națiunile sa urmărească în
permanenta pacea și prosperitatea economica .
Aceste principii și valori ale idealismului Wilson ian au contribuit la menținerea păcii pe
toata durata epocii interbelice . Întreruperea păcii și izbucnirea unui nou Război Mondial s -au
produs tocmai datorita revenirii la vechiul sistem de alianțe și renunțarea la securitatea colectiva a
tuturor statelor din Liga Națiunilor . Un alt argument invocat deseori de istorici este faptul ca însăși
națiunea care a propus crearea unei Ligi și impunerea unui noi sistem internațional , a eșuat în a
ratifica tratatul de aderare la aceasta , compromițând astfel valoarea Tratatului de la Vers ailles.

13

1.2 Războiul Rece

Eșecul Tratatului de la Versailles de a instaura un climat de pace durabil , a făcut ca aceasta
sa dureze doar 20 de ani . Faptul ca puterile învingătoare nu au știut sa își gestioneze victoria , iar
interesele naționale au prevalat securității comune , a făcut ca premisele izbucnirii unui al Doilea
Război Mondial sa fie iminente .
Condițiile impuse Germaniei de către Franța și daunele de război cerute de aceasta au
stârnit nemulțumiri și frustrări în rândul cetățenilor . La acestea s -a adăugat și Marea Criza
Economica3 din 1929 – 1933 ce a început din Statele Unite , dar s -a răspândit intr-un ritm destul
de rapid și în Europa . Cauzele de mai sus au reprezentat elementele suficiente pentru ca un
personaj ca Adolf Hitler sa ajungă la putere , nu prin masuri extreme ci în mod democratic , prin
vot.
Izbucnirea celui de -al Doilea Război Mondial era iminenta datorita tensiunilor dintr e state .
Se revenise din nou la un sistem bazat pe o balanța de putere , iar când Germania nazista a
considerat ca balanța inclina către aceasta și aliații ei, a decis sa invadeze Polonia . Războiul a luat
prin surprindere unele state care erau slab pregătit e pentru o astfel de confruntare .
La sfârșitul acestuia un număr record de victime a fost înregistrat4, au fost adăugate noi
state sau au dispărut unele existente , au avut loc schimbări de regimuri și de asemenea a grăbit
procesul decolonizării în zonele unde puterile europene încă mai controlau unele colonii .
Si de aceasta data , implicarea Statelor Unite avea sa li scurteze și sa ii pună capăt. Daca pe
flancul european a fost necesar un război de uzura cu metode convenționale de lupta pentru ca
Germania nazista sa capituleze , în zona Pacificului situația a fost mai complicata . Japonia ,
principalul aliat al Germaniei și cea care a atras SUA în război prin atacul de la Pearl Harbor era
foarte determinata în acțiunile sale, iar disciplina soldaților care mergea pana la a se arunca în aer

3 Cunoscuta și drept Marea Depresiune
4 Cifre exacte nu exista, însă părerile se învârt în jurul valorii de 50 de milioane de vieți. Surprinzător este faptul ca
numărul civililor care si -au pierdut viată este cu mult pest e cel al militarilor.

14
sau a -si pilota avioanele prăbușind -le în mod suicidal prin contactul cu navele inamice .5 Ceea ce
a dus la capitularea Japoniei și respectiv a încheierii celui de -al Doilea Război Mondial a fost
lansarea a doua bombe nucleare împotriva orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki .
Cele doua bombe , denumite Little Boy, cea care a lovit orașul Hiroshima respectiv Fat Man
prăbușita asupra orașului Nagasaki au fost rezultatul ingineriei americane în mater ie de fizica
atomica și nucleara . Teama cum ca Germania nazista ar fi încercat sa dezvolte o bomba nucleara
a fost exprimata într-o scrisoare adresata de Albert Einstein și Leo Szilárd președintelui Franklin
D. Roosevelt , cerând -i acestuia sa finanteze cercetarea în domeniu . Ce a rezultat în urma acestei
scrisori a fost „proiectul Manhattan” care reunea cercetatori cu scopul de a crea cele doua bombe
nucleare lansate împotriva Japoniei .
Deși arma nucleara scosese Japonia din război și astfel incheiase aceasta deflagratie , avea
sa joace în continuare un rol important pe scena globala . Războiul Rece s-a instalat imediat după
cel de -al Doilea Război Mondial , iar daca în trecut securitatea era asigurata de acorduri
internaționale semnate intre națiuni , acum focoasele nucleare devenisera un garant al acesteia .
Cauza declansarii Războiului Rece cat și actorii cărora li se datorează sunt incerte . Vidul
de securitate la nivel global a făcut ca națiunile sa revină la logica echilibrului de putere ,
bipolarizand lumea în funcție de ideologia la care au aderat , dar și de circumstantele în care s -au
aflat după încheierea războiului .
Deși perioada 1947 – 19916 poarta numele de Război Rece, o deflagratie nu a avut loc
niciodată intre cele doua mari pute ri aflate în conflict , respectiv Statele Unite și URSS . A fost însă
o cursa a inarmarii , atât cu arme convenționale cat și nucleare . Aceasta cursa a determi nat cele 2
puteri sa -si mareasca arsenalul de la câteva zeci la zeci de mii de focoase nucleare . Scopul de a
avea cat mai multe capabilități era acela de a descuraja inamicul în situația putin probabila ca
acesta la lanseze un atac . „Descurajarea nucleara , mostenire a perioadei finale de confruntare
dintre Statele Unite și URSS , se bazeaza pe echilib rul terorii (MAD – Mutually Assured
Destruction) , pornind de la prezumtia ca nimeni nu va îndrăzni sa recurgă la prima lovitura ,

5 Acești soldați mai erau cunoscuți și sub denumirea de kamikaze, iar pagubele produse de contactul avioanelor
japoneze cu navele de război americane erau mult mai mari decât în urma unui atac cu arme convenționale. Mii de
soldați ja ponezi si -au pierdut viată în acest mod.
6 Perioada agreata de majoritatea istoricilor; 1947 reprezintă anul în care președintele american prin a sa doctrina
Truman se angaja sa ofere sprijin națiunilor amenințate de expansionismul sovietic, iar 1991 anul prăbușirii Uniunii
Sovietice

15
întrucât răspunsul echivalează cu distrugerea atomica asigurata de capacitatea ofensiva a
adversarului care supraviețuiește primei lovituri (Dinulescu, Pascu, and Frunzeti 2011, p. 19) . ”
Aparte de cursa înarmării , cele doua mari puteri mai erau și într-o cursa ideolog ica. în
aceasta cursa au intrat în mod voit sau determinat de circumstanțe fiecare actor internațional ,
alinierea în spatele unuia dintre cei doi lideri având scopul de a beneficia de garanția securității
acestora intrând astfel în sfera lor de influenta .
Doctrina Truman încerca o consolidare a lumii aflata în afara sferei de influenta a
sovieticilor prin încurajarea libertăților politice și a bunăstării economice . Planul Marshall ce avea
sa refacă statele din vestul Europei după cel de -al Doilea Război Mondial a încercat descurajarea
militara cu unele elemente economice și politice . „Americanii au oferit ajutor economic întregii
Europe , inclusiv URSS , dar aceasta a declinat oferta pentru ea și sateliții săi (…) S-a ajuns , astfel,
la o dezvoltare separata a tarilor din Vestul și Estul Europei , iar inițiativa americanilor de a
reface Europa occidentala a pus capăt oricăror speranțe ale rușilor de a obține vreo victorie în Vest
(Calvocoressi and Ceausu 2000, p. 14) ”.
Lumea bipolara s -a încercat a fi explicata de teoria relațiilor internaționale prin prisma
ideilor realismului , o gândire conservatoare și o alternativa la cea liberala care a dominat în
perioada interbelica . Adepții realismului considera ca politica internaționala și politica în general
reprezintă o lupta permanenta pentru putere , iar puterea este instrumentul prin care un individ își
poate impune propria voința intr-un anumit context sau relație sociala .
Realismul pornește de la ipoteza lui Thomas Hobbes și anume ca omul este rău de la natura
și ca nu exista o lume perfecta , ideala . Pentru realiști actorii centrali pe scena internaționala sunt
statele , iar scopul acestora este de a -si asigura s ecuritatea militara . Exista patru ipoteze ale viziunii
realiste :
 Politica la nivel internațional este anarhica .
 Statele încearcă sa-si maximizeze securitatea iar abia după ce aceasta este asigurata
iau în considerare și alte elemente .
 Statele sunt entități unitare raționale și actori centrali pe scena internaționala .
 Statele urmăresc sa-si maximizeze puterea atâta timp cat nu își pun în pericol
propria securitate .

16
Spre deosebire de liberalism/idealism care considera organizațiile internaționale
importante pentru asigurarea păcii intre națiuni , iar aderarea la acestea ar trebui sa fie din partea a
cat mai multora , realismul considera ca rolul acestor organizații este unul minor și ca au o putere
limitata de cea a statelor care fac parte din ele . Un element esențial în gândirea realista este
conceptul de balanța de putere . Aceasta presupune ca puterea la nivel global este distribuita într-
o cantitate aproximativ egala unui număr limitat de națiuni . în cazul Războiului Rece, națiunile în
cauza erau SUA și URSS , iar toți ceilalți actori se mobilizau intr -una din cele doua tabere .
Realismul politic , sau realpolitik -ul cunoscut și sub denumirea de politica de putere „pune
accentul pe interesul național și securitatea naționala și mai puțin pe ideal uri, reconstrucție sociala
sau etica . Conform acestei viziuni , sistemul poetic internațional este anarhic , iar statele pun pe
primul plan supraviețuirea și auto-ajutorarea . Interesul național nu poate fi determinat de
moralitatea individuala , deoarece statele se confrunta în plan extern ca state -națiune suverane
(Dinulescu, Pascu, and Frunzeti 2011, p. 39) .”
Din punctul de vedere al realpolitik -ului atât SUA cat și URSS au investit în propriile
capabilități militare însă datorita faptului ca prima a surclasat -o economic pe cea de -a doua , URSS –
ul nu a mai putut tine pasul . Cu peste 20% din PIB -ul anual alocat armatei – mare consumatoare
de resurse economice – pentru a face fata puterii militare americane , Uniunea Sovietica s -a
prăbușit prin implozie în 1991. Acest lucru s -a datorat evident și modelului sau economic ce s -a
dovedit a nu funcționa . O economie planificata nu a putut da aceleași rezultate precum una libera .
A existat însă o oarecare temere cum ca acceptarea înfrângerii URSS -ului nu ar fi decurs în mod
pașnic , însă odată cu dezintegrarea acesteia , SUA si -au adjudecat supremația economica și
militara , iar democrația ca ideologie și capitalismul ca model economic au prevalat .

17

1.3 Perioada post – Război Rece

Sfârșitul Războiului Rece a fost unul pe care putini analiști de politica externa l -au
preconizat . Privind în urma însă, putem identifica anumite elemente ce au dus la destrămarea
Uniunii Sovietice . Statele Unite dispuneau de capabilități militare dar și economice pentru a se
angaja periodic în diferite competiții cu URSS . Pentru a face fata , cea din urma menționata trebuia
sa angreneze diferite mecanisme ce au dus la privarea societății civile de anumite resurse . La
acestea s -au adăugat și sistemul de guvernare sovietic ce si -a arătat limitările și disfuncționalit ățile,
dar și ideologia comunista , cu toate reformele7 încercate pe ultima suta de metrii de Mihail
Gorbaciov de a redresa economia .
In 1991 Uniunea Sovietica s -a dovedit a fi mult mai slaba decât presupuneau analiștii .
Dezintegrarea acesteia a însemnat și sfârșitul bipolarismului , iar odată cu acesta intrarea într-o
noua era în care “ învingătorul ” acestui război , Statele Unite , si-au adjudecat supremația economica
– dar mai ales militara – pe plan global .
Cum scena internaționala devenise unipolara , teoreticienii relațiilor internaționale au
încercat sa găsească o explicație a evenimentelor și sa le “teoretizeze” . Realismul , în 1991, la fel
ca și idealismul , în 1939, nu mai reușea în acest moment sa explice politica internaționala .
Principiul central al realismului și anume balanța de putere nu mai putea fi validat în condițiile în
care bipolarismul încetase sa mai existe .
Principiile idealismului de la sfârșitul Primului Război Mondial reapărut în discuție
deoarece necesitatea de cooperare în rândul națiunilor , existenta unor instituții internaționale și
domnia legii aveau sa joace un rol deosebit de important în noua ordine mondiala . Aceste principii
au fost evidențiate și intr-un discurs al președintelui Bill Clinton în cadrul unei Adunări Generale
a Națiunilor Unite : “Intr -o noua era a pericolului și a oportunității , obiectivul nostru principal

7 Perestroika (reforma, restructurarea) și glasnost -ul (deschiderea) au fost mișcări politice în interiorul Uniunii
Sovietice, cu scopul de a face socialismul sa funcționeze mai bine și sa dea rezultatele așteptate și necesare
funcționarii URSS.

18
trebuie sa fie extinderea și consolidarea comunității internaționale a democrațiilor bazate pe o
economie de piața. în timpul Războiului Rece, am încercat sa îngrădim o amenințare la adresa
supraviețuirii instituțiilor libere . Acum căutam sa extindem cercul națiunilor care trăiesc sub aceste
instituții libere . Caci noi visam la o zi în care opiniile și energiile fiecărei persoane din lume vor fi
exprimate pe deplin într-o lume a democrațiilor înfloritoare care cooperează intre ele și trăiesc în
pace (U.S. Department of State 1993) .”
O alta teorie a cărei popularitate este în creștere o reprezintă constructivismul . Aceasta este
o teorie relativ noua și câștiga din ce în ce mai mulți adepți din rândul academicienilor . De
asemenea aduce o dimensiune sociala în Relațiile Internaționale prin încercarea de a explica
procesele constitutive , ce alcătuiesc un fenomen , și mai puțin cele cauzale . Argumentele principale
ale constructivismului sunt :
 In Relațiile Internaționale , instituțiile și normele sunt foarte importante .
 Interesele unor actori trebuise înțelese în anumite contexte și sub influenta anumitor
factori .
 Agențiile și structurile internaționale sunt constituite .
 Identitățile sunt un factor important în teoria constructivista , însă acestea se pot
schimba .

Conform constructivismului , “un stat este o mare putere la nivel global în măsura în care
se percepe pe sine ca o mare putere , își definește interesele și își planifica acțiunile în consecința ,
iar celelalte state cu care interacționează ii recunosc aceasta identitate și acționează , la rândul lor,
în consecința . (…) se discuta mult , în ultimii ani , despre rolul Chinei ca viitoare superputere l a
nivel mondial . Adoptând premisele constructiviste , China va fi o superputere în momentul în care
se autodefinește ca atare , își asuma un rol în consecința pe plan global , iar aceasta identitate ii este
recunoscuta în interacțiunile cu ceilalți actori internaționali . O alta fațetă a aceluiași principiu al
interacțiunilor ca producătoare de sens subliniază ca nici un comportament , nici un actor și nici o
structura din spațiul social nu are înțeles decât intr-un context social inter subiectiv (intre mai mulți
agenți ) (Miroiu, Ungureanu, and Biró 2006, p. 159) ”. Constructivismul vede astfel sistemul
internațional ca pe o suita de percepții , iar interesele comune , normele și limbajul unor state
determina comunitatea globala sa adopte anumite atitudini fata de acestea .

19
Instituțiile joaca un rol important pentru adepții constructivismului , iar acestea înglobează
anumite seturi de interese și identități ale actorilor societali . Instituțiile nu pot exista în afara
dialogului intre națiuni iar identitățile depind de relațiile dintre ele. Uniunea Europeana este
rezultatul unui astfel de dialog , iar crearea și extinderea acesteia se datorează unor interese comune
ale actorilor implicați în proces8, dar și a identității “europene” acestora .
In ceea ce privește politica externa a Statelor Unite , aceasta s -a aflat intr -un impas la
sfârșitul Războiului Rece. Daca pana în 1991, SUA si -au construit strategia în funcție de mișcările
și atitudinea Uniunii Sovietice , după aceasta perioada , neexistent o amenințare iminenta la adresa
securității sale, s-au concentrat pe rezolvarea unor conflicte regionale la nivel mondial și pe
răspândirea valorilor democratice . Globalizarea ce a urmat anilor ’90 a dus la întărirea unor
structuri internaționale dar a reprezentat în special un fenomen economic . Au apărut noi actori
care sa influențeze procesele de decizie la nivel global , iar importanta low politic s a crescut în
detrimentul high politic s.9
Globalizarea poate fi definita ca “o percepție a faptului ca lumea se îmbina intr-un spațiu
economic și social comun la nivel global; este un proces cauzat de tehnologia informației și un
grad sporit de interdependenta (Diez, Bode, and Costa 2013, p. 79) ”. Din punct de vedere
economic , globalizarea se poziționează în opoziție fata de protecționism .
Aceasta globalizare a permis apariția altor jucători pe scena internaționala , a căror putere
economica a cunoscut o creștere considerabila . Asistam astfel la o transformare a sistemului
internațional unde pe lângă cel mai important actor , Statele Unite , apar și alți actori a căror
influenta poate modela politica globala . Acești actori pot fi state precum China , a cărei creștere
economica a urcat -o pe locul doi la nivel mondial în ceea ce privește Produsul Inte rn Brut ,
si se preconizează ca o sa devanseze Statele Unite în viitorul apropiat . Un alt actor important este
India, care la fel ca și China , are o populație de peste un miliard de locuitori și este într-o creștere
continua . Acesta combinație de factori precum creșterea demografica , dezvoltarea tehnologica și
creșterea comerțului la nivel global , face ca cele doua state sa devina din ce în ce mai influente .
Aparte de actori statali , asistam la un fenomen de regionalizare unde entități precum U niunea

8 Atât a națiunilor cat și a agenților individuali sau colectivi.
9 Low politic s este un concept în relațiile internaționale și se preocupa de securitatea umana și sociala. High politic s
este opusul acestuia iar preocuparea principala este supraviețuirea statului și securitatea naționala.

20
Europeana și CELAC10 iau naștere din nevoia statelor cărora le aparțin , de a se proteja și de a-si
face vocea auzita în politica internaționala .
Asistam astfel la împărțirea puterii economice în lume, iar din acest punct de vedere Statele
Unite pierde teren în fata altor state . Piețele emergente precum Brazilia sau Africa de Sud își
măresc influenta în diferite structuri internaționale . Apar noi alianțe la nivel global , formate din
state emergente , cu scopul de a -si creste economia prin facilitarea unor schimburi comerciale cu
alte națiuni ce au același statut. Cu alte cuvinte , după ce capitalismul s -a impus în fata doctrinei
comuniste de controlare a economiei , națiunile au învățat rapid regulile j ocului și au beneficiat de
pe urma acestuia . Comunitatea s tatelor BRICS11 este un bun exemplu de asociere prin care cele
cinci state devin un pol economic pe plan internațional .
In afara de state , pe scena internaționala întâlnim și alți actori cu un potențial de impact
semnificativ . Acești actori pot fi organizații internaționale precum Organizația Mondiala a
Comerțului cu rolul de a reglementa schimburile comerciale . De asemenea corporațiile joaca un
rol deosebit de important . Întâlnim companii din i ndustria petroliera , bancara sau tehnologica12 a
căror valoare de piața depășește Produsul Intern Brut al multor state din Europa , America sau Asia .
Globalizarea însă a avut și unele efecte negative . Ascensiunea unor grupuri teroriste
precum al -Qaeda sau ISIS a fost posibila datorita ușurinței cu care adepții acestor grupări pot
comunica pe rețelele de socializare și pot traversa granița de la un stat la altul .
Daca pe plan economic , distribuția puterii se face intre din ce în ce mai mulți actor i care
iau parte la decizii , în plan militar SUA sunt de departe cel mai influent jucător .
Conform unor studii , bugetul alocat pentru cheltuielile militare ale Statelor Unite a fost în 2016 de
peste 600 de miliarde de dolari . Aceasta suma a fost de trei ori mai mari decât bugetul celei de -a
doua clasate în topul cheltuielilor militare , China , și aproximativ egala cu cea a următoarelor zece
clasate în top (Stockholm International Peace Research Institute) .

10 Comunitatea Statelor din America Latina și Caraibe, formata din 33 de membrii a căror populație depășește 600
de milioane de locuitori, Brazilia fiind statul cel mai influent cu aproximativ o treime din totalul populației.
11 BRICS este acronimul de la Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Sunt cele mai puternice tari emergente
din lume totalizând aproximativ jumătate din populația globala.
12 în 2017, valoarea de piața a companiei Apple cu sediul în California, Statele Unite, era de peste 700 de miliarde
de dolari, de cel puțin 3.5 ori PIB -ul României în 2016

21
Având în vedere a ceste schimbări la nivel global , Statele Unite au trebuit sa -si regândească
politica externa luând în considerare creșterea influentei unor actori regionali dar și a unor
elemente noi , precum terorismul . Daca în anii ’90 SUA au fost implicate în diferite conflicte din
zona G olfului Persic și a Orientului Mijlociu , actele de terorism de la 11 septembrie 2001 au
determinat o schimbare a modului în care acestea si -au abordat p ropria securitate . Daca pana atunci
siguranța naționala însemna rezolvarea conflictelor de la mii de kilometrii distanta de granițele
acesteia , după 2001 o mai mare importanta a fost acordata protejării granițelor și a cetățenilor .
Doborârea Turnurilor Gemene , simbol al prosperității economice americane , a avut un soc
puternic asupra societății americane dar și a comunității internaționale . De asemenea a fost vizata
și Casa Alba , simbol al puterii politice , dar și Pentagonul , cel al puterii m ilitare . Atacurile
îndreptate către cele doua instituții au eșuat, însă impactul psihologic avea sa afecteze statutul
SUA de superputere globala .
Luând în calcul toate aceste elemente , se poate spune ca sfârșitul Războiului Rece și
globalizarea au dus la ascensiunea unor actori , atât statali cat și non-statali , ce au determinat
apariția unui lumi multi-polare , cu diferite centre de greutate .

22

CAPITOLUL II: PUNCTE DE INFLEXIUNE ALE RELATIEI
DINTRE ROMANIA și STATELE UNITE ALE AMERICII în
PERIOADA COMUNISTA

Relațiile dintre Romania și Statele Unite datează încă din anul 1880 când cele doua au
stabilit relații diplomatice la nivel de agenție diplomatica , iar apoi de legație (Ambasada României
în Statele Unite ale Americii) . Au urmat apoi semnarea mai multor tratate și convenții ce vizau
comerțul , navigația sau aspecte ce țin de activitatea consulara . “Stabilirea primelor legături
economice , diplomatice și cultural -științifice a dus la crearea unor baze necesare amplificării și
diversificării relațiilor în anii următori . Acreditarea consulilor americani în tarile romane , încă din
perioada în care se plămădea Romania moderna , dovedește ca marea distanta geografica intre cele
doua tari nu a constituit un impediment în stabilirea unor legături politice care , o data cu trecerea
anilor , s-au dezvoltat și consolidat treptat , făcând posibila nu numai o cunoa ștere reciproca a
marilor probleme care frământau cele doua tari în acei ani , dar și o participare directa la realizarea
acestora (Harrington et al. 2002, p. 9) .”
Interesul crescut pentru schimburile comerc iale și emigrația romanilor din Transilvania ,
atunci când aceasta era sub stăpânire austro -ungara , în Statele Unite , avea sa creeze unele
punți de legătura intre acestea și Romania . Romanii stabiliți în SUA în acea perioada au avut
o contribuție semnificativa la conturarea unei opinii la nivelul societății americane asupra
Tarilor Romane .
Distanta geografica dintre cele doua state și posibilitățile reduse de comunicare , la care se
adaugă politica izolaționistă a Statelor Unite fata de problemele europene dinaintea Primului
Război Mondial , au împăcat creșterea importantei legăturilor politice romano -americane . Însă
cunoașterea reciproca creștea de la o generație la alta și moștenea legăturile anterior formate intre
poporul roman și cel american . Aceasta cunoaștere avea sa se materializeze în crearea unor relații
culturale și științifice .

23
Daca pe plan politic , discuțiile dintre cele doua avansau mai greu , în plan economic
exporturile creșteau iar interesul unor companii americane pentru dezvoltarea unor infrastructuri
petroliere în Romania puneau bazele unei cooperări intre Romania și SUA.
Izbucnirea celor doua Războaie Mondiale și intervenția Statelor Unite în afacerile interne
ale Europei pune la încercare stabilitatea relației dintre cele doua . In perioada celui de -al Doilea
Război Mondial , mai exact în anul 1941 , relațiile dintre SUA și Romania au fost întrerupte pentru
ca mai apoi sa fie reluate în anul 1946 , și ridicate la rang de ambasada în 1964.
In perioada Războiului Rece, relațiile dintre cele doua au cunoscut diferite etape . După
instalarea unui guvern comunist la București , comunicarea a devenit dificila datorita intrării
României în sfera de influenta a Moscovei . Discuțiile dintre Washington și București , dar mai ales
relațiile diplomatice aveau aceeași nuanța ca și cele dintre Washington și orice alta capitala a unui
stat din blocul estic semnatar al pactului de la Varșovia . Ruptura însă s-a produs odată cu invadarea
Cehoslovaciei de către URSS și aliații săi în 1968, acțiune considerata de guvernul de la București
drept agresiune și condamnata în termeni duri de către Ceaușescu . Acesta avea sa fie momentul în
care Statele Unite au văzut în Romania un potențial partener de dialog , iar relațiile dintre cele doua
aveau sa cunoască o turnura neașteptata .

24

2.1 Romania – de la satelit al Moscovei la condamnarea acțiunilor URSS –
ului

Venirea comuniștilor la putere în Romania a însemnat ruperea relațiilor cu Occidentul , iar
politica externa a statelor din blocul comunist mergea în aceeași direcție cu cea a Uniunii Sovietice .
Practic am putea spune ca statele comuniste , la începutul Războiului Rece, au fost private de
dreptul de a avea o politica externa independenta de cea a Moscovei .
In acest război , fiecare dintre cele doua superputeri , SUA și URSS , aveau interesul de a
destabiliza adversarul implicând -se în politica interna a aliaților . Astfel ca guvernul american
dorea slăbi rea blocului comunist , dar mai ales influenta sovietica asupra acestuia , susținând în
acest scop guvernele ce încercau o distanțare fata de politica Moscovei .
Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu -Dej și conduita acestuia care nu era pe placul
lui Hrușciov au fost semnalele unei rupturi dintre Moscova și București . „Gheorghiu -Dej a avut
meritul principal în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor romano -americane de la mijlocul
anilor ’50 . Coincidenta a făcut ca dorința liderului roman de a promov a comunismul în România
sa se suprapună cu interesul guvernului american pentru o politica mai flexibila vizavi de
Europa de Est . Gheorghiu -Dej a sesizat aceasta coincidenta și si-a dat seama ca o îmbunătățire a
relațiilor cu Statele Unite li poate ajuta sa -si asigure un grad mai mare de independenta fata de
Moscova (Harrington et al. 2002, p. 176) ”.
A urmat apoi o deschidere către Occident prin intensificarea schimburilor de bunuri
și de informații . De asemenea guvernul de la București dorea deschiderea unui dialog cu
Washingtonul în vederea soluționării unor probleme de ordin economic și financiar . Un prim pas
în acest scop a fost numirea lui Silviu Brucan în postul de Ambasador al României la Washington .
Întâlnirea acestuia cu mai mulți oficiali americani , printre care și cea cu președintele Dwight
Eisenhower , avea sa deschidă calea unor noi contacte intre decidenții din Romania și cei din Statele
Unite .
Moartea lui Gheorghiu -Dej și venirea lui Ceaușescu în locul acestuia la conduc erea
României a însemnat o îndepărtare de politicile staliniste ale acestuia pe plan intern . în ceea

25
ce privește politica externa , Ceaușescu a continuat sa susțină obiectivele predecesorului sau
și sa dezvolte relații economice dar și politice cu Statele Unite ale Americii , în măsura în care
Moscova tolera acest comportament al României , catalogat nu tocmai unu l agreabil încă din
perioada lui Dej .
Pe plan extern SUA erau angajate intr -un război costisitor în Vietnam . Cazul Vietnamului
a fost una din situațiile în care Uniunea Sovietica și Statele Unit e se confruntau prin interpuși .
Războiul ce a durat intre 1954 și 1975 s -a purtat intre Vietnamul de Nord , susținut de comuniști ,
al cărui principal aliat era URSS și Vietnamul de Sud susținut de SUA . Este considerat unul dintre
cele mai mari eșecuri ale politicii americane împotriva sovieticilor . Cu peste 57 .000 de soliți
americani care si -au pierdut viată la care s -au adăugat costuri prea mari pentru ca Statele Unite sa
le mai suporte , aceștia se retrag în 1973, permițând Nordului sa invadeze Sudul (Ronald H.
Spector) . Romania si -a exprimat dorința de a acționa ca mediator intre SUA și Vietnamul de Nord ,
asumând -si acest rol intre 1966 și 1968.
O alta acțiune de „disidenta” a României fata de URSS și Pactul de la Varșovia este refuzul
acesteia de a semna nota prin care Moscova condamna Israelul pentru acțiunile sale de ocupare a
unor teritorii ce aparțineau statelor împotriva cărora a luptat în Războiul de Șase Zile . La aceasta
s-a adăugat vizita lui Maurer la Casa Alba și întâlnirea acestuia cu președintele Johnson , un
susținător al comerțului SUA cu tarile din blocul comunist . „Vizita lui Maurer a iscat o serie de
evenimente care , luate în ansamblu , dovedeau ca relațiile romani -americane aveau o baza solida .
în martie , Ceaușescu i-a făcut lui Richard Nixon , fostul vicepreședinte al Statelor Unite o primire
demna de un înalt funcționar de stat . Nixon era copleșit .(…) Pe 24 iulie , Ceaușescu informa Marea
Adunare Naționala despre recentul progres privind relațiile intre Washington și București .
Romania voia sa lege o prietenie mai strânsă cu SUA și sa extindă relațiile . . . (Harrington et al.
2002, p. 261) ”.
Aceasta primire a lui Nixon la București avea sa cântărească mai târziu în favoarea
României , odată cu ajungerea acestuia la Casa Alba . Relațiile personale dintre Nicolae Ceaușescu
și Richard Nixon , un personaj orgolios și carismatic , pentru care întâmpinarea cu onoruri în
perioada în care nu era încă președinte a contat mult în relația acestuia cu Ceaușescu , aveau sa
contribuie la relațiile romano -americane .

26
Un moment important în care Romania a încercat ieșirea de sub influenta Mos covei a fost
condamnarea în termeni duri a invaziei Cehoslovaciei . în noaptea de 20 spre 21 august , 1968,
20 de divizii ale Uniunii Sovietice și unor tari membre ale Pactului de la Varșovia13, totalizând
în jur de 250 .000 de soldați , au invadat Cehoslovacia pe la nord , sud și est. După ce au ocupat
puncte strategice , o parte din aceste trupe au fost mutate în vestul Cehoslovaciei , unde au
luat poziții fata de Germania de Vest și Austria , care avea un statut neutru . Prin intermediul
acestei operațiuni militare Moscova a pus capăt Primăverii de la Praga , o încercare de a
democratiza scena politica și economica , ce a luat naștere odată cu alegerea lui Alexander Dubcek
ca Prim Secretar al Partidului Comunist Cehoslovac . Dubcek a încercat sa schimbe regimul
opresiv cu unul ceva mai pluralist , introducând sintagma de Comunism cu o fata umana (Central
Intelligence Agency) . Romania a decis sa nu se alăture inițiativei Pactului de la Varșovia , iar
Ceaușescu a ținut un discurs public în ziua invaziei prin care a criticat acțiunea Pactului . Susținerea
lui Dubcek și opoziția fata de influentele sovietice i -au atras critici din partea Moscovei , dar
imaginea României în Occident a fost consolidata .
La 13 octombrie 1970, Ceaușescu își începe vizita oficiala de stat în Statele Unite , sosind
la New York . Timp de doua săptămâni , acesta vizitează California , Detroit -ul și Williamsburg ,
intalnindu -se cu directorii unor firme americane ca Intercontinental Hotels , Dow Chemical ,
Caterpillar Tractor și Combustion Engineering (Harrington et al. 2002, p. 290) . Era interesat sa
achiziționeze utilaje și tehnologii americane . Si-a exprimat de asemenea interesul pentru creșterea
schimburilor comerciale dintre cele doua state , adăugând ca pentru a materializa acestor
schimburi , este nevoie ca Romania sa primească Clauza națiunii celei mai favorizate . „Câțiva
membri ai Administrației împărtășeau dorința lui Ceaușescu de a largi comerțul romano -american .
Încercând sa fructifice la maximum viată lui Ceaușescu la Casa Alba , atât secretarul de stat , cat și
cel al Comerțului , au susținut necesitatea stabilirii unor legături comerciale mai strânse cu Europa
de Est și Romania . Secretarii Rogers și Stans au trimis președintelui note diplomatice prin care ii
cereau sa susțină în mod public dezvoltarea comerțului intre București și Washington . O astfel de
declarație nu numai ca l -ar fi satisfăcut pe Ceaușescu , dar i -ar fi asigurat pe oamenii de afaceri

13 URSS, Polonia, Ungaria și Bulgaria au participat la invazie, Republica Democrata Germana a anulat pe ultima suta
de metrii participarea, Albania se retrăsese din Pact, iar Romania s -a opus invaziei.

27
americani ca au acceptul Casei Albe în ce privește afacerile cu blocul comunist (Harrington et al.
2002, pp. 290 -291).”
După un tur prin Statele Unite , în care Ceaușescu s-a întâlnit cu diferite persoane din mediul
de afaceri , la data de 26 octombrie este primit la Casa Alba pentru o întrevedere cu președintele
Richard Nixon . Avea sa fie prima vizita oficiala a unui președinte roman la Washington . Oficialii
americani au scos în evidenta faptul ca Romania se numără printre putinele state la nivel mondial
care întreține relații bune și cu Uniunea Sovietica dar și Republica Populara Chineza . Acest atu
avea sa fie speculat de conducerea de la București în medierea relațiilor dintre Statele Unite și
chinezi .

28

2.2 Clauza națiunii celei mai favorizate și rolul României ca mediator intre
Est și Vest

Originile Clauzei celei mai favorizate națiuni datează încă din secolul al XVIII -lea când
Statele Unite au încheiat primul acord cu Franța în 1778, care includea și o clauza a celei mai
favorizate națiuni . Aceasta prevedea ca „subiecții celui mai mare Rege Creștin ” sa nu fie nevoiți
sa plătească vreo alta taxa , sau o taxa mai mare , decât cea pe care o plătesc în mod normal statele
care primesc aceasta clauza , atunci când ajung în diferite porturi , orașe sau orășele . De asemenea
aveau sa se bucure și de drepturile , libertățile și privilegiile acordate atunci când ajung eau în
diferite state sau regiuni (Lillian Goldman Law Library, Yale Law School) . În esența o astfel de
clauza presupune stabilirea unor oportunități comerciale , fiind un instrument de politica
economica ce oferă statelor implicate un avantaj în ceea ce privește competitivitatea tranzacțiilor
la nivel internațional .
Romania a căutat sa primească aceasta clauza din partea Statelor Unite în încercarea sa de
a găsi noi piețe de export , dar și pentru facilitarea unor schimburi comerciale sau tehnologice .
Politica de industrializare a tarii presupunea integrarea diferitelor procese și utilaje tehnologice în
fabricarea unor produse finite sau prelucrarea mecanizata . Pentru asta era nevoie de cunoștințele
și expertiza americanilor în satisfacerea necesitaților de tehnologie moderna care sa fie la
standardele pieței mondiale .
Vizita la Washington a lui Ceaușescu și interesele unor companii americane pentru
noi piețe avea sa contribuie la decizia SUA da a-i acorda României clauza . Se făceau eforturi
din partea mai multor oficiali în acest scop. Ambasadorul american la București , Leonard Meeker ,
a solicitat de asemenea Departamentului de Stat sa acorde României „clauza națiunii celei
mai favorizate” , pentru a -si putea exporta produsele în SUA. Henry Kissinger , la
acea data consilier pe securitate naționala al președintelui american , și un personal cunoscut
pentru „realpolitik” -ul după care se g hida pe sce na internaționala , era reticent în aceasta privință .
Însă faptul ca Romania își exprima disponibilitatea de a crea o punte de legătura intre
Washington și Beijing , acceptând sa transmită chinezilor mesajul lui Kissinger cum ca Statele

29
Unite sunt deschise la dialog cu omologii lor chinezi în ceea ce privește situația Taiwanului
(Kissinger 2014, p. 704) .
Este cunoscut faptul ca în încercarea de îngrădire14 a acțiunilor Uniunii Sovietice , Statele
Unite caută aliați, dar mai ales canale de comunicare cu alte state comuniste care aveau alte viziuni
decât cele ale Moscovei . China era curtata de Washington deoarece se opunea unor idei ale Uniunii
Sovietice , iar orice stat ce se opunea sovieticilor devenea un potențial partener de dialog . Romania ,
având relații bune atât cu Washingtonul cat și cu Beijingul , a jucat cartea mediatorului dintre cele
doua, facilitând comunicarea și transmițând mesajele atunci când relațiile dintre China și Statele
Unite nu erau tocmai bune , mai ales datorita situației Taiwanului care încerca sa adopte o alta
politica decât cea comunista , susținut în acest demers de Washington .
Una dintre condițiile pe care Statele Unite le cerea României era aceea de a rezolva
problemele în ceea ce privește emigrația . Acordarea clauzei celei mai favorizate națiuni avea la
baza Amendamentul Jackson -Vanik15. Acesta presupunea impactarea relațiilor comerciale cu
statele care nu aveau o economie de piața, precum cele comuniste , care restricționau dreptul la
emigrare sau comiteau abuzuri ce aveau sa aducă atingere drepturilor omului (Council on Foreign
Relations) . Pentru a primii aceasta clauza , Romania a trebuit sa facă concesii Statelor Unite prin
acceptarea ca cetățenii sa poată emigra , mai ales cei de origine germana care au plecat în Republica
Federala Germana , și evreiasca în Israel sau Statele Unite .
Un alt aspect foarte important în relația cu SUA și al avansării discuțiilor pentru acordarea
clauzei , a fost poziția României fata de conflictul din Orientul Mijlociu dintre Israel și o parte
din tarile arabe . „Războiul din Yom Kippur a întrerupt dezbaterile pentru legea comerciala ,
însă conflictul a constituit pentru Ceaușescu o ocazie de a îmbunătăți imaginea României în
America și de a obține o invitație la Casa Alba . Spre deosebire de liderii celorlalte tari ale
Pactului de la Varșovia , Ceaușescu a declarat Romania neutra în raport cu Războiul din Orientul
Mijlociu .(…) în cele din urma , la începutul lunii noiembrie , Nixon l -a invitat pe Ceaușescu la
Washington , pe 4 decembrie . Obiectivul principal al președintelui roman era acela de a susține

14 Traducere din limba engleza a cuvântului „c ontainment ”, termen ce caracteriza politica Statelor Unite din
perioada Războiului Rece, de a împiedica creșterea influentei Kremlinului și extinderea comunismului în lume.
Termenul a fost folosit prima data de istoricul și diplomatul american George F. Kennan.
15 Numit după cei doi contributorii la redactarea documentului, Henry M. Jackson, se nator de Washington, și
Charles Vanik, membru al Congresului american din partea Ohio, ambii din partidul Democrat.

30
Clauza națiunii celei mai favorizate pentru Romania . El si-a exprimat , de asemenea , și dorința de
a aprofunda posibilitatea unui acord pe termen lung cu Statele Unite (Harrington et al. 2002, p.
339).” Ceaușescu dorea semnarea de contracte pe t ermen lung care sa vizeze cooperare economica
și industriala , dar și tehnologica , utila dezvoltării economiei romanești .
După îndelungi discuții pe tema acordării clauzei României de către guvernul american ,
foarte intense în perioada 1974 -1975, și în care aproape la fiecare întrevedere dintre înalți oficiali
ai României și cei ai Statelor Unite , era avut în vedere acest subiect , Romania primește în 1975
din partea americanilor statutul „Clauzei celei mai favorizate națiuni ”. în privință concesiilor însă,
pe care Romania trebuia sa le facă mai ales pe tema emigrației , acestea nu au fost tocmai conforme
cu așteptările unora dintre reprezentanții Congresului , iar aceste temeri aveau sa fie confirmate
câțiva ani mai târziu . Problema drepturilor omului urma sa facă parte din politica externa a
următoarei administrații iar numărul din ce în ce mai mare al plângerilor din partea unor romani
stabiliți în Statele Unite prin care semnalau faptul ca guvernul de la București refuza reîntregirea
familiei , avea sa aducă îngrijorări din partea administrației .

31

2.3 Răcirea relațiilor și problematica drepturilor omului

Răcirea relațiilor dintre guvernul Statele Unite și cel al României a avut la baza mai multe
elemente , printre cele mai importante erau situația drepturilor omului . Pentru reînnoirea
Clauzei națiunii celei mai favorizate , au fost audiate în Congresul american mai multe
persoane cu scopul de a avea o imagine clara asupra situației din Roma nia. Vocea criticilor
guvernului de la București s-a făcut însă mai puțin auzita decât cea a diplomaților americani
și romani care căutau sa găsească argumente și sa scoată în evidenta aspectele pentru care relația
dintre cele doua state mergea mai degrabă bine, decât sa ia în considerare preocupările crescânde
ale celor ce se împotriveau regimului comunist . Mihai Botez16, matematician , diplomat și disident
anti-comunist , relata în iulie 1986 următoarele : „Reevaluarea atitudinii guvernului SUA fata de
Romania , după părerea mea, era astfel de așteptat încă din anii 1976 -1980. și este numai meritul
unor excelenți diplomați , la Washington și la București , de a fi prelungit flirtul romano -american
în acea perioa da, și încă de a fi reușit sa organizeze – în pofida oricărei logii politice , după mine –
și împotriva curentului – vizita de stat a președintelui României la Washington , probabil unul din
cele mai stranii acte din istoria diplomatica a acelor ani (Mihai Botez 1986) .”
Reprezentanți Administrației Ford dar și ambasadorul american la București , Harry
Barnes , susțineau deschis acordarea clau zei pentru Romania . De asemenea marile companii
comerciale care făceau afaceri cu statul comunist aveau un interes major pentru ca Washingtonul
sa prelungească acordarea clauzei . Reprezentanții acestora , Mark Sandstrom din Consiliul pentru
Comerțul Est-Vest și Milton Rosenthal , din Consiliul Economic Romano -American , au pledat
pentru aceas ta cauza la audierile din Congresul american (Harrington et al. 2002, p. 383) .
Un al aspect care privea relația dintre cele doua guverne era cel al rolului României de
mediator . Henry Kissinger , pe baza „realpolitik -ului”, era dispus sa facă anumite concesii

16 în urma exprimarii disidentei fata de regimul Ceausescu în 1977, acesta pierde posturile de director și cadru
universitar. Dupa publicare a unui interviu critic în revista L'Express acestuia ii sunt refuzate numeroasele încercări
de a participa la congrese și conferinte internaționale. în anul 1988 pleacă în SUA, unde primește azil politic.
Opiniile sale asupra situației din Romania au fost preluate de prestigioase publicatii internaționale precum Le
Monde, Le Figaro, L’Express, The Times sau El Pais
.

32
Bucureștiului , în schimbul ajutorului pe care li primea în transmiterea unor mesaje sau crearea
unui cai de dialog cu guvernele ostile americanilor , dar cu care Romania își crease bune relații .
Toate aceste lucruri aveau sa se schimbe odată cu vizita lui Kissinger în China , și stabilirea unor
linii de comunicare directe , moment în care Romania nu mai făcea parte din ecuație . De asemeni
guvernul chinez nu era complet convins de ieșirea din sfera de influenta a Uniunii Sovietice a unui
stat din Europa de Est . La acestea se adaugă și disponibilitatea altor state , precum Pakistanul , de
a acționa drept punți de legătura intre SUA și guverne din Asia centrala și de est . Romania își
pierde astfel acest avantaj pe care li folosea în schimbul unor beneficii comerciale .
Turnura pe care politica interna a României o ia, stârnește reticente din partea
administrațiilor americane . Politica economica și forma de guvernare a regimului de la București
se aseamănă din ce în ce mai mult cu una stalinista . în vizita făcută de Ceaușescu în 1970 în Coreea
de Nord , acesta se întâlnește cu liderul de la Phenian , Kim Ir -Sen, și se arata impresionat de
manifestațiile organizate în onoarea vizitei sale . Pancarte cu texte în limba romana afișate de-a
lungul traseului parcurs de Ceaușescu și omologul sau , purtau mesaje de prietenie intre pop orul
roman și cel nord -coreean . Acest model de conducere la unele popoare asiatice , bazat pe cultul
personalității , a fost observat de Ceaușescu în vizitele sale , model ce avea sa li pună în practica la
întoarcerea în tara. De asemenea , acest comportament al României pe plan mondial a lăsat
impresia unei oarecare apropieri fata de Uniune a Sovietica (Mihai Botez 1986) .
Odată cu schimbarea conducerii de la Casa Alba , relațiile s-au înrăutățit intre Romania și
Statele Unite; „in timpul Administrației Carter , drepturile omului au ajuns în centrul atenției , iar
aceasta avea sa afecteze , în cele din urma , relațiile romano -americane . Grija deosebita pentru
drepturile omului se datora , pe de o parte , sprijinului publ ic pe care -l acordase Jimmy Carter
acestei probleme si , pe de alta , eforturilor Congresului de a corela accesul la programele de
asistenta străină cu respectarea drepturilor omului de către tara în cauza . Congresul vedea în
aceasta corelare și un mijloc de a-si spori rolul în politica externa , care revenea , în mod normal ,
departamentului executiv al guvernului (Harrington et al. 2002, p. 388) .”
Schimbarea agendei de politica externa a noii administrații de la Washington nu a fost
înțeleasa de liderii romani . Autoritățile se arătau dispuse sa rezolve anumite probleme de ordin
economic sau comercial dintre cele doua state , dar prea puțin interesate sa le rezolve pe cele ale

33
drepturilor omului . La întrebarea „de ce acest impediment pentru puternicul guvern roman ?” ,
Mihai Bo tez identifica trei posibile răspunsuri :
1. „Liderii romani , pur și simplu nu înțeleg importanta acestor aspecte pentru
dezvoltarea relațiilor bilaterale – pe care o doresc . Aceasta ar ridica serioase semne
de întrebare privind inteligenta și competenta acestor lideri , ori realismul modului
de informare ( …).
2. Liderii romani înțeleg importanta acestor aspecte , dar nu vor – din diferite motive
– sa le soluționeze . Aceasta ar ridica semne de întrebare privind buna lor credința
în relațiile cu SUA , pe lângă dubii asupra orientării lor pragmatice .(…)
3. Liderii romani înțeleg importanta acestor aspecte și vor sa le rezolve – dar nu pot
sa o facă – . Aceasta ar ridica însă semne de întrebare referitoare la adevăratul stăpân
al României (Mihai Botez 1986) .”
Acordurile de la Helsinki din 1975 semnate de cele doua superputeri , Statele Unite și
Uniunea Sovietica , la care s -au adăugat majoritatea statelor Europene , printre care și Romania , a
însemnat o îmbunătățire a relațiilor dintre Est și Vest, iar unul dintre cele mai importante puncte
ce avea sa imposteze relația României cu SUA era cel ce viza „respectarea drepturilor omului și al
libertăților fundamentale , printre care libertatea de conștiință , de gândire , de convingere și cea
religioasa ”. Încurajați de acest acord , cetățenii statelor din blocul comunist au început sa ceara
respectarea acestora de către conducerile comuniste , fapt ce presupunea libertatea de a emigra ,
toleranta religioasa dar și înfăptuirea unor organizații care sa nu fie supuse controlului statului . Ori
aceste lucruri era contradictorii cu noua politica totalitara pe care Ceaușescu avea de gând sa o
instaureze în Romania .
La Washington , administrația prezidențiala era supusa unor presiuni publice în ceea ce
privește drepturile omului . Daca pana atunci , activitatea administrațiilor precedente nu prezenta
un interes deosebit pentru opinia publica , presa sau televiziune , deoarece complexitatea
negocierilor dintre Washington și guvernele comuniste nu era una ușor de înțeles și deci
considerata neimportanta pentru majoritatea cetățenilor americani , drepturile omului erau o
chestiune cat se poate de cl ara, directa și ușor de înțeles . Astfel acest subiect a început sa fie
discutat și dezbătut în toate paturile societății , de la Congres și pana la cetățeanul de rând.
Presiunea astfel creata influenta deciziile pe care Administrația Carter trebuia sa le ia în privință

34
politicii externe a Statelor Unite. De asemenea masurile luate de Congres aveau sa nemulțumească
liderii de la București care căutau justificări pentru aceste „ taxări ” la adresa Bucureștiului : „Faptul
ca un deputat sau un senator , inițiator al unor rezoluții ostile României , este – la origine – maghiar
ori evreu capătă astfel semnificații politice majore , și ostilitatea sa fata de București devine în
sfârșit explicabila (Mihai Botez 1986) .”
Sentimentul de nemulțumire al Washingtonului fata de București era același și în direcție
inversa . Conducerea comunista dorea ca administrația americana sa facă mai multe din punc t de
vedere economic și comercial . Capitalul politic de care Romania se bucura în rândurile liderilor
din Statele Unite , la care se adaugă relațiile bune dintre Ceaușescu și unii președinți americani , se
dotarea a fi materializat în investiții mai mari în economia românească și schimburi comerciale
pentru a atrage valuta . Nevoia de dolari pentru ca Romania sa -si poată plăti datoria externa către
SUA a determinat conducerea comunista de la București sa ia masuri ce aveau sa înfometeze
populația sa producă penurie pe piața. Investițiile cu bani americani s -au dovedit proaste , iar în loc
sa producă valoare adăugată și sa crească productivitatea , au produs mari dezechilibre . Ziarele
erau pline de informații prezentând raționalizări de alimente și benzina , frig în locuințe sau cozi
pentru procurarea diferitelor lucruri necesare traiului zilnic (Mihai Botez 1986) .
Toate aceste aspecte au stârnit în cele din urma atât nemulțumirea administrației de la
Washington , din ce în ce mai îngrijorata de problemele ce privesc drepturile omului , dar și de
cetățenii romani , obligați sa îndure frig, raționalizări sau foamete . Schimbările ce aveau loc în
toate tarile din blocul comunist , adăugate la traiul înrăutățit al romanilor , prevesteau faptul ca era
doar o chestiune de timp pana când o schimbare pe scena politica din Romania avea sa se producă .
Modul cum avea sa se producă însă, a fost mai puțin așteptat .

35

CAPITOLUL III : MOMENTUL ’89 și DEFINIREA NOILOR
RELAȚ II

Anul 1989 a reprezentat un moment marcant , nu doar în istoria României , ci și în istorie în
general . în 1989 au avut loc revoluții în Europa Centrala și de Est ce au dus în final la căderea
regimurilor comuniste aflate la conducerea statelor respective , după cel de -al doilea Război
Mondial .

3.1 Căderea comunismului în Europa

Unele dintre ace ste revoluții au decurs pașnic , altele violent . în Polonia , un grup sindical
denumit „Solidarność” sau „Solidaritatea” format din muncitori de pe șantierul naval din Gdansk
și condus de Lech Walesa crease încă de la începutul anilor ’80 o mișcare anticomunista în Polonia .
„Solidaritatea” a avut un puternic ecou atât în Polonia cat și în tot blocul estic , răspândind ideile
anticomuniste . Aceasta mișcare , la care s -a alăturat situația economica din ce în ce mai dificila , a
dat naștere altor mișcări de protest în toate tarile comuniste din Europa Centrala și de Est . După
mai multe încercări ale conducerii de la Varșovia de a suprima „Solidaritatea” prin arestarea și
încarcerarea membrilor acesteia , printre care și liderul Lech Walesa , în 1989 au loc alegeri semi –
libere iar membrii acesteia ajung în parlament . În 1990 Lech Walesa este ales președinte al
Poloniei .
Un alt caz de tranziție pașnica la democrație este cel al Ungariei . După înlocuirea lui János
Kádár din funcția de secretar general al Partidului Comunist Maghiar , conducerea comunista de la
Budapesta a început implementarea unor reforme pe plan economic și politic , însă acestea nu au
fost suficiente . Au urmat deschiderea graniței cu Austria și crearea unei Curți Constituționale
urmate de alegeri libere în anul 1990 .

36
In Cehoslovacia , Revoluția „de catifea” a adus pe străzile din Praga sute de mii de
protestatari . Aceștia au determinat conducerea comunista sa -si dea deminași , astfel având loc
alegeri libere . La fel ca în cazul Ungariei , au fost deschise granițele cu unii vecini .
Schimbările de regim și deschiderea granițelor au fost resimțite și de germanii din
Republica Democrata Germana . Zeci de mii au ajuns în Republica Federala Germana trecând
granița în Austria prin Ungaria sau din Cehoslovacia . Ca urmare , conducerea Republicii
Democrate Germane a închis granița cu Cehoslovacia , lucru ce a dat naștere unor manifestații
ample în orașul Leipzig urmate de proteste în Berlin . Acestea au dus de asemenea la schimbări în
conducerea republicii , urmate de căderea zidului Berlinului – simbol al divizării dintre Est și Vest,
comunism și democrație – , alegeri libere și unificarea Germaniei .
Romania însă nu a avut parte de o tranziție la fel de pașnica precum în alte state comuniste ,
iar revoluția a fost una brutala și sângeroasa . Au existat și încă exista unele speculații pe fondul
acestei revoluții , ce ajung de multe ori în spațiul public . Cele mai multe dintre ele fac referire la
faptul ca în decembrie 1989 , în Romania au existat „forte străine ” ce au declanșat revoluția . Aceste
„forte” i -ar fi avut în spate fie ruși – pentru ca „voiau sa ne invadeze” precum au făcut -o în 1968
cu Cehoslovacia -, fie pe maghiari – pentru ca voiau sa ne ia Transilvania -. Aproape t oate statele
din jur erau suspectate ca voiau sa divizeze Romania și sa-i ia una sau mai multe regiuni . O alta
speculație des întâlnita este cea a teroriștilor , o invenție a regimului comunist pentru a crea panica
în rândul cetățenilor . Nimic din toate ace ste speculații nu este adevărat .
Adevărul , cu care majoritatea istoricilor , sociologilor , sau a celor care au studiat
evenimentele din acea perioada , este ca Revoluția romana a fost rezultatul unor nemulțumiri ale
cetățenilor transformate în proteste și mișcări de strada ample . Dictatura a fost data jos în Romania
de cetățeni și nu de alte „forte” din exterior .
Nemulțumirile fata de regimul comunist încep de fapt cu mulți ani în urma, însă nu se
manifesta atât de vizibil și de răsunător precum în decembrie 1989 . în 1977, Romania este lovita
de un puternic cutremur de pământ de 7,2 pe scara Richter ce face numeroase ravagii , duce la
prăbușirea a numeroase blocuri și face peste 2000 de victime , cele mai multe dintre acestea în
București . Acest evenim ent a creat un soc puternic în rândul oamenilor iar „sub lovitura lui
neașteptata (trecuseră 37 de ani de la un seism de asemenea magnitudine) , societatea românească
a avut o prima reacție de solidaritate în fata morții și distrugerii ( …). După solidarit ate a urma t însă

37
ceea ce Paul Goma a numit „cutremurul oamenilor” . Ca și cum neputința – absolut fireasca , dar
totuși neputința ! – a autorităților în fata naturii dezlănțuite ar fi dezvăluit ca regimul nu este
atotputernic ( …) (Constantiniu 2011, pp. 510 -511)”.
După cutremur a urmat în luna august a aceluiași an o grevă a minerilor din Valea Jiului .
Motivul acesteia a fost un proiect de lege care av ea sa -i afecteze pe cei care urmau sa se
pensioneze , crescândul -le vârsta de pensionare sau reducând -le din pensia pe care ar fi trebuit sa
o obțină . Aceste lucruri , la care s -au adăugat condițiile dificile de munca , i-au determinat sa ia
decizia pe 30 iulie de a trimite la București o delegație formata din 100 de persoane pentru a purta
discuții cu Ceaușescu . Clement Negruț care la acea data era primul -secretar al co mitetului de partid
din Petroșani a încercat sa discute cu minerii însă a apărut o polemica intre pârțile implicate ce
s-a transformat în îngrijorare pentru autoritățile locale . în timp ce minerii din Lupeni au început sa
mobilizeze toți ortacii din Valea Jiului , autoritățile comuniste au trimis un grup format din mai
multe persoane printre care Ilie Verdeț , prim viceprim -ministru , reprezentanți ai Securității sau ai
Ministerului de Interne pentru a calma mulțimea . Aceștia însă s-au lovit de refuzul m inerilor care
cereau ca Ceaușescu sa vina personal în Valea Jiului sa discute cu ei . La data de 3 august acesta
sosește la Petroșani și cedează cererilor minerilor , printre acestea de remarcat este programul de
lucru care scade la 6 ore , condițiile de pens ionare așa cum au fost cerute de mineri , masa calda și
multe alte revendicări ale acestora ce aveau un caracter social și economic (Constantiniu 2011, p.
512).
Greva minerilor din Valea Jiului a fost prima mișcare sociala resimțita din plin de
conducerea comunista , dar gestionata fără vârșari de sânge precum cea din decembrie 1989 și
izolata de cunoștința publica datorita tăcerii mediilor oficiale din tara .
Semnele de criza ale regimului comunist din Romania au fost scoase în evidenta în
noiembrie 1987 , când la Brașov a fost atacat sediul comitetului de partid de către mulțimea de
oameni nemulțumiți de condițiile din ce în ce mai dificile de trai dar și de schimbările ce aveau loc
în tot blocul comunist . După ce au reușit sa pătrundă în interiorul sediului , au de scoperit într-o
sala de protocol alimente ce nu erau disponibile pentru marele public confruntat cu
„raționalizarea ”, lucru ce a intensificat revolta oamenilor . Sediul a fost devastat , iar aceștia au
putut sa vadă opulenta în care trăiau liderii comuniști . Desigur răspunsul autorităților nu a întârziat
sa apară, iar urmările au avut un răsunet la nivel internațional . Acest lucru a dus și la răcirea din
ce în ce mai tare a relațiilor dintre SUA și Romania .

38
De menționat aici rolul deosebit de important pe ca re postul de radio „Europa Libera” l-a
avut în ceea ce privește diseminarea informațiilor către romani , referitoare la reformele ce ave au
loc în URSS și în alte state est – europene .
Manifestațiile din Valea Jiului în 1977 și cele din Brașov zece ani mai târziu au reprezentat
momente tensionate care au arătat slăbiciunea regimului și deficientele doctrinei comuniste .
Marxism -leninismul , în încercarea de a deveni o alternativa la economia capitalista a eșuat. Adam
Smith spunea ca „individul nu se gândește decât la propria sa siguranța […], el se gândește doar la
propriul sau câștig și astfel, ca și în alte situații , el este condus de o mână invizibilă sa promoveze
un scop care nu făcea nicicum parte din intențiile sale (Smith and Mitarca 2011, p. 287) .” Aceasta
„mână invizibilă” de care vorbește Smith reglează economia capitalista bazata pe cerere și oferta ,
proprietate privata și piața libera . în comunism statul este cel care controlează și „planifica”
economia , astfel ca au apărut tot felul de anomalii . Pe de o parte supraproducție a unor bunuri pe
care statul nu reușea sa le vândă ; pe de alta parte exista o cerere imensa pentru unele produse de
baza de care oamenii aveau nevoie , dar care însă nu se găseau deoarece statul decidea ca altceva
trebuie produs . Toate aceste lucruri , lipsa unor alimente și condițiile de viată înrăutățite au generat
în rândul oamenilor frustrări și nemulțumiri . De aici și pana la Revoluție a fost nevoie doar de o
scânteie pentru a aprinde indignarea populației , iar aceasta s -a produs la Timișoara .
In decembrie 1989 , un pastor reformat pe nume László Tőkés care refuzase sa se
conformeze unei decizii a episcopului reformat de Oradea de a fi transferat la o alta parohie
urmează sa fie evacuat de către un echipaj al maliției din Timișoara . Acesta a fost elementul
declanșator al manifestațiilor ce au degenerat intr -un conflict sângeros intre cetățeni și forțele de
ordine ale statului . „Este evid ent ca romanii , care nu se mișcaseră când s-au demolat biserici ca
mânăstirea Văcărești sau Sf . Vineri din București , nu s-au ridicat pentru a -l proteja pe un pastor .
. . ungur , fie el și disident (Constantiniu 2011, p. 530) .” Cazul Tőkés a fost acea scânteie care a
declanșat explozia , iar în opinia mea era doar o chestiune de timp pana când acest lucru sa se
întâmple .
Evident autoritățile au considerat ca la Timișoara se repeta scenariul desfășurat în urma cu
2 ani la Brașov . Ceaușescu , crezând ca revolta va fi în cele din urma reprimata , pleacă în Iran într-
o vizita planificata cu mult timp în urma și lasă la cârma tarii pe Elena Ceaușescu și pe Manea
Mănescu , în acea perioada membru al comitetului politic executiv . Însă toate tentativele de a -i opri

39
pe manifestanți au eșuat. „Încercăril e de a reprima revolta timișoreana s-au dovedit infructuoase .
Sentimentul ca trebuie mers pana la capăt, ca nu mai exista cale de întoarcere , pusese stăpânire pe
toți. Represiunea – arestări , morți și râniți, ca urmare a deschiderii focului de către armata și
securitate – nu mai speria mulțimea . Un sentiment de solidaritate și de forța unea pe cei hotărați
sa răstoarne acum un conducător detestat (Constantiniu 2011, p. 530) .”
Demonstranții strigau în strada „Jos Ceaușescu !” iar Securitatea a răspuns la deflagrație
cu deschiderea focului . Au fost uciși oameni care nu erau înarmați , iar numărul acestora nu este
cunoscut nici pana în zilele noastre . Autoritățile de la București , văzând cat de grava este situația ,
au decis sa închidă granițele tarii la data de 18 decembrie . Aceasta măsura ar fi trebuit sa împiedice
răspândirea informațiilor despre manifestare în Occident . Însă cum Budapesta era deja într-o
tranziție către democrație și își deschisese granițele către Occident , putea sa propage informațiile
despre ceea ce se petrecea la Timișoara prin intermediu televiziunilor și radioului unde se comenta
intens despre conflictele din Romania (Stiri CNN 19.12.1989) . Informațiile oferite de televiziunile
internaționale despre evenimentele din Romania au determinat cancelariile unor state sa
reacționeze , condamnând declarativ acțiunile violente ale autorităților de la București . Aceste
reacții au venit și pe un fond destul de tensionat , având în vedere faptul ca în urma cu câteva luni
conducerea comunista de la Beijing a masacrat demonstrațiile studențești din Piața Tienanmen .
In data de 20 decembrie , Nicolae Ceaușescu decide sa convoace un miting la București ,
catalogând -i pe manifestanții de la Timișoara drept „huligani” . Pe 21 decembrie acesta tine un
discurs de la balconul Comitetului Central în care mulțumește organizatorilor și participanților
acelui miting , iar intre altele amintește și de cele întâmplate la Timișoara . Acuza din nou forte
externe ce sunt interesate sa destabilizeze Romania și promite diferite măriri de venituri în speranța
ca se rezolva situa ția, așa cum s -a întâmplat la Brașov sau în Valea Jiului . După câteva minute de
discurs cei adunați în piața au început sa scandeze sloganuri pro democratice și împotriva lui
Ceaușescu , iar acesta cheamă armata căreia ii da ordin sa tragă în cei care protestează în strada .
Tancurile de pe arterele principale ale Bucureștiului și manifestanții care nu se abăteau de la
decizia de a lupta împotriva regimului au oferit o imagine brutala a ceea ce se întâmpla la
București .
Intre timp , la Washington , Depart amentul de Stat încearcă sa ia legătura cu Ambasada
României . După mai multe eșecuri de a lua legătura telefonic , este trimis un curier pentru a stabili

40
o întâlnire intre amba sadorul României la Washington și adjunctul secretarului de stat , Lawrence
Eagleburger . La aceasta întâlnire , Casa Alba si -a exprimat protestul fata de atitudinea brutala a
regimului de la București de care a dat dovada în gestionarea situației (WSJ, December 22, 1989) .
Tensiunile la București au continuat , iar în dimineața zilei de 22 decembrie trupele armate
primesc ordine sa se retragă în cazărmi . Datorita situației scăpate de sub control , Nicolae
Ceaușescu și Elena Ceaușescu părăsesc clădirea Comitetului Central cu un elicopter . în cele din
urma aceștia sunt prinși și reținuți într-o unitate militara din Târgoviște unde aveau sa rămână pana
când urmau sa fie executați . în tot acest timp la București se constituie un guvern provizoriu ce
avea sa fie numit Frontul Salvării Naționale , avândul -l ca lider interima r pe Corneliu Mănescu ,
fost ministru de Externe în perioada comunista . La Radio și Televiziune , al căror control fusese
preluat de noul guvern , se anunța arestarea soților Ceaușescu și este citita Proclamația Consiliului
Frontului Salvării Naționale de către Ion Iliescu . Au urmat în ziua următoare momente critice în
care cuvântul cheie a fost haos . Sub pretextul existentei unor teroriști , au fost împușcați civili dar
și militari în schimburi de focuri .
La nivel internațional , administrațiile statelor au trimis mesaje noului guvern de la
București , afirmând -si susținerea fata de acesta și salutând în semn de sprijin revoluția romana .
Lideri marcanți printre care președintele SUA, George H . W. Bush, cel al URSS -ului, Mihail
Gorbaciov dar și lideri ai statelor din blocul estic oferă sprijin moral noilor autorități . Administrația
Bush saluta succesul revoluției , oferindu -se sa trimită ajutoare medicale de urgenta de peste
500.000 de dolari destinate victimelor revoluției , iar Ambasada Romana de la Washington își
declara loialitatea fata de noua guvernare și li denunța pe Ceaușescu (Constantiniu 2011, p. 550) .
Intr-o conversație intre ambasadorul SUA în Uniunea Sovietica , Jack Mathlock , și
ministrul adjunct de e xterne al Uniunii Sovietice , Ivan Pavlovich Aboimov , cei doi se pun de acord
asupra faptului ca SUA și URSS trebuie sa continue sa dialogheze în privință situației din
Romania , devenita îngrijorătoare pentru ambele parți. în opinia lor , viziunea celor 2 state coincidea
și anume ca „trebuie oferit sprijin grupului care încearcă sa guverneze Romania și sa îndeplinească
voința poporului roman (Aboimov 2000) .” De asemenea cei doi au mai discutat despre o posibila
intervenție militara în Romania a Uniunii Sovietice , partea sovietica informând -l pe ambasadorul
american ca o astfel de opțiune este exclusa , iar partea americana arătând -si dispoziția de a oferi
ajutor umanitar .

41
La data de 25 decembrie , la Târgoviște ajunge un complet de judecata ce se constituie intr –
un tribunal , nerecunoscut însă de Nicolae și Elena Ceaușescu . După un proces în care li se aduce
la cunoștința faptul ca sunt vinovați , printre altele , de genocid și de subminare a economiei , aceștia
sunt condamnați la moarte prin împușcare , sentința executata în curtea unității militare în care erau
reținuți . După execuția acestora , Ion Iliescu , noul șef al Frontului Salvării Naționale , anunța ca cei
doi au fost executați . „Istoricii vor studia , desigur , motivele ce au determinat căderea lui Ceaușescu
de la putere . E de ajuns sa spunem ca cinci dintre aceste motive se remarca de la sine . în primul
rând, tara s -a izolat de Occident din cauza situației drepturilor omului din Romania , ce ajunsese
sa stânjenească statele vecine , care semnaseră Pactul de la Varșovia și mai cu seama Uniunea
Sovietica . în al doilea rând, deși Ceaușescu apuntate , cu mândrie , ca România își achitase datoriile
externe , el nu avea nici cea mai mica intenție de a modifica planurile economice ale tarii , care
prevedeau , în continuare , sporirea exporturilor alimentare . în al treilea rând, prognoza meteo
anunța o iarna aspra [ …]. A patra cauza este aceea ca practicile abuzive ale lui Ceaușescu
ajunseseră sa fie criticate [ …]. și în sfârșit , Ceaușescu ajunsese sa fie urat , și aceasta ura a unit
toate grupările disidente din Romania (Constantiniu 2011, p. 5 51).”
Guvernul provizoriu al României a anunțat la data de 31 decembrie , după ce lucrurile s -au
liniștit și Televiziunea Romana a difuzat imagini cu execuția soților Ceaușescu , faptul ca se vor
desfășura alegeri multipartitism în scopul de a forma un guvern în Romania . Pe lângă Frontul
Salvării Naționale , cele mai importante partide apărute au fost Partidul National Țărănesc – Creștin
Democrat condus de Corneliu Coposu și Partidul National Liberal la conducerea căruia s-a aflat
Radu Câmpeanu . Cele doua partide erau de fapt o versiune noua a vechilor partide interzise odată
cu venirea comuniștilor la putere în Romania .

42

3.2 Vizita la București a președintelui american William J . Clinton .

In primii ani de după Revoluție , Romania a trecut prin mai multe situații problematice pe
plan intern . Evenimente precum mineriadele au afectat imaginea tarii pe plan internațional , iar
multe state priveau cu ochi critici ce se întâmpla pe scena politica de la București .
In ceea ce privește relațiile cu Statele Unite , acestea se deterioraseră după ce Ceaușescu
decisese sa renunțe la aproprierea de Occident și căutarea întăririi relațiilor cu regimuri totalitare
din Asia precum Iranul sau Coreea de Nord a lui Kim Ir -sen. Deteriorarea merge pana la
renunțarea de către Ceaușescu la „clauza națiunii celei mai favorizate” . Pentru prelungirea clauzei ,
americanii au cerut în 1988 ca Romania sa rezolve o serie de probleme ce afecta grav societatea
românească , în special cele leg ate de drepturile omului . Intr-un discurs din ședința Biroului
Permanent al Comitetului Politic Executiv al C .C. al P.C.R. din februarie 1988 , Ceaușescu
denunța cereri ce privesc politica interna a tarii în care Statele Unite nu ar trebui sa intervină , și
relatează faptul ca Romania renunța la clauza înainte chiar ca aceasta sa expire .
Căderea comunismului și revenirea la democrație a fost atent urmărita de politicienii
de la Washington . După momentul 1989 , Romania a făcut mai multe reforme orientate către
piața libera: liberalizarea preturilor , dreptul la proprietate private . De asemenea a fost redactata
o noua constituție ce avea sa permită pluralismul politic , garantarea drepturilor fundamentale
ale omu lui sau libertatea de opinie . Aceste demersuri au dus la recâștigarea decatare statul roman
a Clauzei celei mai favorizate națiuni în ANUL 1993 . în raportul celei de -a doua sesiuni
a Congresului american din data de 18 iunie 1 996, se arata ca „normalizarea relațiilor
comerciale dintre Statele Unite și Romania prin înlăturarea condiționărilor impuse statutului
de cea mai favorizata națiune al tarii și încurajarea dezvoltării economice a regiunii prin
asigurarea unei mai mari certitudini cu privire la statutul României în conformitate cu legile din
SUA (U.S. Congress) .”
Un moment istoric în relația post-decembrista dintre cele doua state a fost vizita
președintelui William (Bill) J . Clinton la București pe data de 11 iulie 1997 . Importanta acestui
eveniment reiese chiar din cuvintele sale de început ale discursului: „Mă simt mândru sa fiu

43
primul Președinte American care vizitează o Romanei libera (Gerhard Peters and John T. Woolley
1997) ”. Aceasta vizita s -a desfășurat în mandatul președintelui Emil Constantinescu , și venea după
o serie de acțiuni pe care Romania , dar și Statele Unite , le-au făcut în vederea apropierii . După
1989, Romania a fost unul dintre cei mai mari susținători ai politicii externe a Statelor Unite din
Orientul Mijlociu dar și din regiunea Balcanilor . Invadarea Kuweitului de către Irak a fost
condamnata de către administrația americana , iar sancțiunile impuse Irakului după aceasta invazie
au fost aprobate și de guvernul roman , în ciuda faptului ca Irakul reprezenta cel mai mare partener
comercial al României din Orientul Mijlociu iar susținerea sancțiunilor la adresa sa , avea sa ii
afecteze economia , în special industria petroliera .
De asemenea Clinton a aclamat în discursul sau leadership -ul pe care Romania l -a
manifestat în regiunea Balcanilor , contribuind la reconstrucția unor cai ferate în Bosnia , critica
pentru transportul unor ajutoare umanitare . în Albania , contribuția României cu un batalion pentru
menținerea păcii a dus la creșterea stabilității în regiune .
Cuvintele președintelui american erau întâmpinate cu aplauze din partea publicului ,
exclamând „U.S.A.! U.S.A.! U.S.A.!” sau „Clinton! Clinton! Clinton! ”. Au fost remarcate
progresele făcute de Romania în privință disputelor cu Ungaria și Ucraina , dar și protejarea
minorităților naționale și aducerea celor de etnie maghiara în cercul de guvernare . în privință
rolului României pe scena internaționala , Clinton a lansat o invitație către toate tarile care
„îmbrățișează democrația și reforma ” sa împartă anumite responsabilități , menționând faptul ca
„Ușa către NATO este deschisa . Va sta deschisa , și noi va vom ajuta sa -i traversați pragul (Gerhard
Peters and John T. Woolley 1997) .” A fost menționata candidatura puternica a României , dar și
progresele făcute de-a lungul timpului care o recomandau . Mesajul în aceasta privință a fost unul
de încurajare , iar perspectiva unei aderări a României la NATO era din ce în ce mai evidenta și
mai fezabila .
In privință cooperării dintre cele doua state , Bill Clinton și Emil Constantinescu au căzut
de acord sa pună bazele unui parteneriat , ce avea sa se materializeze mai târziu intr-un document
important pentru relația dintre Washington și București , numit Parteneriatul Strategic pentru
secolul XXI .

44
La sfârșitul discursului sau , Clinton subliniază importanta relației dintre cele doua state
partenere: „Vizita mea aici a fost prea scurtă , dar prietenia noastră va dura . America vă va fi mereu
alături atâta vreme cat veți merge pe drumul democrației (Mediafax , 1997) .”

3.3 Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI

In relația dintre Romania și SUA, după 1989, au fost mai multe momente când oficialii
celor doua state au avut diferite întâlniri și au încheiat diferite acorduri și parteneriate . După
stabilizarea climatului politic din Romania post -decembrista , Romania primește din nou clauza
națiunii celei mai favorizate . Urmează apoi vizita lui Clinton la București , susținerea acțiunilor
militare ale Statelor Unite , de către Romania , din zona Golfului Persic și Orientul Mijlociu , dar și
diferite cooperări pe probleme ce țin de trafic de droguri , de persoane sau criminalitate .
Toate aceste elemente au dus la o mai strânsă cooperare intre cele doua state , pentru ca la
data de 13 septembrie 2011 , la Washington , Romani a și Statele Unite sa semneze un acord privind
amplasarea unui sistem american de apărare împotriva rachetelor balistice pe teritoriul roman . De
asemenea a mai fost adoptata Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul
XXI între România și Statele Unite ale Americii . Aceasta declarație confirma „parteneriatul
excelent , pe termen lung și în continuă dezvoltare , dintre cele două state , și stabilește , de
aseme nea, pilonii relației România – SUA: dialog politic , securitate , economie , contacte
interumane , știință și tehnologie , cercetare , educație , cultură (Ministerul Afacerilor Externe) .”
In document este menți onata solidaritatea dintre statele membre NATO , din jurul
articolului 5 al Tratatului Atlanticei de Nord , subliniind relația dintre cele 2 state în cadrul alianței .
De asemenea , este selectata baza aeriana de la Deveselu din județul Olt ca fiind cea care avea sa
găzduiască amplasarea facilitaților antirachetă .

45
In scopul materializării extinderii parteneriatului pe mai multe paliere , au fost identificate
mai multe domenii cheie pentru întărirea cooperării , pe care o sa le menționez în cele ce urmează :
 Primul este sistemul de apărare antirachetă , subiect asupra căruia ambele state au
căzut de acord ca avea sa contribuie atât la securitatea NATO , în general , și a celor
doua state în special .
 Următorul vizează înarmarea și presupune un mai bun control al armamentului , cat
și neproliferarea armelor sau dezarmarea .
 Schimbul de informații intre diferite structuri ale celor doua state , cu scopul de a
combate terorismul și a controla riscurile și amenințările existente .
 O mai buna cooperare în cadrul NATO , în privință echipamentelor de apărare și a
materialelor conexe .
 Găsirea soluțiilor pentru conflictele înghețate , cooperarea euro -atlantica și
regionala , dar și crearea de stabilitate în zona Europei de Est și cea a Balcanilor .
 Crearea unui mediu de afaceri mai bun în vederea sporirii comerțului și a
investițiilor .
 Diversificarea resurselor energetice , securitatea acestora și crearea unor noi rute de
transport; de asemenea se au în vedere sursele de energie regenerabila , dar și unele
neconvenționale precum gazele de șist.
 Un alt domeniu important este cel al consolidării democrației , al statului de drept și
drepturile omului , atât în Romania cat și în statele din Parteneriatul Estic .
 Încurajarea și facilitarea schimburilor de persoane din mediul profesional , de
afacere și academic .
 Susținerea științei și tehnologiei prin diversificarea contactelor din comunitățile
academice (Ministerul Afacerilor Externe) .

46

Concluzii

Relațiile dintre Romania și Statele Unite au cunoscut de -a lungul timpului mai multe suișuri
și coborâșuri . La începutul perioadei comuniste , Romania părea a fi „oaia neagra” a blocului de
Est, dispusa sa critice în mod direct Uniunea Sovietica și invadarea Cehoslo vaciei de către statele
membre ale Pactului de la Varșovia . La București se dorea o distanțare fata de Kremlin și ieșirea
de sub influenta acestuia . Cum orice stat se împotrivea URSS -ului devenea în mod natural un
posibil aliat sau partener de dialog cu St atele Unite , apropierea dintre cele doua nu a întârziat sa
apară. Dificultos unor lideri comuniști de a înțelege mecanismele democrației , și faptul ca
drepturile omului au devenit după Acordurile de la Helsinki subiect de importanta generala , dar
poate și politica externa a Washingtonului de a nu tine seama de opinia unor disidenți la momentul
potrivit și conturarea acesteia în funcție de unele interese economice , a făcut ca intre cele doua
state sa apară divergente . Vizita lui Ceaușescu în Asia de Sud -Est dar și încăpățânarea de a plăti
datoria externa prin înfometarea populației , a dus la o schimbare la 180 de grade a atitudinii fata
de SUA , dar și a SUA fata de București . Revoluția și schimbarea regimului a readus în discuție
relația dintre cele doua stat e, iar date fiind circumstanțele geopolitice de după Războiul Rece,
apropierea dintre cele doua a devenit din nou necesara și în interesul ambelor state . Romania are
nevoie de un aliat puternic datorita poziției geografice în care se afla , iar Statele Unite are nevoie
de un aliat la fel de puternic , care sa devina un pol de securitate și stabilitate în regiune .
Parteneriatul Strategic dintre cele doua este dovada clara a dorinței de întărire a cooperării , iar
perspectivele de viitor în ceea ce privește relația dintre Romania și Statele Unite , rămân unele
pozitive .

47

Bibliografie:

1. Lucrări generale:

Calvocoressi, Peter., and Simona. Ceausu. 2000. Politica mondiala dupa 1945. Bucuresti: Allfa.
Constantiniu, Florin. 2011. O istorie sincera a poporului român , Ediția a IV -a rev ăzută și
adăugită, București, Univers Enciclopedic Gold
Diez, Thomas, Ingvild Bode, and Aleksandra F. d. Costa. 2013. Key Concepts in International
Relations.
Dinulescu, Rodica., Ioan -Mircea Pascu, and Teod or Frunzeti. 2011. Argumentul nuclear în
politica externa a statelor. Iasi: Institutul European.
Miroiu, Andrei., Radu -Sebastian. Ungureanu, and Daniel. Biró. 2006. Manual de relatii
internationale. Iasi, Bucuresti: Polirom.
Smith, Adam, and Monica. Mitarca. 2011. Avutia natiunilor. Bucuresti: Publica.

2. Lucrări de specialitate:

Harrington, Joseph F., Bruce J. Courtney, Valeriu F. Dobrinescu, Mihaela. Sadovschi, and Kurt .
Treptow. 2002. Relatii romano -americane: 1940 -1990. Iasi: Institutul European.
Kissinger, Henry. 2014. White House Years. New York: Simon & Schuster.
Mihai Botez. 1986. Relațiile româno -americane. Un punct de vedere românesc (1985): Relațiile
dntre guvernul SUA si România între 1968 -1984, O privire independentă de la Bucure ști.
București.

3. Surse primare :

WSJ. 1989, December 22.
Aboimov, I.P. 2000. Record of Conversation with U.S. Ambassador to the USSR, J. Matlock, 24
December 1989 . Accessed June 08, 1992.

48
elibraryusa.state.gov/primo?url=http://link.galegroup.com/apps/doc/EJ2165000167/UHIC?u=
wash89460&xid=79cc93b6.
Ambasada României în Statele Unite ale Americii. Relații bilaterale – Scurt istoric . Accessed
June 05, 2017. https://washington.mae.ro/node/221.
Central Intelligence Agency. A Look Back … The Prague Spring & the Soviet Invasion of
Czechoslovakia . Accessed June 06, 2017. ; https://www.cia.gov/news -information/featured –
story -archive/2008 -featured -story -archiv e/a-look-back -the-prague -spring -the-soviet.html.
Civil War Trust. A Brief Overview of the American Civil War . Accessed May 31, 2017.,
https://www.civilwar.org/learn/articles/brief -overview -american -civil-war.
Council on Foreign Relations. Reassessing the J ackson -Vanik Amendment . Accessed June 08,
2017. https://www.cfr.org/backgrounder/reassessing -jackson -vanik -amendment.
Gerhard Peters and John T. Woolley. 1997. William J. Clinton: "Remarks to the Citizens of
Bucharest, Romania," . Accessed June 09, 2017.
http://www.presidency.ucsb.edu/ws/?pid=54402.
Lillian Goldman Law Library, Yale Law School. President Woodrow Wilson's Fourteen Points .
Accessed June 01, 2017. http://avalon.law.yale.edu/20th_century/wilson14.asp.
——— . Treaty of Amity and Commerce Between Th e United States and France . Accessed June
07, 2017. http://avalon.law.yale.edu/20th_century/wilson14.asp.
Mesajul președintelui James Monroe la începutul primei sesiuni a celui de -al 18 – lea Congres
(Doctrina Monroe): Presidential Messages of the 18th Con gress . 1823 Records of the United
States Senate, 1789 -1990: National Archives.
Ministerul Afacerilor Externe. DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND PARTENERIATUL
STRATEGIC PENTRU SECOLUL XXI ÎNTRE ROMÂNIA ȘI STATELE UNITE ALE
AMERICII . Accessed 15 iunie.
http://www.ma e.ro/sites/default/files/file/2011.09.13_declaratie.pdf.
——— . Parteneriatul strategic România -SUA. Accessed June 12, 2017.
https://www.mae.ro/node/4944.
Office of the Historian. 1914 –1920: World War One and Wilsonian Diplomacy . Accessed June
01, 2017. http s://history.state.gov/milestones/1914 -1920/foreword.
——— . American Isolationism în the 1930s . Accessed May 30, 2017.
https://history.state.gov/milestones/1937 -1945/american -isolationism.

49
Mediafax . 1997. “Președintele SUA Bill Clinton la București.” 1997. A ccessed June 09, 2017.
http://www.mediafax.ro/20ani/stiri -din-anul/1997/vineri -11-iulie-1997 -18-19-00-presedintele –
sua-bill-clinton -la-bucuresti -9182537.
Ronald H. Spector. Vietnam War . Accessed June 06, 2017.
https://www.britannica.com/event/Vietnam -War.
CNN. 1989. “Stiri CNN.” December 19.
Stockholm International Peace Research Institute. Military expenditure . Accessed June 04, 2017.
https://www.sipri.org/research/armament -and-disarmament/arms -transfers -and-military –
spending/military -expenditure.
The Avalon Project at Yale Law School. Thomas Jefferson First Inaugural Address . Accessed
May 30, 2017. http://avalon.law.yale.edu/19th_century/jefinau1.asp.
U.S. Congress. Camera Reprezentantilor 104 -629 – MOST -FAVORED -NATION TREATMENT
FOR ROMANIA: comite tul “Cai și Mijloace” . Accessed June 07, 2017.
https://www.gpo.gov/fdsys/pkg/CRPT -104hrpt629/html/CRPT -104hrpt629.htm.
U.S. Department of State. 1993. Remarci de la cea de -a 48-a sesiune a Adunării generale a
Națiunilor Unite: Address by President Bill Cli nton to the UN General Assembly . Accessed
June 03, 2017., https://2009 -2017.state.gov/p/io/potusunga/207375.htm.