Relatiile cu Furnizorii la Sc

Cuprins

Argument

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a societății comerciale

obiect de activitate

planul de afaceri

documete de înființare

CAPITOLUL II

Managementul societatii

CAPITOLUL III

Monografia contabilă a temei

legislația contabilă

abordarea teoretică a temei

documente de evidență

principalele operații economice și înregistrarea în contabilitate

Anexe

Bibliografie

54 pag

=== balanta ===

S.C. Birotec Design S.R.L.

BALANȚA DE VERIFICARE

la 31 ianuarie 2004

=== jurnal de cumparari ===

S.C. Birotec Design S.R.L.

JURNAL DE T.V.A. PENTRU CUMPĂRĂRI

Data: 1 – 30 ianuarie 2004

=== proiect ===

Cuprins

Argument

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a societății comerciale

obiect de activitate

planul de afaceri

documete de înființare

CAPITOLUL II

Managementul societatii

CAPITOLUL III

Monografia contabilă a temei

legislația contabilă

abordarea teoretică a temei

documente de evidență

principalele operații economice și înregistrarea în contabilitate

Anexe

Bibliografie

Argument

Prezenta lucrare își propune să cuprindă un studiu complex asupra reflectării în contabilitate a relațiilor cu furnizorii ale societății Birotec Design S.R.L.

In cadrul unei societăți de producție, calitatea produsului finit obținut de procesul de producție depinde esențial de calitatea materiilor prime. Aceste materii prime pot fi procurate de la o serie de furnizori care pot oferi:

anumiți parametrii calitativi ai materiei prime

livrări prompte

livrări la sediul beneficiarului

modalități si termene de plată

Cei mai importanți sunt parametrii calitativi ai materiilor prime, care trebuie sa concure la obținerea produsului finit.

De asemeni este necesară păstrarea a câte 2-3 furnizori, care oferă materii prime apropiate ca nivel calitativ, deoarece în cazul în care unul nu poate livra din anumite motive marfă cerută, se poate apela la un alt furnizor.

In “Planul de conturi general” furnizorii se regăsesc în clasa a IV-a ce poartă denumirea de “Conturi de terți” si care cuprinde:

401 Furnizori

404 Furnizori de imobilizări

408 Furnizori-facturi nesosite

409 Furnizori-debitori

Contul 409 are la rândul sau doua subconturi:

4091 Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092 Furnizori-debitori pentru prestări de servicii si executari de lucrări

In acest context, ca o concluzie, relația cu furnizorii de materii prime intr-o societate de producție este foarte importantă, motiv pentru care este necesar sa fie o relație corectă, bazată pe încredere reciprocă.

O relație directă si corectă presupune:

aprovizionarea la timp si în bune condiții cu materii prime

schimbarea materiei prime în cazul apariției unor defecte care nu se pot depista la recepția acestora

decontarea la timp a mărfurilor

rezolvarea altor probleme apărute pe parcursul colaborării, etc.

Se poate deduce că relația cu furnizorii poate fi foarte bună, dacă este reciprocă; în sensul că, dacă există furnizori care nu-si respectă condițiile contractuale, societatea suportă consecințele legale în vigoare. Termenul legal pentru achitarea furnizorilor este de pâna la 90 de zile.

CAPITOLUL I

Prezentarea societății comerciale

Birotec Design S.R.L.

În conformitate cu articolul 210 și 211 din legea 31-1990 – Legea societățiilor comerciale care permite funcționarea unei societăți comerciale. Societatea are doi asociați, Păun Mihaela și Chilom Denis, ambii cetățeni de origine română, aceștia hotarând înființarea unei societăți comerciale cu răspundere limitată cu denumirea Birotec Design S.R.L.

Societatea s-a înființat la data de 24.04.1997, după cum reiese din contractul de scietate 289-2003 și Statutului societății anexat respectivului contract, fiind înmatriculat la Registrul Comerțului la numărul de ordine, J40-3154-1997 și Codul Unic de înregistrare R 9415524.

Societatea are ca obiect de activitate următoarele:

Comert cu amanuntul al cartilor, jurnalelor

Comert cu amanuntul al articolelor de papetarie

Obiectul de activitate poate fi modificat în condițiile și modalitățile arătate în statutul de societate.

Prin hotărârea Adunarii Generale a Asociaților (AGA) societatea îsi va putea largi obiectul de activitate, va putea dezvolta preferențial una dintre activitați sau va putea renunța la activitatea pe care nu o gasește rentabilă.

Societatea își face aprovizionarea cu marfă de la diverși furnizori atât din București, cât și din țară, iar achitarea acestora se face pe măsura vânzarii.

Societatea și-a început activitatea în luna ianuarie 2003.

Capitalul social

Capitalul social este fixat la suma de 190.000.000 lei și este împarțit în 1.900 parți sociale egale cu valoare a 100.000 lei fiecare.

Capitalul social astfel format a fost subscris și vărsat în următorul fel: Păun Mihaela deține 950 de parți sociale în valoare de 95.000.000 lei, aportul său este format din 50.000.000 lei, un teren în valoare de 45.000.000 lei, aportul în natură reprezentat de un calculator, 2 birouri și un utilaj.

Chilom Denis deține 950 de parți sociale în valoare de 95.000.000 lei, aportul său este format din 50.000.000 lei, un teren în valoare de 45.000.000 lei, aportul în natură reprezentat de un calculator, 2 birouri și un utilaj.

Toate acestea reprezintă o participare de 100% la formarea capitalului social.

Patrimoniul social nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații ale ascociatului. Un creditor al unui asociat poate formula pretenții numai asupra parții din profitul societății ce i se repartizează de către AGA asupra părții cuvenite asociatului debitor la lichidarea societății.

Majorarea si reducerea capitalului social

Reducerea capitalului se face numai pe baza hotărârii adunarii generale a asociaților. Ea va putea opera numai numai după trecerea a două luni de la publicarea ei in Monitorul Oficial.

Hotărârea adunării generale va trebui să respecte minimul prevăzut de lege și să arate motivele pentru care se face reducerea de capital, precum si procedeul folosit pentru efectuarea ei.

Majorarea capitalului social se face numai pe baza hotărârii AGA.

Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunare generală a asociaților va stabili prin acordul asociaților valoarea acestui aport. Hotărârea adunării generale va trebui să cuprindă descrierea aportului în natură, numele persoanelor ce îl efectuează și numarul de părți sociale ce se va emite în schimbul acestuia.

Părțile sociale

Fiecare parte socială subscrisă sau vărsată de asociați conferă acestora:

dreptul la un vot în adunarea generală a asociaților,

dreptul de a alege și de a fi ales în funcția de administrator,

dreptul de a primi o parte din beneficiul societății ce se împarte între asociații acesteia după anumie criterii.

Părțile sociale vor fi reprezentate prin certificate de parte socială eliberate asociaților sub semnătura direcrului executiv. Societatea va ține evidența părților sociale într-un registru de părți sociale numerotat, sigilat și parafat.

Conducerea societății

Adunarea generală a asociațiilor (AGA) este organul suprem de conducere a societății care decide asupra activității societății Birotec Design și asupra politicii ei comerciale.

Adunarea generală are, in principal, urmatoarele atribuții:

aprobă structura organizatorică a societății si numărul de posturi;

numește administratorii societății și le stabilește limitele puterii;

examinează, aprobă și modifică bilanțul și contul de beneficii și pierderi și aprobă repartizarea beneficiului între asociați;

aprobă și modifică programul de activitate și bugetul societății;

decide cu privire la înființarea de filiale;

decide cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social la modificarae numărului de părți sociale sau a valorii acestora;

decide cu privire la adoptarea sau modificarea statutului societății;

decide cu privire la comasarea, fuziunea, dizolvarea sau lichidarea societății;

decide cu privire la orice alte probleme privind societatea.

Adunarile generale ordinare si extraordinare pot fi convocate de administratorul societății astfel;

adunarile generale ordinare de 4 ori pe an;

adunarile generale extraordinare ori de câte ori este nevoie.

Conducerea curentă va fi asigurată de un director executiv ales pe o perioadă de 4 ani de adunarea generală a asociatilorcare-i stabileste limitele puterii si îl revoca. Directorul executiv are mai multe atribuții, principalele fiind;

angajează și concediază personalul societății;

aprobă operațiunile de încasare și plată;

rezolvă orice alte probleme stabilite de AGA, etc;

Dizolvarea și lichidarea sociteății

Următoarele situații duc la dizolavarea societății;

imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății;

pierderea a cel puțin 1/3 din capitalul social, după ce s-a consumat fondul de rezervă, dacă AGA nu decide completarea capitalului social;

la cererea orcărui asociat dacă împrejurările de forța majoră si consecințele lor durează mai mult de 8 luni, iar AGA constată că funcționarea societății nu mai este posibilă;

în orice altă situație pe baza deciziei AGA.

Lichidarea societății se va face de unul sau mai mulși lichidatori numite de AGA. Din momentul intrării în funcțiune a lichidatorilor, mandatul directorului încetează, acesta nu va mai putea întreprinde nimic.

Lichidatorii au aceeasi răspundere ca și directorul societății. Ei sunt datori ca îndată după intrarea în funcțiune să facă un inventar și să evaluează bunurile societății, să încheie un bilanț care să constate situația exactă a pasivului social.

Planul de afaceri al societății

Birotec Design S.R.L.

Date de identificare a agentului economic

Numele societății: Birotec Design S.R.L.

Data inregistrarii la Registrul Comertului: 24.04.1997

Forma juridica de constituire: Societate cu răspundere limitată

Tipul de activitate: Comert cu amanuntul al cartilor, jurnalelor si articolelor de papetarie

Natura capitalului: Particular

(f) Asociații: Nume și prenume: Păun Mihaela

Data nașterii: 1985

Adresa: București

Telefon: 0721.155.236

Nume și prenume: Chilom Denis

Data nașterii: 1985

Adresa: București

Telefon: 0721.252.369

Managementul și personalul societății:

Conducerea:

Funcția: Manager

Nume: Păun

Prenume: Florina

Studii: Superioare

Experiență: S.C. Birotec Design S.R.L.

Personalul:

Numarul total de salariații: 15 din care 14 productivi.

Descrierea activității actuale:

Produse/servicii

Topuri de hârtie, tipizate, caiete școlare, agende, hârtie pentru ambalat, calendare, instrumente de scris și măsurare.

Principalii furnizori:

S.C. Kimas S.R.L.

S.C. Daciana S.A.

S.C. Stainless S.R.L.

S.C. Steel S.R.L.

Date privind piața și promovarea produsului/serviciului

4.1. Principalele avantaje ale produselor și serviciilor oferite:

transport gratuit,

calitatea superioară a produselor,

prețuri mici,

4.2. Reacția concurenței la apariția unei noi societăți in același domeniu de activitate:

reducerea prețurilor de vânzare la produsele asemănătoare cu cele ale concurenței,

alocarea de noi fonduri departamentelor de marketing și cercetare-dezvoltare,

Concluzii

Societatea Birotec Design iși păstrează domeniul de activitate fiind un proiect profitabil.

Afirmația de mai sus are la bază următoarele argumente:

personalul societății este unul competent și dinamic,

societatea este in plină ascensiune construindu-și un nou sediu și investind in campaniile de marketing,

– piața de desfacere este asigurată, dacă se are în vedere faptul că majoritatea produselor oferite sunt de larg consum iar unele folosite doar în anumite domenii specializate.

– Societatea are o capacitate sporită de a se adapta cerințelor pieții tocmai pentru ca aceasta este intr-o continua dinamica.

Documente de înființare

Etapele parcurse pentru inființarea documentelor:

Înregistrarea comerciantului:

Include activitățile obligatorii îndeplinite după data depunerii dosarului la Biroul Unic și data înregistrării comerciantului în Registrul Comerțului, incluzând:

autorizarea construirii comerciantului de către judecătorul delegat,

obținerea, pe cale electronică a codului unic de înregistrare de la Ministerul Finanțelor Publice,

redactarea încheierii judecătorului delegat,

înregistrarea comerciantului in registrul comerțului,

editarea certificatului de inregistrare.

Autorizarea funcționării comerciantului

Certificatul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special și securizat. Pe certificat sunt înscrise următoarele date:

firma/sucursala respectivă denumirea comerciantului, așa cum este înscrisă in actul constitutiv și în Registrul Comerțului,

sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistare,

activitatea principală exprimată prin cod CAEN și un text sumar de descriere,

CUI- codul numeric de înrgistrare- cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant,

atribut fiscal- este un cod alfanumeric având semnificația categoriei de plătitor de taxe și impozite la bugetul de stat,

număr de ordine în Registrul Comerțului- cuprinde numărul și data comerciantului în Registrul Comerțului,

data emiterii certificatului,

seria și numarul de ordine- informație specifică regimlui special al documentului.

Anexele la Certificatul de înregistrare se emit atât pentru sediul social și sedii secundare cât și pentru fiecare activitate desfășurată la sediul principal și sediul secundar care sunt supuse avizării/autorizării (anexa 3). La un certificat de inregistrare se atașează una sau mai multe anexe.

Fiecare anexă conține:

– informații de conexiune la certificat (seria, nr., cod unic de înregistrare, firma și sediul social),

informații de identificare a sediilor secundare (adesa și/sau activitate supusă autorizării),

avizul și/sau autorizația pentru prevenirea și stingerea incendiilor,

avizul și/sau autorizația sanitară,

autorizația sanitară veterinară,

acordul și/sau autorizația de mediu,

autorizația de funcționare din punct de vedere a producției muncii.

Efecte juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societăți comerciale

Semnarea actului constitutiv de către asociați reprezintă etapa consensuală, care produce efecte între părțile semnatare.

Autorizarea legalității constituirii unei societății comerciale revine judecătorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoană juridică și dispune înregistrarea în registrul comerțului.

Înregistrarea (înmatricularea) societății comerciale în Registrul Comerțului are rol constitutiv. De la data înregistrării în Registrul Comerțului societatea a dobândit personalitate juridică.

Publicarea în Monitorul Oficial a încheierii judecătorului delegat produce efecte fată de terții.

Autorizarea funcționării este în competența instituțiilor publice abilitate. De la data obținerii autorizației, comerciantul poate începe activitatea economică pentru care a fost autorizat.

CAPITOLUL II

Managementul societatii

Comunicarea manageriala prin intermediul rapoartelor financiare.

CAPITOLUL II

MANAGEMENTUL SOCIETATII

Rapoartele financiare reprezintă cea mai puțin costisitoare și cea mai larg răspândită metodă de comunicare manageriala. În continuare se va face o analiză a rolului rapoartelor financiare în comunicarea manageriala, asupra instituțiilor care măresc credibilitatea informațiilor contabile, precum și asupra limitelor comunicării manageriale prin intermediul rapoartelor financiare.

Rapoartele financiar-contabile ca mijloc de comunicare manageriala. Rapoartele financiare furnizează investitorilor o imagine asupra investițiilor lor, asupra performanțelor obținute in urma acestor investiții, precum și o dezbatere asupra modului in care performanțele actuale se incadrează in filozofia de ansamblu a firmei.

Rapoartele contabile nu numai că furnizează un rezumat al tranzacțiilor efectuate, dar reflectă și estimările și previziunile realizate de conducerea firmei.Totuși, investitorii sunt sceptici in ceea ce privește aceste rapoarte, deoarece managerii nu vor face publice informațiile care îi dezavantajează.

Credibilitatea comunicării informațiilor financiar-contabile.

In general, managerii sunt inclinați să prezinte compania intr-o lumina favorabilă, in parte pentru că asta le este meseria, iar pe de altă parte pentru că nu doresc să ofere informații care să primejduiască siguranța postului pe care îl ocupa.Raportarea constantă a unor profituri mici măreste probabilitatea ca managerul să fie inlocuit, fie de către Consiliul de Administratie, fie prin preluarea firmei. Pentru a evita acest lucru, managerii tind să “ajusteze” performanțele reale. In consecință, se intâmplă ca investitorii să nu aibă incredere in informațiile financiar-contabile furnizate de conducerea firmei.

Factorii care măresc credibilitatea comunicării informațiilor financiar-contabile. Există o serie de mecanisme prin intermediul cărora se poate mari credibilitatea informațiilor financiar-contabile comunicate acționarilor. Printre acestea se număra standardele contabile , auditul, activitatea analiștilor financiari si reputația de care se bucură conducerea firmei.

Standardele contabile si auditul. Standardele contabile promulgate de diferite instituții ale statului, sau de asociații profesionale, îi ghidează pe manageri în adoptarea deciziilor contabile și le oferă investitorilor o modalitate de interpretare a acestor decizii. In conformitate cu aceste standarde, auditorii încearcă să se asigure că estimarile realizate de manageri sunt rezonabile. Auditul reduce posibilitatea ca profiturile raportate sa fie distorsionate.

Activitatea analiștilor financiari. Intermediarii financiari, cum sunt analiștii, pot limita capacitatea managerilor de a denatura informațiile financiar-contabile. Analiștii evaluează realismul previziunilor efectuate de manageri, proprii metodei contabile alese.

Experiența analiștilor financiari, răspunderea legala pe care o au, precum și interesele lor diferă de cele a auditorilor.

Reputația managerului. Al treilea factor care poate diminua scepticismul investitorilor asupra rapoartelor financiare este reputația managerului societății. Managerii iși pot demonstra competența față de investitori și față de analiști, prin realizarea unor estimări contabile care să fie confirmate de performanțele ulterioare. Astfel, in viitor, deciziile si previziunile contabile ale managerilor vor fi considerate surse de informare credibile.

Limitele rapoartelor financiare ca mijloc de comunicare managerială.

Chiar dacă standardele contabile, auditarea, activitatea desfășurata de analiștii financiari sau preocuparea managerului pentru construirea unei bune reputații cresc credibilitatea și gradul de relevanță al rapoartelor financiare, există situații în care aceasta nu reprezintă o metoda optimă de comunicare intre management și investitori.

Aceste situații apar când :

1) nu există reguli contabile sau regulile existente nu fac deosebire între firmele competitive sau necompetitive; 2) auditorii și analiștii financiari nu au experiența necesară pentru analizarea noilor produse sau pentru identificarea oportunităților de afaceri; 3) conducerea se confruntă cu probleme in ceea ce priveste credibilitatea.

Regulile contabile. În ciuda creșterii rapide a gradului de standardizare a înregistrărilor contabile, se întămplă frecvent ca acestea să nu reflecte clar competitivitatea firmei.

Deficiențele regulilor contabile se pot datora atât faptului că stabilirea unor noi standarde contabile este un proces care necesită mult timp, cât și faptul că standardele contabile sunt rezultatul compromisului între diferite grupuri de interese ( auditori, investitori, manageri și autorități guvernamen-

-tale).

Experiența auditorilor și analiștilor financiari. Chiar dacă auditorii și analiștii financiari au acces la informații detaliate în legătura cu firmele pe care le analizează, ei nu ințeleg la fel de bine ca managerii activitatea desfășurată de firma. În plus, deciziile auditorilor sunt influențate de grija lor cu privire la răspunderea legală, limitând astfel posibilitatea managementului de a utiliza rapoartele financiare pentru a comunica eficient cu investitorii.

Credibilitatea managementului.În cazul în care managerii nu se bucură de credibilitate, rapoartele financiare vor fi privite cu scepticism. Astfel, managerilor le va fi dificil să utilizeze rapoartele financiare ca mijloc de comunicare a informațiilor pozitive referitoare la performanțele viitoare ale firmei.

Alte forme de comunicare manageriala.

Ținând seama de limitele standerdelor contabile, ale auditului, ale

activității analiștilor financiari, ca și de problemele de credibilitate cu care se confrunta managerii, firmele care vor să comunice eficient cu investitorii sunt adesea nevoite să utilizeze și alte căi de comunicare manageriala astfel:

întâlnirile cu analiștii financiari

furnizarea voluntară de informații

Rolul politicilor financiare.

Politica firmei reprezintă un alt mijloc de creștere a eficienței comunicării manageriale. Politicile ce pot fi aplicate,în acest sens,sunt:

Politica de plată a dividentelor

Politica de răscumparare a acțiunilor

Politica de finanțare

Politica de hedging

4. Deciziile managementului firmei.

Prin deciziile pe care le adoptă, managerii firmei pot să determine

apariția unor erori la înregistrările contabile. Astfel, în vederea atingerii anumitor obiective, managerii firmei pot să fie tentați să denatureze informațiile din rapoartele contabile.

Restricii contabile contractuale. Managerii unei firme pot adopta decizii în legătura cu intocmirea rapoartelor contabile, stimulați de condițiile prevăzute în contractele de creditare încheiate de firmele respective. Neîndeplinirea acestor condții poate determina revendicarea rambursării imediate a creditelor datorate.

Remunerarea managerilor. O altă cauză pentru care managerii au tendința să denatureze informațiile contabile este faptul că salariile și securitatea locului lor de muncă depinde de profitul raportat. Acest lucru îi determină pe manageri să adopte acele metode care să permită maximizarea salariatilor lor.

Lupta pentru controlul firmei. În multe firme, lupta pentru deținerea controlului este acerbă. De aceea, managerii vor adopta acele decizii de raportare contabila care să îi avantajeze in fața acționarilor.

Considerente legate de sistemul de impoztare. Managerii pot adopta decizii referitoare la rapoartele contabile în funcție de sistemul de impozitare existent. De exemplu, firmele americane sunt solicitate ca in rapoartele intocmite pentru acționari să utilizeze metoda LIFO de evaluare a stocurilor, aceste rapoarte fiind apoi utilizate pentru calculul impozitului pe venit. Utilizarea metodei LIFO permite ca, atunci când prețurile cresc, firmele să raporteze profituri mai mici, ceea ce determina reducerea valorii impozitului pe profit. Unele firme pot să renunțe la această metoda de reducere a impozitului, pentru a putea reporta profituri mai mari la situațiile financiare.

Considerente legale. Deoarece rapoartele contabile sunt utilizate de către autorități intr-o varietate de scopuri, managerii multor firme pot distorsiona rapoartele contabile, astfel încât să influențeze deciziile adoptate de autorități.

Considerente legale de piața de capital. Conducerea unei firme poate adopta anumite decizii de raportare contabilă în scopul influențării percepției participanților pe piața de capital.

Concurența. Firmele pot evita publicarea anumitor date contabile, pentru a preveni utilizarea lor de către firmele concurente.

Conducerea firmei poate să aleagă o metodă de raportare contabilă care să facă mai mult sau mai puțin ușoară înțelegerea rapoartelor contabile de către instituțiile sau persoanele din afara firmei.

În prezent societatea Birotec Design este o societate solidă din punct de vedere material și financiar (capital social în valoare de 190.000.000 lei) precum și cu o bună reputație în domeniul său de activitate. Criteriile de performanță se raportează la calitate (societatea a obținut încă de la începutul activitații sale certificarea ISO9001), seriozitate, promptitudine și eficiență. Evoluția principalilor indicatori financiari dovedește că alegerile făcute de societate de-a lungul timpului au fost corecte pentru toate părtile implicate (atât pentru societate cât și pentru parteneri săi).
     Trăsatura distinctivă a societații Birotec Design constă în diversificarea și îmbunătățirea permanență a produselor și serviciilor noastre astfel încât clienții noștri să beneficieze de calitate de aceea deși este societate independentă Birotec Design a dezvoltat și va continua și în viitor să dezvolte relații de parteneriat cu firme externe sau interne cu nume în domeniu. Aceste relatii, dezvoltate direct sau prin canale oficiale de distribuție, dau un plus de soliditate și garanție calitații produselor și serviciilor.

Birotec Design se adresează unui larg segment al pieței, format atât din persoane fizice cât și din persoane juridice, majoritatea fiind reprezentată de agenți economici, organizații guvernamentale și neguvernamentale, administrație publică etc.

Pentru viitor societatea își propune creșterea gradului de cunoaștere a cerințelor clienților și o mai bună selectare a produselor și serviciilor propuse pentru satisfacerea acestor cerințe, toate acestea având ca obiectiv dezvoltarea de parteneriate in avantajul ambelor părți.

Managerul General se va ocupa în primă fază de conducerea echipelor de colaboratori, iar după înființarea celor trei departamente, sarcinile și competențele acestuia constau în stabilirea opțiunilor strategice ale socității pe termen scurt, mediu și lung.

În cazul campaniilor publicitare pe internet cei doi manageri (cel general și cel de marketing) se vor ocupa de planificarea și realizarea fiecărei promoții.

Deciziile managementului socității.

Prin deciziile pe care le adoptă, managerii societății pot să determine apariția unor erori în înregistrările contabile. Astfel, în vederea atingerii anumitor obiective, managerii societății pot să fie tentați să denatureze informațiile din rapoartele contabile.

Pe lângă corectitudinea estimărilor și a metodei de raportare, “gradul de dezvăluire” al datelor contabile reprezintă un alt factor important ce influențează calitatea înregistrărilor contabile ale societății. Conducerea societății poate să aleagă o metodă de raportare contabilă care să facă mai mult sau mai puțin ușoară înțelegerea rapoartelor contabile de către instituțiile sau persoanele din afara firmei. Autoritățile prevăd cantitatea minimă de informații ce trebuie publicate, dar nu interzic societăților să publice și alte informații contabile. Managerii pot utiliza diferite elemente ale rapoartelor financiare pentru a descrie strategia societății, metodele de raportare contabilă și realizările societății. Modul în care conducerea exploatează această flexibilitate în prezentarea datelor contabile diferă de la o societate la alta.

Credința noastră este că fiecare dintre clienții noștri trebuie să se bucure de aceeași calitate a serviciilor și de produsele pe care le oferim. Compania noastră a construit în timp un sistem de distribuție bine pus la punct pentru a menține o relație foarte apropiată cu clienții.

Acest sistem este punctul nostru forte și astfel ne asumăm un rol foarte important ce ne onorează: suntem parteneri în dezvoltarea afacerilor clienților noștri. Concurența ne-a motivat mai puternic și ne-a obligat să abordăm problemele într-un mod profesionist, printr-o cercetare aprofundată a cerințelor. Distribuția de papetărie cere unei companii o serie de atribute importante: profesionalism, experiență reală de piață, cunoașterea detaliată și înțelegerea nevoilor fiecărui client. Combinate cu o organizare dinamică aceste calități au asigurat succesul de care se bucură in acest moment firma noastră.
Aceasta este datoria noastră! Și suntem onorați să vă ajutăm!
Zilnic, Birotec Design SRL onorează sute de comenzi. Pentru noi, calitatea reprezintă baza unei relații deschise cu clienții. De aceea, procedurile de verificare și control sunt riguroase, înainte ca un produs să fie livrat.

    Societatea și-a câștigat renumele de prim furnizor de servicii complete de birotică pentru că am fost și suntem de părere că lucrurile se pot face mai bine si mai repede.
Această mentalitate ne-a ajutat de fiecare dată și ne-a adus succesul!

CAPITOLUL III

Monografia contabilă a temei

Legislatie contabila

NORME METODOLOGICE

pentru intocmirea si utilizarea formularelor comune privind activitatea financiara si contabila

Art. 1. Persoanele juridice si persoanele fizice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii 82/1991, au obligatia sa organizeze si sa asigure evidenta, gestionarea si corecta utilizare a formularelor cu regim special de inseriere si numerotare, cum sunt: facturile, chitantele, avizele de insotire a marfii, alte documente, cu ajutorul carora se stabilesc volumul de activitate, platile si incasarile efectuate in raport cu bugetul de stat, clientii, furnizorii sau cu alte persoane fizice si juridice.

Art. 2. Formularele care stau la baza determinarii veniturilor persoanelor prevazute la art. 1 se asigura prin Regia Autonoma "Imprimeria Nationala" sau de catre alte unitati tipografice agreate, sub supravegherea acesteia.

Art. 3. Organizarea gestionarii, folosirii si evidentei formularelor prevazute la art. 2 se face potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, iar raspunderea revine administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului.

Art. 4. La persoanele prevazute la art. 1, evidenta operativa a formularelor se tine cu ajutorul Fisei de magazie a formularelor cu regim special, care se completeaza distinct pentru fiecare tip de formular, pe masura aprovizonarii acestora.

Art. 5. Formularele cu regim special de inseriere si numerotare se elibereaza utilizatorilor, pe baza aprobarii administratorului, a ordonatorului de credite sau a altor persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului, in care se va specifica faptul ca formularele ridicate anterior au fost folosite in conformitate cu normele in vigoare, iar cele pierdute – seria … de la nr. … la nr. … – au fost declarate nule in Monitorul Oficial al Romaniei Partea a III-a, nr. …

Formularele cu regim special de inseriere si numerotare se elibereaza din magazie pe baza bonului de consum, dintr-un bonier distinct, gestionat de persoana imputernicita in acest scop de catre administratorul, ordonatorul de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului. La eliberarea din magazie a acestor formulare, in bonul de consum se inscriu, in mod obligatoriu, seria si numerele aferente formularelor respective.

Art. 6. Salariatii care primesc spre folosinta aceste formulare raspund de utilizarea lor, pentru consemnarea operatiunilor legale, si au obligatia sa justifice in orice moment existenta lor.

Art. 7. Inscrierea datelor in aceste formulare se face potrivit reglementarilor cuprinse in normele generale privind documentele justificative si financiar-contabile.

Art. 8. Formularele care nu se mai folosesc se restituie la magazie pe baza Bonului de predare-transfer, restituire, si se inregistreaza ca intrare in Fisa de magazie a formularelor cu regim special, mentionandu-se numerele si seria formularelor primite.

Art. 9. In cazul in care o persoana prevazuta la art. 1 se lichideaza, fuzioneaza sau se divizeaza, se va proceda astfel:

in cazul lichidarii, formularele neutilizate se vor returna Regiei Autonome "Imprimeria Nationala" sau tipografiilor agreate furnizoare, pe baza unui proces-verbal in care se vor inscrie felul, seria si numarul documenteior, fara plata contravalorii acestora cand formularele sunt individualizate;

in cazul fuzionarii formularele se vor folosi pana in momentul in care acesta se epuizeaza;

in cazul divizarii, formularele se vor folosi de catre una dintre persoanele prevazute la art. 1, nou-infiintate, cu aprobarea directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti.

Art. 10. Formularele neutilizabile, defectuos tiparite sau in alte cazuri simiiare se anuleaza prin barare pe diagonala, facandu-se mentiunea "ANULAT" pe toate exemplareie, si se restituie, cu exceptia formularelor din carnete brosate, gestionarului de formulare, sub semnatura persoanei predatoare, in fisa de magazie a formularului cu regim special inscriindu-se numarul si seria formularului respectiv in coloana "formulare neutilizabile", urmand a fi predate la arhiva si pastrate conform normelor legale.

Art. 11. Formularele utilizate si cele neutilizabile pana la predarea lor la arhiva, se pastreaza la compartimentul care ie-a folosit, in ordinea numerelor, pentru a permite controlul in orice moment al utilizarii acestora.

Art. 12. Orice lipsuri sau pierderi de formulare numerotate, in magazie sau la compartimentele care le utilizeaza, vor fi aduse la cunostinta, in scris, administratorului, ordonatorului de credite sau altor persoane, care au obligatia gestionarii patrimoniului unitatii, care vor dispune cercetarea si verificarea imprejurarilor in care s-au produs lipsurile sau pierderile si eventuala tragere la raspundere a celor vinovati, conform legii.

Formularele cu regim special de inseriere si numerotare, pierdute sau sustrase se declara nule in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, dupa sesizarea organelor in drept.

Abordarea teoretică a temei

Principalul cont utilizat: Contul 401 “Furnizori”

Furnizorii sunt persoane juridice sau fizice cărora unitățile patrimoniale le sunt datorate valori pentru materialele, marfurile sau serviciile de care au beneficiat de la acele persoane și pentru care se face plata ulterior.

Contul are rolul de a evidenția decontările cu furnizorii interni sau externi pentru aprovizionarea de bunuri, lucrări executate sau servicii prestate de către aceștia.

După conținutul economic se înscrie în clasa conturilor de terți, grupa conturilor de relații cu furnizori exprimând obligații față de aceștia.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează cu obligațiile derivate din aprovizionarea de bunuri și prestări servicii astfel:

pentru materii prime și materiale consumabile prin debitul conturilor 300 “Materii Prime” și 301 “Materii Consumabile”,

300 “Materii Prime” = 401 “Furnizori”

301 “Materii Consumabile” = 401 “Furnizori”

Materiile prime participă la fabricarea produselor, regasindu-se în componența lor integral sau parțial, în stare inițială sau transformată.

Materialele consumabile evidențiază existența și mișcarea stocurilor de materiale consumabile, cum sunt materialele auxiliare, combustibili etc.

pentru obiecte de inventar cumpărate prin debitul contului 321 “Obiecte de inventar”,

321 “Obiecte de inventar” = 401 “Furnizori”

Obiectele de inventar intrate în patrimoniul societății, atât în depozit, cît și în folosința subunităților și salariaților.

pentru valoarea mărfurilor aprovizionate prin debitul contului 371 “Mărfuri”,

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori”

Mărfurile reprezintă bunurile pe care societatea le cumpără în cu scopul revânzării lor în aceeași stare, aflate în depozit sau unități de desfacere cu amănuntul.

cu cheltuielile de transport și de manipulare efectuate de către furnizori în contul cumpărătorului și cuprinse în factură, aferente materialelor, mărfurilor și obiectelor de inventar livrate, în corespondență cu debitul conturilor de diferențe depreț, 308 “Diferențe de preț la materii prime și materiale”, 328 “Diferențe de preț la obiecte de inventar”, 378 “Diferențe de preț la mărfuri”.

308 “Diferențe de preț la = 401 “Furnizori”

materii prime și materiale”

328 “Diferențe de preț la = 401 “Furnizori”

obiecte de inventar”

378 “Diferențe de preț = 401 “Furnizori”

la mărfuri”

Aceste trei conturi reprezintă diferențele dintre prețul efectiv și prețul standard folosit al produselor.

cu valoarea lucrărilor executate sau serviciilor prestate de terți prin debitul conturilor corespunzătoare de cheltuieli, 611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”, 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”, 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal”,

611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” = 401 “Furnizori”

626 “Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” = 401 “Furnizori”

624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” = 401 “Furnizori”

Aceste trei conturi țin evidența cheltuielilor ocazionate de întreținere și reparații, taxe de comunicații și cheltuieli poștale, transportul de bunuri și personal.

În creditul contului 401 “Furnizori” se înregistrează și taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) înscrisă în facturile furnizorilor care nu se include în prețul bunurilor și serviciilor achiziționate, ca urmare a faptului că această taxă se deduce, urmând a fi recuperată de la bugetul statului, prin debitul contului 442 “Taxă pe valoarea adăugată”.

Contul 401 “Furnizori” se debitează cu stingerea obligației față de furnizori prin plata din disponibilul din conturi curente de la bancă sau în numerar, în corespondență cu creditul conturilor 5121 “Conturi la bănci în lei”, 5124 “Conturi la bănci în devize”, 5126 “Carnete de cecuri cu limită de sumă”, 5311 “Casa în lei”, precum și cu operațiile de decontare a obigațiilor prin valoarea unor bilete la ordin dau cambii (efecte comerciale) acceptate de către cumpărător în contul obligației prin creditul contului 403 “Efecte de plată”.

Contul 403 “Efecte de plătit”

Este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența obligațiilor de plătit pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

Contul 404 “Furnizori de imobilizări”

Este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența obligațiilor de plată față de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale.

Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

Este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența obligațiilor de plată către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin etc.)

Contul 408 “Furnizori-facturi nesosite”

Este un cont de pasiv cu ajutorul căruia se ține evidența decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri și servicii, care nu au fost facturate de furnizorii, până la finele exercițiului.

Contul 409 “Furnizori debitori”

Este un cont de activ cu ajutorul căruia se ține evidența avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestări de servicii și executări de lucrări.

Documente de evidență

Documentele de evidență reprezintă înscrisuri în care se consemnează fenomenele și procesele economice și financiare din unitatea patrimonială în momentul și la locul producerii lor. Ele stau la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Consemnarea în astfel de documente se face letric și/sau cifric în etalon natural și/sau valoric.

Importanța documentelor constă în următoarele:

a) prin datele pe care le conțin, documentele fac dovada efectuării operațiilor consemnate, constituind în același timp sursa pentru obținerea informațiilor operative, statistice și contabile;

b) stau la baza efectuării controlului economic și financiar, fiind un mijloc de depistare a operațiilor nelegale, a lipsurilor din gestiune și de stabilire a răspunderilor materiale, contravenționale sau penale a persoanelor vinovate;

c) au caracter probatoriu în justiție în caz de litigii, întrucât fac dovada împrejurărilor și a modului de efectuare a actelor de natură economică și/sau financiară.

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi a cate trei file, in culori diferite – albastru, exemplarul 1, rosu, exemplarul 2, verde, exemplarul 3.

1. Serveste ca:

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document ce sta la baza intocmirii facturii;

dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;

document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului.

2. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se mentiunea "Urmeaza factura".

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea "Fara factura".
Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire. Pe avizul de insotire a marfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vanzare in regim de consignatie, se face mentiunea "Pentru prelucrare la terti" sau "Pentru vanzare in regim de consignatie", dupa caz, etc.
In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.

3. Circula:

La furnizor:

la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);

la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii (exemplarele 2 si 3);

la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3);

La cumparator:

– la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);

– la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1).

In cazul valorilor materiale prelucrate la terti, pe exemplarul respectiv se face mentiunea "Din prelucrare la terti".

4. Se arhiveaza:

La furnizor:

la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);

La cumparator:

– la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii (exemplarul 1).

CHITANTA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Tiparit in carnete cu cate 100 de file.

1. Serveste ca:

– document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;
– document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate.

2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.

3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

CHITANTA FISCALA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

Se distribuie numai platitorilor de T.V.A.

Tiparit in carnete cu 100 de file.

Serveste ca:

– document justificativ privind cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura;

– document justificativ de inregistrare in contabilitate, atunci cand este insotita de bonul eliberat de la casa de marcat, Bonul de vanzare sau Chitanta, si de deducere a T.V.A.

2. Se intocmeste in doua exemplare de catre vanzator sau de catre prestatorul de servicii. Eliberarea chitantei fiscale se face dupa ce bunurile si serviciile au fost achitate, in care sens s-a eliberat bonul de la casa de marcat, Bonul de vanzare sau Chitanta. Chitanta fiscala nu inlocuieste Chitanta, care se intocmeste pentru incasarile in numerar la casieria unitatii. Chitanta fiscala nu se utilizeaza pentru vanzarea bunurilor en gros catre alte unitati patrimoniale. In coloana "Specificatie", bunurile sau serviciile se inscriu grupate pe cote de T.V.A.

3. Circula:

La cumparator, pentru inregistrare in jurnalul pentru cumparari (exemplarul 1);

La furnizor, in cazul in care este scutit de obligatia emiterii facturii (exemplarul 2).

4. Se arhiveaza:

La cumparator, la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu bonul de la casa de marcat, bonul de vanzare sau chitanta eliberata de vanzator (exemplarul 1);

La furnizor sau la vanzator, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

FACTURA FISCALA si FACTURA

Formular cu regim special de inseriere si de numerotare.

Tiparit in blocuri cu cate 150 de file, formate din 50 de seturi cu cate 3 file in culori diferite: albastru – exemplarul 1, rosu – exemplarul 2, verde – exemplarul 3.

1. Serveste ca:

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;

document de insotire a marfii pe timpul transportului;

document de incarcare in gestiunea primitorului;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

2. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare, la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de compartimentul emitent.

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura. Factura fiscala se intocmeste numai de catre platitorii de T.V.A. In Factura, bunurile, lucrarile executate sau serviciile prestate se inscriu in coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.

Factura se intocmeste de catre unitatile patrimoniale neplatitoare de T.V.A.

3. Circula:

La furnizor:

la compartimentul in care se efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (toate exemplarele); viza de control financiar preventiv se acorda numai pe exemplarul 3;

la persoanele autorizate sa dispuna incasari in contul de la banca al unitatii (toate exemplarele);

la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor (exemplarul 2 al facturii, la care se anexeaza dispozitia de livrare);

la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 3);

La cumparator:

la compartimentul aprovizionare, pentru confirmarea operatiunii, avand atasat exemplarul din avizul de insotire a marfii care a insotit produsul sau marfa, daca este cazul, inclusiv nota de receptie si constatare de diferente, in cazul in care marfa nu a fost insotita de factura pe timpul transportului (exemplarul 1);

la compartimentul care efectueaza operatiunea de control financiar preventiv pentru acordarea vizei (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz);

la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1, impreuna cu avizul de insotire a marfii, inclusiv nota de receptie si de constatare de diferente, dupa caz).

4. Se arhiveaza:

La furnizor:

la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);

La cumparator:

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

Documentele de evidență contabilă, denumite în activitatea practică registre de contabilitate, au în general caracter obligatoriu pentru toate unitățile patrimoniale și asigură înregistrarea cronologică și sistematică a operațiilor consemnate în documentele justificative. Ele se prezintă sub forma unor registre sau foi volante și listări informaice legate sub formă de registru, cu conținut și forme adecvate scopului pentru care au fost elaborate.

Documente statistice și contabile întocmite zilnic, săptămînal, decadal,lunar, trimestrial, anual.

Principalele operații economice

și înregistrarea în contabilitate

În cursul lunii ianuarie la S.C. Birotec Design S.R.L. au loc, în ordine cronologică următoatrele operații economice și financiare:

4 ianuarie:

Conform facturii și a notei de intrare-recepție se înregistrează aprovizionarea cu materii prime de la S.C. Lexmax în valoare de 17.500.000 lei:

% = 401 20.825.000 lei

300 “Furnizorii” 17.500.000 lei

“Materii prime”

3.325.000 lei

“T.V.A. deductibilă”

Se achită prin cont, conform ordinului de plată, obligația față de S.C. Lexmax, de la care firma s-a aprovizionat cu materii prime, cu 30 de zile înainte de scadență, operație pentru care se obține un scont de 25%.

Valoarea scontului = (20.825.000 lei x 25% x 30 zile) / 360 zile = 433.855 lei

401 = % 20.825.000 lei

“Furnizori” 5121 20.391.145 lei

“Conturi la bănci

în lei”

767 433.855 lei

“Venituri din

sconturi obținute”

5 ianuarie:

Conform extrasului de cont și a ordinului de plată se înregistrează acordarea unui avans societății Brezel, de la care urmează să se facă aprovizionarea cu materiale consumabile, în valoare de 10.000.000 lei.

409 = 5121 10.000.000 lei

“Furnizori- “Conturi la bănci

debitori” în lei”

7 ianuarie:

Se achiziționeză pe baza facturii de la furnizorul extern Boeder Internațional, piese de schimb pentru utilajele tehnologice, pentru care se cunosc următoarele date:

prețul de cumpărare înscris în factura externă este de 640$, condiția de livrare franco-frontiera română;

cursul de schimb valutar este de 33.660 lei

taxa vamală reprezintă 10% din valoarea din vamă și se plătește concomitent cu taxa vamală, prin caserie;

plata furnizorului extern se face în două tranșe, și anume: 50% la data de 10.01.2004, cursul de schimb valuar al zilei este de 33.100 lei/$ și 50% la data de 30.01.2004, cursul de schimb valutar al zilei este de 33.800 lei/$;

PRECIZARE: Reflectarea în contabilitate a datoriilor exprimate în devize prezintă particularității determinate de următoarele aspecte: modul de stabilire și înregistrare a valorii în vamă a bunurilor achiziționate, respectiv a taxelor vamale, care intră în costul de achiziție; taxa pe valoarea adăugată calculată; plata taxelor vamale și a T.V.A.; diferențele de curs valutar (favorabile sau nefavorabile), care pot să apară la data înregistrării datoriei externe și data achitării acesteia, ce afectează veniturile financiare, respectiv, cheltuielile financiare, după caz: stabilirea și înregistrarea diferențelor de curs valutar la sfârșitul exercițiului aferente datoriilor în devize, care nu au fost achitate până în momentul respectiv.

Înregistrările contabile aferente sunt:

Înregistrarea datoriei față de furnizorul extern, pe baza facturii externe:

3014 = 401 21.504.000 lei

“Piese de schimb” “Furnizori” (640$ x 33.600 lei)

Se stabilesc, se înregistrează și se plătesc taxele pe valoare adăugată aferente valorii pieselor de schimb achiziționate din import:

Taxa vamală = valoarea în vamă x 10%

_________

Valoarea în vamă a bunurilor importate se determină prin transformarea în lei a prețurilor externe având în vedere cursul de schimb în prima zi a săptămânii în care se înregistrează declarația vamală.

¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯

Valoarea în vamă = 640$ x 33.600 lei/$ = 21.504.000 lei

Taxa vamală = 21.504.000 lei x 10% = 21.150.400 lei

_________

Taxa pe valoare adăugată se stabileste aplicând cota corespunzătoare la valoarea în vamă, la care s-a adăugat taxa vamală.

¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯¯

TVA = (21.504.000 lei + 2.150.400 lei) x 19% = 4.494.336 lei

% = 5311 6.644.736 lei

3014 “Casa în lei” 2.150.400 lei

“Piese de schimb”

4426 4.494.336 lei

“TVA deductibilă”

8 ianuarie:

Se înregistrează primirea facturii de telefon pe luna decembrie de la Romtelecom, în valoare de 1.930.000 lei:

% = 401 2.296.700 lei

626 “Furnizori” 1.930.000 lei

“Cheltuieli poștale

și telecomunicații”

4426 366.700 lei

“TVA deductibilă”

9 ianuarie:

Se recepționează materiale consumabile, conform facturii și a notei de intarare-recepție, în valoare de 36.802.000 lei, TVA 19% și se decontează obligația definitivă față de S.C. Brezel, ținând cont de avansul acordat anterior.

Intrarea în patrimoniu a materialelor consumabile recepționate:

% = 401 43.794.380 lei

“Furnizori” 36.802.000 lei

“Materiale

consumabile”

4426 6.992.380 lei

“TVA deductibilă”

Se face regularizarea obligației față de furnizor, conform ordinului de plată, ca urmare a primirii materialelor consumabile:

401 = % 43.794.380 lei

“Furnizori” 409 10.000.000 lei

“Furnizori-debitori”

5121 33.794.380 lei

“Conturi la bănci

în lei”

10 ianuarie:

Se face plata primei tranșe (320$) furnizorului extern, la cursul zilei de 33.100 lei/$. Se stabilește și se înregistrează o diferență favorabilă de curs valutar în sumă de 160.000 lei, care constituie un venit financiar:

Diferența de curs valutar = 320$ x 33.600 lei/$ x 33.100 lei/$ =

= 10.752.000 lei – 10.592.000 lei = 160.000 lei

401 = % 10.752.000 lei

“Furnizori” 5124 10.592.000 lei

“Conturi la bănci

în devize”

765 160.000 lei

“Venituri din

diferențe de curs

valutar”

12 ianuarie:

Pe baza avizului de însoțire a mărfii se primesc materii prime fără factură de la S.C. Rights. Se efectuează recepția, se consemnează în nota de de intarare-recepție și se evaluează la un preț stabilit, valoarea estimată fiind de 12.000.000 lei, TVA 19% (are caracter de TVA neexigibilă întrucât nu a sosit factura).

% = 408 14.280.000 lei

300 “Furnizori-facturi 12.000.000 lei

“Materii prime” nesosite”

4428 2.280.000 lei

“TVA neexigibilă”

PRECIZARE: La sosirea facturii, în cazul în care bunurile nu au fost consumate, până la data respectivă, iar valoarea din factură este mai mare sau mai mică decât valoarea înregistrată la recepție, pentru a nu denatura rulajele conturilor se procedează astfel: se stornează (în roșu sau în negru) articolul contabil întocmit la primirea bunurilor fără factură (la valoarea înregistrării în momentul recepției) și se întocmește formula contabilă pentru achiziționarea de bunuri cu valoarea din factură.

15 ianuarie:

Se primește factura pentru achiziția de materii prime din data de 12.01.2004 de la S.C. Rights în valoare de 12.450.000 lei, și se întocmește articolul contabil pentru achiziționarea materiilor prime cu valoarea din factură, astfel:

Se stornează în roșu, înregistrarea de intrare în gestiune a materiilor prime, la valoarea înregistrată în momentul recepției:

% = 408 14.280.000 lei

300 “Furnizori-facturi 12.000.000 lei

“Materii prime” nesosite”

4428 2.280.000 lei

“TVA neexigibilă”

Se înregistrează valoarea facturii primită de la furnizor:

% = 401 14.815.500 lei

300 “Furnizori” 12.450.000 lei

“Materii prime”

4426 2.365.500 lei

“TVA deductibilă”

17 ianuarie:

Se primește factura de la S.C. Electrica pentru energia electrică consumată pentru luna precedentă, în valoare de 2.460.000 lei. În luna decembrie s-a înregistrat factura nesosită pentru energia electrică, la o valoare de 2.000.000 lei, estimată pe baza cantității indicate de contuar și a prețului de contract (valoarea facturii este mai mare decât valoarea estimată).

Înregistararea facturii de energiei electrică:

3.840.000 lei % = % 3.840.000 lei

2.000.000 lei 408 401 2.460.000 lei

“Furnizori-facturi “Furnizori”

nesosite”

372.600 lei 605 4428 380.000 lei

“Cheltuieli cu energia “TVA neexigibilă”

și apa”

467.000 lei 4426

“TVA deductibilă”

18 ianuarie:

Se achită (cu întârziere), conform chitanței factura de telefon prin caseria unității Romtelecom, plătindu-se penalități de 2%.

% = 5311 2.342.634 lei

401 “Casa în lei” 2.296.700 lei

“Furnizori”

45.934 lei

“Cheltuieli din

despăgubiri

și penalități”

Se efectuează, prin caserie, conform chitanței plata facturii primite pentru consumul de energie electrică pe luna decembrie:

401 = 5311 2.460.000 lei

“Furnizori” “Casa în lei”

19 ianuarie:

Se înregistrează pe baza facturii și a notei de intrare-recepție achiziționarea de mărfurii de la S.C. Crystal, în valoare de 31.272.000 lei, TVA 19%.

% = 401 31.213.680 lei

371 “Furnizori” 31.272.000 lei

“Mărfuri”

5.941.680 lei

“TVA deductibilă”

Se achită prin bancă, conform ordinului de plată, datoria către furnizorul de mărfuri, în valoare de 37.213,680 lei:

401 = 5121 37.213.680 lei

“Furnizori” “Conturi la bănci

în lei”

20 ianuarie:

Se achită factura de materii prime în valoare de 14.815.000 lei prin emiterea unui bilet la ordin către S.C. Rights:

401 = 403 14.815.000 lei

“Furnizori” “Efecte de plătit”

Furnizorul acceptă biletul la ordin și îl depune la bancă pentru încasare:

403 = 5121 14.815.000 lei

“Efecte de plătit” “Conturi la bănci

în lei”

22 ianuarie:

Se înregistrează factura de chirie pentru utilaje tehnologice de la S.C. Just, anticipată pe 6 luni, în valoare de 132.000.000 lei, TVA 19%.

% = 404 157.080.000 lei

“Furnizori de 132.000.000 lei

“Cheltuieli imobilizări”

în avans”

4426 25.080.000 lei

“TVA deductibilă”

Se achită datoria fată de S.C. Just prin emiterea unui bilet la ordin:

404 = 405 157.080.000 lei

“Furnizori de “Efecte de plătit

imobilizări” pentru imobilizări”

24 ianuarie:

Se înregistrează pe baza facturii și a notei de intare-recepție aprovizionarea cu mărfuri de la S.C. Crystal, la valoarea aferentă calității recepționate de 57.500.000 lei. Pentru factura întocmită furnizorul acordă un rabat pentru defectele de calitate, în valoare de 1.500.000 lei și o remiză pentru valoarea aprovizionărilor ce depășesc 20.000.000 lei de 4%.

Valoarea aferentă calității recepționate: 57.500.000 lei

Rabat: 1.500.000 lei

I. Valoarea netă: 57.500.000 lei – 1.500.000 lei = 56.000.000 lei

Remiză: (56.000.000 lei – 20.000.000 lei) x 4% = 1.440.000 lei

II. Valorea netă: 56.000.000 lei – 1.440.000 lei = 54.560.000 lei

TVA: 54.560.000 lei x 19% = 10.366.400 lei

III. Valoarea totală de plată: 64.926.400 lei

Înregistrarea contabilă aferentă achiziției de mărfuri:

% = 401 64.926.400 lei

371 “Furnizori” 54.560.000 lei

“Mărfuri”

4426 10.366.400 lei

“TVA deductibilă”

Se emite un bilet la ordin către societatea Crystal, în vederea acordării unui credit comercial pentru achiziția de mărfuri:

401 = 403 64.926.400 lei

“Furnizori” “Efecte de plătit”

S.C. Crystal, în calitate de furnizor, deținător al biletului la ordin, solicită achitarea înainte de scadență a contravalorii efectului comercial consimțând, în acest scop, la o reducere de 5 %, reprezentând taxa de scont:

403 = % 64.926.000 lei

“Efecte de plătit” 5121 61.679.700 lei

“Casa în lei”

767 3.246.300 lei

“Venituri din

sconturi obținute”

PRECIZARE: Furnizorul care acceptă decontarea pe bază de efecte de comerț poate să încaseze valoarea acestora la termenele fixate sau să le valorifice înainte de scadență, prin intermediul societăților bancare, care rețin un comision, de regulă egal cu dobânda bancară în acea perioadă.

30 ianuarie:

Plata celei de-a doua tranșe (320$) din datoria externă, la cursul zilei de 33.800 lei/$ . Concomitent, se stabilește și se înregistrează o diferență nefavorabilă de curs valutar în sumă de 64.000 lei, care se trece pe cheltuielile financiare ale unității patrimoniale.

Diferența de curs valutar = 320$ x 33.800 lei/$ – 320$ x 33.600 lei/$ =

= 10.816.000 lei – 10.752.000 lei = 64.000 lei

% = 5124 10.816.000 lei

401 “Conturi la bănci 10.752.000 lei

“Furnizori” în devize”

665 64.000 lei

“Cheltuieli din

diferențe de curs

valutar”

PRECIZARE: În cazul în care datoria în devize nu a fost achitată până la închiderea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar se înregistrează prin debitarea contului 476 “Diferențe de conversie-activ” (dacă diferențele sunt nefavorabile) și creditarea contului 401 “Furnizori” (404 “Furnizori de imobilizări”) sau, în cazul înregistrării diferențelor favorabile prin creditarea contului 477 “Diferențe de conversie-pasiv” și debitarea conturilor de furnizori.

La începutul exercițiului următor diferențele de conversie sunt reluate prin întocmirea formulei contabile invers decât la închiderea exercițiului precedent.

Privitor la diferențele de conversie, stabilite la sfârșitul exercițiului și reluate la începutul exercițiului următor, Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de modificare a prevederilor Regulamentului contabil, în sensul că au fost eliminate conturile 476 “Diferențe de conversie-activ”, 477 “Diferențe de conversie-pasiv” și respectiv, contul 1514 “Previzioane pentru pierderi din schimb valutar”, acest ultim cont înregistrând, de altfel, provizioanele pentru pierderea netă de schimb valutar, care erau deductibile fiscal la determinarea impozitului pe profit.

Înregistrările sistematice în conturi ale rulajelor în luna ianuarie, la S.C. Birotec Design S.R.L. vor fi:

D 300 “Materii prime” C D 401 “Boeder Internațional” C

SI 10.570.000 36.145.000 600 10.01 10.752.000 21.504.000 07.01

04.01 17.500.000 36.145.000 RC 30.01 10.752.000 21.504.000 RC

12.01 12.000.000 36.145.000 TSC RC 21.504.000 21.504.000 TSC

15.01 12.450.000 4.375.000 SFD TSC 21.504.000

RD 29.950.000

TSD 40.520.000

D 301 “Materiale consumabile” C D 401 “Brezel” C

SI 3.425.000 39.100.000 601 09.01 43.974.380 43.974.380 09.01

09.01 36.802.000 39.100.000 RC RD 43.974.380 43.974.380 RC

RD 36.802.000 39.100.000 TSC TSD 43.974.380 43.974.380 TSD

TSD 40.227.000 1.127.000 SFD

D 3014 “Piese de schimb” C D 401 “Electrica” C

07.01 23.654.400 0 TSC 18.01 2.460.000 2.460.000 17.01

RD 23.654.400 23.654.400 SFD RD 2.460.000 2.460.000 RC

TSD 23.654.400 TSD 2.460.000 2.460.000 TSC

D 371 “Mărfuri” C D 401 “Crystal” C

SI 34.300.000 110.455.600 607 19.01 37.213.680 37.213.680 19.01

19.01 31.272.000 29.421.400 378 24.01 64.926.400 64.926.400 24.01

24.01 54.560.000 26.576.630 4428 RD 102.140.080 102.140.080 RC

378 25.749.600 116.453.630 RC TSD 102.140.080 102.140.080 TSC

4428 21.200.000 116.453.630 TSC

RD 132.781.600 627.970 SFD

TSD 167.081.600

D 401 “Rights” C

20.01 14.815.000 14.815.000 15.01

RD 14.815.000 14.815.000 RC

TSD 14.815.000 14.815.000 TDC

D 401 “Lexmax” C D 408 “Electrica” C

04.01 20.825.000 20.825.000 04.01 17.01 2.000.000 2.000.000 SI

RD 20.825.000 20.825.000 RC RD 2.000.000 0 RC

TSD 20.825.000 20.825.000 TSC TSD 2.000.000 2.000.000 TSC

D 401 “Romtelecom” C D 408 “Rights” C

18.01 2.296.700 2.296.700 08.01 TSD 0 14.280.000 12.01

RD 2.296.700 2.296.700 RC 0 TDC

TSD 2.296.700 2.296.700 TSC

D 403 “Crystal” C D 409 “Brezel” C

27.01 64.926.000 64.926.000 24.01 05.01 10.000.000 10.000.000 09.01

RD 64.926.000 64.926.000 RC RD 10.000.000 10.000.000 RC

TSD 64.926.000 64.926.000 TSC TSD 10.000.000 10.000.000 TSC

D 403 “Rights” C D 4426 “TVA deductubilă” C

20.01 14.815.000 14.815.000 20.01 04.01 3.325.000 59.369.396 RC

RD 14.815.000 14.815.000 RC 07.01 4.494.336 59.369.396 TSC

TSD 14.815.000 14.815.000 TSC 08.01 336.700

6.992.380

2.365.500

467.400

5.941.680

22.01 25.080.000

D 404 “Just” C 24.01 10.366.400

22.01 157.080.000 157.080.000 22.01 RD 59.369.396

RD 157.080.000 157.080.000 RC TSD 59.369.396

TSD 157.080.000 157.080.000 TSC

D 405 “Just” C D 4427 “TVA colectată” C TSD 0 157.080.000 22.01 RD 236.485.020 236.485.020 411

SFC 157.080.000 157.080.000 RC TSD 236.485.020 236.485.020 RC 157.080.000 TSC 236.485.020 TSC

D 4423 “TVA de plată” C D 5124 “Conturi la bănci în devize” C

5121 95.440.580 95.440.580 SI SI 76.815.000 10.592.000 10.01

RD 95.440.580 177.115.651 4427 RD 0 10.816.000 30.01

TSD 95.440.580 177.115.651 RC TSD 76.815.000 21.408.000 RC

SFC 177.115.650 272.556.231 TSC 21.408.000 TSC

55.407.000 SFC

D 4428 “TVA neexigibilă” C D 5311 “Casa în lei” C

12.01 2.280.000 7.991.000 SI SI 17.330.000 6.644.736 07.01

371 29.421.400 380.000 17.01 411 425.369.000 4.802.634 18.01

RD 29.421.400 21.200.504 371 RD 425.369.000 418.869.000 581

TSD 29.421.400 21.200.504 RC TSD 442.699.000 429.830.850 RC

SFC 150.104 29.571.504 TSC 429.830.850 TSC

12.868.850 SFD

D 471 “Cheltuieli în avans” C D 600 “Chelt. cu materiile prime” C

SI 18.000.000 18.000.000 612 300 36.145.000 36.145.000 121

132.000.000 18.000.000 RC RD 36.145.000 36.145.000 RC

RD 132.000.000 18.000.000 TSC TSD 36.145.000 36.145.000 TSC

TSD 150.000.000 132.000.000 SFD

D 5121 “Conturi la bănci în lei” C D 601 “Chelt. cu materiale consum.” C

SI 714.916.400 20.391.145 04.01 301 39.100.000 39.100.000 121

411 791.204.000 10.000.000 05.01 RD 39.100.000 39.100.000 RC

581 4 18.869.000 33.794.380 09.01 TSD 39.100.000 39.100.000 TSC

413 48 6.070.020 37.213.680 19.01

766 152 .534.500 14.815.000 20.01

RD 1.855.307.520 61.679.700 27.01 D 605 “Chelt. cu energia și apa” C

TSD 2.570.223.920 473.005.000 421 17.01 372.600 372.600 121

217.500.000 4311.1 RD 372.600 372.600 RC

50.750.000 4311.2 TSD 372.600 372.600 TSC

36.250.000 4312

50.750.000 4313

36.250.000 4371

6.970.000 4372 D 626 “Chelt. cu poșta și telecom.” C

31.036.525 441 08.01 1.930.000 1.930.000 121

95.440.580 4423 RD 1.930.000 1.930.000 RC

158.025.000 444 TSD 1.930.000 1.930.000 TSC

5.437.500 447.3

1.339.308.510 RC

1.339.308.510 TSC

1.230.915.410 SFD

D 665 “Chelt. din diferențe de curs val.” C

30.01 64.000 64.000 121

RD 64.000 64.000 RC

TSD 64.000 64.000 TSC

D 6711 “Chelt. din despăgibiri și penalități” C

18.01 45.934 45.934 121

RD 45.934 45.934 RC

TSD 45.934 45.934 TSC

D 765 “Venit. din diferențe de curs val.” C

160.000 160.000 10.01

RD 160.000 160.000 RC

TSD 160.000 160.000 TSC

D 767 “Venit. din sconturi obținute” C

121 3.246.300 3.246.300 27.01

RD 3.246.300 3.246.300 RC

TSD 3.246.300 3.246.300 TSC

Bibliografie

Ion Pârvuțoiu – Bazele contabilității, Editura Lumina Lex, București, 2002

Iamandi Luca – Contabilitate și elemente de control economico-financiar, Editura pentru Științe Naționale, 2001

Nicolae Al. Pop – Marketing Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002

Louis Dubrulle – Contabilitate de gestiune, Editura Economică, 2002

Coman Florin – Contabilitate generală, Editura Lumina Lex, 2002

Victor Munteanu – Teoria și bazele contabilității, Editura Lumina Lex, 2000

Violeta Isai – Contabilitate Manual pentru clasa a XII-a, Editura All, București, 2002