Relatii Romano Sovietice, 1934 1940
Relații româno-sovietice, 1934-1940
CUPRINS
CUPRINS
INTRODUCERE
Argument
Structură
Metodologie
Stadiul cercetării
„LA GUERRE D’UN MOT”: BASARABIA. RAPORTURI ȘI CONTACTE ROMÂNO-
SOVIETICE ÎNTRE 1918 ȘI 1934. DIMENSIUNI DIPLOMATICE
Caracteristicile generale ale relațiilor româno-sovietice
O problematizare a relațiilor româno-sovietice în perioada 1918-1934
Originile „problemei Basarabiei”
Primele conflicte
Acordul dintre Alexandru Averescu și Cristian Racovski
Diplomație și revoluție
Occidentul și relațiile româno-sovietice la începutul anilor ’20
Primele negocieri cu sovieticii, Copenhaga, 1920
Negocierile din 1920-1922 – iluzia normalizării
Consolidare și distanțare – 1922-1924
Un eșec bine pregătit: conferința de la Viena, 1924
Eternul recurs la falsa alternativă: Occidentul
Tratatul de la Locarno sau România pe cont propriu
Protocolul Litvinov – un succes fără importanță reală
Preludiu la războiul pentru un cuvânt: anii căutărilor, 1929-1931
Războiul pentru un cuvânt: proiectul tratatului de neagresiune, 1932
Spre o normalizare: Convenția privind Definirea agresiunii și reluarea relațiilor diplomatice
EPOCA ÎNCERCĂRILOR. IGNORAREA DUȘMANULUI: RELAȚIILE ROMÂNO-
SOVIETICE ÎNTRE 1934 ȘI 1940
Troțkism și politică externă
Stalinismul spre o politică externă mai flexibilă
Capcana securității colective
Opinia publică românească și stabilirea relațiilor diplomatice cu U.R.S.S.
Scurtă sistematizare a problemelor perioadei 1934-1940
Luna de miere: ministeriatul lui Nicolae Titulescu
Scurta și trista epopee a proiectului tratatului româno-sovietic de asistență
Epoca stagnării
O criză neașteptată și reculul „prieteniei”
Înaintea furtunii: primăvara și vara anului 1939
Începutul sfârșitului: Pactul Ribbentrop-Molotov și urmările lui imediate
Căutând cu disperare o salvare: 1939-1940
Încheiere
CONCLUZII
ANEXE DOCUMENTARE ȘI DE STUDII
Anexa I: Diplomația la nivel uman: reprezentanții României la Moscova și ai U.R.S.S la București
În Țara Sovietelor
Solii luptei pentru pace și ai coabitării pașnice
Concluzii
Anexa a II-a: Mihail Ostrovski, Sărbătorirea păcii
Anexa a III-a: Pe Nistrul liniștit. Viață și moarte la granița româno-sovietică, 1918-1940
A trece granița
Fuga în masă
Metode de refugiu
Refugiați și transfugi
Agenții
Incidentele de frontieră
Localnicii
Concluzii
Anexa a IV-a: Scrisori din/spre U.R.S.S. Autori/adresanți și „atentarea” la siguranța statului
Filajul, controlul și violarea corespondenței din și pentru U.R.S.S.
Destinatari și expeditori
Conținut
Telegrame
Concluzii
Anexa a V-a: Presa sovietică și cititorii ei din România anilor ’30
Cenzura și regimul legal al presei străine în România interbelică
Cazul special al presei sovietice
Presa sovietică în contextul relațiilor României cu U.R.S.S
Agenții presei sovietice în România
Prezența presei sovietice în România în cifre
Prețurile tipăriturilor sovietice
Tipuri de cititori
Concluzii
Anexa a VI-a: Tabel cu vânzările de ziare și reviste sovietice în perioada 27 octombrie 1936 – 31
decembrie 1938
Anexa a VII-a: Intelectualii, opinia publică și imaginea U.R.S.S. în anii ’30
Occidentalii și stalinismul
Opinia publică și acțiunile „omului de oțel”
Mărturii despre Uniunea Sovietică: între speranțe și realități
Presa arată interes…
Concluzii
Anexa a VIII-a: Declarațiile lui Mihail Ostrovski, reprezentant plenipotențiar și trimis extraordinar al
U.R.S.S. la București, făcute la Legația sovietică din Capitală, cu prilejul încheierii misiunii sale
diplomatice în România, 3 februarie 1938
Anexa a IX-a: Mișcări de populație și zvonuri la fosta frontieră poloneză cu România, 1939-1940
Refugiul în România
Realitatea sovietică
Deportările populației din Galiția
În loc de concluzie
Anexa a X-a: Notă a Direcției Generale a Poliției, cuprinzând relatarea trecerii fostei frontiere româno-
poloneze de către refugiatul Nichifor Melniciuc, iunie 1940.
IZVOARE ȘI BIBLIOGRAFIE
I. A. Fonduri arhivistice
I. B. Documente publicate
II. Memorii, jurnale, amintiri, corespondență
III. Lucrări speciale
IV. Lucrări generale
V. Instrumente de lucru
VI. Presă
VII. Beletristică
INDICE DE NUME
Argument
INTRODUCERE
Pornită dintr-un interes acut pentru spațiul sovietic, lucrarea de față este o
continuare și o completare a dizertației susținute în iunie 1999, la programul de Studii
aprofundate – Secția Istoria Ideilor și a mentalităților, cu titlul Percepții românești
despre Uniunea Sovietică. 1934-1939. Dacă acolo tratam aspecte care țineau mai mult
de spațiul nepolitic, în demersul de față am încercat să le acordez la modul general în
care societatea românească – oamenii politici, dar și opinia publică în general – a
reacționat în contact, direct sau prin intermediar, cu realitatea sovietică.
Am accentuat masiv pe rolul pe care l-a jucat diplomația românească, cu o
privire specială asupra celei de inspirație titulesciană. Am încercat urmărirea modului
în care Nicolae Titulescu, dar și ceilalți diplomați și oameni politici români care i-au
urmat sau nu stilul, au crezut sau au refuzat a crede în vizuinea lui, au fost sau nu de
acord cu opțiunile lui, au căzut pradă mirajului ideii de
colaborare/cooperare/coexistență/normalizare în relațiile cu Uniunea Sovietică sau au
crezut în conceptul de securitate colectivă promovată de aceasta.
O asemenea politică generoasă fusese promovată după sfârșitul Primului război
mondial de către țările interesate în evitarea unui nou conflict de o atare mărime. Ele
erau însă națiunile mulțumite de de tratatele de pace și de situația postbelică, iar
România se afla în această categorie. De cealaltă parte se găseau acele națiuni care se
considerau nedreptățite de sistemul de pace versaillez, Uniunea Sovietică aflându-se
printre ele. Până la venirea lui Hitler la putere, Moscova a dat dovadă de o sinceritate
neobișnuită mai târziu în istoria ei, recunoscând deschis că luptă împotriva status quo-
ului postbelic, deși această dorință era îmbrăcată în formula revoluției mondiale.
Când, după ani de zile de așteptări inutile și, mai ales, odată cu apariția amenințării
germane (la care trebuie adăugată și schimbarea doctrinei de politică externă în
momentul victoriei definitive a lui Stalin asupra lui Troțki, în anul 1927), U.R.S.S. a
renunțat, oficial, nu și real, la contestarea realității postbelice, aceasta a preluat
conceptul de securitate colectivă și l-a folosit în scopuri personale. A fost poate cea
mai mare iluzie diplomatică folosită de sovietici, cu excepția notabilă a luptei pentru
pace, politică începută în perioada interbelică, dar care a atins culmile perfecțiunii
imediat după moartea lui Stalin.
În această veritabilă capcană au căzut mai mulți oameni poltici de pe scena
internațională a vremii – Atatürk și Beneš sunt doar două exemple. Printre ei s-a putut
număra și Nicolae Titulescu. Motivele care l-au împins pe o asemenea poziție au
rațiuni multiple și controversate: a fost pur și simplu înșelat de oferta sovietică, a
considerat că imposibilitatea unei înțelegeri internaționale cu Germania va duce
automat la o apropiere între occidentali, pe care România își sprijinea securitatea, iar
că țara lui se va găsi complet izolată și abandonată sau a agreat viziunea sovietică
despre sistemul de relații internaționale – pentru că excludem posibilitatea ca o
persoană atât de profund atașată de valorile lumii apusene să fi fost fascinată de
regimul totalitar sau de ideile politice promovate de comuniști.
Printre multe altele – intențiile sunt cel mai adesea generoase, problema o
constituie rezultatele – lucrarea de față încearcă să contribuie la formularea unui
răspuns la vechea întrebare, ce astăzi pare abandonată, în ciuda faptului că nu are o
rezolvare convingătoare: cine poartă vina prăbușirii României Mari? Este oare
integral opera contextului internațional? A fost diplomația românească incapabilă să
asigure securitatea politică a frontierelor naționale și a țării? Pe de altă parte, trebuie
studiată și chestiunea societății românești în asamblul ei. Era aceasta dispusă să
accepte o colaborare sau chiar o alianță cu sovieticii, știut fiind diferendul basarabean,
dar și curentul de opinie antirus și antisovietic? O opinie publică antipatizându-și
profund vecinul estic nu ar fi trebuit să preseze mai mult spre cunoașterea acestuia, în
scopul prevenirii unor posibile șocuri agresive cauzate de el? Oare nu era societatea
interbelică antisovietică, iar în discursul românesc s-a strecurat un clișeu?
Credem că importanța unei asemenea teme este mare, mai ales în contextul
rediscutării relațiilor dintre Federația Rusă și restul lumii. Constatăm că puterea
economică și mai ales energetică a Rusiei de astăzi au scos statul moscovit din deriva
socială, financiară și strategică a anilor ’90. O nouă ofensivă, inițial legată de șantajul
resurselor, iar acum deschis militară, este în curs de desfășurare, cu tendințe de
creștere în viteză. Se îndeplinește astfel „profeția” făcută de clasicul studiului
relațiilor internaționale Henry Kissinger: „America a avut bătaie lungă atunci când a
oferit ajutor Rusiei în perioada de după Războiul rece; însă după ce Rusia își va reveni
din punct de vedere economic, e mai mult ca sigur că presiunile ei asupra țărilor
vecine vor începe să crească”1. Scrisă imediat după prăbușirea lagărului socialist,
Diplomația nu ne interesează pentru competențele ei în predictibilitatea actualei
situații internaționale – în care noi ezităm să ne recunoaștem vreo pricepere –, ci mai
mult pentru faptul că citatul de mai sus era redactat spre comparație referitor la
politica externă sovietică în perioada interbelică. Într-adevăr, situația de atunci
prezintă multe similitudini cu cea de astăzi, cea mai gravă fiind sentimentul de
nesiguranță ce s-a instalat după 1936 și s-a agravat treptat spre 1939.
Criza georgiană din luna august 2008 a redefinit relația Europa – Federația
Rusă, dar și pe cea cu Statele Unite. Ea a arătat, foarte asemănător cu cea cehoslovacă
din toamna lui 1938, că fundamentele a ceea ce credeam că sunt alianțele „pozitive”
sunt foarte șubrede și într-un constant pericol de prăbușire. Ca și atunci, Europa de
Vest s-a arătat incapabilă să înțeleagă situația în care găsește Europa Centrală și
Orientală, din punctul de vedere al securității.
În luna aprilie 2009, violențele politice de la Chișinău au repus cu acuitate
problema Basarabiei, de această dată într-un context în care România se găsește, ca
membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului
Atlanticului de Nord, într-o poziție foarte avantajoasă, ceea ce ar trebui să plaseze la
cu totul alt nivel abordarea acestor probleme. Evoluția relațiilor internaționale în
primele luni a arătat însă că, departe de a constitui vreun avantaj, apartenența la
1 Henry Kissinger, Diplomația, Editura ALL, [București], [1998], p. 245-246.
alianțele occidentale a adus guvernului de la București, cel puțin până în acest
moment, o platformă relativ instabilă.
Tonul acuzațiilor Moscovei din perioada interbelică a fost împrumutat și larg
întrebuințat de regimul comunist din capitala Moldovei de Est, în timp ce Kremlinul
s-a mulțumit să adopte o atitudine amenințătoare, dar, cu câteva accente mai curând
marginale,
persoană atât de profund atașată de valorile lumii apusene să fi fost fascinată de
regimul totalitar sau de ideile politice promovate de comuniști.
Printre multe altele – intențiile sunt cel mai adesea generoase, problema o
constituie rezultatele – lucrarea de față încearcă să contribuie la formularea unui
răspuns la vechea întrebare, ce astăzi pare abandonată, în ciuda faptului că nu are o
rezolvare convingătoare: cine poartă vina prăbușirii României Mari? Este oare
integral opera contextului internațional? A fost diplomația românească incapabilă să
asigure securitatea politică a frontierelor naționale și a țării? Pe de altă parte, trebuie
studiată și chestiunea societății românești în asamblul ei. Era aceasta dispusă să
accepte o colaborare sau chiar o alianță cu sovieticii, știut fiind diferendul basarabean,
dar și curentul de opinie antirus și antisovietic? O opinie publică antipatizându-și
profund vecinul estic nu ar fi trebuit să preseze mai mult spre cunoașterea acestuia, în
scopul prevenirii unor posibile șocuri agresive cauzate de el? Oare nu era societatea
interbelică antisovietică, iar în discursul românesc s-a strecurat un clișeu?
Credem că importanța unei asemenea teme este mare, mai ales în contextul
rediscutării relațiilor dintre Federația Rusă și restul lumii. Constatăm că puterea
economică și mai ales energetică a Rusiei de astăzi au scos statul moscovit din deriva
socială, financiară și strategică a anilor ’90. O nouă ofensivă, inițial legată de șantajul
resurselor, iar acum deschis militară, este în curs de desfășurare, cu tendințe de
creștere în viteză. Se îndeplinește astfel „profeția” făcută de clasicul studiului
relațiilor internaționale Henry Kissinger: „America a avut bătaie lungă atunci când a
oferit ajutor Rusiei în perioada de după Războiul rece; însă după ce Rusia își va reveni
din punct de vedere economic, e mai mult ca sigur că presiunile ei asupra țărilor
vecine vor începe să crească”1. Scrisă imediat după prăbușirea lagărului socialist,
Diplomația nu ne interesează pentru competențele ei în predictibilitatea actualei
situații internaționale – în care noi ezităm să ne recunoaștem vreo pricepere –, ci mai
mult pentru faptul că citatul de mai sus era redactat spre comparație referitor la
politica externă sovietică în perioada interbelică. Într-adevăr, situația de atunci
prezintă multe similitudini cu cea de astăzi, cea mai gravă fiind sentimentul de
nesiguranță ce s-a instalat după 1936 și s-a agravat treptat spre 1939.
Criza georgiană din luna august 2008 a redefinit relația Europa – Federația
Rusă, dar și pe cea cu Statele Unite. Ea a arătat, foarte asemănător cu cea cehoslovacă
din toamna lui 1938, că fundamentele a ceea ce credeam că sunt alianțele „pozitive”
sunt foarte șubrede și într-un constant pericol de prăbușire. Ca și atunci, Europa de
Vest s-a arătat incapabilă să înțeleagă situația în care găsește Europa Centrală și
Orientală, din punctul de vedere al securității.
În luna aprilie 2009, violențele politice de la Chișinău au repus cu acuitate
problema Basarabiei, de această dată într-un context în care România se găsește, ca
membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului
Atlanticului de Nord, într-o poziție foarte avantajoasă, ceea ce ar trebui să plaseze la
cu totul alt nivel abordarea acestor probleme. Evoluția relațiilor internaționale în
primele luni a arătat însă că, departe de a constitui vreun avantaj, apartenența la
1 Henry Kissinger, Diplomația, Editura ALL, [București], [1998], p. 245-246.
alianțele occidentale a adus guvernului de la București, cel puțin până în acest
moment, o platformă relativ instabilă.
Tonul acuzațiilor Moscovei din perioada interbelică a fost împrumutat și larg
întrebuințat de regimul comunist din capitala Moldovei de Est, în timp ce Kremlinul
s-a mulțumit să adopte o atitudine amenințătoare, dar, cu câteva accente mai curând
marginale, destul de rezervate.
Toate acestea constituie argumente în plus – oare mai era nevoie de ele? –
privind actualitatea și necesitatea/obligativitatea studiului relațiilor cu cel mai
important factor de putere din apropierea României. Indiferent de realitatea geografică
momentană (pentru prima dată, din secolul al XVIII-lea, nu mai exista o frontieră
româno-rusă), Rusia este și va rămâne puterea cea mai importantă din regiune.
Revenind însă la spațiul care ne interesează direct, legăturile româno-
ruse/sovietice, prea adesea puse sub semnul apartenenței politico-ideologice sau a
emoțiilor, nu s-au aflat decât în două extreme: respingerea totală sau obediența
absolută. Nicolae Titulescu a fost – și parțial este și astăzi – o personalitate
controversată în epocă tocmai pentru că, spre deosebire de oricine altcineva, a încercat
o cale de mijloc și s-a mai străduit să se detașeze de starea emoțională – de altfel
justificată: nu-ți poți iubi dușmanul – în discutarea ,,problemei sovietice“. A eșuat.
Rămân de văzut care sunt cauzele interne și externe ale acestui eșec.
Structură
Continuând demersurile anterior menționate (dizertația de studii aprfundate:
Percepții românești despre U.R.S.S., 1939-1939, precum și lucrarea de licență cu titlul
Stalinismul, model de dezvoltare a U.R.S.S. – care ne-a permis o introspecție în
problematica regimului politic la putere în Uniunea Sovietică în perioada interbelică),
prezentul studiu s-a structurat cumva natural în jurul a trei probleme, care s-au
desprins din ansamblul cercetării și documentării ca fiind relevante și definitorii
pentru ceea ce dorim noi să arătăm:
– politica externă a României și debutul relațiilor de vecinătate cu „patria
proletariatului”, perioadă ce ar corespunde anilor 1918-1934;
– ultimii ani ai păcii, cuprinzând epoca Titulescu și perioada de căutări politice
și permanentă degradare a situației internaționale care i-a urmat – adică anii 1934-
1940;
– manifestările societății românești în fața dilemei iscate de posibila alianță cu
U.R.S.S. și de cunoașterea și apropierea de noul sistem social instaurat de comunism,
precum și reacția, în general, la o vecinătate suspectă, cum era cea răsăriteană.
Celor de mai sus le corespund, în linii generale, părțile mari ale prezentei
lucrări, acestea având la rândul lor mai multe subcapitole. O bună cunoaștere –
credem! – a subiectului, datorată unei pasiuni de cercetare formate de-a lungul
timpului, ne-a permis introducerea, de-a lungul întregii lucrări, a unor descrieri ale
situației interne a Uniunii Sovietice, ținând cont că, în cazul special al regimurilor
comuniste, politica externă este doar un accesoriu al celei interne. În scopul unei cât
mai complete contextualizări – nu numai față de situația internațională, care nu este
întotdeauna relevantă în cazul unei mari puteri, în general, și în cazul Uniunii
Sovietice, în particular, ci și în relație cu evenimentele și fenomenele interne, atât din
România, cât și din U.R.S.S. –, ne-am raportat cât am putut mai mult la politica
externă a Kremlinului, precum și la principalele direcții ale diplomației sovietice în
anii ’20-’30.
Este necesară o explicație privind limitele cronologice ale subiectelor tratate.
Este evident că punctul temporal ce desparte cele două perioade – 1934 – a fost ales
pentru motivul că acela a fost anul în care s-au stabilit relații diplomatice între cele
două țări și aveam inițial convingerea că el a contat mult în ansamblul contactelor pe
toate planurile, existând chiar pobilitatea unei cunoașteri directe. În realitate,
momentul a avut mai puțină importanță decât am crezut, contactele rămânând firave.
În ceea ce privește evoluția relațiilor politice bilaterale, lipsa de relevanță a acelui an
este și mai evidentă. Din acest punct de vedere, o partajare a perioadei interbelice pe
criterii factuale ar arăta cam așa:
– 1918-1920: epoca revoluției;
– 1920-1922: negocierile de la Copenhaga și urmările lor;
– 1924-1929: instalarea unui blocaj al relațiilor bilaterale, după eșecul
convorbirilor de la Viena;
– 1929-1932: tentative de apropiere (semnarea Protocolului Litvinov,
negocierile eșuate pentru încheierea unui tratat de neagresiune);
– 1933-1937: epoca Titulescu;
– 1938-1940: criza.
Dacă punctăm momentul schimbului de diplomați, o despărțire clară nu se poate
face, întrucât temele de negocieri și baza relațiilor bilaterale nu au suferit modificări
radicale cu acel prilej, ele coagulându-se cu mult timp înainte. Am încercat să
prezentăm evoluția acestora, pornind de la constatarea că analiștii perioadei au fost
foarte interesați de „fluxul” și „refluxul” pretențiilor sovietice, dar și de răspunsul
românesc, poate mai mult decât de expunerea evenimențială a faptelor în sine.
O afirmație a lui A.J.P. Taylor, făcută în capitolul dedicat surselor de
documentare din Originile celui de-al Doilea război mondial, ne-a atras atenția:
„Există câteva sinteze care arată dezbaterea din cadrul Foreign Office-ului, dar nici un
document despre deliberarea din cadrul guvernului, știut fiind faptul că primul ministru
și cabinetul au contat mai mult decât Ministerul de Externe în luarea deciziilor”2. La
rândul său, istoricul Ioan Chiper, în remarcabila lucrare România și Germania nazistă.
Relații româno-germane între comandamente politice și interese economice (ianuarie
1933 – martie 1938), își exprimă regretul că „în general, lipsesc sau nu au fost
accesibile documentele de uz intern ale M.A.E. (referate ale unor consilieri și direcții
etc.), care ar fi permis o pătrundere a laboratorului de decizii ale politicii externe
românești”3. Pornind de la aceste afirmații, ne permităm să nuanțăm cazul României,
în sensul că:
1. nu există niciun fel de studii dedicate modului de lucru din cadrul Palatului
Sturdza;
2 A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iași], 1999, p. 25.
3 Ioan Chiper, România și Germania nazistă. Relații româno-germane între comandamente politice și
interese economice (ianuarie 1933 – martie 1938), Editura Elion, București, 2000, p. 7.
2. fără a exista nici aici cercetări despre decizia politică, cunoaștem că aceasta ar
putea avea o relevanță până la urcarea lui Carol al II-lea pe tron, deși și până atunci
cercul factorilor de decizie nu credem că ar cuprinde mai mult decât pe primul
ministru și pe ministrul de Externe, adeseori aceeași persoană. Ulterior, guvernul a
fost mai curând absent din dezbaterea politicii externe a României, cvasi-ignorarea
acestuia de către Nicolae Titulescu fiind cazul cel mai flagrant. Cu acest prilej,
constatăm că sistemul excluderii liderilor administrației din acest tip de decizie a
debutat în anii ’30 și s-a perpetuat, sub o formă sau alta, până astăzi, cu toate eșecurile
petrecute în răstimp!;
3. dispunem deja de un instrument de lucru care să ne permită construirea unei
imagini sumare despre funcționarea Ministerului de Externe – Organizarea
instituțională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, al cărui al doilea
volum se ocupă de perioada 1920-19474. Mai mult decât atât, începând cu anul 1929 –
data corespunde primului număr descoperit de noi în Arhiva Diplomatică –, Direcția
Politică a Ministerului de Externe a avut un „Buletin” regulat, de obicei bilunar, pe
care îl edita. Acesta consta în selectarea unor informații primite de la misiunile
diplomatice românești din lume, dar și din alte surse (Siguranța Generală, Marele Stat
Major etc.), și realizarea unor sinteze, care erau ulterior retrimise, împreună cu unele
directive generale, acelorași misiuni. Atât forma, cât și conținutul acestor sinteze pot
fi considerate ca reprezentând poziția oficială a Ministerului, deoarece diplomații erau
invitați să folosească aceste informații în activitatea lor. „Buletinul Direcției Politice”
nu era un periodic public, ci unul confidențial, cititorii fiind exclusiv persoane cu
misiuni în serviciul statului. Meritul acestei inițiative îl bănuim a-l avea Grigore
Gafencu, care își face debutul atunci în viața diplomatică în calitate de secretar
general al ministerului din Piața Victoriei. Formația sa inițială de jurnalist ar putea fi
un argument în plus.
În sfârșit, cea de-a treia parte, cuprinsă în cele zece anexe, referitoare la ceea ce
am denumit generic imaginea dușmanului, se bazează pe o idee provocată de lectura
cărții lui Nicolas Werth, Les procès de Moscou5, amănunțit demers dedicat marilor
farse judiciare de la Moscova, din a doua jumătate a anilor ’30. Lucrarea amintită
încearcă, într-un capitol separat, să sondeze reacțiile opiniei publice franceze față de
aceste evenimente. Nicolas Werth se achită excelent de această sarcină, munca sa
fiind ușurată de existența unui bogat material documentar al problemei.
Intelectualitatea franceză a fost, și, se pare, încă este, în majoritate de stânga. Toate
evenimentele legate de Uniunea Sovietică îi captau atenția și îi suscitau interesul.
Numai consultarea presei momentului putea fi edificatoare.
Lucrurile nu stau la fel în cazul României, unde ne suscită interesul opinia
publică de aici – în înțelesul oferit de Jean-Noël Kapferer, care pornește de la reacția
cititorilor față de știre: ,,De la știrea aflată în ziar se naște o discuție având ca subiect
nu faptul în sine, ci ceea ce trebuie să credem despre el: din această dezbatere de
sentimente, de ipoteze și de certitudini ia naștere un fel de consens – ceea ce numim
4 Organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, vol. al II-lea: 1920-1947,
ediție îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacșu, Nicolae Nicolescu, Fundația Europeană
Titulescu, București, 2006.
5 Nicolas Werth, Les procès de Moscou, Editions Complexe, Bruxelles, 1987.
opinia publică, opinia grupului – privind interpretarea pe care trebuie să o dăm acelui
eveniment“6.
În ciuda atitudinii filofranceze și formației culturale de aceeași natură a
intelectualității române, aceasta nu era, în majoritate, de stânga. Chiar și presa a
refuzat etichetele de natură politică, preferând să fie ,,națională“, democrată etc.
Atitudinea politică a gazetelor românești poate fi dedusă după atitudinile adoptate față
de unele evenimente, care, și în Occident, au produs separări vizibile.
Pentru a face o asemenea departajare am luat ca punct de referință războiul civil
din Spania. Modul de a transmite reportajele de pe front împarte ziarele consultate în
două: gazete cu simpatii de dreapta, care anunță victoria iminentă a naționaliștilor; și
o a doua categorie, care nu poate fi calificată drept având simpatii de stânga, ci, mai
degrabă, oroare de regimurile extremiste de orice fel – mai ales de cele de dreapta
deoarece erau cele mai răspândite,– și care transmit știri despre gravele înfrângeri
suferite de rebeli. Inutil de precizat că nu se înțelege nimic din desfășurarea
ostilităților. Imaginile pendulează între atrocitățile comise de comise de ,,comuniști“,
și relatate de „Curentul”, și rezistența eroică a madrilenilor, emoționant redată de
„Dimineața”.
A face un exercițiu asemănător în cazul știrilor despre U.R.S.S. ar fi fost absolut
inutil. Uniunea Sovietică era, pentru toată lumea, un tărâm aproape mitologic. Lipsesc
cele mai elementare cunoștințe despre realitățile sovietice. De unde și fabulațiile
curente tipărite drept știri (de exemplu, „Universul” afirma că S.M. Kirov era căsătorit
cu o prințesă și că era prieten intim cu… G. Iagoda!). Rusia postrevoluționară era un
loc unde putea să se întâmple lucruri bizare, de neînțeles și de neexplicat.
Procesele-spectacol de la Moscova ar fi putut constitui un moment al despărțirii
opiniei publice, prilej excelent de a fixa preferințele politice ale ziarelor românești și
ale publicului căruia i se adresau. Doar că lucrurile nu au stat deloc în acest fel.
Nimeni nu a fost realmente interesat de ceea ce se întâmpla la Moscova. Drame de
conștiință și mari rupturi ideologice, ca în Franța, nu s-au produs. Partide de la
periferia vieții politice au exprimat șterse proteste, neluate în seamă de nimeni. În
aceste condiții, este dificil de spus dacă presa își îndeplinea cu adevărat cea mai
importantă funcție ,,aceea de a crea un public, adică o «comunitate imaginară», un
ansamblu de oameni delocalizați, nelegați prin mecanisme sociale ori prin dependențe
economice, un ansamblu de oameni care însă împărtășesc aceeași preocupare de a fi
în contact cu mass-media și, prin aceasta, cu alte milioane de oameni“7. Presa nu și-a
îndeplinit rolul, anume acela de a sublinia de suficient de multe ori un anume
eveniment, pentru ca cititorii să se considere implicați într-un fel sau altul, iar acela să
poată deveni mai ușor o știre, adică ceva ,,care-i face pe oameni să vorbească“8.
Preocupările s-au extins de la evenimentele fixe ale proceselor publice la
imaginea generală a Uniunii Sovietice în societatea românească. Cercetarea se axează
cronologic, de această dată, mai mult pe anii ’30 – pentru că de atunci, cel puțin
teoretic, nimic nu mai stătea în calea cunoașterii reciproce.
Evităm folosirea foarte apăsată a termenului de opinie publică, deoarece este
destul de nebulos, dar trebuie precizat că am considerat în această categorie toate
6 Jean-Noël Kapferer, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Humanitas, București, 1993, p. 69.
7 Mihai Coman, Introduce în sistemul mass-media, Polirom, 1999, p. 81.
8 Cf. definiția știrii, în viziunea lui Jean-Noël Kapferer, op. cit., p. 67.
persoanele care au exprimat vreo opinie în legătură cu problemele în discuție,
indiferent de situația lor socială, așezarea geografică, educație etc. Într-un studiu
dedicat sociologiei cognitive, Alban Bouvier, preluând și adaptând un concept
formulat de Albert O. Hirschman, se referă la o ,,retorică a intrasigenței“, care se
aplică atât discursului ,,reacționar“, cât și celui ,,progresist“9. Astfel, am adoptat
viziunea ideologică ce presupune considerarea comunismului drept adept al ideii de
progres (marxism-leninismul este progresist, măcar la nivel declarativ) și am aplicat
invers metoda de mai sus, ceea ce ne-a permis să selectăm „subiecți” interesanți,
plasați în ambele zone ale politicului – așa am realizat că Alice Voinescu, în ciuda
ortodoxismului și monarhismului său profesate public, era un om de stânga.
Cel mai adesea, eventualele păreri s-au exprimat în numele unor instituții cu
varii procupări, așa că au trebuit incluse și acestea, lărgind astfel sensul și aria de
exprimare. În mare însă, există două zone predilecte care și-au spus părerea. Una este
constituită din lumea diplomaților, care a intrat în contactul cel mai direct și mai
apropiat cu Uniunea Sovietică. Altul este mediul gazetăresc, care, prin natura meseriei
trebuie să informeze cititorii și să le influențeze opiniile.
Acestora li se adaugă unele lucrări literare, considerate de referință. Întoarcerea
din Rusia a lui André Gide și Spovedania pentru învinși a lui Panait Istrati sunt
celebre pentru revolta intelectuală împotriva regimului stalinist. Deși nu aparțin
literaturii române, pentru faptul că au fost traduse în limba română, și probabil și
citite, au fost luate în considerare. Le-am atașat și altele, printre care U.R.S.S. azi a lui
Alexandru Sahia, care cu siguranță a fost masiv citit, dacă nu la momentul publicării
(atunci, mai ales, nu), prin anii ’50, cu certitudine.
Nu puteau lipsi romanele dedicate frontierei – Rusoaica lui Gib Mihăescu și Un
port la răsărit de Radu Tudoran. Acestea au fost utilizate pentru a reda atmosfera într-
unul dintre studiile de caz cu care se încheie această lucrare, care sunt în număr de trei
și sunt dedicate: frontierei Nistrului, scrisorilor din și spre U.R.S.S. și publicului
românesc al presei periodice sovietice. Fiecare din aceste subiecte – pe care am
încercat să le tratăm exhaustiv – se referă la probleme care au afectat viața de zi cu zi
a oamenilor. În toate cele trei cazuri ne-a folosit foarte mult faptul că organele de
ordine publică priveau cu suspiciune orice legătură cu spațiul sovietic, supraveghind
cu atenție granița, violând corespondența și urmărind desfacerea de publicați
sovietice, precum și pe publicul acesteia.
Am sperat că astfel vom oferi o imagine cât mai completă a modului cum s-a
definit societatea românească față de Uniunea Sovietică.
Metodologie
Dintre toate activitățile pe care autorul acestor rânduri le depune la Facultatea
de Istorie a Universității din București, ne recunoaștem predilecția – și poate simpatia
– pentru Seminarul de surse privind istoria contemporană universală. Date fiind aceste
9 Alban Bouvier, La catégorisation de l’action dans les argumentations polititiques (Étude de sociologie
cognitive), în ,,L’Année sociologique“, Troisième série – Volume 44/1994: Argumentation et sciences sociales, I,
Presses Universitaires de France, Paris, 1994, p. 177.
preocupări, precum și constatarea lipsei îngrijorătoare a instrumentelor specifice de
lucru, dar și a manualelor destinate studenților în ceea ce privește problematica
metodologiei cercetării istorice, nu ne-am putut abține să nu urmărim și anumite
scopuri practice. Astfel, unul dintre motivele care au stat la baza acestei lucrări a fost
o eventualitate utilitate didactică a ei. Datorită acestui fapt, în unele situații am
considerat necesar, din rațiuni mai curând pedagogice, să redăm procesul de cercetare
în toate stadiile sale, inclusiv prin aplicarea practică a metodologiei.
Deși istoria își are metoda sa specifică de lucru – discursul cronologic, trebuie
să constatăm că faptele la care ne referim sunt în general cunoscute, astfel că am
respins inițial aplicabilitatea acesteia în cazul de față. Totuși, ne-a devenit evident, pe
măsură ce istoria relațiilor dintre România și Uniunea Sovietică în perioada
interbelică se contura tot mai mult ca un război al nervilor – întinși la maximum –, că
numai o reevaluare a succesiunii evenimențiale putea da, în unele cazuri, imaginea
corectă a fenomenului discutat.
O asemenea situație a apărut în lunile februarie-martie 1920, când atât guvernul
român, cât și sovieticii încercau obținerea unor cât mai mari avantaje, fără a trece la
negocieri reale, dar și fără a intenționa cu adevărat încheierea unei înțelegeri între cele
două părți. Am procedat la alcătuirea unei liste cronologice a evenimentelor ce s-au
succedat practic zilnic, fapt ce ne-a permis să ajungem la anumite concluzii, din care
se desprinde lipsa de interes a guvernului de la București pentru a reglementa
legăturile cu vecinul estic prin favorizarea inutilei recunoașteri a Basarabiei de către
occidentali.
Fenomenul datelor contradictorii a fost de altfel sesizat și de analiștii
contemporani lor. Dan Geblescu – diplomat în centrala Ministerului Afacerilor
Străine din epocă – va folosi sistemul ordonării cronologice a documentelor emise de
serviciul exterior. Lucrarea sa documentară, Relațiile dintre România și Rusia, 1917-
1937, concepută pentru uzul intern al Direcției Politice de la Palatul Sturdza și din
păcate niciodată publicată ulterior, se bazează în cea mai mare parte pe această
metodă de lucru.
O problemă deosebit de complicată a fost păstrarea unei linii critice, moderate
în analizele efectuate. Un efect curios pe care ideologizarea excesivă practicată de
sovietici l-a avut asupra cercetării românești – ne referim desigur la problematica
abordată de noi, deși ne întrebăm dacă nu cumva afirmația poate fi mult generalizată –
a fost o reacție de apărare, adeseori necritică, uneori polemică, rareori neștiințifică.
Pericolul este real, iar tentația de pierdere a obiectivității oricând prezentă. În fapt, în
fața unei abordări exclusiv propagandistice, alunecarea spre o exprimare
asemănătoare este cea mai facilă replică. Un discurs de o ținută decentă este complicat
de menținut și necesită un efort constant, care exclude afirmațiile impulsive sau dubla
agendă, prin care nu am recunoaște de exemplu erorile – și nu au fost puține în epocă
– doar pentru a ne înscrie într-o logică a unei eventuale combativități, desigur eronate.
Contrarul celor de mai sus este de asemenea foarte posibil. Din grija de a nu
părea părtinitori, există riscul de a adopta un ton constant critic – și nu în sensul
constructiv, academic –, ci pentru a plăti tributul unui pragmatism fals, ceea ce ar
duce la legitimare tocmai acelor studii minate de ideologie.
Recunoaștem însă că tema aleasă impune încă o revenire la vechea discuție a
adevărului istoric. Într-un articol recent, cercetătorul polonez Wojciech Wrzosek, de
la Institutul de Istorie al Universității „Adam Mickiewicz” din Poznan, preciza că: „il
est impossible d’éviter l’impact des valeurs profondément intériorisées par l’historien
sur le procédé de recherche. Le chercheur lié à ces valeurs par ses convictions, son
éducation, son expérience, confortées par les mots qu’il a prononcés et écrit, les traite
comme des évidences irréfutables, c’est-à-dire, des faits”10. Și Paul Cornea, în
volumul Introducere la teoria lecturii, face apel la formația cititorului și, cu toate că
se referă la literatură, afirmațiile sale nu sunt mai puțin valabile în cazul de față: „de
fapt, în fața operei nimeni nu este inocent. Niciun cititor, nici profanul, nici expertul
nu sunt în contact nemijlocit cu textul, n-au privilegiul de a-l examina direct. Accesul
la semnificație îl mediază codurile, sistemele de convenții deprinse prin studiu și
experiență. […] Considerarea literaturii ca literatură, a artei ca artă, nu decurg dintr-o
relație «naturală» cu obiectele, ci din aplicarea unor convenții care se bucură de
consacrarea instituțiilor de legitimare (școala, critica, academia)”11.
Pornind de la aceste afirmații, ne permitem să concluzionăm că o asemenea
cercetare istorică se poate face numai cu decență, bună-credință, simțul răspunderii,
un dram de morală, consecvență de principii, permanentă grijă pentru rezultatul final
și – de ce nu? – elementar bun-simț.
Stadiul cercetării
Dificultățile din relațiile politice româno-sovietice s-au reflectat, de-a lungul
timpului, și în istoriografia consacrată problemei. În fapt, acestea încă nu au fost
tratate echilibrat și echidistant, în condițiile absenței unei sinteze generale dedicate
subiectului. Dacă la data evenimentelor, polemica domina atât publicațiile românești,
cât și cele sovietice, după al Doilea război mondial, cele două istoriografii se aliniază,
într-o primă fază în subordonarea totală față de imperativul ideologic al marxism-
leninismului12, iar în perioada următoare în evitarea completă a oricărui subiect
problematic, cazul cel mai edificator fiind absența totală a Basarabiei din discuție.
Referindu-se exact la această problematică, tânărul istoric Simion Gheorghiu afirma,
într-un studiu foarte recent, că, în perioada postbelică, „au fost supuse unei
metamorfoze cu finalitate politică momentele «delicate» din relațiile româno-ruse și
româno-sovietice”13.
Cercetarea relațiilor româno-sovietice din perioada interbelică se bazează încă
în mare parte pe arhive, și nu numai în ceea ce privește partea represiv/internă a
subiectelor la care ne-am referit – fapt care este normal. Complexitatea apare în
tratarea relațiilor politice bilaterale.
10 Wojciech Wrzosek, Contribution au probléme de la vérité dans l’histoire récente, în „Interstitio. East
European Review of Historical Anthropology”, Volume II, Number 1 (3), June 2008, p. 26.
11 Paul Cornea, Introducere în teoria lecturii, ediția a II-a, Polirom, Iași, 1998, p. 94.
12 Ilustrative, în acest sens, sunt afirmațiile din Istoria R.P.R., volum coordonat de Mihail Roller: „În anul
1933, România și alte țări limitrofe se văd nevoite, sub presiunea maselor din interior și a politicii de pace dusă de
țara socialismului, să semneze cu U.R.S.S., convenția privitoare la definirea agresorului […]. Renunțând însă la
ofertele de pace ale U.R.S.S., guvernele reacționare [ale României] continuă tot mai fățiș, în anii ce urmează,
politica antisovietică, deși oficial au fost reluate legăturile diplomatice.” – Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul
mediu, sub redacția lui Mihail Roller, Editura de stat didactică și pedagogică, [București], 1952, p. 620-621.
13 Simion Gheorghiu, Politică și istorie în tratarea relațiilor româno-ruse/sovietice, 1947-1989. Studiu de caz:
istoriografia română, în „Studii și materiale de istorie contemporană”, extras, serie nouă, volumul VII, 2008, p. 64.
Beneficiem de două volume masive de documente publicate14, legate de
perioada care ne interesează. Inegale ca valoare, ele constituie un instrument neprețuit
de lucru. Cu toate acestea, dacă, în ceea ce privește primul volum, calitatea
documentelor este suficientă – cu foarte mici excepții, la cel de-al doilea lipsurile sunt
numeroase, iar cercetarea în arhive obligatorie.
Există și volume tematice de documente. Dintre acestea enumerăm diferitele
culegeri cu texte ale lui Nicolae Titulescu15. Un volum dedicat relațiilor româno-
poloneze din perioada interbelică16 este un exemplu despre cum nu ar trebui să fie
alcătuită o astfel de lucrare. S-au evitat cu grijă orice documente care ar fi putut în
discuție amiciția de veacuri…
Am recurs la lectura dosarelor personale ale diplomaților români care au fost în
misiune la Legația României la Moscova, pentru a avea o imagine completă asupra
calității și competenței celor care erau puși să reprezinte guvernul român în condiții
complexe, cum era serviciul pe lângă Comisariatul Poporului pentru Afaceri Străine
de la Moscova.
În ceea ce privește studiul legat de societate în ansamblul ei, de mare folos au
fost Fondurile Direcția Generală a Poliției și Inspectoratul General al Jandarmerie,
P.C.M. – Serviciul Secret de Informații, Ministerul Propagandei Naționale. Fondurile
aparținând fostul Comitet Central al P.C.R., din care se evidențiază, prin valoarea
informațiilor conținute, Fondul C.C. al P.C.R. – Dosarele personale ale Luptătorilor
antifasciști. Fondurile personale și de familie, aflate tot la fostele Arhive ale Statului,
au dat posibilitatea descoperirii de scrisori de familie etc., care ne-au ajutat la
formarea unei imagini cât mai complete.
Am beneficiat de „ajutorul” nesperat al fostei cenzuri a Siguranței, care a
desfăcut și copiat numeroase scrisori din și către Uniunea Sovietică ale unor
particulari cărora li se încălcau drepturile, dar ne-au oferit nouă ocazia unică de a
putea urmări o cantitate importantă de misive, altfel foarte dificil de găsit.
O mare sinteză dedicată relațiilor româno-sovietice în perioada interbelică nu a
fost redactată încă17, deși subiectul i-a preocupat vizibil pe protagoniști, dar și pe
14 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcția Arhivă diplomatică a
Ministerului Afacerilor Externe al României și Departamentul Istorico-documentar al Ministerului Afacerilor
Externe al Federației Ruse, redactor responsabil al ediției române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică,
București, 1999 și Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor Externe
al României – Direcția Arhivelor diplomatice și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse – Departamentul
Istorico-documentar, autori ai versiunii românești: Vitalie Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura
Fundației Culturale Române, București, 2003.
15 Nicolae Titulescu, Basarabia, pământ românesc, ediție îngrijită de Ion Grecescu, Editura Rum – Irina,
București, 1992; idem, Documente confidențiale, ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Ion Grecescu,
Editura Academiei Române, București, 1992; idem, Corespondență, vol. I: 1921-1931, părțile I și II, volm îngrijit
de George G. Potra, Fundația Europeană Titulescu, București, 2004; idem, Discursuri, Editura Științifică,
București, 1967; idem, Documente diplomatice, coord. George Macovescu, Dinu C. Giurescu, Gh. Ploeșteanu,
G.G. Potra, Ctin. I. Turcu, Editura Politică, București, 1967; idem, Opera politico-diplomatică, 1 ianuarie 1937 –
31 decembrie 1937, părțile I, II și III, volum îngrijit de George G. Potra, Fundația Europeană Titulescu, București,
2007; idem, Pledoarii pentru pace, ediție îngrijită de George G. Potra și Constantin I. Turcu, Editura
Enciclopedică, București, 1996.
16 România-Polonia. Relații diplomatice, vol. I: 1918-1939, autori: Florin Anghel, Nicolae Mareș, Dumitru
Preda, Univers Enciclopedic, București, 2003.
17 Având ca an de apariție 2008, la Iași s-a publicat o sinteză remarcabilă, avându-i ca autori pe istoricii
Emilian Bold și Răzvan Ovidiu Locovei, Relații româno-sovietice (1918-1941), indice general de Alexandrina
Ioniță, Casa editorială Demiurg. Pe lângă analiza de bună calitate, lucrarea are drept avantaj major utilizarea
arhivelor sovietice/rusești, însă, din motive pe care pe care nu le cunoaștem, nu apelează deloc la cele diplomatice
românești (deși autorii le-au cercetat pe cele militare). Din păcate, stadiul foarte avansat în care se afla studiul de
față nu a mai permis intervenția în text, în baza informațiilor noi oferite de volumul citat, decât în prea mică măsură.
succesorii lor din Ministerul de Externe. Arhiva diplomatică din Palatul Victoria
deține câteva sinteze dedicate acestui subiect, realizate de-a lungul timpului de
diplomați și istorici. Caracteristica acestor lucrări este însă confidențialitatea lor,
inițial nefiind destinate uzului general. Din păcate, niciuna nu a văzut lumina tiparului
până astăzi. Menționăm aici sinteza documentară a unuia dintre „actorii” negocierilor,
N.D. Ciotori18, diferitele rapoarte și referate dedicate unei anumite probleme, realizate
de secretarul general Alexandru Cretzianu19, dar și remarcabila analiză a lui Dan
Geblescu20.
În a doua jumătate a anilor ’60, când regimul comunist a început să se distanțeze
tot mai accentuat de Moscova, Oficiul de Studii și documentare din cadrul
Ministerului de Externe, a însărcinat un tânăr diplomat – astăzi istoricul consacrat Ion
Calafeteanu – să redacteze un studiu despre legăturile politice dintre cele două țări21.
Scris într-o epocă a controlului ideologic, materialul are meritul de a reuși să îl evite.
S-au publicat însă numeroase lucrări dedicate unor anumite aspecte al acestor
relații. Evident, domină masiv problema Basarabiei. Ne vom limita să menționăm trei
dintre acestea: Lidia Pădureac, Relațiile româno-sovietice (1917-1934), Ludmila
Rotari, Mișcarea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924, și Octavian Țâcu,
Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939).
Cele trei lucrări sunt de foarte bună calitate, distingându-se Ludmila Rotari prin
spiritul acribic și Octavian Țâcu prin complexitatea și seriozitatea studiului său.
Este aproape imposibil pentru un cercetător să distingă cu claritate istoria
Basarabiei în cadrul Regatului României, dacă ținem cont de acuta politizare a acestei
problematici. La 90 de ani de la unire, tentativele istoriografice se prezintă incomplet
și continuă să fie cel mai adesea polemice și foarte rar analitice. În ultimii ani însă o
nouă generație de istorici – cum este cazul celor trei citați mai sus, cel mai adesea din
mediile academice de la Chișinău, dar educată în universitățile României, în special la
Iași, a început să ofere instrumentele științifice necesare studiului perioadei, fără a
dispune deocamdată și de o sinteză generalizatoare viabilă.
Presa consultată provine din colecțiile Bibliotecii Academiei Române și ale
Bibliotecii Centrale Universitare „Regele Carol I” din București și cuprinde marile
cotidiane centrale. Au fost preferate pentru că aveau public. Publicații din zona
comunismului interzis nu au fost folosite decât pentru contrastul de opinii, altfel
,,popularitatea“ lor redusă descalificându-le.
La Arhivele Naționale, în Fondul C.C. al P.C.R. – Secția de Propagandă și
agitație, există o colecție foarte utilă de presă comunistă, cum ar fi „Correspondence
Internationale” sau „Internaționala Comunistă”. Ne-au folosit în mod deosebit,
deoarece articolele publicate acolo sunt un exemplu tipic despre modul în care un
fapt, fără neapărată legătură cu problemele politice, este confiscat de ideologia
comunistă și utilizat, după cum spune Jean-Marie Domenach, în cadrul unei ,,teme
politice centrale“, în scopul demascării inamicului22. În cazul nostru, tema ar putea fi
18 Arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Fondul 71(1920-1944)/U.R.S.S., vol. nr. 134,
Chestiunea Basarabiei – Negocierile D.N. Ciotori. Observații, f. 146-155.
19 Ibidem, vol. nr. 7, Alexandru Cretzianu, Securitatea României în cadrul angajamentelor internaționale, 25
august 1939, f. 130-154.
20 Ibidem, vol. nr. 137, Dan Geblescu, Relațiile dintre România și Rusia, 1917-1937, passim.
21 Ibidem, Oficiul de Studii și documentare, Ion Calafeteanu, Relațiile româno-sovietice (1917-1940), 1967.
22 Jean-Marie Domenach, La propagande politique, Presses Universitaires de France, Paris, 1959, p. 27.
lupta pentru pace sau, mai bine zis, afirmarea la nesfârșit a rolului pozitiv și al
importanței Uniunii Sovietice în diplomația mondială.
Parțial, rezultatele acestor cercetări au fost publicate de autorul acestor rânduri,
de-a lungul anilor, în revista „Arhivele Totalitarismului”, în „Magazin istoric” sau în
diverse volume de studii23.
Încercând să evităm polemicile, am apelat critic la toate sursele bibliografice ce
ne-au fost accesibile, selectând și subliniind afirmațiile pe care le-am găsit pertinente
pentru scopul propus. Unele lucrări, în care certurile ideologice acopereau complet
fondul discuției, au fost excluse ca fiind inutile. Problematizarea a fost construită
pornind de la acest principiu.
Adresăm calde mulțumiri prof. dr. Constantin Bușe pentru amabilitatea de care
a dat dovadă în toți acești ani de studiu, precum și pentru răbdare.
23 Alexandru-Murad Mironov, Primele contacte între mediile politice românești și sovietice. Tentative de
apropiere, în „Revista Erasmus”, nr. 9-10/1999, p. 118-132; idem, O telegramă a lui Nicolae Titulescu, conținând
viziunea sa asupra politicii externe, în „Lumea românească acum”, anul IV (44), august 1999, p. 8; idem, 1934.
Deschiderea de legații la București și Moscova, în „Magazin istoric”, anul XXXIV, nr 5 (398)/mai 2000; idem,
Începutul relațiilor româno-sovietice, 1934, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 26-27 (1-2/2000), p. 138-147;
idem, Intelectualii, opinia publică și imaginea U.R.S.S. în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 28-29 (3-
4/2000), p. 19-37; idem, The Intelligentsia, Public Opinion and the USSR’s Image in the 1930s, în „Totalitarianism
Archives”, nr. 34-35 (1-2/2002), p. 30-49; idem, O problemă a Siguranței Statului: legăturile poștale cu U.R.S.S.
în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 1-2/2006, p. 7-18; idem, Mișcări de populație și zvonuri la fosta
frontieră poloneză cu România, 1939-1940, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 3-4/2006, p. 27-38; idem, Un prinț
în Țara Sovietelor: misiunea lui Pavel Dolgorukov în U.R.S.S., 1926, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 54-55 (1-
2/2007), p. 144-173; idem, Piloți sovietici deasupra Bucureștilor. Mitingul aviatic din octombrie 1935, în
„Arhivele Totalitarismului”, nr. 56-57 (3-4/2007), p. 150-161; idem, Pe Nistrul liniștit. Viață și moarte la granița
româno-sovietică, 1918-1940, în Romanița Constantinescu (coord.), Identitate de frontieră în Europa lărgită.
Perspective comparate, Polirom, f.l., 2008, p. 67-92; idem, Presa sovietică și cititorii ei din România anilor ’30, în
Studii și cercetări de istorie a presei, coordonator: Marian Petcu, [„Vasile Goldiș” University Press], Arad, 2008,
p. 222-259; idem, Regimul presei minoritare în perioada interbelică, în „Revista română de istorie a presei”, anul
III, nr. 1(5), 2009, p. 11-13; idem, Locul și rolul surselor de arhivă în studierea istoriei presei secolului al XX-lea,
în Studii și cercetări de istorie a presei, vol. al II-lea, an II, Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Asociația
Română de Istorie a Presei, Editura Junimea, Iași, 2009, p. 16-28.
CONCLUZII
De-a lungul acestei lucrări am încercat căutarea unui răspuns la întrebarea: cum
a fost posibilă evoluția în sens complet negativ a relațiilor dintre două țări vecine, pe
care de fapt nimic nu le făcea concurente?
Afirmam, în debutul studiului de față că legăturile dintre români și ruși/sovietici
au fost minate de o necunoaștere totală a celuilalt. Desigur, la nivel politic, totul este
foarte simplu. Reducând la maximum, Uniunea Sovietică dorea desființarea României
Mari. Statul român, cu lipsa sa de viziune, dar și cu atitudinea sa pacifică nu și-a
propus niciodată reciproca.
Într-adevăr, trebuie să constatăm că, între 1918 și 1940, nu a existat niciodată nu
numai vreun moment efectiv de cooperare, dar nici măcar dorința de a ajunge până
acolo. Numeroasele luări de contact nu au dus niciodată nicăieri, niciuna dintre părți,
cu excepția scurtei perioade a mandatului titulescian, nedându-și silința să ajungă la
un compromis reciproc avantajos. Trebuie însă subliniat că, dacă România era
înarmată cu convingerea dreptății sale naționale și nu își propunea nimic mai mult
decât supraviețuirea, U.R.S.S. excludea tocmai acest lucru. Cu toate că problema
Basarabiei a dominat relațiile bilaterale, nu putem să nu ne întrebăm dacă, în absența
acesteia, între cele două țări s-ar fi putut construi încredere, iar Moscova nu ar mai fi
propus destrămarea teritorială a statului roman. Dacă ținem cont de faptul că
Internaționala a III-a Comunistă nu lupta numai pentru „eliberarea” provinciei dintre
Prut și Nistru, ci și pentru revederea statului Transilvaniei, Bucovinei, Banatului sau
al Dobrogei, deducem că teritoriul în litigiu era doar un pretext.
Istoric vorbind, relațiile dintre cele două țări au fost proaste, încă de la sfârțitul
primei jumătăți a secolului al XIX-lea, de fapt cam din momentul în care țările
române au început să dea semne de independență. Până atunci, ca parte a Imperiului
Otoman, Moldova și Țara Românească beneficiaseră de sprijinul real al imperiului
vecin. Experiența ulterioară a arătat că orice fel de contact cu Rusia era periculos, că
guvernul de la Petersburg nu își respecta angajamentele, iar atitudinea față de
România rămăsese aceeași de pe vremea divanurilor ad-hoc, adică cea de protectorat
(cu deosebirea că în vremea luminatei administrații a contelui Pavel Kiseleff efectele
modernizării au fost remarcabile).
Din perioada anterioară evenimentelor la care ne referim, asupra bunelor relații
dintre cele două țări apăsa greul pasiv al situației regiunii de est a Moldovei istorice.
Deși, în mentalul opiniei publice românești, în pragul Primului război mondial,
proiectul național nu o conținea – „sufletul românilor era cu Transilvania”1 – soarta
acestei nefericite provincii a devenit principala preocupare a politicii externe a
României interbelice, după cum și astăzi continuă să suscite un interes major.
O periodizare a evenimentelor la care ne referim ar arăta în felul următor:
– 1918-1920: epoca revoluției;
– 1920-1922: negocierile de la Copenhaga și urmările lor;
1 Lucian Boia, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, [2002], p. 86.
– 1924-1929: instalarea unui blocaj al relațiilor bilaterale, după eșecul
convorbirilor de la Viena;
– 1929-1932: tentative de apropiere (semnarea Protocolului Litvinov,
negocierile eșuate pentru încheierea unui tratat de neagresiune);
– 1933-1937: epoca ministeriatului lui Nicoale Titulescu;
– 1938-1940: criza.
Punctarea momentului schimbului de diplomați nu a avut o relevanță deosebită,
iar o despărțire clară a politicii dinainte și de după stabilirea relațiilor diplomatice nu
se poate face, întrucât temele de negocieri și baza relațiilor bilaterale nu au suferit
modificări radicale cu acel prilej, ele coagulându-se cu mult timp înainte. Am încercat
să prezentăm evoluția acestora, pornind de la constatarea că analiștii perioadei au fost
foarte interesați de „fluxul” și „refluxul” pretențiilor sovietice, dar și de răspunsul
românesc, poate mai mult decât de expunerea evenimențială a faptelor în sine.
În ceea ce privește problematizarea, am stabilit următoarele teme: situația
Basarabiei (din care se desprind ca subteme: legitimitatea Sfatului Țării și a
hotărârilor sale, un eventual referendum privind soarta provinciei), restituirea
tezaurului Băncii Naționale a României, depus la Moscova de către guvernul român în
1917, despăgubirile pe care ambele părți le cereau pentru furniturile militare rămase
nelivrate din timpul războiului, respectiv rămase pe front și în apropierea acestuia,
situația prizonierilor – repatrierea acelor români rămași în captivitate sau în Siberia și
eliberarea sau trimiterea peste frontieră spre Est a deținuților de stânga din România,
măcar la începutul acestei perioade, neamestecul în treburile interne (lupta împotriva
activităților subversive ale Cominternului, dar și refuzul de a ajuta inamicii puterii
sovietice), inițiativa propunerii de negocieri (atât românii, cât și sovieticii s-au ferit de
a fi considerați primii2, recunoașterea frontierei Nistrului și restabilirea relațiilor
diplomatice.
Un bilanț ar lor arată complet defavorabil României, cu excepția ultimelor două,
a căror valoare este însă discutabilă. Tratativele nu au dus nicăieri, deci nu avea prea
mare importanță cine le propunea. Într-adevăr, a avut loc schimbul de diplomați, fapt
pozitiv din punct de vedere teoretic, dar fără repercusiuni practice: misiunea
diplomatică a României la Moscova a fost marginală, în timp ce Legația U.R.S.S. la
București s-a ocupat cu supravegherea spectrului politic românesc (care contribuia cu
inconștiență la aceasta), iar în ultimii doi ani a fost lipsită de conducere, fapt care i-a
permis să păstreze exclusiv funcția informativă, nu și pe cea de canal de comunicare.
Dintre ele se distinge, prin copleșitoarea ei prezență, problema Basarabiei.
Aceasta a reprezentat un caz interesant prin care ceea ce nu putea fi decât eventual o
problemă internă a fost transferată în relațiile externe și chiar transformată într-o
problemă internațională3. Unul dintre primii analiști ai perioadei care ne interesează,
Nicholas Dima, a sintetizat principalele teze românești privind drepturile asupra
provinciei, susținute între cele două războaie mondiale:
– rațiuni istorice;
– majoritatea etnică românească;
2 Arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul de Studii și documentare, Ion Calafeteanu,
Relațiile româno-sovietice (1917-1940), 1967, f. 8-9.
3 Octavian Țâcu, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939), Prut
Internațional, [Chișinău], [2004], p. 220.
– recunoașterea acordată de către occidentali;
– „recunoașterea de facto și indirect de jure a unirii de către chiar U.R.S.S.”4
Critica acestor puncte este nu numai simplă, dar și o dovadă a logicii
distorsionate ce trebuie aplicată în cercetările ce implică factorul sovietic. În primul
rând, dreptul istoric, încă de pe atunci, intra în contradicție cu cel internațional și deja
îi cedase celui de-al doilea locul. O interpretare ideologică (inventarea
„moldovenismului” în 1924) a minat cel mai important avantaj: cel al vizibilei
dominante etnice. Mai mult, conform teoriei marxist-leniniste, proletariatul ignoră
apartenența națională, în favoarea celei de clasă. Astfel, Uniunea Sovietică, ca stat al
muncitorilor și țăranilor, își aroga dreptul de a le apăra interesele, indiferent de
frontiere.
În al treilea rând, după cum se va vedea mai jos, se găsește Tratatul Basarabiei
din 1920. Chiar dacă juridic invalid, acesta nu ar fi putut reprezenta o asigurare,
întrucât reclamantul sovietic lipsea dintre semnatari. Acesta admisese pe căi ocolite –
prea ocolite pentru un sistem politic ce nu le respecta nici măcar pe cele clare – să nu
folosească forța în recuperarea regiunii. A respectat prevederile: a utilizat ultimatumul
și amenințarea.
Basarabia a creat prima ruptură în relațiile româno-sovietice în ianuarie 1918,
când, ca represalii pentru traversarea râului Prut de către trupele române și din ordinul
lui V.I. Lenin, ambasadorul (ministrul plenipotențiar) al României la Petrograd,
Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat. Generalul Alexandru
Averescu a acceptat retragerea din Basarabia, dar mesajul său conținea o contradicție:
el refuza să admită retragerea din Tighina, deci linia Nistrului era menținută ca
aliniament al armatei române. Oricum, între timp, interlocutorul său rus, Sovietul din
Odesa, a dispărut din fața avansului trupelor contrarevoluționare. Trebuie să
menționăm însă că documentul semnat de viitorul mareșal s-a dovedit a fi o de
neglijență de neiertat, oferind muniție politică și propagandistică părții adverse.
Din acel moment – 1918 – și până în 1934, relațiile diplomatice dintre cele două
țări au rămas rupte. Nistrul a devenit o frontieră închisă, iar tranzitul între cele două
țări era imposibil. Nu existau legături feroviare, poștale, telegrafice și telefonice.
Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol a fost distrus în 1919.
Relațiile româno-sovietice pot fi caracterizate prin oscilația politicii sovietice
față de România strict în funcție de interesul său momentan. Atunci când situația sa
internă sau internațională o cerea, U.R.S.S. devenea amabilă și era dispusă să discute
soarta Basarabiei. În rest, cel mai adesea își acuza micul vecin sud-vestic că are
intenții agresive, dorind să cucerească Transnistria, să atace Uniunea Sovietică etc.
Din acest punct de vedere, România nu constituia o excepție, corespunzând perfect
observației lui Henry Kissinger: „țara care avea să suporte din plin ostilitatea sovietică
era aceea pe care Moscova o considera principala amenințare într-un moment sau
altul”5.
Anul 1919 a fost marcat de conflictul României cu Ungaria comunistă și de
temerile unui posibil atac dinspre est6. Situația războiului civil din Ucraina era însă
4 Nicholas Dima, Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute, East European
Monographs/Columbia University Press, Boulder/New York, 1982, p. 26.
5 Henry Kissinger, Diplomația, Editura ALL, [București], [1998], p. 304.
6 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcția Arhivă diplomatică a
Ministerului Afacerilor Externe al României și Departamentul Istorico-documentar al Ministerului Afacerilor
defavorabilă Armatei Roșii, astfel încât amenințarea nu s-a materializat. La rândul
său, România a refuzat implicarea în războiul ruso-polonez, 1919-1921, fapt ce a
provocat o destindere între București și Moscova, cea din urmă fiind de acord cu
purtarea de negocieri privind soarta Basarabiei7.
Refuzându-se includerea Basarabiei între teritoriile recunoscute României prin
sistemul tratatelor de la Versailles, deoarece Rusia nu era parte la negocieri, în 1920 a
fost semnat un document separat, prin care Franța, Marea Britanie, Italia și Japonia au
acceptat integritatea teritorială a României. Tratatul nu a intrat niciodată în vigoare
deoarece Japonia a refuzat să-l ratifice.
Noi discuții între diplomații români și cei sovietici, iritați de actul din 1920, au
avut loc în 1921, la Varșovia. De această dată, având recunoașterea occidentalilor,
guvernul român nu s-a mai arătat interesat de poziția rusească, în timp ce sovieticii au
continuat să insiste, ulterior arătându-se dispuși să nu mai menționeze problema
Basarabiei, în urma renunțării României la restituirea tezaurului Băncii Naționale a
României8. Discuțiile au eșuat. În același an, România s-a aliat cu Polonia împotriva
U.R.S.S. Totuși, „alianța româno-polonă, născută din necesități obiective evidente, nu
a depășit litera seacă a convențiilor încheiate, nu a înregistrat intimitatea care în mod
firesc ar fi trebuit sau oricum ar fi putut să se realizeze între două state vecine, cu
multiple interese comune și între care nu exista niciun diferend serios”9.
Poziția României a rămas neschimbată în problema Basarabiei la toate
întâlnirile bilaterale ulterioare, până la venirea la conducerea Ministerului Afacerilor
Externe a lui Nicolae Titulescu (1932). Sovieticii au mai deschis o dată discuția cu
prilejul tratativelor de la Viena (1924), fapt ce a condus la ruperea acestora. Specificul
acestei runde a fost purtarea negocierilor cu o perfectă rea-voință, de către ambele
părți. A fost un dialog al surzilor.
În același an avea loc rebeliunea de la Tatar-Bunar și înființarea Republicii
Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (Transnistria), mijloc de presiune la
adresa României.
Diplomația românească s-a mulțumit cu recunoașterea indirectă a apartenenței
Basarabiei prin Protocolul de la Moscova (1929), prin care țările limitrofe Uniunii
Sovietice se angajau să nu mai recurgă la război (Pactul Briand-Kellogg). Acesta a
fost completat în 1933, la Londra, cu un act internațional ce definea agresiunea și
teritoriul, acesta fiind menționat ca spațiul pe care un stat își exercită de facto
autoritatea10.
Realizând slăbiciunea poziției românești, proiectul unui tratat de neagresiune a
fost negociat în 1932, dar formularea sa era atât de neclară, încât protestele lui
Nicolae Titulescu, la acea dată ambasador al României la Societatea Națiunilor, au
dus la respingerea lui, la căderea guvernului și la includerea acestuia ca ministru de
Externe în noul cabinet. Negocierea documentului a arătat că situația juridică a
Externe al Federației Ruse, redactor responsabil al ediției române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică,
București, 1999, doc. 23, p. 39-42.
7 Ibidem, doc. 25, p. 43-44.
8 Ibidem, doc. 100, p. 140-142.
9 Nicolae Dascălu, Locul alianței româno-polone în sistemul de alianțe al României Mari (1921-1939), în
România și politica de alianțe. Istorie și actualitate. Comunicări prezentate la sesiunea științifică din 27-29 ianuarie
1993, Institutul Român de Studii Internaționale, București, 1995, p. 267.
10 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. I, doc. 233, p. 409.
Basarabiei era de nerezolvat. Actele păstrate demonstrează un adevărat „război pentru
un cuvânt”.
Relațiile bilaterale păreau să se normalizeze, odată cu reluarea legăturilor
diplomatice, în iunie 1934. În anii următori, s-a reparat podul de peste Nistru, s-a
putut călători cu trenul etc.
Titulescu a înțeles imediat că singurele garanții privind Basarabia erau Pactul
Briand-Kellogg și, din 1934, calitatea foarte vagă a U.R.S.S. de membru al Ligii
Națiunilor11. Soluția găsită de acesta a fost un proiect din 1936, prin care se permitea
trecerea trupelor sovietice prin Bucovina, în ajutorul Cehoslovaciei. Deși documentul
prevedea Nistrul ca linie de demarcație a forțelor armate, acesta nu recunoștea explicit
nici integritatea teritorială, nici apartenența Basarabiei12. Reacția opiniei publice din
România a fost însă negativă. În august același an, Titulescu părăsea guvernul.
În volumul Relații româno-sovietice (1918-1941)…, istoricii Emilian Bold și
Răzvan Locovei, publică un document sovietic ce dovedește că, practic concomitent
cu părăsirea conducerii Ministerului Afacerilor Străine, Uniunea Sovietică renunțase
la intenția de a mai semna vreun tratat cu România13. Am încercat să arătăm că
oscilațiile diplomației Kremlinului în ceea ce privea proiectul amintit corespundea în
aceeași măsură atât interesului, cât și dezinteresului vecinului estic. Stalin și trimișii
săi l-au păstrat neîntrerupt ca variantă posibilă de lucru, el nevalorând mai mult decât
cele gata încheiate cu alte state, adică nu mare lucru.
Plecarea sa a fost folosită de sovietici ca pretext pentru a răci relațiile bilaterale,
care n-au încetat a se degrada. În iunie 1938, guvernul din Moscova a respins câteva
note obișnuite ale Legației României în U.R.S.S. în care era menționat Nistrul ca
frontieră14.
Dispariția Poloniei, în septembrie 1939, a lăsat România fără singurul său aliat
în fața Uniunii Sovietice. Mai mult, tratatul germano-sovietic din august conținea un
protocol secret, prin care Germania admitea interesele sovietice în Basarabia, Țările
Baltice etc. Conflictul sovieto-finlandez a întârziat punerea imediată în aplicare a
acordului.
Au urmat cele trei avertismente mari lansate de sovietici la adresa României,
deși, după cum s-a văzut au fost ceva mai multe și mai fine:
– în luna noiembrie 1939, secretarul general al partidului comunist din România,
cominternistul Boris Ștefanov, a publicat în revista „Internaționala Comunistă”
articolul intitulat România și războiul imperialist, în care afirma răspicat că singura
soluție pentru statul român era „baltizarea” sa, adică cedarea de baze militare Uniunii
Sovietice.
11 Nicolae Titulescu, Basarabia, pământ românesc, ediție îngrijită de Ion Grecescu, Editura Rum – Irina,
București, 1992, p. 51. Vezi și Nicolae Titulescu, Documente confidențiale, ediție îngrijită, studiu introductiv și
note de Ion Grecescu, Editura Academiei Române, București, 1992, p. 79-127. Deoarece conține exclusiv
documentul pe care îl vom cita, mai departe se va folosi ediția Basarabia, pământ românesc.
12 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor Externe al
României – Direcția Arhivelor diplomatice și Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse – Departamentul
Istorico-documentar, autori ai versiunii românești: Vitalie Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura
Fundației Culturale Române, București, 2003. doc. 34, p. 79.
13 Emilian Bold, Răzvan Ovidiu Locovei, Relații româno-sovietice (1918-1941), indice general de
Alexandrina Ioniță, Casa editorială Demiurg, Iași, 2008, p. 188-189.
14 Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea, doc. 86, p. 190-191.
– în luna martie 1940, premierul sovietic Viaceslav Molotov declara în fața
Sovietului Suprem al U.R.S.S. că exista un litigiu cu România, anume cel privind
Basarabia15;
– în sfârșit, în aprilie 1940, minstrul României la Roma, Raoul Bossy, a fost
abordat de L.B. Helfant, însărcinatul sovietic cu afaceri din capitala Italiei, care i-a
sugerat foarte direct să înceapă imediat negocieri cu vecinul răsăritean.
Prevăzut în Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în august 1939, sfârșitul
României Mari a devenit clar în momentul în care Franța, principalul sprijin politic
extern al diplomației de la București, a capitulat. La 26 iunie 1940, guvernul de la
Kremlin a adresat o notă ultimativă prin care a cerut restituirea Basarabiei și a
Bucovinei de Nord – aceasta nu aparținuse niciodată Rusiei, dar a fost considerată o
compensație pentru exploatarea bogățiilor Basarabiei – în termen de două zile. La
București, un guvern fără legitimitate și un monarh care se temea pentru tronul lui au
accepat cedarea fără rezistență, mai ales după ce ambasadorul german le-a recomandat
aceasta16.
Fără a discuta șansele minime ale unei rezistențe în fața marelui vecin, trebuie
subliniat că nici comandamentul militar al armatei nu a fost pregătit pentru a apăra
frontiera Nistrului. De la mijlocul anilor ’20 și până în 1939, s-au pregătit pentru a
respinge un atac din vest, lăsând granița basarabeană nefortificată17. Până atunci, în
cazul unui atac, armata urma să se retragă pe Prut și să respingă ofensiva18. Fortificații
masive au început să se construiască pe Nistru abia din septembrie 1939. Chiar
pregătirea militară lăsa de dorit, Carol al II-lea însuși recunoscând, în mai 1939, că
„așa cum este <în>armată armata [sic!] noastră în momentul de față, noi nu putem
risca războiul până ce nu vom avea 30 de divizii puse în stare să lupte”19.
Deși s-a străduit, diplomația românească a perioadei poate fi acuzată de lipsa
unei viziuni pe termen mediu, ca să nu menționăm pe cel lung. În primii zece ani s-a
mulțumit cu ordinea internațională prestabilită, profund convinsă că dreptatea istorică
era de partea României.
În cel de-al doilea deceniu, singur, Nicolae Titulescu a avut o mai profundă
înțelegere a fenomenelor ce guvernau relațiile pe continent. Este evident că, deși un
puternic susținător al alianțelor regionale – Mica Înțelegere (ce izola Ungaria) și
Înțelegerea Balcanică (care îndeplinea același rol, dar împotriva Bulgariei) –, acesta a
dedus fragilitatea lor, precum și opțiunea rămasă: sprijinirea pe un partener extern
foarte puternic. Altfel spus, a încercat să înlocuiască să mute centrul de greutate al
amenințării de la granița de est pe celelalte, vecinătățile fiind formate din țări cu care
România se putea război și singură, dar pe care le prezenta drept susținute de către
Germania, ceea ce și era adevărat. Modul în care el a încercat să asigure avantajul țării
sale a fost exact opusul politicii de până atunci: în loc să securizeze politic frontierele
de sud și vest, s-a străduit să își apropie Răsăritul. Acestuia însă i-a prezentat cele
15 Ibidem, doc. 149, p. 295.
16 Jean Nouzille, Moldova – istoria tragică a unei regiuni europene, Prut Internațional, Chișinău-București,
2005, p. 152.
17 Petre Otu, Îmbrățișarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie
1941, Editura Militară, București, 2006, p. 184.
18 Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fondul Președinția Consiliului de Miniștri – Serviciul Secret de
Informații, dosar nr. 1/1927, f. 15.
19 Însemnare din 5 mai 1939 – Carol al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. I: 1904-1939,
ediție de Marcel-Dumitru Ciucă și Narcis Dorin Ion, Editura Silex, București, 1995, p. 346.
două pacte înțelegeri regionale nu ca pe un pericol, ci ca pe un atú. Trebui să
recunoaștem că, dacă mișcarea sa de învăluire ar fi avut succes, ar fi fost genială. Fără
a se baza pe forța militară propriu-zisă, ci doar pe disuadarea tuturor, ea ar fi ținut la
distanță toate părțile. Aceasta era însă o soluție mai modernă decât vremurile acelea,
era securitatea înarmată, practicată în timpul războiului rece.
Însă nu neadaptarea la realitatea vremii a minat constructia sa, ci neînțelegerea
totală a naturii celui mai important partener. Nicolae Titulescu a crezut că Uniunea
Sovietică s-ar fi putut comporta în limitele reglementărilor internaționale și ale
obligațiilor asumate, lucru care s-a întâmplat abia atunci când o superputere i s-a putut
opune. Ilustrativă, dar și paradoxală pentru mobilitatea sa intelectuală, era faptul că
pornea de la unele premise de neclintit, în fond însă nerealiste: „eu consider prietenia
franco-rusă ca o axiomă; consecința sa inevitabilă este prietenia ruso-română”20. După
cum s-a văzut, ambele convingeri erau false. Istoricul britanic A.J.P. Taylor a
demonstrat-o demult: „apropierea franco sovietică avea doar un rol asigurator, nu mai
mult”21.
La rândul său, societatea românească s-a dovedit la fel de neștiutoare la adresa
sovieticilor, ca și strălucitorul său ministru de Externe. Că erau intelectuali de marcă,
diplomați trimiși la Moscova, locuiau în apropierea mortală a Nistrului sau erau
consumatori de publicații sovietice, românii i-au privit la vecinul estic ca pe o
destinație exotică, un tărâm al oricăror posibilități, dar nu în sens pozitiv: de acolo
putea sosi orice știre, indiferent de anormalitatea ei. Literatura însăși surprinde
imaginea întunecată a Răsăritului, un loc unde parcă era întotdeauna noapte și iarnă.
Iar când lovitura fatală, de proporții cataclismice, a sosit, românii au privit
paralizați necunoscutul ce se abătea supra lor, neputincioși în fața a ceea ce le părea
unora o pedeapsă divină.
20 Nicolae Titulescu, Basarabia, pământ românesc…, p. 50.
21 A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iași], 1999, p. 70.
IZVOARE ȘI BIBLIOGRAFIE
I. A. Fonduri arhivistice
Arhivele Naționale Istorice Centrale
– Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român – Secția Propagandă și
agitație, anii 1922-1932;
– Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român (Arhiva istorică) – Dosarele
personale ale Luptătorilor antifasciști, rolele de microfilm nr. 475-517;
– Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român (Arhiva istorică) – Asociația
„Amicii U.R.S.S.”, rola de microfilm nr. 466;
– Fondul Direcțiunea Generală a Poliției, anii 1908-1940;
– Fondul familial Acterian;
– Fondul familial Bosie;
– Fondul familial Brătianu;
– Fondul familial Cantacuzino, dosarele Alexandrina Cantacuzino;
– Fondul Inspectoratul General al Jandarmeriei, anii 1928-1940;
– Fondul Ministerul Propagandei Naționale – serviciile Presa internă (interbelic), Presa
externă (interbelic), Cinematografia (-1934), Studii și documentare (interbelic);
– Fondul nr. 126 („Achiziții noi”), pachetul MMDCCCXVIII;
– Fondul nr. 1297 („Achiziții noi”), pachetele MMCMLXIV și MMCMLXXV;
– Fondul personal Alexandru Averescu;
– Fondul personal Alexandru V. Boldur;
– Fondul personal Anton Alexandrescu;
– Fondul personal Armand Călinescu;
– Fondul personal Grigore Gafencu;
– Fondul personal Ion Antonescu;
– Fondul personal Nicolae Bagdasar;
– Fondul personal Onisifor Ghibu;
– Fondul Președinția Consiliului de Miniștri – Serviciul Secret de Informații, anii 1933-
1940.
Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe
– Fondul nr. 71 (1920-1944)/România, volumele nr.: 1-8, 16-55, 60;
– Fondul nr. 71 (1920-1944)/U.R.S.S., volumele nr.: 3-5, 19-23, 82, 84-86;
– Fondul nr. 77 (Dosare personale, 1837-1950), dosarele personale Ciuntu Edmond,
Diamandi Constantin, Dianu Nicolae, Davidescu George, Popescu-Pașcani Ion;
– Oficiul de Studii și documentare: Ion Calafeteanu, Relațiile româno-sovietice (1917-
1940), 1967.
Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de manuscrise:
– Colecția A.C. Cuza;
– Colecția C.I. Parhon;
– Colecția Hortensia Papadat-Bengescu;
– Colecția Noti Constantinidi;
– Colecția Raoul Bossy;
– Colecția Romulus Dianu;
– Colecția Victor Cădere.
I. B. Documente publicate
130 de ani de relații diplomatice româno-ruse. Album de documente, Ambasada
Federației Ruse în România, Biblioteca Metropolitană București, Editura Biblioteca
Bucureștilor, Bucureștii, 2008
Anuar diplomatic și consular al Regatului României. 1942, Ministerul Regal al
Afacerilor Străine, Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1942
ARDELEANU, E., OȘCA, Alexandru, PREDA, Dumitru, Istoria Statului Major
General român. Documente. 1859-1947, București, 1994
BLAGA, Lucia, Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole, scrisori, cereri,
telegrame), vol. I-III: Anii 1927-1938, ediție îngrijită, cuvânt înainte, note, postfață și indice
de nume de Pavel Țugui, Editura Eminescu, f.l., 1995
BUZATU, Gheorghe (coord.), BICHINEȚ, Corneliu (coord.), LUPOI, MIȚĂREL,
Mihai Gh., CHEPTEA, Stela, CÎRSTEA, Marusia, MÂȚĂ, Cezar, SPÂNU, Alin, Arhive
secrete, secretele arhivelor, vol. I, Editura Mica Valahie, București, 2005
BUZATU, Gheorghe, Românii în arhivele Kremlinului, Editura Univers Eciclopedic,
București, 1996
CĂTĂNUȘ, Dan, Cadrilaterul. Ideologie cominternistă și iredentism bulgar, 1919-
1940, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001
CALAFETEANU, Ion și MOISUC, Viorica-Pompilia (coord.), Unirea Basarabiei și a
Bucovinei cu România. 1917-1918. Documente, Hyperion, Chișinău, 1995
CIOBANU, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea
națională din Basarabia în anii 1917-1918, București, 1929
COJOC, Marian, COJOC, Mariana, Propagandă, contrapropagandă și interese străine
la Dunăre și Marea Neagră (1919-1939), http://ebooks.unibuc.ro/istorie/cojoc/1.html#49
Copilăria comunismului românesc în arhiva Cominternului, ediție de documente
coordonată de Alina Tudor-Pavelescu și elaborată de Emanuela Chiriac, Carmen Dobrotă și
Margareta Chiva, Arhivele Naționale ale României, București, 2001
DEAC, A., BADEA M., NICOLAE V., Documente privind poziția socialiștilor români
față de problema națională (1883-1921), volum de uz intern, editat de Institutul de Istorie a
partidului de pe lângă C.C. al P.C.R., f.d., f.l.
Documente diplomatice române, seria a II-a, vol. 18, partea I: 1 ianuarie – 30 iunie
1936, volum realizat și introducere de Laurențiu Constantiniu, Alin-Victor Matei, Editura
Academiei Române, București, 2008
Documente S.S.I. privind spațiul sovietic, 22 august 1939 – 23 august 1944, ediție de
Cristian Troncotă și Alin Spânu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București,
2004
Documente străine despre Basarabia și Bucovina. 1918-1944, selecția documentelor și
studiul introductiv: Valeriu Florin Dobrinescu și Ion Pătroiu, Editura Vremea, București,
2003
Documente și materiale din ajunul celui de al doilea război mondial publicate de
Ministerul Afacerilor Extrene al U.R.S.S., vol. I-II, Editura de Stat, București, 1948-1949
Documents d’histoire contemporaine. 1851-1967, vol. II, Editions Armand Colin,
Paris, 1967
Documents on German Foreign Policy, 1918-1945, Series C (1933-1937) și Series D
(1937-1940), United States Government Printing Office, Washington – Londra, 1949 și 1957-
1960
Ideologie și structuri comuniste în România, vol. I: 1917-1918, vol. al II-lea: 9
decembrie 1918 – 31 decembrie 1919, vol. al III-lea: 1 ianuarie 1920 – 3 februarie 1921, ediții
de documente de Florian Tănăsescu (coord.), Dumitru Costea, Ion Iacoș, Gheorghe Neacșu,
Marin C. Stănescu și Nicolae Tănăsescu, Institutul Național pemtru Studiul Totalitarismului,
București, 1995, 1997 și 2001
In memoriam Nicolae Titulescu, studiu introductiv, texte alese, introducere de Ion
Grecescu, Editura Politică, București, 1982
LALOY, Émile, Documents secrets des archives du Ministère des Affaires Étrangères
de Russie publiés par les bolchéviks, Editions Bossard, 1919
Minoritățile naționale din România. Documente, vol. I: 1918-1925, editat de Ioan
Scurtu (coord.) și Liviu Boar, București, Arhivele Statului din România, 1995
Nicolae Titulescu – un mare român, un mare european, un mare contemporan, o
restituire foto-documentară realizată de George G. Potra, Cristina Păiușan și Dumitru Preda,
Fundația Europeană Titulescu, București, 2002
Organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, vol. al
II-lea: 1920-1947, ediție îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacșu,
Nicolae Nicolescu, Fundație Europeană Titulescu, București, 2006
Organî gosudarstvenoi bezopasnosti SSSR v Velikoi Otecestvenoi voine (Opганы
гocyдаpcтвeннoй бeзoпаcнocти CCCP в Beликoй Oтeчecтвeннoй вoйнe/Organele
securității statului din U.R.S.S. în Marele Război pentru apărarea patriei), culegere de
documente sub redacția lui S.V. Stepașin, vol. I, partea I, Editura „Kniga i biznis”, Moscova,
1995
Panait Istrati – omul care nu aderă la nimic. Documente din Rusia Sovietică, vol. I și
II, ediție alcătuită, note și comentarii de Zamfir Bălan, selecția documentelor din presa
sovietică de Serghei Feodosiev, traducere din limba rusă de Livia Cotorcea, traducere din
limba franceză de Carmen Țurcan, Casa memorială „Panait Istrati”, Editura Istros – Muzeul
Brăilei, Brăila, 1996
Partidul Comunist din România în anii celui de-al Doilea război mondial, ediție de
documente coordonată de Alina Tudor-Pavelescu, Arhivele Naționale ale României,
București, 2003
Preliminarii ale raptului Basarabiei și Nordului Bucovinei, 1938-1940. Volum de
documente din fostele arhive arhive secrete române, editate de Vitalie Văratic, Libra,
București, 2000
Récueils de textes d’histoire pour l’enseignement secondaire publiés sous la direction
de Louis Gothier et Albert Troux, Tom V, L’Époque Contemporaine (1871-1945),
coordonatori Michel Laran și Jacques Willequet, Editions H. Dessain, Liège, 1960
Relații internaționale în acte și documente, ediție de Alexandru Vianu, Zorin Zamfir,
Constantin Bușe și Gheorghe Bădescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975
Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor
Externe al României – Direcția Arhivelor diplomatice și Ministerul Afacerilor Externe al
Federației Ruse – Departamentul Istorico-documentar, autori ai versiunii românești: Vitalie
Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura Fundației Culturale Române, București,
2003
Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcția Arhivă
diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al României și Departamentul Istorico-
documentar al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, redactor responsabil al
ediției române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică, București, 1999
România-Polonia. Relații diplomatice, vol. I: 1918-1939, autori: Florin Anghel,
Nicolae Mareș, Dumitru Preda, Univers Enciclopedic, București, 2003
România și marile puteri. Documente, vol. I: 1918-1933 și vol. al II-lea: 1933-1940,
ediție de Ioan Scurtu, Fundația România de Mâine, București, 1999-2000
STALIN, Iosif, Opere, vol. I-XIII, Institutul Marx-Engels-Lenin de pe lângă Comitetul
Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, Editura Partidului Muncitoresc
Român, [București], 1950
Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie – 3 iulie 1940). Invazia și anexarea Nordului
Bucovinei de către U.R.S.S., ediție și studiu introductiv de Vitalie Văratic, prefață de Florin
Constantiniu, Editura Institutului Bucovina – Basarabia, Rădăuți, 2001
TĂNĂSESCU, Florian (coord.), Ideologie și structuri comuniste în România. 1917-
1918, București, 1995
Tezaurul României la Moscova. Documente (1916-1917), selectate, adnotate și
comentate de Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu, Constantin Botoran, coordonare și studiu
introductiv de Viorica Moisuc, Editura Globus, București, 1993
1960
Texte din lucrările lui V.I. Lenin cu privire la România, Editura Politică, București,
TITULESCU, Nicolae, Basarabia, pământ românesc, ediție îngrijită de Ion Grecescu,
Editura Rum – Irina, București, 1992
TITULESCU, Nicolae, Corespondență, vol. I: 1921-1931, părțile I și II, volm îngrijit
de George G. Potra, Fundația Europeană Titulescu, București, 2004
TITULESCU, Nicolae, Discursuri, Editura Științifică, București, 1967
TITULESCU, Nicolae, Documente confidențiale, ediție îngrijită, studiu introductiv și
note de Ion Grecescu, Editura Academiei Române, București, 1992
TITULESCU, Nicolae, Documente diplomatice, coord. George Macovescu, Dinu C.
Giurescu, Gh. Ploeșteanu, G.G. Potra, Ctin. I. Turcu, Editura Politică, București, 1967
TITULESCU, Nicolae, Opera politico-diplomatică, 1 ianuarie 1937 – 31 decembrie
1937, părțile I, II și III, volum îngrijit de George G. Potra, Fundația Europeană Titulescu,
București, 2007
TITULESCU, Nicolae, Pledoarii pentru pace, ediție îngrijită de George G. Potra și
Constantin I. Turcu, Editura Enciclopedică, București, 1996
TITULESCU, Nicolae, Reflecții, Editura Albatros, București, 1985
Treaties and Alliances of the World, New York, 1974
Treaties and other International Acts, Washington, 1948
TUCKER, Robert C. și COHEN, Stephen F. (editori-coordonatori), The Great Purge
Trial, stenogramă în lb. engleză, introducere de Robert C. Tucker, Grosset & Dunlop
Publishers, New York, 1965
VIANU, Alexandru, ZORIN, Zamfir, BUȘE, Constantin, BĂDESCU, Gheorghe,
Relații internaționale în acte și documente, vol. I: 1917-1939, Editura Didactică și
pedagogică, București, 1974
VINOGRADOV, V.N., EREȘCENKO, M.D., SEMENOVA, L.E., POKIVAILOVA,
T.A., Bessarabia na perekrestke Evropeiskoi diplomatii. Dokumentî i materialî, Moscova,
1996
II. Memorii, jurnale, amintiri, corespondență
ALLILUYEVA, Svetlana, Tatăl meu, Stalin, Ed. Elit, Pitești, f. a.
ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,
vol. I, partea I: Până la 1888, ediție și postfață de Stelian Neagoe, Humanitas, București,
1991
ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,
vol. al IV-lea, partea a V-a: (1917-1918), ediție și indice adnotat de Stelian Neagoe,
Humanitas, București, 1993
ARGETOIANU, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor
de ieri, vol. al V-lea, partea a V-a: (1918), Anexe documentare (1916-1918), Editura
Machiavelli, București, 1995
AVERESCU, Alexandru, Notițe zilnice din război, vol. al II-lea: 1916-1918 (Războiul
nostru), ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Eftimie Ardeleanu și Adrian Pandea,
Editura Militară, București, 1992
BAJANOV, Boris, Kremlinul anilor ’20. Memoriile fostului secretar al lui Stalin, Ed.
Cogito, Oradea, 1991
BEREJKOV, Valentin, În umbra lui Stalin, Ed. Lider, București, [1997]
BIBESCU, Martha, Jurnal belinez ’38, în românește, note și addenda de Dumitru
Hâncu, Editura Vivaldi, București, 2001
BOLDUR, Alexandru V., Memorii. Viața mea. Lumini și umbre, Editura Albatros,
București, 2006
BOSSY, Raoul, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940), vol. I-II, ediție, studiu
introductiv și indice de Stelian Neagoe, Humanitas, București, 1993
BRĂNIȘTEANU, B., Jurnal, vol. I-II, prefață și note de Dumitru Hâncu, text îngrijit de
Georgeta Pană, Editura Hasefer, București, 2003-2004
BRĂNIȘTEANU, B., N. Titulescu – amintiri, note, reflexii, Editura Socec, București,
1945
BUHMAN, Eugeniu Artur, Patru decenii în serviciul casei regale a României.
Memorii, 1898-1940, ediție îngrijită de Cristian Scarlat, Sigma, [București], 2006
CAROL al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. I: 1904-1939, ediție
de Marcel-Dumitru Ciucă și Narcis Dorin Ion, Editura Silex, București, 1995
CAROL al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. al II-lea: 1939-1940,
ediție îngrijită de Marcel-Dumitru Ciucă și Narcis-Dorin Ion, Casa de editură și presă „Șansa”
S.R.L., București, 1996
CĂLINESCU, Armand, Însemnări politice, 1916-1939, ediție îngrijită și prefață de dr.
Al.Gh. Savu, Humanitas, București, 1990
CHURCHILL, Winston S., Journal politique. 1936-1939, Amiot-Dumont, Paris, 1948
CONSTANTE, Constantin, Colindând prin Rusia Sovietică. Note și impresii de
călătorie, 1916-1918, ediție îngrijită de Maria Georgescu, Curtea Veche, București, 2004
CONSTANTINIDE, Noti, Valiza diplomatică. 1890-1940, ediție îngrijită de Florica
Vrânceanu, Libra, București, 2002
CRAINIC, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, vol. I, ediție îngrijită de Nedic
Lemnaru, Casa editorială Gândirea, București, 1991
Diplomați germani la București, 1937-1944. Din memoriile dr. Rolf Pusch, atașat de
legație, și dr. Gerhard Stelzer, consilier de legație, traducere de Ileana Sturdza și Cristian
Scarlat, ediție îngrijită, note, indice și selecția materialului ilustrativ de Cristian Scarlat, All
Educațional, București, 2001
DJILAS, Milovan, Întâlniri cu Stalin, Editura Europa, Craiova, f. a.
DONICI, Leon, Revoluția rusă. Amintiri, schițe și impresii, ediție îngrijită de Rodica
Pandele, postfață și indice analitic de nume de Ov.S. Crohmălniceanu, Editura Fundației
Culturale Române, București, 1996
DUCA, I.Gh., Amintiri politice, vol. al III-lea: [1917-1919], Jon Dumitru-Verlag,
München, 1982 (ediție nouă: DUCA, I.Gh., Memorii, vol. al IV-lea: Războiul, partea a II-a:
(1917-1919), ediție de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 1994)
GAFENCU, Grigore, Însemnări politice, ediție și postfață de Stelian Neagoe,
Humanitas, București, 1991
GAFENCU, Grigore, Jurnal. Iunie 1940 – iulie 1941, Editura Globus, București, f.d.
GALACTION, Gala, Jurnal, vol. al IV-lea, text integral, ediție îngrijită și note de
Teodor Vârgolici, Editura Albatros, București, 2000
GHIBU, Onisifor, În vâltoarea revoluției rusești. Însemnări „zilnice” ale unui
ardelean, martor ocular – și mai mult decât atât – al revoluției rusești în anii 1917-1918,
începând cu ziua de 12 martie și până în ziua de 6 august 1917, Editura Fundației Culturale
Române, București, 1993
GHIBU, Onisifor, Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară. Amintiri (1917-
1918), Universitas, Chișinău, 1992
GIDE, André, Întoarcere din Rusia, traducere de Al. Mironescu, Ed. Vremea – Cultura
poporului, [București], [1937]
HUMBERT-DROZ, J., Mémoires, 4 vol., Neuchâtel, 1969-1973
IORGA, Nicolae, Memorii. Însemnări zilnice (mai 1917 – martie 1920). Războiul
național. Lupta pentru o nouă viață politică, vol. I și al II-lea, Editura „Naționala” – S.
Ciornei, f.l., f.d.
IORGA, Nicolae, Orizonturile mele. O viață de om așa cum a fost, vol. al II-lea: Luptă,
Editura N. Stroilă, București, 1934
IORGA, Nicolae, Orizonturile mele. O viață de om așa cum a fost, ediție îngrijită de
Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, studiu introductiv, note, comentarii, indice de Valeriu
Râpeanu, Editura Minerva, București, 1972
IORGA, Nicolae, România contemporană de la 1904 la 1930. Supt trei regi. Istorie a
unei lupte pentru un ideal moral și național, ediție îngrijită, note și comentarii de Valeriu
Râpeanu și Sanda Râpeanu, studiu introductiv de Valeriu Râpeanu, Editura PRO, f.a., [1999]
ISTRATI, Panait, Spovedanie pentru învinși. După șaisprezece luni în U.R.S.S., Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1990
KENNAN, George F., Memoirs. 1925-1950, Little, Brown and Co., Boston – Toronto,
1967
MAISKI, Ivan M., Amintirile unui ambasador sovietic. Războiul (1939-1943), Editura
politică, București, 1967
MANOILESCU, Mihail, Memorii, vol I-II, ediție îngrijită, prefață, note și indice de
Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, București, 1993
MARGHILOMAN, Alexandru, Note politice, vol. al III-lea: România și Primul război
mondial (1914-1919). Războiul (1918-1919). România politică după întregire (1920-1924).
Addenda (1897-1911), ediție și introducere de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli,
București, 1995
MARTONNE, Emmanuel de, Choses vues en Bessarabie, Imprimerie des Arts et des
Sports, Paris, 1919
NOULENS, Joseph, Mon ambassade en Russie Soviétique, 1917-1919, Paris, 1933
PANDREA, Petre, Amintiri despre Alexandru Sahia, în „Magazin istoric”, anul
XXXVII (serie nouă), nr. 3 (432), martie 2003, p. 57-59
PAUL-BONCOUR, Joseph, Entre deux guerres. Souvenirs de la IIIe République, vol.
II și III, Librairie Plon, Paris, 1945-1946
POP, Valeriu, Amintiri politice, ediție îngrijită și prefață de Sanda Pop, cu un cuvânt
înainte de Florin Constantiniu, Editura Vestala, București, 1999
POPESCU, Stelian, Amintiri, îngrijire de ediție, prefață și note de Ioan Opriș, Editura
Albatros, București, 2000
RUDEANU, Vasile, Memorii. Din timpuri de pace și de război, 1884-1929, ediție
îngrijită, studiu introductiv și note de Dumitru Preda și Vasile Alexandrescu, Cavaliotti,
București, 2004
SAINT-AULAIRE, Conte de, Confesiunile unui bătrân diplomat, traducere din
franceză de Ileana Sturdza, introducere și note de Mihai D. Sturdza, Humanitas, București,
[2002]
SEBASTIAN, Mihail, Jurnal, 1935-1944, text îngrijit de Gabriela Omăt, prefață și note
de Leon Volovici, Humanitas, [1996], București
STURDZA, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde,
Alba Iulia – Paris, 1994
ȘEICARU, Pamfil, Scrisori din emigrație, Europress, București, 1992
TABOUIS, Genévieve, Douăzeci de ani de tensiune diploamtică, Editura Politică,
București, 1965
TORREY, Glenn E., General Henri Berthelot and Romania. Mémoires et
Correspondence. 1916-1919, Boulder, 1987
TROTSKY, Léon, Ma Vie, Editions Gallimard, Paris, 1966
VOINESCU, Alice, Jurnal, ediție îngrijită, evocare, table biobibliografic și note de
Maria Ana Murnu, Editura Albatros, București, 2002
WECK, René de, Jurnal. Jurnalul unui diplomat elvețian în România: 1939-1945,
ediție tradusă din franceză și îngrijită de Viorel Grecu și Claudia Chinezu, Editura Fundației
Culturale Române, București, 2000
III. Lucrări speciale
ADAUGE, Mihai, DANU, Eugenia, POPOVSCHI, Valeriu, Mișcarea națională din
Basarabia. Cronica evenimentelor din 1917-1918, Civitas, Chișinău, 1998
AGRIGOROAIEI, Ion, PALADE, Gheorghe, Basarabia în cadrul României întregite,
1918-1940, Universitas, Chișinău, 1993
ANDREW, Christopher și GORDIEVSKI, Oleg, KGB. Istoria secretă a operațiunilor
sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Editura All, București, 1994
ANGHEL, Florin, Constituirea sistemului „Cordon sanitaire”. Relații româno-polone
(1919-1926), Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003
ANGHEL, Florin, Cronica unui eșec programat: România, Rusia Sovietică și Polonia
la conferința de la Varșovia (1921), în „Studii și materiale de istorie contemporană”, 2003,
vol. II, p. 5-14
ANGHEL, Florin, Internarium contra Micii Înțelegeri. Sursele refuzului polon de
aderare la alianța între București, Praga și Belgrad, în „Studii și materiale de istorie
contemporană”, 2002, vol. I, p. 23-40
ANTOHI, Sorin, Modernism și antimodernism. Noi perspective interdisciplinare,
Muzeul Național al Literaturii Române, Editura Cuvântul, [București], [2008]
ANTONOVA, Liudmila, Tratatul româno-francez din 1926 în viziunea diplomației
sovietice, în Istoria și teoria relațiilor internaționale. Studii, Iași, 2000, p. 257-263.
ARENDT, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, București, 1994
ARON, Raymond, BONDY, François și KENNAN, George F., La Démocratie à
l’épreuve du XX-e siècle, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1960
ATANASOV, Nicolae, Industria, comerțul, băncile și sistemele de comunicații ale
Basarabiei în anii 1918-1940, Civitas, Chișinău, 2000
AVERESCU, Alexandru, Răspunderile, prefață de Florin Constantiniu, îngrijire de
ediție și note de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1999
AVTORKHANOV, Abdurakhman, Stalin and the Soviet Communist Party. A Study in
the Technology of Power, Institute for the Study of the USSR, München, 1959
BACON, Walter M. Jr., Nicolae Titulescu și politica externă a României. 1933-1934,
Institutul European, Iași, 1999
BARDOUX, Jacques, De Paris à Spa: la bataille diplomatique pour la paix française
(février 1919 – octobre 1920), Félix Alcan, Paris, 1921
BASCIANI, Alberto, La difficile unione. La Bessarabia e la Grande Romania, 1918-
1940, Aracne, Roma, 2007
BĂDESCU, Emanuel, VOICU, Ion, 1924: la Viena – negocieri româno-sovietice
privind Basarabia, în „Magazin istoric”, XXVI, nr. 6 (303), iunie 1992, p. 31-32
BEATTIE, Kim, Brother, Here’s a Man: the Saga of Klondike Boyle, New York, 1940
BELOFF, M., The Foreign Policy of Soviet Russia (1929-1941), 2 vol., Londra, 1960
BENNETT, T., The Soviets and Europe, 1938-1941, Geneva, 1951
BÉRAUD, Henri, Ce am văzut la Moscova, Biblioteca ziarului Universul, Editura
S.A.R. „Universul”, București, 1926
BERDIAEV, Nicolai, Originile și sensul comunismului rus, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1999
BESANÇON, Alain, Originile intelectuale ale leninismului, Humanitas, București,
1993
BOIA, Lucian, Mitologia științifică a comunismului, Humanitas, București, 1999
BOIA, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, [2002]
BOLD, Emilian, Diplomația de conferințe, Editura Junimea, Iași, 1991
BOLD, Emilian, România sub lupa diplomației sovietice (1917-1938), Editura
Junimea, Iași, 1998
BOLD, Emilian, LOCOVEI, Răzvan Ovidiu, Relații româno-sovietice (1918-1941),
indice general de Alexandrina Ioniță, Casa editorială Demiurg, Iași, 2008
BOLDUR, Alexandru V., Basarabia și relațiile româno-ruse (Chestiunea Basarabiei și
dreptul internațional), Editura Albatros, București, 2000
BOLDUR, Alexandru V., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, București, 1992
BORKENAU, F., The Communist International, University of Michigan Press, f.l.,
1962
BOTORAN, Constantin, Tratativele româno-sovietice din anii 1920-1924 pentru
recunoașterea Basarabiei, în ,,Cugetul“, nr. 3-4/1993, Chișinău
BOUKOVSKI, Vladimir, U.R.S.S. De l’utopie au désastre, Editions Robert Laffont,
Paris, 1990
BOUVIER, Alban, La catégorisation de l’action dans les argumentations polititiques
(Étude de sociologie cognitive), în ,,L’Année sociologique“, Troisième série – Volume
44/1994: Argumentation et sciences sociales, I, Presses Universitaires de France, Paris, 1994
BRANDT, Conrad, FAIRBANK, John K. și SCHWARTZ, Benjamin, A documentary
History of Chinese Communism, George Allen & Unwin, Londra, [1959]
BRANDT, Conrad, Stalin’s failure in China, 1924-1927, Cambridge, 1983
BRĂTIANU, Gheorghe I., Basarabia. Drepturi naționale și istorice, Editura Semne,
București, 1995
BUJOR, Mihai Gh., U.R.S.S. Impresii de călătorie, f.e., București, 1944
BUȘE, Constantin, Din istoria relațiilor internaționale. Studii, Editura Enciclopedică,
București, 2009
BUZATU, Gheorghe, CHIRIȚOIU, Mircea, Stalin cenzurat/necenzurat, Editura Ion
Cristoiu, București, 1999
BUZATU, Gheorghe, Nicolae Titulescu and European Disarmament, Editura
Academiei R.S.R., Iași, 1984
BUZATU, Gheorghe, Titulescu și strategia păcii, Editura Junimea, Iași, 1982
CALAFETEANU, Ion, Diplomația românească în sud-estul Europei (martie 1938 –
martie 1940), Editura Politică, București, 1980
CALAFETEANU, Ion, Politică și interes național în România interbelică, Editura
Enciclopedică, București, 1997
CAMPUS, Eliza, Din politica externă a României. 1913-1947, Editura Politică,
București, 1980
CAMPUS, Eliza, Înțelegerea Balcanică, Editura Academiei R.S.R., București, 1972
CAMPUS, Eliza, Mica Înțelegere, Editura Academiei, București, 1997
CAMPUS, Eliza, Politica externă a României în perioada interbelică (1919-1939),
Editura Politică, București, 1975
Carley, Michael J., 1939. L’alliance de la dernière chance: une réinterprétation des
origines de la Seconde Guerre mondiale, Les Presses de l'Université de Montréal, 2001,
format electronic (http://www.erudit.org/livre/carleym/2001/index.htm)
CARR, Edward Hallett, A History of Soviet Russia: Socialism in one country,
Macmillan, Londra, 1958-1964
CARR, Edward Hallett, Condițiile păcii, Editura Modernă, București, f.a.
CARR, Edward Hallett, German-Soviet relations between the two world wars, 1919-
1939, Baltimore, 1962
CARR, Edward Hallett, Propaganda in international Politics, Oxford, 1939
CARR, Edward Hallett, The Bolshevik Revolution, 1917-1923, vol. I-III, Londra-
Melbourne-Toronto, 1963-1966
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Imperiul spulberat. Revolta națiunilor în U.R.S.S.,
Ed. Remember – Sic Press Group, București, 1993
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, La destalinisation commence, Editions Complexe,
Bruxelles, 1984
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Lénine. La révolution et le pouvoir, Flammarion,
Paris, 1990
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Staline. L’ordre par la terreur, Flammarion, Paris,
1979
CASSO, Leon, Rusia și bazinul dunărean, prefață de Apostol Stan, traducere din
rusește și studiu introductiv de Ștefan Grigore Berechet, Saeculum Vizual, București, 2003
CATELL, D.T., Communism and the Spanish Civil War, University of California Press,
f.l., 1956
CATELL, D.T., Soviet Diplomacy and the Spanish Civil War, University of California
Press, f.l., 1957
CAZACU, Pavel, Moldova dintre Prut și Nistru, 1812-1918, Iași, [1924]
CHIPER, Ioan, CONSTANTINIU, Florin, Din nou despre cauzele înlăturării din
guvern a lui Nicolae Titulescu (29 august 1936), în „Revista de studii internaționale”, nr.
2/1969, p. 37-53
CHIPER, Ioan, România și Germania nazistă. Relații româno-germane între
comandamente politice și interese economice (ianuarie 1933 – martie 1938), Editura Elion,
București, 2000
CIOBANU, Ștefan, Basarabia – populația, istoria, cultura, Editura Clio – Știința,
București-Chișinău, 1992
CIORĂNESCU, George, Bessarabia – Disputed Land between East and West, Editura
Fundației Culturale Române, București, 1993
CIORĂNESCU, George, FILITI, Grigore, FLORESCO, Radu (coordonatori), Aspects
des relations russo-roumaines: rétrospectives et orientations, Minard, Paris, 1967
CIORBEA, Valentin, Evoluția Dobrogei între 1918-1944. Contribuții la cunoașterea
problemelor geopolitice, economice, demografice, sociale și ale vieții politice și militare, Ex
Ponto, Constanța, 2005
CIOROIANU, Adrian, A.R.L.U.S. – o poveste cu intelectuali, în „22”, an VII (1996),
octombrie-decembrie 1996
CIOROIANU, Adrian, Lumina vine de la Răsărit. ,,Noua imagine“ a Uniunii Sovietice
în România postbelică, 1944-1947, în Miturile comunismului românesc, coord. Lucian Boia,
Editura Universității din București, [București], 1995
CIPĂIANU, George, CIUPEA, Ioan, Soviet Attempts at Destabilizing Romania during
the “Dynastic Crisis”, 1928-1930, în George Cipăianu, Virgiliu Țârău (eds.), Romanian and
British Historians on the Contemporary History of Romania, Cluj University Press, f.l., 2000
CIUPERCĂ, Ion, Locarno oriental. Semnificația unui eșec (1925-1937), I, în „Anuarul
Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol”, Iași, XXIV, 1987
CLARK, Charles Upson, Bessarabia. Russia and Romania on the Black Sea, Dodd,
Mead & Company, New York, 1927
CLAUDIN, Fernando, La crise du mouvement communiste: du Komintern au
Kominform, vol. I, Editions François Maspero, Paris, 1972
COHEN, Stephen F., Rethinking the Soviet Experience. Politics and History Since
1917, Oxford University Press, New York, 1985
COJOCARU, Gheorghe E., Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923),
Editura Semne, București, 1997
CONQUEST, Robert, Marea Teroare. O reevaluare, Humanitas, 1998, București
CONQUEST, Robert, Stalin. Breaker of Nations, Viking, New York, 1991
CONQUEST, Robert, The Harvest of Sorrow. Soviet Collectivization and the Terror-
Famine, Oxford University Press, New York, 1986
CONSTANTIN, Ion, România, marile puteri și problema Basarabiei, Editura
Enciclopedică, București, 1995
CONSTANTINESCU, Romanița, Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc
al frontierei, Polirom, [Iași], 2009
CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre, Pagini de luptă din trecut. 1914-1936, Editură
Politică, București, 1972
CONSTANTINIU, Florin, 1941. Hitler, Stalin și România. România și geneza
operațiunii „Barbarossa”, Univers Enciclopedic, București, 2002
CONSTANTINIU, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic,
București, 1997
CONSTANTINIU, Laurențiu, Securitatea națională și statul sovietic. De la
mesianismul revoluționar la pragmatismul lui Stalin, în „Arhivele Totalitarismului”, anul
XIII, vol. nr. 46-47 (nr. 1-2/2005), p. 9-28
COSMA, Aurel, Acordurile de la Locarno, Nadejdea, Timișoara, 1926
CRISTUREANU, Titus, Anglia și România – relațiile lor economice, 1929-1934,
„Adevărul”, București, 1934
CRISTUREANU, Titus, Britannia. O analiză politică, socială, economică și
geopolitică a Imperiului Britanic, „Adevărul”, București, 1937
CRISTUREANU, Titus, Hotarele statice și dinamice ale României. Un studiu
antropogeografic privit prin prisma relațiunilor internaționale, Atelierele „Adevărul”,
București, 1935
DASCĂLU, Nicolae, Evoluția statistică a presei în România interbelică, în „Revista de
istorie”, tom 34, nr 7(iulie)/1981
DASCĂLU, Nicolae, Imaginea României Mari în Statele Unite ale Americii în
perioada interbelică (1919-1939), Editura Universității din București, București, 1998
DASCĂLU, Nicolae, Nici pace, nici război: România-Ungaria, 1918-1940, Editura
Universității din București, București, 2004
DASCĂLU, Nicolae, Relații româno-polone în perioada interbelică, 1919-1939,
Editura Academiei Române, București, 1991
DAVION, Isabelle, L’intégration de la Pologne dans la Petite Entente: cheval de Troie
de la France et serpent de mer diplomatique, în „Valahian Journal of Historical Studies”, nr.
2/2004, p. 67-93
DAVIS, K.W., The Soviets at Geneva: the USSR and the League of Nations, 1919-
1933, Geneva, 1934
DESSBERG, Frédéric, La Roumanie et la Pologne dans la politique soviétique de la
France: la difficulté d’établir un «front uni», în „Revue historique des armées”, ediție
electronică (http://rha.revues.org/index5902.html)
DEUTSCH, Robert, Conferința de la Montreux, Editura politică, București, 1975
DEUTSCHER, I., Stalin. A Political Biography, Oxford University Press, New York –
Londra, 1949
DIMA, Nicholas, Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute,
East European Monographs/Columbia University Press, Boulder/New York, 1982
Diplomație și diplomați români, vol al II-lea, coordonatori: Gheorghe Buzatu, Valeriu
Florin Dobrinescu, Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focșani, 2002
DOBRINESCU, Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia. 1918-1940,
Junimea, Iași, 1991
DOBRINESCU, Valeriu Florin, România și sistemul tratatelor de pace de la Paris
(1919-1923), Institutul European, Iași, 1993
DRABOVITCH, W., Les Intellectuels Français et le Bolchévisme. La Ligue des Droits
de l’Homme. Le néomarxisme universitaire. Quelques grands intellectuels: André Gide –
Romain Rolland et certains autres, Les Libertés Françaises, Paris, [1937]
DUROSELLE, Jean Baptiste, De Wilson à Roosevelt. Politique extérieure des États-
Unis. 1913-1945, Editions Librairie Armand Colin, Paris, 1960
DUROSELLE, Jean Baptiste, La Décadence. 1932-1939, Imprimerie nationale, Paris,
1979
DUROSELLE, Jean Baptiste, Les relations franco-allemandes de 1918 à 1950, vol. I-
V, Centre de Documentation Universitaire, Paris, 1966-1967
ESCHENAZI, I., Ziarul ,,Amicii U.R.S.S.“. Organ al Asociației ,,Amicii U.R.S.S.“,
anul I, nr. 1, 1934, în „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.”,
an V (1959), nr. 2, Editura Scânteia, București, 1959, p. 114-121
FAINSOD, Merle, How Russia is Ruled, Harvard University Press, Cambridge, 1965
FERDINAND, Peter, Communist Regimes in Comparative Perspective. The Evolution
of the Soviet, Chinese and Yougoslav Systems, Harvester Wheatsheaf/Barnes & Noble Books,
f.l., [1991]
FISCHER, Louis, Les Soviets dans les affaires mondiales, 1917-1929, Gallimard, Paris,
1933
FISCHER, Louis, Voyage soviétique, Gallimard, Paris, 1936
FURET, François, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX,
Humanitas, București, 1996
GAFENCU, Grigore, Politica în exil, 1942-1957, studiu introductiv și selecția textelor
de Nicolae Petrescu și Gheorghe Zamfir, Oscar Print, București, 2000
GAFENCU, Grigore, Préliminaires de la guerre à l’Est. De l’accord de Moscou (21
août 1939) aux hostilités en Russie (22 juin 1941), Egloff, Fribourg, 1944
GAFENCU, Grigore, Situația politică. Articole, interviuri, portrete și luări de poziții
publicate în „România muncitoare”, între 1953-1957, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Dan
Talos, Paideia, București, 2007
GAFENCU, Grigore, Ultimele zile ale Europei. O călătorie diplomatică întreprinsă în
anul 1939, traducere de Rodica Mihaela Scafeș, prefață și note de Cornel I. Scafeș, Editura
Militară, București, 1992
GARTHOFF, R., Soviet Military Policy: a Historical Analysis, New York, 1966
GHEORGHIU, Simion, Politică și istorie în tratarea relațiilor româno-ruse/sovietice,
1947-1989. Studiu de caz: istoriografia română, în „Studii și materiale de istorie
contemporană”, serie nouă, volumul VII, 2008, extras, p. 63-74
GLUCKSMANN, André, Bucătăreasa și Mâncătorul de oameni. Eseu despre
raporturile dintre stat, marxism și lagărele de concentrare, Humanitas, București, 1991
GOGA, Octavian, Afirmarea ideii național-creștine, Tipografia ziarului „Universul”,
București, 1936
GOGA, Octavian, La politique étrangère de la Roumanie, discours tenu au Parlement
Roumain, Tipografia Libertatea, 1937
GRECESCU, Ion, Nicolae Titulescu – concepție juridică și diplomatică, cuvânt înainte
de Ștefan A. Andrei, Scrisul românesc, Craiova, 1982
GRECESCU, Ion, Nicolae Titulescu – gândire și acțiune, Editura politică, București,
1980
HAGI-MOSCO, Emanoil, București. Amintirile unui oraș. Ziduri vechi. Ființe
dispărute, Editura Fundației Culturale Române, [București], 1995
HAIDUC, Simona, Tezaurul învrăjbește Rusia și România, în „Financiarul”, 18
septembrie 2008, ediția electronică (www.financiarul.com), consultată la 28 aprilie 2009
HARPER, S.N. (editor-coordonator), The Soviet Union and World Problems, Chicago,
1935
HASLAM, J., Soviet Foreign Policy, 1930-1933, Londra, 1983
HASLAM, J., The Soviet Union and the Struggle for Collective Security in Europe,
1919-1939, Londra, 1984
HAYNES, Rebecca, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere
de Cristina Aboboaie, Polirom, [Iași], 2003
HELLER, Michel și NEKRICH, Aleksandr, L’utopie au pouvoir. Histoire de l’U.R.S.S.
de 1917 à nos jours, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1985
HLEVNIUK, O.V., 1937: Stalin, NKVD i sovețkoe obșcestvo (XЛEBHЮК, O.B.,
1937-й: Cталин, HКBД и coвeтcкoe oбщecтвo/1937: Stalin, NKVD și societatea
sovietică), Editura Respublica, Moscova, 1992
HOBSBAWN, Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, București, [f.a.]
HOGENHUIS-SELIVERTSOFF, A., Les relations franco-soviétiques, 1917-1924,
Paris, 1981
HUMBERT-DROZ, Jules, L’origine de l’internationale communiste: de Zimmerwald à
Moscou, Édition de la Baconnière, Neuchâtel, 1968
HVOSTOV, V.M., NEKRICI, A.M., Cum a izbucnit cel de-al II-lea război mondial,
Editura Științifică. București, 1960
ILMJÄRV, Magnus, Estonia, Latvia, Lithuania and the Eastern Pact Project, în „Acta
Historica Tallinnensia”, nr. 10/2006, p. 69-120, versiune electronică
(http://www.kirj.ee/public/va-acta/acta-2006-5.pdf)
INCULEȚ, Ion, SSSR (Despre Uniunea Sovietică), Editura „Universul”, f. l., 1932
IONESCU, Nae, Roza vânturilor, 1926-1933, Editura Hyperion, Chișinău, 1993
IONESCU, Ștefan, De la Petru cel Mare la Stalin. Istoria unei revoluții, Cugetarea –
Georgescu Delafras, București, 1941
IORDAN, Constantin, România și relațiile internaționale din Sud-Estul european:
„modelul” Locarno, Editura Curtea Veche, București, 2001
IORGA, Nicolae, Histoire des relations russo-roumaines, Éditions du journal „Neamul
românesc”, Iași, 1917
IVANOV, Leonte, Imaginea rusului și a Rusiei în literatura română. 1840-1948,
Cartier, [Chișinău], 2004
IVĂNESCU, Dumitru, Victor Cădere și misiunea sa în Siberia (1920-1921), în
„Analele științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, seria Istorie, tomul
XLVIII-XLIX, 2002-2003, p. 133-148
JORDAN, Nicole, Léon Blum and Czechoslovakia, 1936-1938, în „French History”,
vol. 5, nr. 1, p. 48-73
KALERVO, Hovi, ,,Cordon sanitaire“ or ,,barriére de l’Est“. The Emergence of the
New French Eastern European Policy, Turun I., Turku, 1975
KAPFERER, Jean-Noël, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume,
Humanitas, București, 1993
KASPARAVIČIUS, Algimantas, Shared Destiny: the Lithuanian State and Diplomacy
between the Two World Wars, în „Lithuanian Foreign Policy Review”, nr. 13-14/2004, p. 48-
70, ediție electronică (www.ceeol.com)
KENNAN, George F., La Russie soviétique et l’Occident: 40 années d’histoire,
Editions Calmann-Lévy, Paris, 1962
KENNAN, George F., Russia and the West under Lenin and Stalin, Little, Brown and
Co., Boston – Toronto, [1961]
KENNAN, George F., Soviet-American Relations. 1917-1920, vol. I: Russia Leaves the
War (November 1917 – March 1918), Princeton, 1956
KING, Charles, Moldovenii. România, Rusia și politica culturală, Editura Arc,
Chișinău, 2002
KIRIȚESCU, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919,
vol. al II-lea, București, 1989
KLINGHOFFER, Arthur Jay, Red Apocalypse. The Religious Evolution of Soviet
Communism, University Press of America Inc., Lanham – New York – London, [1996]
KNIGHT, Amy, Beria – o mitologie a crimei, Editura Elit, Ploiești, 1999
KOCH, Stephen, Sfârșitul inocenței. Intelectualii din Occident și tentația stalinistă. 30
de ani de război secret, Editura Albatros și Universal Dalsi, București, 1997
KRIEGEL, Annie, COURTOIS, Stéphane, Eugen Fried – Le grand secret du PCF,
Éditions du Seuil, [Paris], [1997]
LAUNAY, Jacques de, A cincea valiză. Titulescu și Europa, versiunea românească de
Stelian Țurlea, Editura Agni, București, 1993
LAUNAY, Jacques de, Istoria secretă a Cominternului, 1919-1943. Eșecul unei
speranțe, Editura Venus, București, 1993
LĂCUSTĂ, Ioan, Cenzura veghează. 1937-1939, Curtea Veche, București, 2007
LEGGETT, George, CEKA: poliția politică a lui Lenin. Comisia extraordinară
panrusă pentru combaterea contrarevoluției și sabotajului, Humanitas, București, 2000
LEWIN, Moshe, The Making of the Soviet System. Essays in the Social History of
Interwar Russia, Pantheon Books, New York, 1985
LIVEZEANU, Irina, Cultură și naționalism în România Mare, 1918-1930, Humanitas,
București, 1998
LOCOVEI, Răzvan, Activitatea Misiunii militare române în Siberia (decembrie 1919 –
mai 1921), în „Analele științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, seria
Istorie, tomul XLVIII-XLIX, 2002-2003, p. 119-132
LOUPAN, Nicolas, Bessarabie, terre roumaine, Bruxelles, 1982
LUKACS, John A., The Great Powers & Eastern Europe, American Book Company,
New York, 1953
LUMANS, Valdis O., Latvia in World War II, Fordham University Press, f.l., 2006,
ediție electronică (http://books.google.ro/books?id=IPv1gjLhtZ4C&source=gbs_navlinks_s)
LYNCH, Michael, Stalin și Hrușciov: U.R.S.S., 1924-1964, All, București, 1994
MALAPARTE, Curzio, Tehnica loviturii de stat, Nemira, București, 1996
MALIA, Martin, Comprendre la Révolution russe, Editions du Seuil, 1980
MANOLIU-MANEA, Maria (coord.), The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia
and Bucovina, Humboldt State University Press, California, 1983
MATEI, Gheorghe, Dezarmarea în contextul internațional și atitudinea României
(1919-1934), București, 1934
McKENZIE, H.E., Comintern and World Revolution, 1928-1943, Columbia University
Press, 1969
MEACHAM, Jon, Franklin and Winston. An Intimate Portrait of an Epic Friendship,
Random House Trade Paperbacks, New York, [2004]
MEDVEDEV, Roy, Despre Stalin și stalinism. Consemnări istorice, Humanitas,
București, 1991
MEDVEDEV, Roy, Oamenii lui Stalin, Meridiane, București, 1993
MIRONOV, Alexandru-Murad, 1934. Deschiderea de legații la București și Moscova,
în „Magazin istoric”, anul XXXIV, nr 5 (398)/mai 2000
MIRONOV, Alexandru-Murad, Despre Basarabia, fără patimă, în „Arhivele
Totalitarismului”, nr. 60-61 (3-4/2008), p. 259-262
MIRONOV, Alexandru-Murad, Intelectualii, opinia publică și imaginea U.R.S.S. în
anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 28-29 (3-4/2000), p. 19-37
MIRONOV, Alexandru-Murad, Începutul relațiilor româno-sovietice, 1934, în
„Arhivele Totalitarismului”, nr. 26-27 (1-2/2000), p. 138-147
MIRONOV, Alexandru-Murad, Locul și rolul surselor de arhivă în studierea istoriei
presei secolului al XX-lea, în Studii și cercetări de istorie a presei, vol. al II-lea, an II,
Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Asociația Română de Istorie a Presei, Editura
Junimea, Iași, 2009, p. 16-28
MIRONOV, Alexandru-Murad, Mișcări de populație și zvonuri la fosta frontieră
poloneză cu România, 1939-1940, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 52-53 (3-4/2006), p. 27-
38
MIRONOV, Alexandru-Murad, O problemă a Siguranței Statului: legăturile poștale cu
U.R.S.S. în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 1-2/2006, p. 7-18
MIRONOV, Alexandru-Murad, O telegramă a lui Nicolae Titulescu, conținând
viziunea sa asupra politicii externe, în „Lumea românească acum”, anul IV (44), august 1999,
p. 8
MIRONOV, Alexandru-Murad, Pe Nistrul liniștit. Viață și moarte la granița româno-
sovietică, 1918-1940, în Romanița Constantinescu (coord.), Identitate de frontieră în Europa
lărgită. Perspective comparate, Polirom, f.l., 2008, p. 67-92
MIRONOV, Alexandru-Murad, Piloți sovietici deasupra Bucureștilor. Mitingul aviatic
din octombrie 1935, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 56-57 (3-4/2007), p. 150-161
MIRONOV, Alexandru-Murad, Presa sovietică și cititorii ei din România anilor ’30, în
Studii și cercetări de istorie a presei, coordonator: Marian Petcu, [„Vasile Goldiș” University
Press], Arad, 2008, p. 222-259
MIRONOV, Alexandru-Murad, Primele contacte între mediile politice românești și
sovietice. Tentative de apropiere, în „Revista Erasmus”, nr. 9-10/1999, p. 118-132
MIRONOV, Alexandru-Murad, Regimul presei minoritare în perioada interbelică, în
„Revista română de istorie a presei”, anul III, nr. 1(5), 2009, p. 11-13
MIRONOV, Alexandru-Murad, The Intelligentsia, Public Opinion and the USSR’s
Image in the 1930s, în „Totalitarianism Archives”, nr. 34-35 (1-2/2002), p. 30-49
MIRONOV, Alexandru-Murad, Un prinț în Țara Sovietelor: misiunea lui Pavel
Dolgorukov în U.R.S.S., 1926, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 54-55 (1-2/2007), p. 144-
173
MITROKHIN, Vasili, ANDREW, Cristopher, Arhiva Mitrokhin. KGB în Europa și în
Vest, Editura Orizonturi – Editura Sirius, [București], [2003]
MOISUC, Viorica, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, Humanitas,
București, 1991
MORARU, Pavel, La hotarul românesc al Europei. Din istoria Siguranței Generale în
Basarabia, 1918-1940, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2008
1993
NANO, Frederic, Politica externă a României. 1918-1933, Institutul European, Iași,
NEDELEA, Marin, Prim-miniștrii României Mari. Ideile politice, [Casa de editură și
presă „Viața românească”], f.l., 1991
NISTOR, Ion, Transnistria, magnet pentru Basarabia, în „Magazin istoric”, anul
XXXVIII, nr. 10 (451), octombrie 2004, p. 7-9
NORTH, R.C., Moscow and Chinese Communists, Stanford University Press, 1963
NOUZILLE, Jean, Moldova – istoria tragică a unei regiuni europene, Prut
Internațional, Chișinău-București, 2005
OPREA, Ion M., Nicolae Titulescu, Editura Științifică, București, 1966
OPREA, Ion M., România și Imperiul Rus, vol. I-II, Editura Albatros, București, 1998-
2003
OPREA, Ion, O etapă rodnică din istoria relațiilor diplomatice româno-sovietice.
1928-1936, Editura Politică, București, 1967
OPRIȘ, Ioan, Vasile Stoica în serviciul României, Editura Oscar Print, București, 2008
OTU, Petre, Cazul ministrului ceh la București, Jan Šeba, în „Magazin istoric”, nr.
1/2001, p. 25-29
OTU, Petre, Îmbrățișarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1
septembrie 1939 – 22 iunie 1941, Editura Militară, București, 2006
OTU, Petre, Mareșalul Alexandru Averescu: militarul, omul politic, legenda, Editura
Militară, București, 2005
OTU, Petre, PENTELESCU, Aurel, Gheorghe I. Brătianu – istorie și politică, Grupul
editorial Corint, București, 2003
OVSIANÎI, Igor, Preliminariile celui de-al doilea război mondial, Editura Agenției de
presă Novosti, Moscova, 1989
PAASI, Ansi, Constructing Territories, Boundaries and Regional Identities, în vol.
Tuomas Forsberg (ed.), Contested Territory. Border Disputes at the Edge of the Former
Soviet Empire, Studies of Communism in Transition, Edward Elgar, 1995
PAȘCALĂU, Gheorghe, Relații politice româno-engleze (1929-1933), Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1995
PAȘCU, Ioan Mircea, Alianțele României: trecut, prezent și viitor, în România și
politica de alianțe, Institutul Român de Studii Internaționale, București, 1994
PĂDUREAC, Lidia, Relațiile româno-sovietice (1917-1934), Prut Internațional,
Chișinău, 2003
PĂDUREAN, Dominuț, Insula Șerpilor, Editura Muntenia, Constanța, 2004
PETCU, Marian (coord.), Cenzura în spațiul cultural românesc, Comunicare.ro,
[București, 2005]
PETCU, Marian, Puterea și cultura – o istorie a cenzurii, Polirom, [Iași] 1999,
PETCU, Marian, Tipologia presei românești, Institutul European, f.l., 2000
PIPPIDI, Andrei, Despre statui și morminte. Pentru o teorie a istoriei simbolice,
Polirom, [Iași], 2000
POLIAKOV, Léon, Les totalitarismes du XXe siècle. Un phénomène historique
dépassé?, Editions Fayard, f. l., 1987
POP, Iftene, Bessarabia from the International Legal Viewpoint, The Romanian
Cultural Foundation, Bucharest, 1999
POPESCU-PUȚURI, Ion (coord.), CALAFETEANU, Ion, Din cronica relațiilor
poporului român cu popoarele vecine, Editura Militară, București, 1984
POPESCU-PUȚURI, Ion, GEORGESCU, Titu, Purtători de flamuri revoluționare,
Editura Științifică, București, 1971
POPIȘTEANU, Cristian, România și Antanta balcanică. Momente și semnificații de
istorie diplomatică, Editura Politică, București, 1971
PREDA, Dumitru, ALEXANDRESCU, Vasile, PRODAN, Costică, În apărarea
României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București,
1994
RADZINSKY, Edvard, Stalin, [Editura Aquila ’93], f.l., [2003]
RETEGAN, Mihai, În balanța forțelor. Alianțe militare românești interbelice,
București, 1996
ROMAȘCANU, Mihail Gr., Tezaurul român de la Moscova, Saeculum I.O.,
București, 2000
România și politica de alianțe. Istorie și actualitate. Comunicări prezentate la
sesiunea științifică din 27-29 ianuarie 1993, Institutul Român de Studii Internaționale,
București, 1995
ROSENBAUM, Kurt, Community of Fate: German-Soviet Relations, 1922-
1928, Syracuse University Press, New York, 1965
ROTARI, Ludmila, Mișcarea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924,
Editura Enciclopedică, București, 2004
SAHIA, Alexandru, U.R.S.S. azi, Editura Librăriei Ion Creangă, București, [1936]
SAHIA, Alexandru, U.R.S.S. azi, Editura Ramuri, [Craiova], [1935]
SAMOILĂ, Emil, Ziaristica. Istoric. Definiții. Presa modernă. Articolul de ziar.
Regulile redactării. Antologie. Noțiuni elementare de gazetărie, Atelierele „Adevărul” S.A.,
f.l., [1932]
SĂNDULESCU, Valentin, „Sămânța aruncată de diavol”: Presa legionară și
construirea imaginii inamicilor politici (1927-1937), în „Studia Universitatis Petru Maior –
Series Historica”, vol. VII, 2007
SBÂRNĂ, Gheorghe, Românii și proiectele federale europene interbelice, Editura
Sylvi, București, 2002
SCHIPOR, Bogdan-Alexandru, Țările baltice și războiul sovieto-finlandez, 1939-1940.
Implicații asupra statelor din sud-estul Europei, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D.
Xenopol»”, tomul XLII, 2005, p. 363-375
SCURTU, Georgiana-Margareta, Din istoria diplomației europene. Relațiile României
cu Franța, 1935-1938, Cartea universitară, București, 2006
SCURTU, Ioan, HLIHOR, Constantin, Anul 1940. Drama românilor dintre Prut și
Nistru, Editura Academiei de Înalte Studii militare, București, 1992
SCURTU, Ioan, HLIHOR, Constantin, Complot împotriva României, 1939-1947.
Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța în vâltoarea celui de-al Doilea război mondial,
Editura Academiei de Înalte Studii militare, București, 1994
SCURTU, Ioan (coord.), ALMAȘ, Dumitru, GOȘU, Armand, PAVELESCU, Ion,
IONIȚĂ, Gheorghe I., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994, Editura Tempus,
București, 1994
SCURTU, Ioan, Ion I.C. Brătianu. Activitatea politică, Editura Museion, București,
1992
SCURTU, Ioan, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la
democrație la dictatură, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
SERGHEEV, F., Tainîe operații națistskoi razvedki (CEPГEEB, Ф., Tайныe oпepации
нациcтcкoй pазвeдки/Operațiunile secrete ale spionajului nazist), Editura pentru Literatură
politică, Moscova, 1991
SIMION, A., Agresiunile naziste în Europa, în anii 1938-1939, Editura Eminescu,
București, 1983
SIMONOV, K., PAVLENKO, N.G., HLEBODAROV, N., MARKOV, S.P. și alții,
Mareșalul Jukov – între legendă și adevăr, vol. I-II, Editura Militară, București, 1991
SMOCHINĂ, Nichita P., Republica Moldovenească a Sovietelor, Cartea Românească,
București, [1938]
SMOCHINĂ, Nichita P., Românii de peste Nistru, Tipografia ziarului „Universul”,
București, [1941]
SOUVARINE, Boris, Stalin – studiu istoric al bolșevismului, Humanitas, București,
1999
STACHOVITSCH, Georg, PFAFF, Nikolaus, 500 – der bessarabische Bauernaufstand
von Tatar-Bunar, Herausgegeben vom Exekutivkomitee der Internationalen Roten Hilfe, f.l.,
1925
STALIN, I.V., Despre lipsurile muncii de partid și despre măsurile pentru lichidarea
troțkiștilor și a altor fățarnici. Raport și cuvânt de încheiere la plenara Comitetului Central
al Partidului Comunist (bolșevic) al U. R. S. S. din 3-5 martie 1937, Editura Partidului
Muncitoresc Român, București, 1952
STĂNESCU, Marin C. Armata română și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România,
1917-1919, Ex Ponto, Constanța, 1999
STĂNESCU, Marin C., Moscova, Cominternul, filiera comunistă balcanică și
România (1919-1943). Studii documentare, Casa de editură, presă și impresariat Silex,
București, 1994
STĂNESCU, Marin C., Stânga politică din România în anii crizei (1929-1933),
Editura Mica Valahie, 2002, București
STEPANIUC, Victor, Statalitatea poporului moldovenesc. Aspecte istorice, politico-
juridice, Întreprinderea de Stat Tipografia Centrală, Chișinău, 2005
STERE, Ion, The Principle of Self-Determination as Applied to Bassarabia, în Maria
Manoliu-Manea (coord.), The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia and Bucovina,
Humboldt State University Press, California, 1983
SUDOPLATOV, Pavel, SUDOPLATOV, Anatoli și SCHECKTER, Jerrold L. și Leona
P., Misiuni speciale. Arhitectura terorii, Elit Comentator și Eleusis, Ploiești, 1996
SUVOROV, Victor, Spărgătorul de gheață. Cine a declanșat al doilea război
mondial?, Polirom, Iași, 1995
ȘANDRU, Dumitru, Mișcări de populație în România (1940-1948), Editura
Enciclopedică, București, 2003
ȘEICARU, Pamfil, Politica aistorică a României. Eseuri și medalioane, cu un portret
de Cezar Petrescu, ediție și prefață de Mircea Coloșenco, Editura Elion, f.l., 2002
ȘIȘCANU, Ion, Uniunea Sovietică. 1940 (Tratative în cadrul comisiilor mixte),
Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Editura Arc, Chișinău,
1995
TALPEȘ, Ioan, Coordonate ale politicii militare românești. 1935-1939, în Probleme de
politică externă a României (1918-1940), vol. III, București, 1977
TALPEȘ, Ioan, Diplomație și apărare, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1988
TÄUBLER, Alexandru, Absolutismul parlamentar și democrația sfaturilor, Cercul de
Editură socialistă, București, 1920
THOM, Françoise, Sfârșiturile comunismului, Polirom, Iași, 1996
TILEA, V.V., Acțiunea diplomatică a României, noiembrie 1919 – martie 1920,
Tipografia Poporului, Sibiu, 1925
TITULESCU, Nicolae, Politica externă a României (1937), Editura Enciclopedică,
București, 1994
TOMESCU, Nicolae, Politica externă a României întregite. Reflecții și atitudini în
presa vremii, Fides, [Iași], [2000]
TRONCOTĂ, Cristian, Eugen Cristescu – asul serviciilor secrete românești, 1916-
1944. Memorii, mărturii, documente, Editura R.A.I, București, 1995
TRONCOTĂ, Cristian, Mihail Moruzov și frontul secret, Editura Elion, București,
2004
TROTSKY, Léon, Stalin. An Appraisal of the Man and His Influence, Stein and Day,
New York, 1967
TUCKER, Robert C., Stalin in Power. The Revolution from Above. 1928-1941, W.W.
Norton & Co., New York, 1990
ȚÂCU, Octavian, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada
interbelică (1919-1939), Prut Internațional, [Chișinău], [2004]
ULAM, Adam B., Ideologies and Illusions. Revolutionary Thought from Herzen to
Solzhenitsyn, Harvard University Press, Cambridge-Londra, 1976
ULAM, Adam B., Les Bolcheviks, Editions Fayard, Paris, 1973
VAKSBERG, Arkadi, Hotel Lux. Partidele frățești în slujba Internaționalei Comuniste,
Humanitas, București, 1998
VOLKOFF, Vladimir, Treimea răului. Rechizitoriu în procesul postum al lui Lenin,
Troțki și Stalin, traducere de Cristian Preda, Editura Anastasia, [București], 1996
VOLKOGONOV, Dmitri, Lenin. O nouă biografie, Editura Orizonturi – Lider,
București, 1994
VOLKOGONOV, Dmitri, Troțki – eternul radical, Editura Lider, București, 1999
WALTERS, F.P., A History of the League of Nations, Oxford University Press,
London-New York, 1965
WERTH, Nicolas, Les procès de Moscou, Editions Complexe, Bruxelles, 1987
WOLTON, Thierry, Le KGB en France, Editions Grasset & Fasquelle, Paris, 1986
XENI, Constantin, Take Ionescu (1858-1922), ediția a II-a, Tritonic, București, 2002
ZINOVIEV, Alexandre, Le Communisme comme réalité, Editions L’Âge d’Homme,
Paris, 1981
ZORGBIBE, Charles, Wilson – un cruciat la Casa Albă, traducere din limba franceză
de Daniela Boriceanu, Fundația Europeană Titulescu, București, 2003
IV. Lucrări generale
AGRIGOROAIEI, Ion, AXENCIUC, Victor, BOLD, Emilian, BOTORAN, Constantin,
BOZGA, Vasile, BUZATU, Gheorghe, DOBRINESCU, Valeriu Florin, GRIGORESCU,
Dan, IANCU, Ștefan, IONIȚĂ, Gheorghe I., MICU, Dumitru, OTU, Petre, RETEGAN,
Mihai, SCURTU, Ioan (coordonator), ZBUCHEA, Gheorghe, Istoria românilor, vol. VIII:
România întregită (1918-1940), Editura Enciclopedică, București, 2003
ALBRECHT-CARRIÉ, René, A Diplomatic History of Europe since the Congress of
Viena, Methuen, London, 1965
BAUMONT, Maurice, La faillite de la paix (1918-1939), vol. I și II, P.U.F., Paris,
1960
BAUMONT, Maurice, Les origines de la Deuxiéme Guerre Mondiale, Editions Payot,
Paris, 1969
BERSTEIN, Serge, MILZA, Pierre, Istoria Europei, vol. al V-lea: Secolul al XX-lea
(din 1919 până în zilele noastre), traducere de Monica Timu, ediție îngrijită, note și
comentarii de Doina Barcan Sterpu, Institutul European, [Iași], 1998
CAHEN, Léon, RONZE, Raymond, FOLINAIS, Emile, Histoire du monde: de 1919 à
1937, Fernand Aubier, Paris, 1937
CARR, Edward Hallett, International relations between the two world wars (1919-
1939), Macmillan, London – New York, 1963
CARR, Edward Hallett, The Twenty Years’ crisis, 1919-1939. An Introduction to the
Study of International Relations, Macmillan, London, 1983
CARTIER, Raymond, Le monde d’entre deux guerres (1919-1939), Larousse, Paris-
Match, 1974
CIORBEA, Valentin, Din istoria secolului XX, 1918-1939, Ex Ponto, Constanța, 2006
COMAN, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Polirom, 1999
CONSTANTINESCU, N.N. (coord.), L’histoire de l’économie roumaine. De l’origine
jusqu’à la deuxième guerre mondiale, Editura Expert, f.l., f.a.
CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre, MACIU, V., CHERESTEȘIU, V., GHEORGHIU,
I., CONSTANTINESCU, N.N., BERINDEI, D., COPOIU, N., LUNGU, Tr., Istoria
României, vol. al IV-lea, machetă, Editura Academiei R.P.R., f.l., f.a.
CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, ediția a II-a, Polirom, Iași, 1998
CRAIG, Gordon A., GILBERT, Felix (eds), The Diplomats, 1919-1939,
Princeton University Press, Princeton, 1994, ediție electronică
(http://books.google.ro/books?id=fgpbNGyElF4C&source=gbs_navlinks_s)
DOMENACH, Jean-Marie La propagande politique, Presses Universitaires de France,
Paris, 1959
Droit international et histoire diplomatique, vol. II, Editions Montchretien, Paris, 1971
DROZ, Jacques, L’Europe Centrale, Editions Payot, Paris, 1960
DROZ, Bernard, ROWLEY, Anthony, Histoire générale du XX-e siécle: jusqu’en
1949, Seuil, Paris, 1986
DUROSELLE, Jean Baptiste, L’Europe de 1815 à nos jours, P.U.F., Paris, 1964
DUROSELLE, Jean-Baptiste, Histoire diplomatique de 1919 à nos jours, Editions
Dalloz, Paris, 1957
DUROSELLE, Jean-Baptiste, Kaspi, André, Istoria relațiilor internaționale, vol. I
(autor: Jean Baptiste Duroselle): 1919-1947, Editura Științelor sociale și politice, [București],
[2006]
FONTAINE, André, Istoria războiului rece, vol. I-IV, Editura Militară, București,
1991
GIRAULT, René și FERRO, Marc, De la Russie à l’U.R.S.S. – l’histoire de la Russie
de 1850 à nos jours, Editions Nathan, [Liguge], 1983
GRENVILLE, J.A.S., A History of the World from the 20th to the 21st Century,
Routledge, London – New York, 2005
GRIFFITHS, Martin. Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Editura Ziua,
București, 2003
HART, B.H. Liddell, Istoria celui de-al Doilea război mondial, vol. I, traducere de
Irina Negrea, Editurile Orizonturi și Lider, București, f.a.
HLIHOR, Constantin, Istoria secolului XX (pentru uzul studenților), Comunicare.ro,
București, 2002
HLIHOR, Constantin, Istorie și geopoliticaă în Europa secolului XX. Considerații
teoretice și metodologice, Editura Academiei de Înalte Studii militare, București, 1999
Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu, sub redacția lui Mihail Roller,
Editura de stat didactică și pedagogică, [București], 1952
JOHNSON, Paul, O istorie a lumii moderne, 1920-2000, traducere din engleză de
Luana Schidu, Humanitas, București, [2003]
KENNEDY, Paul, Naissance et déclin des grandes puissances. Transformation
économiques et conflits militaires entre 1500 et 2000, Documents Payot, Paris, 1989
KISSINGER, Henry, Diplomația, Editura ALL, [București], [1998]
LARAN, Michel, VAN REGEMORTER, Jean-Louis, Russie – U.R.S.S., 1870-1984,
Editions Masson, Paris, 1991
LEVESQUE, J., L’URSS et sa politique internationale de 1917 à nos jours, Armand
Colin, Paris, 1987
LUPU, Nathan Z., CAZAN, Gheorghe Nicolae, BUȘE, Constantin, Istoria universală
contemporană, 1917-1945, Tipografia Universității, București, 1979
MEITANI, Radu G., Istoria diplomatică a relațiilor dintre state. 1910-1930,
Universitatea din București, București, 1940-1941
MOISUC, Viorica, Istoria relațiilor internaționale până la mijlocul secolului al XX-
lea, Editura Fundației România de Mâine, București, 2002
MOURIN, Maxime, Histoire des grandes puissances depuis la guerre, Editions Payot,
Paris, 1939
MOURIN, Maxime, Histoire des nations européennes, vol. I-III, Editions Payot, Paris,
1962-1963
NANO, Frederic, Condica tratatelor și altor legăminte ale României. 1354-1937,
Imprimeria Națională, București, 1938
NOLTE, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945. Național-socialism și comunism,
cuvânt înainte de Florin Constantiniu, traducere de Irina Cristea, Runa, București, 2005
POTEMKIN, V.P., Istoria diplomației, vol. al III-lea, traducere din limba rusă de H.
Berler, A.R.L.U.S., Editura „Cartea rusă”, f.l., [1948]
RENOUVIN, Pierre, DUROSELLE, Jean-Baptiste, Introduction à l’Histoire des
rélations internationales, Editions Armand Colin, Paris, 1964
RENOUVIN, Pierre, Les crises du XX-e siécle, vol I și II, Hachette, Paris, 1958
RIASANOVSKY, Nicholas V., Histoire de la Russie. Des origines à 1984, Editions
Robert Laffont, Paris, 1987
SCHULZINGER, Robert D., Diplomacy in the Twentieth Century, Oxford University
Press, New York, 1994
SCURTU, Ioan, România și marile puteri (1933-1940), Editura Fundației România de
Mâine, București, 2000
TAYLOR, A.J.P., Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iași], 1999
The New Cambridge Modern History. The Shifting Balance of World Forces. 1898-
1945, Cambridge University Press, 1968
ULAM, Adam B., Expansion and coexistence. A History of Soviet Foreign Policy,
1917-1967, New York, 1968
WERTH, Nicolas, Histoire de l’Union soviétique. De l’Empire russe à la Communauté
des États indépendants. 1900-1991, Presses Universitaires de France, Paris, 1992
WRZOSEK, Wojciech, Contribution au probléme de la vérité dans l’histoire récente,
în „Interstitio. East European Review of Historical Anthropology”, Volume II, Number 1 (3),
June 2008, p. 23-32
V. Instrumente de lucru
BABEȘ, Mircea, CALAFETEANU, Ion, POPIȘTEANU, Cristian, RĂDULESCU-
ZONER, Șerban, STAN, Valeriu, STOICESCU, Nicolae, Politica externă a României.
Dicționar cronologic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986
CAROL, Anne, GARRIGUES, Jean, IVERNEL, Martin, Dicționar de istorie a
secolului XX, traducere de Simona Ceaușu și Constantin Vlad, ALL Educațional, [București],
2000
Dictionnaire diplomatique, vol. I-IV, publié sous la direction de A.-F. Frangulis,
Académie Diplomatique Internationale, Paris, 1968
Enciclopedia României, vol. I: Statul, Imprimeria Națională București, 1936-1938
Enciclopedia României, vol. al II-lea: Țara Românească, Imprimeria Națională,
București, 1936-1938
MORARU, Pavel, Basarabia, basarabenii și serviciile secrete (1918-2005). Dicționar
alfabetic, samizdat, Chișinău, 2005
MOURRE, Michel, Dictionnaire encyclopédique d'histoire, vol. I-V, Bordas, Paris,
1996
NEAGOE, Stelian, Istoria guvernelor României. De la începuturi – 1859, până în zilele
noastre – 1995, Editura Machiavelli, București, 1995
PALMOWSKI, Jan, A Dictionary of Contemporary World History: from 1900 to the
Present Day, Oxford University Press, Oxford, New York, 2004
TOWNSON, Duncan, The New Penguin Dictionary of Modern History: 1789-1945,
Penguin Books, Harmondsworth, 1995
VALLAUD, Dominique, Dicționar istoric, traducere de Nicolae Șarambei, Editura
Artemis, București, 2008
WALLER, Philip (ed.), Chronology of the 20th Century, Helicon, Oxford, 1995
VI. Presă
„Adevărul”, 1935
„Apărarea națională”, 1936-1938
„Credința”, 1936
„Calendarul”, 1933
„Curentul”, ziar cotidian, București, 1934-1938
„Dimineața”, ziar cotidian, 1935-1937
„Ecoul”, 1934
„Tempo”, 1935
„Universul”, ziar cotidian, București, 1934-1939
„Zorile”, ziar independent de dimineață, București, 1936
VII. Beletristică
GOMA, Paul, Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940, Anamarol, București, 2007
ILF, Ilia și PETROV, Evgheni, Vițelul de aur, București, RAO, 1997
MIHĂESCU, Gib I., Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac,
București, Gramar, col. „100 + 1 capodopere ale romanului românesc”, 2004
PETRESCU, Cezar, Kremlin, Editura „Naționala” S. Ciornei, București, [1935]
TUDORAN, Radu, Un port la răsărit, București, Gramar, 2004
IZVOARE ȘI BIBLIOGRAFIE
I. A. Fonduri arhivistice
Arhivele Naționale Istorice Centrale
– Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român – Secția Propagandă și
agitație, anii 1922-1932;
– Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român (Arhiva istorică) – Dosarele
personale ale Luptătorilor antifasciști, rolele de microfilm nr. 475-517;
– Fondul Comitetul Central al Partidului Comunist Român (Arhiva istorică) – Asociația
„Amicii U.R.S.S.”, rola de microfilm nr. 466;
– Fondul Direcțiunea Generală a Poliției, anii 1908-1940;
– Fondul familial Acterian;
– Fondul familial Bosie;
– Fondul familial Brătianu;
– Fondul familial Cantacuzino, dosarele Alexandrina Cantacuzino;
– Fondul Inspectoratul General al Jandarmeriei, anii 1928-1940;
– Fondul Ministerul Propagandei Naționale – serviciile Presa internă (interbelic), Presa
externă (interbelic), Cinematografia (-1934), Studii și documentare (interbelic);
– Fondul nr. 126 („Achiziții noi”), pachetul MMDCCCXVIII;
– Fondul nr. 1297 („Achiziții noi”), pachetele MMCMLXIV și MMCMLXXV;
– Fondul personal Alexandru Averescu;
– Fondul personal Alexandru V. Boldur;
– Fondul personal Anton Alexandrescu;
– Fondul personal Armand Călinescu;
– Fondul personal Grigore Gafencu;
– Fondul personal Ion Antonescu;
– Fondul personal Nicolae Bagdasar;
– Fondul personal Onisifor Ghibu;
– Fondul Președinția Consiliului de Miniștri – Serviciul Secret de Informații, anii 1933-
1940.
Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe
– Fondul nr. 71 (1920-1944)/România, volumele nr.: 1-8, 16-55, 60;
– Fondul nr. 71 (1920-1944)/U.R.S.S., volumele nr.: 3-5, 19-23, 82, 84-86;
– Fondul nr. 77 (Dosare personale, 1837-1950), dosarele personale Ciuntu Edmond,
Diamandi Constantin, Dianu Nicolae, Davidescu George, Popescu-Pașcani Ion;
– Oficiul de Studii și documentare: Ion Calafeteanu, Relațiile româno-sovietice (1917-
1940), 1967.
Biblioteca Academiei Române – Cabinetul de manuscrise:
– Colecția A.C. Cuza;
– Colecția C.I. Parhon;
– Colecția Hortensia Papadat-Bengescu;
– Colecția Noti Constantinidi;
– Colecția Raoul Bossy;
– Colecția Romulus Dianu;
– Colecția Victor Cădere.
23
I. B. Documente publicate
130 de ani de relații diplomatice româno-ruse. Album de documente, Ambasada
Federației Ruse în România, Biblioteca Metropolitană București, Editura Biblioteca
Bucureștilor, Bucureștii, 2008
Anuar diplomatic și consular al Regatului României. 1942, Ministerul Regal al
Afacerilor Străine, Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1942
ARDELEANU, E., OȘCA, Alexandru, PREDA, Dumitru, Istoria Statului Major
General român. Documente. 1859-1947, București, 1994
BLAGA, Lucia, Din activitatea diplomatică (rapoarte, articole, scrisori, cereri,
telegrame), vol. I-III: Anii 1927-1938, ediție îngrijită, cuvânt înainte, note, postfață și indice
de nume de Pavel Țugui, Editura Eminescu, f.l., 1995
BUZATU, Gheorghe (coord.), BICHINEȚ, Corneliu (coord.), LUPOI, MIȚĂREL,
Mihai Gh., CHEPTEA, Stela, CÎRSTEA, Marusia, MÂȚĂ, Cezar, SPÂNU, Alin, Arhive
secrete, secretele arhivelor, vol. I, Editura Mica Valahie, București, 2005
BUZATU, Gheorghe, Românii în arhivele Kremlinului, Editura Univers Eciclopedic,
București, 1996
CĂTĂNUȘ, Dan, Cadrilaterul. Ideologie cominternistă și iredentism bulgar, 1919-
1940, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001
CALAFETEANU, Ion și MOISUC, Viorica-Pompilia (coord.), Unirea Basarabiei și a
Bucovinei cu România. 1917-1918. Documente, Hyperion, Chișinău, 1995
CIOBANU, Ștefan, Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea
națională din Basarabia în anii 1917-1918, București, 1929
COJOC, Marian, COJOC, Mariana, Propagandă, contrapropagandă și interese străine
la Dunăre și Marea Neagră (1919-1939), http://ebooks.unibuc.ro/istorie/cojoc/1.html#49
Copilăria comunismului românesc în arhiva Cominternului, ediție de documente
coordonată de Alina Tudor-Pavelescu și elaborată de Emanuela Chiriac, Carmen Dobrotă și
Margareta Chiva, Arhivele Naționale ale României, București, 2001
DEAC, A., BADEA M., NICOLAE V., Documente privind poziția socialiștilor români
față de problema națională (1883-1921), volum de uz intern, editat de Institutul de Istorie a
partidului de pe lângă C.C. al P.C.R., f.d., f.l.
Documente diplomatice române, seria a II-a, vol. 18, partea I: 1 ianuarie – 30 iunie
1936, volum realizat și introducere de Laurențiu Constantiniu, Alin-Victor Matei, Editura
Academiei Române, București, 2008
Documente S.S.I. privind spațiul sovietic, 22 august 1939 – 23 august 1944, ediție de
Cristian Troncotă și Alin Spânu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București,
2004
Documente străine despre Basarabia și Bucovina. 1918-1944, selecția documentelor și
studiul introductiv: Valeriu Florin Dobrinescu și Ion Pătroiu, Editura Vremea, București,
2003
Documente și materiale din ajunul celui de al doilea război mondial publicate de
Ministerul Afacerilor Extrene al U.R.S.S., vol. I-II, Editura de Stat, București, 1948-1949
Documents d’histoire contemporaine. 1851-1967, vol. II, Editions Armand Colin,
Paris, 1967
Documents on German Foreign Policy, 1918-1945, Series C (1933-1937) și Series D
(1937-1940), United States Government Printing Office, Washington – Londra, 1949 și 1957-
1960
Ideologie și structuri comuniste în România, vol. I: 1917-1918, vol. al II-lea: 9
decembrie 1918 – 31 decembrie 1919, vol. al III-lea: 1 ianuarie 1920 – 3 februarie 1921, ediții
de documente de Florian Tănăsescu (coord.), Dumitru Costea, Ion Iacoș, Gheorghe Neacșu,
Marin C. Stănescu și Nicolae Tănăsescu, Institutul Național pemtru Studiul Totalitarismului,
București, 1995, 1997 și 2001
In memoriam Nicolae Titulescu, studiu introductiv, texte alese, introducere de Ion
Grecescu, Editura Politică, București, 1982
24
LALOY, Émile, Documents secrets des archives du Ministère des Affaires Étrangères
de Russie publiés par les bolchéviks, Editions Bossard, 1919
Minoritățile naționale din România. Documente, vol. I: 1918-1925, editat de Ioan
Scurtu (coord.) și Liviu Boar, București, Arhivele Statului din România, 1995
Nicolae Titulescu – un mare român, un mare european, un mare contemporan, o
restituire foto-documentară realizată de George G. Potra, Cristina Păiușan și Dumitru Preda,
Fundația Europeană Titulescu, București, 2002
Organizarea instituțională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte și documente, vol. al
II-lea: 1920-1947, ediție îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacșu,
Nicolae Nicolescu, Fundație Europeană Titulescu, București, 2006
Organî gosudarstvenoi bezopasnosti SSSR v Velikoi Otecestvenoi voine (Opганы
гocyдаpcтвeннoй бeзoпаcнocти CCCP в Beликoй Oтeчecтвeннoй вoйнe/Organele
securității statului din U.R.S.S. în Marele Război pentru apărarea patriei), culegere de
documente sub redacția lui S.V. Stepașin, vol. I, partea I, Editura „Kniga i biznis”, Moscova,
1995
Panait Istrati – omul care nu aderă la nimic. Documente din Rusia Sovietică, vol. I și
II, ediție alcătuită, note și comentarii de Zamfir Bălan, selecția documentelor din presa
sovietică de Serghei Feodosiev, traducere din limba rusă de Livia Cotorcea, traducere din
limba franceză de Carmen Țurcan, Casa memorială „Panait Istrati”, Editura Istros – Muzeul
Brăilei, Brăila, 1996
Partidul Comunist din România în anii celui de-al Doilea război mondial, ediție de
documente coordonată de Alina Tudor-Pavelescu, Arhivele Naționale ale României,
București, 2003
Preliminarii ale raptului Basarabiei și Nordului Bucovinei, 1938-1940. Volum de
documente din fostele arhive arhive secrete române, editate de Vitalie Văratic, Libra,
București, 2000
Récueils de textes d’histoire pour l’enseignement secondaire publiés sous la direction
de Louis Gothier et Albert Troux, Tom V, L’Époque Contemporaine (1871-1945),
coordonatori Michel Laran și Jacques Willequet, Editions H. Dessain, Liège, 1960
Relații internaționale în acte și documente, ediție de Alexandru Vianu, Zorin Zamfir,
Constantin Bușe și Gheorghe Bădescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975
Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. al II-lea: 1935-1941, Ministerul Afacerilor
Externe al României – Direcția Arhivelor diplomatice și Ministerul Afacerilor Externe al
Federației Ruse – Departamentul Istorico-documentar, autori ai versiunii românești: Vitalie
Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Editura Fundației Culturale Române, București,
2003
Relațiile româno-sovietice. Documente, vol. I: 1917-1934, editat de Direcția Arhivă
diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe al României și Departamentul Istorico-
documentar al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, redactor responsabil al
ediției române Dumitru Preda, Editura Enciclopedică, București, 1999
România-Polonia. Relații diplomatice, vol. I: 1918-1939, autori: Florin Anghel,
Nicolae Mareș, Dumitru Preda, Univers Enciclopedic, București, 2003
România și marile puteri. Documente, vol. I: 1918-1933 și vol. al II-lea: 1933-1940,
ediție de Ioan Scurtu, Fundația România de Mâine, București, 1999-2000
STALIN, Iosif, Opere, vol. I-XIII, Institutul Marx-Engels-Lenin de pe lângă Comitetul
Central al Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice, Editura Partidului Muncitoresc
Român, [București], 1950
Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie – 3 iulie 1940). Invazia și anexarea Nordului
Bucovinei de către U.R.S.S., ediție și studiu introductiv de Vitalie Văratic, prefață de Florin
Constantiniu, Editura Institutului Bucovina – Basarabia, Rădăuți, 2001
TĂNĂSESCU, Florian (coord.), Ideologie și structuri comuniste în România. 1917-
1918, București, 1995
Tezaurul României la Moscova. Documente (1916-1917), selectate, adnotate și
comentate de Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu, Constantin Botoran, coordonare și studiu
introductiv de Viorica Moisuc, Editura Globus, București, 1993
25
1960
Texte din lucrările lui V.I. Lenin cu privire la România, Editura Politică, București,
TITULESCU, Nicolae, Basarabia, pământ românesc, ediție îngrijită de Ion Grecescu,
Editura Rum – Irina, București, 1992
TITULESCU, Nicolae, Corespondență, vol. I: 1921-1931, părțile I și II, volm îngrijit
de George G. Potra, Fundația Europeană Titulescu, București, 2004
TITULESCU, Nicolae, Discursuri, Editura Științifică, București, 1967
TITULESCU, Nicolae, Documente confidențiale, ediție îngrijită, studiu introductiv și
note de Ion Grecescu, Editura Academiei Române, București, 1992
TITULESCU, Nicolae, Documente diplomatice, coord. George Macovescu, Dinu C.
Giurescu, Gh. Ploeșteanu, G.G. Potra, Ctin. I. Turcu, Editura Politică, București, 1967
TITULESCU, Nicolae, Opera politico-diplomatică, 1 ianuarie 1937 – 31 decembrie
1937, părțile I, II și III, volum îngrijit de George G. Potra, Fundația Europeană Titulescu,
București, 2007
TITULESCU, Nicolae, Pledoarii pentru pace, ediție îngrijită de George G. Potra și
Constantin I. Turcu, Editura Enciclopedică, București, 1996
TITULESCU, Nicolae, Reflecții, Editura Albatros, București, 1985
Treaties and Alliances of the World, New York, 1974
Treaties and other International Acts, Washington, 1948
TUCKER, Robert C. și COHEN, Stephen F. (editori-coordonatori), The Great Purge
Trial, stenogramă în lb. engleză, introducere de Robert C. Tucker, Grosset & Dunlop
Publishers, New York, 1965
VIANU, Alexandru, ZORIN, Zamfir, BUȘE, Constantin, BĂDESCU, Gheorghe,
Relații internaționale în acte și documente, vol. I: 1917-1939, Editura Didactică și
pedagogică, București, 1974
VINOGRADOV, V.N., EREȘCENKO, M.D., SEMENOVA, L.E., POKIVAILOVA,
T.A., Bessarabia na perekrestke Evropeiskoi diplomatii. Dokumentî i materialî, Moscova,
1996
II. Memorii, jurnale, amintiri, corespondență
ALLILUYEVA, Svetlana, Tatăl meu, Stalin, Ed. Elit, Pitești, f. a.
ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,
vol. I, partea I: Până la 1888, ediție și postfață de Stelian Neagoe, Humanitas, București,
1991
ARGETOIANU, Constantin, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,
vol. al IV-lea, partea a V-a: (1917-1918), ediție și indice adnotat de Stelian Neagoe,
Humanitas, București, 1993
ARGETOIANU, Constantin, Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor
de ieri, vol. al V-lea, partea a V-a: (1918), Anexe documentare (1916-1918), Editura
Machiavelli, București, 1995
AVERESCU, Alexandru, Notițe zilnice din război, vol. al II-lea: 1916-1918 (Războiul
nostru), ediție îngrijită, studiu introductiv și note de Eftimie Ardeleanu și Adrian Pandea,
Editura Militară, București, 1992
BAJANOV, Boris, Kremlinul anilor ’20. Memoriile fostului secretar al lui Stalin, Ed.
Cogito, Oradea, 1991
BEREJKOV, Valentin, În umbra lui Stalin, Ed. Lider, București, [1997]
BIBESCU, Martha, Jurnal belinez ’38, în românește, note și addenda de Dumitru
Hâncu, Editura Vivaldi, București, 2001
BOLDUR, Alexandru V., Memorii. Viața mea. Lumini și umbre, Editura Albatros,
București, 2006
BOSSY, Raoul, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940), vol. I-II, ediție, studiu
introductiv și indice de Stelian Neagoe, Humanitas, București, 1993
26
BRĂNIȘTEANU, B., Jurnal, vol. I-II, prefață și note de Dumitru Hâncu, text îngrijit de
Georgeta Pană, Editura Hasefer, București, 2003-2004
BRĂNIȘTEANU, B., N. Titulescu – amintiri, note, reflexii, Editura Socec, București,
1945
BUHMAN, Eugeniu Artur, Patru decenii în serviciul casei regale a României.
Memorii, 1898-1940, ediție îngrijită de Cristian Scarlat, Sigma, [București], 2006
CAROL al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. I: 1904-1939, ediție
de Marcel-Dumitru Ciucă și Narcis Dorin Ion, Editura Silex, București, 1995
CAROL al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol. al II-lea: 1939-1940,
ediție îngrijită de Marcel-Dumitru Ciucă și Narcis-Dorin Ion, Casa de editură și presă „Șansa”
S.R.L., București, 1996
CĂLINESCU, Armand, Însemnări politice, 1916-1939, ediție îngrijită și prefață de dr.
Al.Gh. Savu, Humanitas, București, 1990
CHURCHILL, Winston S., Journal politique. 1936-1939, Amiot-Dumont, Paris, 1948
CONSTANTE, Constantin, Colindând prin Rusia Sovietică. Note și impresii de
călătorie, 1916-1918, ediție îngrijită de Maria Georgescu, Curtea Veche, București, 2004
CONSTANTINIDE, Noti, Valiza diplomatică. 1890-1940, ediție îngrijită de Florica
Vrânceanu, Libra, București, 2002
CRAINIC, Nichifor, Zile albe, zile negre. Memorii, vol. I, ediție îngrijită de Nedic
Lemnaru, Casa editorială Gândirea, București, 1991
Diplomați germani la București, 1937-1944. Din memoriile dr. Rolf Pusch, atașat de
legație, și dr. Gerhard Stelzer, consilier de legație, traducere de Ileana Sturdza și Cristian
Scarlat, ediție îngrijită, note, indice și selecția materialului ilustrativ de Cristian Scarlat, All
Educațional, București, 2001
DJILAS, Milovan, Întâlniri cu Stalin, Editura Europa, Craiova, f. a.
DONICI, Leon, Revoluția rusă. Amintiri, schițe și impresii, ediție îngrijită de Rodica
Pandele, postfață și indice analitic de nume de Ov.S. Crohmălniceanu, Editura Fundației
Culturale Române, București, 1996
DUCA, I.Gh., Amintiri politice, vol. al III-lea: [1917-1919], Jon Dumitru-Verlag,
München, 1982 (ediție nouă: DUCA, I.Gh., Memorii, vol. al IV-lea: Războiul, partea a II-a:
(1917-1919), ediție de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 1994)
GAFENCU, Grigore, Însemnări politice, ediție și postfață de Stelian Neagoe,
Humanitas, București, 1991
GAFENCU, Grigore, Jurnal. Iunie 1940 – iulie 1941, Editura Globus, București, f.d.
GALACTION, Gala, Jurnal, vol. al IV-lea, text integral, ediție îngrijită și note de
Teodor Vârgolici, Editura Albatros, București, 2000
GHIBU, Onisifor, În vâltoarea revoluției rusești. Însemnări „zilnice” ale unui
ardelean, martor ocular – și mai mult decât atât – al revoluției rusești în anii 1917-1918,
începând cu ziua de 12 martie și până în ziua de 6 august 1917, Editura Fundației Culturale
Române, București, 1993
GHIBU, Onisifor, Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară. Amintiri (1917-
1918), Universitas, Chișinău, 1992
GIDE, André, Întoarcere din Rusia, traducere de Al. Mironescu, Ed. Vremea – Cultura
poporului, [București], [1937]
HUMBERT-DROZ, J., Mémoires, 4 vol., Neuchâtel, 1969-1973
IORGA, Nicolae, Memorii. Însemnări zilnice (mai 1917 – martie 1920). Războiul
național. Lupta pentru o nouă viață politică, vol. I și al II-lea, Editura „Naționala” – S.
Ciornei, f.l., f.d.
IORGA, Nicolae, Orizonturile mele. O viață de om așa cum a fost, vol. al II-lea: Luptă,
Editura N. Stroilă, București, 1934
IORGA, Nicolae, Orizonturile mele. O viață de om așa cum a fost, ediție îngrijită de
Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, studiu introductiv, note, comentarii, indice de Valeriu
Râpeanu, Editura Minerva, București, 1972
27
IORGA, Nicolae, România contemporană de la 1904 la 1930. Supt trei regi. Istorie a
unei lupte pentru un ideal moral și național, ediție îngrijită, note și comentarii de Valeriu
Râpeanu și Sanda Râpeanu, studiu introductiv de Valeriu Râpeanu, Editura PRO, f.a., [1999]
ISTRATI, Panait, Spovedanie pentru învinși. După șaisprezece luni în U.R.S.S., Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1990
KENNAN, George F., Memoirs. 1925-1950, Little, Brown and Co., Boston – Toronto,
1967
MAISKI, Ivan M., Amintirile unui ambasador sovietic. Războiul (1939-1943), Editura
politică, București, 1967
MANOILESCU, Mihail, Memorii, vol I-II, ediție îngrijită, prefață, note și indice de
Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, București, 1993
MARGHILOMAN, Alexandru, Note politice, vol. al III-lea: România și Primul război
mondial (1914-1919). Războiul (1918-1919). România politică după întregire (1920-1924).
Addenda (1897-1911), ediție și introducere de Stelian Neagoe, Editura Machiavelli,
București, 1995
MARTONNE, Emmanuel de, Choses vues en Bessarabie, Imprimerie des Arts et des
Sports, Paris, 1919
NOULENS, Joseph, Mon ambassade en Russie Soviétique, 1917-1919, Paris, 1933
PANDREA, Petre, Amintiri despre Alexandru Sahia, în „Magazin istoric”, anul
XXXVII (serie nouă), nr. 3 (432), martie 2003, p. 57-59
PAUL-BONCOUR, Joseph, Entre deux guerres. Souvenirs de la IIIe République, vol.
II și III, Librairie Plon, Paris, 1945-1946
POP, Valeriu, Amintiri politice, ediție îngrijită și prefață de Sanda Pop, cu un cuvânt
înainte de Florin Constantiniu, Editura Vestala, București, 1999
POPESCU, Stelian, Amintiri, îngrijire de ediție, prefață și note de Ioan Opriș, Editura
Albatros, București, 2000
RUDEANU, Vasile, Memorii. Din timpuri de pace și de război, 1884-1929, ediție
îngrijită, studiu introductiv și note de Dumitru Preda și Vasile Alexandrescu, Cavaliotti,
București, 2004
SAINT-AULAIRE, Conte de, Confesiunile unui bătrân diplomat, traducere din
franceză de Ileana Sturdza, introducere și note de Mihai D. Sturdza, Humanitas, București,
[2002]
SEBASTIAN, Mihail, Jurnal, 1935-1944, text îngrijit de Gabriela Omăt, prefață și note
de Leon Volovici, Humanitas, [1996], București
STURDZA, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde,
Alba Iulia – Paris, 1994
ȘEICARU, Pamfil, Scrisori din emigrație, Europress, București, 1992
TABOUIS, Genévieve, Douăzeci de ani de tensiune diploamtică, Editura Politică,
București, 1965
TORREY, Glenn E., General Henri Berthelot and Romania. Mémoires et
Correspondence. 1916-1919, Boulder, 1987
TROTSKY, Léon, Ma Vie, Editions Gallimard, Paris, 1966
VOINESCU, Alice, Jurnal, ediție îngrijită, evocare, table biobibliografic și note de
Maria Ana Murnu, Editura Albatros, București, 2002
WECK, René de, Jurnal. Jurnalul unui diplomat elvețian în România: 1939-1945,
ediție tradusă din franceză și îngrijită de Viorel Grecu și Claudia Chinezu, Editura Fundației
Culturale Române, București, 2000
III. Lucrări speciale
ADAUGE, Mihai, DANU, Eugenia, POPOVSCHI, Valeriu, Mișcarea națională din
Basarabia. Cronica evenimentelor din 1917-1918, Civitas, Chișinău, 1998
28
AGRIGOROAIEI, Ion, PALADE, Gheorghe, Basarabia în cadrul României întregite,
1918-1940, Universitas, Chișinău, 1993
ANDREW, Christopher și GORDIEVSKI, Oleg, KGB. Istoria secretă a operațiunilor
sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Editura All, București, 1994
ANGHEL, Florin, Constituirea sistemului „Cordon sanitaire”. Relații româno-polone
(1919-1926), Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2003
ANGHEL, Florin, Cronica unui eșec programat: România, Rusia Sovietică și Polonia
la conferința de la Varșovia (1921), în „Studii și materiale de istorie contemporană”, 2003,
vol. II, p. 5-14
ANGHEL, Florin, Internarium contra Micii Înțelegeri. Sursele refuzului polon de
aderare la alianța între București, Praga și Belgrad, în „Studii și materiale de istorie
contemporană”, 2002, vol. I, p. 23-40
ANTOHI, Sorin, Modernism și antimodernism. Noi perspective interdisciplinare,
Muzeul Național al Literaturii Române, Editura Cuvântul, [București], [2008]
ANTONOVA, Liudmila, Tratatul româno-francez din 1926 în viziunea diplomației
sovietice, în Istoria și teoria relațiilor internaționale. Studii, Iași, 2000, p. 257-263.
ARENDT, Hannah, Originile totalitarismului, Humanitas, București, 1994
ARON, Raymond, BONDY, François și KENNAN, George F., La Démocratie à
l’épreuve du XX-e siècle, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1960
ATANASOV, Nicolae, Industria, comerțul, băncile și sistemele de comunicații ale
Basarabiei în anii 1918-1940, Civitas, Chișinău, 2000
AVERESCU, Alexandru, Răspunderile, prefață de Florin Constantiniu, îngrijire de
ediție și note de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 1999
AVTORKHANOV, Abdurakhman, Stalin and the Soviet Communist Party. A Study in
the Technology of Power, Institute for the Study of the USSR, München, 1959
BACON, Walter M. Jr., Nicolae Titulescu și politica externă a României. 1933-1934,
Institutul European, Iași, 1999
BARDOUX, Jacques, De Paris à Spa: la bataille diplomatique pour la paix française
(février 1919 – octobre 1920), Félix Alcan, Paris, 1921
BASCIANI, Alberto, La difficile unione. La Bessarabia e la Grande Romania, 1918-
1940, Aracne, Roma, 2007
BĂDESCU, Emanuel, VOICU, Ion, 1924: la Viena – negocieri româno-sovietice
privind Basarabia, în „Magazin istoric”, XXVI, nr. 6 (303), iunie 1992, p. 31-32
BEATTIE, Kim, Brother, Here’s a Man: the Saga of Klondike Boyle, New York, 1940
BELOFF, M., The Foreign Policy of Soviet Russia (1929-1941), 2 vol., Londra, 1960
BENNETT, T., The Soviets and Europe, 1938-1941, Geneva, 1951
BÉRAUD, Henri, Ce am văzut la Moscova, Biblioteca ziarului Universul, Editura
S.A.R. „Universul”, București, 1926
BERDIAEV, Nicolai, Originile și sensul comunismului rus, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 1999
BESANÇON, Alain, Originile intelectuale ale leninismului, Humanitas, București,
1993
BOIA, Lucian, Mitologia științifică a comunismului, Humanitas, București, 1999
BOIA, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, [2002]
BOLD, Emilian, Diplomația de conferințe, Editura Junimea, Iași, 1991
BOLD, Emilian, România sub lupa diplomației sovietice (1917-1938), Editura
Junimea, Iași, 1998
BOLD, Emilian, LOCOVEI, Răzvan Ovidiu, Relații româno-sovietice (1918-1941),
indice general de Alexandrina Ioniță, Casa editorială Demiurg, Iași, 2008
BOLDUR, Alexandru V., Basarabia și relațiile româno-ruse (Chestiunea Basarabiei și
dreptul internațional), Editura Albatros, București, 2000
BOLDUR, Alexandru V., Istoria Basarabiei, Editura Victor Frunză, București, 1992
BORKENAU, F., The Communist International, University of Michigan Press, f.l.,
1962
29
BOTORAN, Constantin, Tratativele româno-sovietice din anii 1920-1924 pentru
recunoașterea Basarabiei, în ,,Cugetul“, nr. 3-4/1993, Chișinău
BOUKOVSKI, Vladimir, U.R.S.S. De l’utopie au désastre, Editions Robert Laffont,
Paris, 1990
BOUVIER, Alban, La catégorisation de l’action dans les argumentations polititiques
(Étude de sociologie cognitive), în ,,L’Année sociologique“, Troisième série – Volume
44/1994: Argumentation et sciences sociales, I, Presses Universitaires de France, Paris, 1994
BRANDT, Conrad, FAIRBANK, John K. și SCHWARTZ, Benjamin, A documentary
History of Chinese Communism, George Allen & Unwin, Londra, [1959]
BRANDT, Conrad, Stalin’s failure in China, 1924-1927, Cambridge, 1983
BRĂTIANU, Gheorghe I., Basarabia. Drepturi naționale și istorice, Editura Semne,
București, 1995
BUJOR, Mihai Gh., U.R.S.S. Impresii de călătorie, f.e., București, 1944
BUȘE, Constantin, Din istoria relațiilor internaționale. Studii, Editura Enciclopedică,
București, 2009
BUZATU, Gheorghe, CHIRIȚOIU, Mircea, Stalin cenzurat/necenzurat, Editura Ion
Cristoiu, București, 1999
BUZATU, Gheorghe, Nicolae Titulescu and European Disarmament, Editura
Academiei R.S.R., Iași, 1984
BUZATU, Gheorghe, Titulescu și strategia păcii, Editura Junimea, Iași, 1982
CALAFETEANU, Ion, Diplomația românească în sud-estul Europei (martie 1938 –
martie 1940), Editura Politică, București, 1980
CALAFETEANU, Ion, Politică și interes național în România interbelică, Editura
Enciclopedică, București, 1997
CAMPUS, Eliza, Din politica externă a României. 1913-1947, Editura Politică,
București, 1980
CAMPUS, Eliza, Înțelegerea Balcanică, Editura Academiei R.S.R., București, 1972
CAMPUS, Eliza, Mica Înțelegere, Editura Academiei, București, 1997
CAMPUS, Eliza, Politica externă a României în perioada interbelică (1919-1939),
Editura Politică, București, 1975
Carley, Michael J., 1939. L’alliance de la dernière chance: une réinterprétation des
origines de la Seconde Guerre mondiale, Les Presses de l'Université de Montréal, 2001,
format electronic (http://www.erudit.org/livre/carleym/2001/index.htm)
CARR, Edward Hallett, A History of Soviet Russia: Socialism in one country,
Macmillan, Londra, 1958-1964
CARR, Edward Hallett, Condițiile păcii, Editura Modernă, București, f.a.
CARR, Edward Hallett, German-Soviet relations between the two world wars, 1919-
1939, Baltimore, 1962
CARR, Edward Hallett, Propaganda in international Politics, Oxford, 1939
CARR, Edward Hallett, The Bolshevik Revolution, 1917-1923, vol. I-III, Londra-
Melbourne-Toronto, 1963-1966
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Imperiul spulberat. Revolta națiunilor în U.R.S.S.,
Ed. Remember – Sic Press Group, București, 1993
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, La destalinisation commence, Editions Complexe,
Bruxelles, 1984
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Lénine. La révolution et le pouvoir, Flammarion,
Paris, 1990
CARRÈRE D’ENCAUSSE, Hélène, Staline. L’ordre par la terreur, Flammarion, Paris,
1979
CASSO, Leon, Rusia și bazinul dunărean, prefață de Apostol Stan, traducere din
rusește și studiu introductiv de Ștefan Grigore Berechet, Saeculum Vizual, București, 2003
CATELL, D.T., Communism and the Spanish Civil War, University of California Press,
f.l., 1956
CATELL, D.T., Soviet Diplomacy and the Spanish Civil War, University of California
Press, f.l., 1957
30
CAZACU, Pavel, Moldova dintre Prut și Nistru, 1812-1918, Iași, [1924]
CHIPER, Ioan, CONSTANTINIU, Florin, Din nou despre cauzele înlăturării din
guvern a lui Nicolae Titulescu (29 august 1936), în „Revista de studii internaționale”, nr.
2/1969, p. 37-53
CHIPER, Ioan, România și Germania nazistă. Relații româno-germane între
comandamente politice și interese economice (ianuarie 1933 – martie 1938), Editura Elion,
București, 2000
CIOBANU, Ștefan, Basarabia – populația, istoria, cultura, Editura Clio – Știința,
București-Chișinău, 1992
CIORĂNESCU, George, Bessarabia – Disputed Land between East and West, Editura
Fundației Culturale Române, București, 1993
CIORĂNESCU, George, FILITI, Grigore, FLORESCO, Radu (coordonatori), Aspects
des relations russo-roumaines: rétrospectives et orientations, Minard, Paris, 1967
CIORBEA, Valentin, Evoluția Dobrogei între 1918-1944. Contribuții la cunoașterea
problemelor geopolitice, economice, demografice, sociale și ale vieții politice și militare, Ex
Ponto, Constanța, 2005
CIOROIANU, Adrian, A.R.L.U.S. – o poveste cu intelectuali, în „22”, an VII (1996),
octombrie-decembrie 1996
CIOROIANU, Adrian, Lumina vine de la Răsărit. ,,Noua imagine“ a Uniunii Sovietice
în România postbelică, 1944-1947, în Miturile comunismului românesc, coord. Lucian Boia,
Editura Universității din București, [București], 1995
CIPĂIANU, George, CIUPEA, Ioan, Soviet Attempts at Destabilizing Romania during
the “Dynastic Crisis”, 1928-1930, în George Cipăianu, Virgiliu Țârău (eds.), Romanian and
British Historians on the Contemporary History of Romania, Cluj University Press, f.l., 2000
CIUPERCĂ, Ion, Locarno oriental. Semnificația unui eșec (1925-1937), I, în „Anuarul
Institutului de Istorie și Arheologie A.D. Xenopol”, Iași, XXIV, 1987
CLARK, Charles Upson, Bessarabia. Russia and Romania on the Black Sea, Dodd,
Mead & Company, New York, 1927
CLAUDIN, Fernando, La crise du mouvement communiste: du Komintern au
Kominform, vol. I, Editions François Maspero, Paris, 1972
COHEN, Stephen F., Rethinking the Soviet Experience. Politics and History Since
1917, Oxford University Press, New York, 1985
COJOCARU, Gheorghe E., Integrarea Basarabiei în cadrul României (1918-1923),
Editura Semne, București, 1997
CONQUEST, Robert, Marea Teroare. O reevaluare, Humanitas, 1998, București
CONQUEST, Robert, Stalin. Breaker of Nations, Viking, New York, 1991
CONQUEST, Robert, The Harvest of Sorrow. Soviet Collectivization and the Terror-
Famine, Oxford University Press, New York, 1986
CONSTANTIN, Ion, România, marile puteri și problema Basarabiei, Editura
Enciclopedică, București, 1995
CONSTANTINESCU, Romanița, Pași pe graniță. Studii despre imaginarul românesc
al frontierei, Polirom, [Iași], 2009
CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre, Pagini de luptă din trecut. 1914-1936, Editură
Politică, București, 1972
CONSTANTINIU, Florin, 1941. Hitler, Stalin și România. România și geneza
operațiunii „Barbarossa”, Univers Enciclopedic, București, 2002
CONSTANTINIU, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic,
București, 1997
CONSTANTINIU, Laurențiu, Securitatea națională și statul sovietic. De la
mesianismul revoluționar la pragmatismul lui Stalin, în „Arhivele Totalitarismului”, anul
XIII, vol. nr. 46-47 (nr. 1-2/2005), p. 9-28
COSMA, Aurel, Acordurile de la Locarno, Nadejdea, Timișoara, 1926
CRISTUREANU, Titus, Anglia și România – relațiile lor economice, 1929-1934,
„Adevărul”, București, 1934
31
CRISTUREANU, Titus, Britannia. O analiză politică, socială, economică și
geopolitică a Imperiului Britanic, „Adevărul”, București, 1937
CRISTUREANU, Titus, Hotarele statice și dinamice ale României. Un studiu
antropogeografic privit prin prisma relațiunilor internaționale, Atelierele „Adevărul”,
București, 1935
DASCĂLU, Nicolae, Evoluția statistică a presei în România interbelică, în „Revista de
istorie”, tom 34, nr 7(iulie)/1981
DASCĂLU, Nicolae, Imaginea României Mari în Statele Unite ale Americii în
perioada interbelică (1919-1939), Editura Universității din București, București, 1998
DASCĂLU, Nicolae, Nici pace, nici război: România-Ungaria, 1918-1940, Editura
Universității din București, București, 2004
DASCĂLU, Nicolae, Relații româno-polone în perioada interbelică, 1919-1939,
Editura Academiei Române, București, 1991
DAVION, Isabelle, L’intégration de la Pologne dans la Petite Entente: cheval de Troie
de la France et serpent de mer diplomatique, în „Valahian Journal of Historical Studies”, nr.
2/2004, p. 67-93
DAVIS, K.W., The Soviets at Geneva: the USSR and the League of Nations, 1919-
1933, Geneva, 1934
DESSBERG, Frédéric, La Roumanie et la Pologne dans la politique soviétique de la
France: la difficulté d’établir un «front uni», în „Revue historique des armées”, ediție
electronică (http://rha.revues.org/index5902.html)
DEUTSCH, Robert, Conferința de la Montreux, Editura politică, București, 1975
DEUTSCHER, I., Stalin. A Political Biography, Oxford University Press, New York –
Londra, 1949
DIMA, Nicholas, Bessarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Territorial Dispute,
East European Monographs/Columbia University Press, Boulder/New York, 1982
Diplomație și diplomați români, vol al II-lea, coordonatori: Gheorghe Buzatu, Valeriu
Florin Dobrinescu, Horia Dumitrescu, Editura Pallas, Focșani, 2002
DOBRINESCU, Valeriu Florin, Bătălia diplomatică pentru Basarabia. 1918-1940,
Junimea, Iași, 1991
DOBRINESCU, Valeriu Florin, România și sistemul tratatelor de pace de la Paris
(1919-1923), Institutul European, Iași, 1993
DRABOVITCH, W., Les Intellectuels Français et le Bolchévisme. La Ligue des Droits
de l’Homme. Le néomarxisme universitaire. Quelques grands intellectuels: André Gide –
Romain Rolland et certains autres, Les Libertés Françaises, Paris, [1937]
DUROSELLE, Jean Baptiste, De Wilson à Roosevelt. Politique extérieure des États-
Unis. 1913-1945, Editions Librairie Armand Colin, Paris, 1960
DUROSELLE, Jean Baptiste, La Décadence. 1932-1939, Imprimerie nationale, Paris,
1979
DUROSELLE, Jean Baptiste, Les relations franco-allemandes de 1918 à 1950, vol. I-
V, Centre de Documentation Universitaire, Paris, 1966-1967
ESCHENAZI, I., Ziarul ,,Amicii U.R.S.S.“. Organ al Asociației ,,Amicii U.R.S.S.“,
anul I, nr. 1, 1934, în „Analele Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R.”,
an V (1959), nr. 2, Editura Scânteia, București, 1959, p. 114-121
FAINSOD, Merle, How Russia is Ruled, Harvard University Press, Cambridge, 1965
FERDINAND, Peter, Communist Regimes in Comparative Perspective. The Evolution
of the Soviet, Chinese and Yougoslav Systems, Harvester Wheatsheaf/Barnes & Noble Books,
f.l., [1991]
FISCHER, Louis, Les Soviets dans les affaires mondiales, 1917-1929, Gallimard, Paris,
1933
FISCHER, Louis, Voyage soviétique, Gallimard, Paris, 1936
FURET, François, Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunistă în secolul XX,
Humanitas, București, 1996
GAFENCU, Grigore, Politica în exil, 1942-1957, studiu introductiv și selecția textelor
de Nicolae Petrescu și Gheorghe Zamfir, Oscar Print, București, 2000
32
GAFENCU, Grigore, Préliminaires de la guerre à l’Est. De l’accord de Moscou (21
août 1939) aux hostilités en Russie (22 juin 1941), Egloff, Fribourg, 1944
GAFENCU, Grigore, Situația politică. Articole, interviuri, portrete și luări de poziții
publicate în „România muncitoare”, între 1953-1957, ediție îngrijită și cuvânt înainte de Dan
Talos, Paideia, București, 2007
GAFENCU, Grigore, Ultimele zile ale Europei. O călătorie diplomatică întreprinsă în
anul 1939, traducere de Rodica Mihaela Scafeș, prefață și note de Cornel I. Scafeș, Editura
Militară, București, 1992
GARTHOFF, R., Soviet Military Policy: a Historical Analysis, New York, 1966
GHEORGHIU, Simion, Politică și istorie în tratarea relațiilor româno-ruse/sovietice,
1947-1989. Studiu de caz: istoriografia română, în „Studii și materiale de istorie
contemporană”, serie nouă, volumul VII, 2008, extras, p. 63-74
GLUCKSMANN, André, Bucătăreasa și Mâncătorul de oameni. Eseu despre
raporturile dintre stat, marxism și lagărele de concentrare, Humanitas, București, 1991
GOGA, Octavian, Afirmarea ideii național-creștine, Tipografia ziarului „Universul”,
București, 1936
GOGA, Octavian, La politique étrangère de la Roumanie, discours tenu au Parlement
Roumain, Tipografia Libertatea, 1937
GRECESCU, Ion, Nicolae Titulescu – concepție juridică și diplomatică, cuvânt înainte
de Ștefan A. Andrei, Scrisul românesc, Craiova, 1982
GRECESCU, Ion, Nicolae Titulescu – gândire și acțiune, Editura politică, București,
1980
HAGI-MOSCO, Emanoil, București. Amintirile unui oraș. Ziduri vechi. Ființe
dispărute, Editura Fundației Culturale Române, [București], 1995
HAIDUC, Simona, Tezaurul învrăjbește Rusia și România, în „Financiarul”, 18
septembrie 2008, ediția electronică (www.financiarul.com), consultată la 28 aprilie 2009
HARPER, S.N. (editor-coordonator), The Soviet Union and World Problems, Chicago,
1935
HASLAM, J., Soviet Foreign Policy, 1930-1933, Londra, 1983
HASLAM, J., The Soviet Union and the Struggle for Collective Security in Europe,
1919-1939, Londra, 1984
HAYNES, Rebecca, Politica României față de Germania între 1936 și 1940, traducere
de Cristina Aboboaie, Polirom, [Iași], 2003
HELLER, Michel și NEKRICH, Aleksandr, L’utopie au pouvoir. Histoire de l’U.R.S.S.
de 1917 à nos jours, Editions Calmann-Lévy, Paris, 1985
HLEVNIUK, O.V., 1937: Stalin, NKVD i sovețkoe obșcestvo (ХЛEBHЮК, O.B.,
1937-й: Cталин, HКBД и coвeтcкoe oбщecтвo/1937: Stalin, NKVD și societatea
sovietică), Editura Respublica, Moscova, 1992
HOBSBAWN, Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, București, [f.a.]
HOGENHUIS-SELIVERTSOFF, A., Les relations franco-soviétiques, 1917-1924,
Paris, 1981
HUMBERT-DROZ, Jules, L’origine de l’internationale communiste: de Zimmerwald à
Moscou, Édition de la Baconnière, Neuchâtel, 1968
HVOSTOV, V.M., NEKRICI, A.M., Cum a izbucnit cel de-al II-lea război mondial,
Editura Științifică. București, 1960
ILMJÄRV, Magnus, Estonia, Latvia, Lithuania and the Eastern Pact Project, în „Acta
Historica Tallinnensia”, nr. 10/2006, p. 69-120, versiune electronică
(http://www.kirj.ee/public/va-acta/acta-2006-5.pdf)
INCULEȚ, Ion, SSSR (Despre Uniunea Sovietică), Editura „Universul”, f. l., 1932
IONESCU, Nae, Roza vânturilor, 1926-1933, Editura Hyperion, Chișinău, 1993
IONESCU, Ștefan, De la Petru cel Mare la Stalin. Istoria unei revoluții, Cugetarea –
Georgescu Delafras, București, 1941
IORDAN, Constantin, România și relațiile internaționale din Sud-Estul european:
„modelul” Locarno, Editura Curtea Veche, București, 2001
33
IORGA, Nicolae, Histoire des relations russo-roumaines, Éditions du journal „Neamul
românesc”, Iași, 1917
IVANOV, Leonte, Imaginea rusului și a Rusiei în literatura română. 1840-1948,
Cartier, [Chișinău], 2004
IVĂNESCU, Dumitru, Victor Cădere și misiunea sa în Siberia (1920-1921), în
„Analele științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, seria Istorie, tomul
XLVIII-XLIX, 2002-2003, p. 133-148
JORDAN, Nicole, Léon Blum and Czechoslovakia, 1936-1938, în „French History”,
vol. 5, nr. 1, p. 48-73
KALERVO, Hovi, ,,Cordon sanitaire“ or ,,barriére de l’Est“. The Emergence of the
New French Eastern European Policy, Turun I., Turku, 1975
KAPFERER, Jean-Noël, Zvonurile. Cel mai vechi mijloc de informare din lume,
Humanitas, București, 1993
KASPARAVIČIUS, Algimantas, Shared Destiny: the Lithuanian State and Diplomacy
between the Two World Wars, în „Lithuanian Foreign Policy Review”, nr. 13-14/2004, p. 48-
70, ediție electronică (www.ceeol.com)
KENNAN, George F., La Russie soviétique et l’Occident: 40 années d’histoire,
Editions Calmann-Lévy, Paris, 1962
KENNAN, George F., Russia and the West under Lenin and Stalin, Little, Brown and
Co., Boston – Toronto, [1961]
KENNAN, George F., Soviet-American Relations. 1917-1920, vol. I: Russia Leaves the
War (November 1917 – March 1918), Princeton, 1956
KING, Charles, Moldovenii. România, Rusia și politica culturală, Editura Arc,
Chișinău, 2002
KIRIȚESCU, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919,
vol. al II-lea, București, 1989
KLINGHOFFER, Arthur Jay, Red Apocalypse. The Religious Evolution of Soviet
Communism, University Press of America Inc., Lanham – New York – London, [1996]
KNIGHT, Amy, Beria – o mitologie a crimei, Editura Elit, Ploiești, 1999
KOCH, Stephen, Sfârșitul inocenței. Intelectualii din Occident și tentația stalinistă. 30
de ani de război secret, Editura Albatros și Universal Dalsi, București, 1997
KRIEGEL, Annie, COURTOIS, Stéphane, Eugen Fried – Le grand secret du PCF,
Éditions du Seuil, [Paris], [1997]
LAUNAY, Jacques de, A cincea valiză. Titulescu și Europa, versiunea românească de
Stelian Țurlea, Editura Agni, București, 1993
LAUNAY, Jacques de, Istoria secretă a Cominternului, 1919-1943. Eșecul unei
speranțe, Editura Venus, București, 1993
LĂCUSTĂ, Ioan, Cenzura veghează. 1937-1939, Curtea Veche, București, 2007
LEGGETT, George, CEKA: poliția politică a lui Lenin. Comisia extraordinară
panrusă pentru combaterea contrarevoluției și sabotajului, Humanitas, București, 2000
LEWIN, Moshe, The Making of the Soviet System. Essays in the Social History of
Interwar Russia, Pantheon Books, New York, 1985
LIVEZEANU, Irina, Cultură și naționalism în România Mare, 1918-1930, Humanitas,
București, 1998
LOCOVEI, Răzvan, Activitatea Misiunii militare române în Siberia (decembrie 1919 –
mai 1921), în „Analele științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași”, seria
Istorie, tomul XLVIII-XLIX, 2002-2003, p. 119-132
LOUPAN, Nicolas, Bessarabie, terre roumaine, Bruxelles, 1982
LUKACS, John A., The Great Powers & Eastern Europe, American Book Company,
New York, 1953
LUMANS, Valdis O., Latvia in World War II, Fordham University Press, f.l., 2006,
ediție electronică (http://books.google.ro/books?id=IPv1gjLhtZ4C&source=gbs_navlinks_s)
LYNCH, Michael, Stalin și Hrușciov: U.R.S.S., 1924-1964, All, București, 1994
MALAPARTE, Curzio, Tehnica loviturii de stat, Nemira, București, 1996
MALIA, Martin, Comprendre la Révolution russe, Editions du Seuil, 1980
34
MANOLIU-MANEA, Maria (coord.), The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia
and Bucovina, Humboldt State University Press, California, 1983
MATEI, Gheorghe, Dezarmarea în contextul internațional și atitudinea României
(1919-1934), București, 1934
McKENZIE, H.E., Comintern and World Revolution, 1928-1943, Columbia University
Press, 1969
MEACHAM, Jon, Franklin and Winston. An Intimate Portrait of an Epic Friendship,
Random House Trade Paperbacks, New York, [2004]
MEDVEDEV, Roy, Despre Stalin și stalinism. Consemnări istorice, Humanitas,
București, 1991
MEDVEDEV, Roy, Oamenii lui Stalin, Meridiane, București, 1993
MIRONOV, Alexandru-Murad, 1934. Deschiderea de legații la București și Moscova,
în „Magazin istoric”, anul XXXIV, nr 5 (398)/mai 2000
MIRONOV, Alexandru-Murad, Despre Basarabia, fără patimă, în „Arhivele
Totalitarismului”, nr. 60-61 (3-4/2008), p. 259-262
MIRONOV, Alexandru-Murad, Intelectualii, opinia publică și imaginea U.R.S.S. în
anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 28-29 (3-4/2000), p. 19-37
MIRONOV, Alexandru-Murad, Începutul relațiilor româno-sovietice, 1934, în
„Arhivele Totalitarismului”, nr. 26-27 (1-2/2000), p. 138-147
MIRONOV, Alexandru-Murad, Locul și rolul surselor de arhivă în studierea istoriei
presei secolului al XX-lea, în Studii și cercetări de istorie a presei, vol. al II-lea, an II,
Universitatea „Petre Andrei” din Iași și Asociația Română de Istorie a Presei, Editura
Junimea, Iași, 2009, p. 16-28
MIRONOV, Alexandru-Murad, Mișcări de populație și zvonuri la fosta frontieră
poloneză cu România, 1939-1940, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 52-53 (3-4/2006), p. 27-
38
MIRONOV, Alexandru-Murad, O problemă a Siguranței Statului: legăturile poștale cu
U.R.S.S. în anii ’30, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 1-2/2006, p. 7-18
MIRONOV, Alexandru-Murad, O telegramă a lui Nicolae Titulescu, conținând
viziunea sa asupra politicii externe, în „Lumea românească acum”, anul IV (44), august 1999,
p. 8
MIRONOV, Alexandru-Murad, Pe Nistrul liniștit. Viață și moarte la granița româno-
sovietică, 1918-1940, în Romanița Constantinescu (coord.), Identitate de frontieră în Europa
lărgită. Perspective comparate, Polirom, f.l., 2008, p. 67-92
MIRONOV, Alexandru-Murad, Piloți sovietici deasupra Bucureștilor. Mitingul aviatic
din octombrie 1935, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 56-57 (3-4/2007), p. 150-161
MIRONOV, Alexandru-Murad, Presa sovietică și cititorii ei din România anilor ’30, în
Studii și cercetări de istorie a presei, coordonator: Marian Petcu, [„Vasile Goldiș” University
Press], Arad, 2008, p. 222-259
MIRONOV, Alexandru-Murad, Primele contacte între mediile politice românești și
sovietice. Tentative de apropiere, în „Revista Erasmus”, nr. 9-10/1999, p. 118-132
MIRONOV, Alexandru-Murad, Regimul presei minoritare în perioada interbelică, în
„Revista română de istorie a presei”, anul III, nr. 1(5), 2009, p. 11-13
MIRONOV, Alexandru-Murad, The Intelligentsia, Public Opinion and the USSR’s
Image in the 1930s, în „Totalitarianism Archives”, nr. 34-35 (1-2/2002), p. 30-49
MIRONOV, Alexandru-Murad, Un prinț în Țara Sovietelor: misiunea lui Pavel
Dolgorukov în U.R.S.S., 1926, în „Arhivele Totalitarismului”, nr. 54-55 (1-2/2007), p. 144-
173
MITROKHIN, Vasili, ANDREW, Cristopher, Arhiva Mitrokhin. KGB în Europa și în
Vest, Editura Orizonturi – Editura Sirius, [București], [2003]
MOISUC, Viorica, Premisele izolării politice a României. 1919-1940, Humanitas,
București, 1991
MORARU, Pavel, La hotarul românesc al Europei. Din istoria Siguranței Generale în
Basarabia, 1918-1940, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2008
35
1993
NANO, Frederic, Politica externă a României. 1918-1933, Institutul European, Iași,
NEDELEA, Marin, Prim-miniștrii României Mari. Ideile politice, [Casa de editură și
presă „Viața românească”], f.l., 1991
NISTOR, Ion, Transnistria, magnet pentru Basarabia, în „Magazin istoric”, anul
XXXVIII, nr. 10 (451), octombrie 2004, p. 7-9
NORTH, R.C., Moscow and Chinese Communists, Stanford University Press, 1963
NOUZILLE, Jean, Moldova – istoria tragică a unei regiuni europene, Prut
Internațional, Chișinău-București, 2005
OPREA, Ion M., Nicolae Titulescu, Editura Științifică, București, 1966
OPREA, Ion M., România și Imperiul Rus, vol. I-II, Editura Albatros, București, 1998-
2003
OPREA, Ion, O etapă rodnică din istoria relațiilor diplomatice româno-sovietice.
1928-1936, Editura Politică, București, 1967
OPRIȘ, Ioan, Vasile Stoica în serviciul României, Editura Oscar Print, București, 2008
OTU, Petre, Cazul ministrului ceh la București, Jan Šeba, în „Magazin istoric”, nr.
1/2001, p. 25-29
OTU, Petre, Îmbrățișarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1
septembrie 1939 – 22 iunie 1941, Editura Militară, București, 2006
OTU, Petre, Mareșalul Alexandru Averescu: militarul, omul politic, legenda, Editura
Militară, București, 2005
OTU, Petre, PENTELESCU, Aurel, Gheorghe I. Brătianu – istorie și politică, Grupul
editorial Corint, București, 2003
OVSIANÎI, Igor, Preliminariile celui de-al doilea război mondial, Editura Agenției de
presă Novosti, Moscova, 1989
PAASI, Ansi, Constructing Territories, Boundaries and Regional Identities, în vol.
Tuomas Forsberg (ed.), Contested Territory. Border Disputes at the Edge of the Former
Soviet Empire, Studies of Communism in Transition, Edward Elgar, 1995
PAȘCALĂU, Gheorghe, Relații politice româno-engleze (1929-1933), Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1995
PAȘCU, Ioan Mircea, Alianțele României: trecut, prezent și viitor, în România și
politica de alianțe, Institutul Român de Studii Internaționale, București, 1994
PĂDUREAC, Lidia, Relațiile româno-sovietice (1917-1934), Prut Internațional,
Chișinău, 2003
PĂDUREAN, Dominuț, Insula Șerpilor, Editura Muntenia, Constanța, 2004
PETCU, Marian (coord.), Cenzura în spațiul cultural românesc, Comunicare.ro,
[București, 2005]
PETCU, Marian, Puterea și cultura – o istorie a cenzurii, Polirom, [Iași] 1999,
PETCU, Marian, Tipologia presei românești, Institutul European, f.l., 2000
PIPPIDI, Andrei, Despre statui și morminte. Pentru o teorie a istoriei simbolice,
Polirom, [Iași], 2000
POLIAKOV, Léon, Les totalitarismes du XXe siècle. Un phénomène historique
dépassé?, Editions Fayard, f. l., 1987
POP, Iftene, Bessarabia from the International Legal Viewpoint, The Romanian
Cultural Foundation, Bucharest, 1999
POPESCU-PUȚURI, Ion (coord.), CALAFETEANU, Ion, Din cronica relațiilor
poporului român cu popoarele vecine, Editura Militară, București, 1984
POPESCU-PUȚURI, Ion, GEORGESCU, Titu, Purtători de flamuri revoluționare,
Editura Științifică, București, 1971
POPIȘTEANU, Cristian, România și Antanta balcanică. Momente și semnificații de
istorie diplomatică, Editura Politică, București, 1971
PREDA, Dumitru, ALEXANDRESCU, Vasile, PRODAN, Costică, În apărarea
României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București,
1994
RADZINSKY, Edvard, Stalin, [Editura Aquila ’93], f.l., [2003]
36
RETEGAN, Mihai, În balanța forțelor. Alianțe militare românești interbelice,
București, 1996
ROMAȘCANU, Mihail Gr., Tezaurul român de la Moscova, Saeculum I.O.,
București, 2000
România și politica de alianțe. Istorie și actualitate. Comunicări prezentate la
sesiunea științifică din 27-29 ianuarie 1993, Institutul Român de Studii Internaționale,
București, 1995
ROSENBAUM, Kurt, Community of Fate: German-Soviet Relations, 1922-
1928, Syracuse University Press, New York, 1965
ROTARI, Ludmila, Mișcarea subversivă din Basarabia în anii 1918-1924,
Editura Enciclopedică, București, 2004
SAHIA, Alexandru, U.R.S.S. azi, Editura Librăriei Ion Creangă, București, [1936]
SAHIA, Alexandru, U.R.S.S. azi, Editura Ramuri, [Craiova], [1935]
SAMOILĂ, Emil, Ziaristica. Istoric. Definiții. Presa modernă. Articolul de ziar.
Regulile redactării. Antologie. Noțiuni elementare de gazetărie, Atelierele „Adevărul” S.A.,
f.l., [1932]
SĂNDULESCU, Valentin, „Sămânța aruncată de diavol”: Presa legionară și
construirea imaginii inamicilor politici (1927-1937), în „Studia Universitatis Petru Maior –
Series Historica”, vol. VII, 2007
SBÂRNĂ, Gheorghe, Românii și proiectele federale europene interbelice, Editura
Sylvi, București, 2002
SCHIPOR, Bogdan-Alexandru, Țările baltice și războiul sovieto-finlandez, 1939-1940.
Implicații asupra statelor din sud-estul Europei, în „Anuarul Institutului de Istorie «A.D.
Xenopol»”, tomul XLII, 2005, p. 363-375
SCURTU, Georgiana-Margareta, Din istoria diplomației europene. Relațiile României
cu Franța, 1935-1938, Cartea universitară, București, 2006
SCURTU, Ioan, HLIHOR, Constantin, Anul 1940. Drama românilor dintre Prut și
Nistru, Editura Academiei de Înalte Studii militare, București, 1992
SCURTU, Ioan, HLIHOR, Constantin, Complot împotriva României, 1939-1947.
Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța în vâltoarea celui de-al Doilea război mondial,
Editura Academiei de Înalte Studii militare, București, 1994
SCURTU, Ioan (coord.), ALMAȘ, Dumitru, GOȘU, Armand, PAVELESCU, Ion,
IONIȚĂ, Gheorghe I., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1994, Editura Tempus,
București, 1994
SCURTU, Ioan, Ion I.C. Brătianu. Activitatea politică, Editura Museion, București,
1992
SCURTU, Ioan, Istoria României în anii 1918-1940. Evoluția regimului politic de la
democrație la dictatură, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996
SERGHEEV, F., Tainîe operații națistskoi razvedki (CEPГEEB, Ф., Тайныe oпepации
нациcтcкoй pазвeдки/Operațiunile secrete ale spionajului nazist), Editura pentru Literatură
politică, Moscova, 1991
SIMION, A., Agresiunile naziste în Europa, în anii 1938-1939, Editura Eminescu,
București, 1983
SIMONOV, K., PAVLENKO, N.G., HLEBODAROV, N., MARKOV, S.P. și alții,
Mareșalul Jukov – între legendă și adevăr, vol. I-II, Editura Militară, București, 1991
SMOCHINĂ, Nichita P., Republica Moldovenească a Sovietelor, Cartea Românească,
București, [1938]
SMOCHINĂ, Nichita P., Românii de peste Nistru, Tipografia ziarului „Universul”,
București, [1941]
SOUVARINE, Boris, Stalin – studiu istoric al bolșevismului, Humanitas, București,
1999
STACHOVITSCH, Georg, PFAFF, Nikolaus, 500 – der bessarabische Bauernaufstand
von Tatar-Bunar, Herausgegeben vom Exekutivkomitee der Internationalen Roten Hilfe, f.l.,
1925
37
STALIN, I.V., Despre lipsurile muncii de partid și despre măsurile pentru lichidarea
troțkiștilor și a altor fățarnici. Raport și cuvânt de încheiere la plenara Comitetului Central
al Partidului Comunist (bolșevic) al U. R. S. S. din 3-5 martie 1937, Editura Partidului
Muncitoresc Român, București, 1952
STĂNESCU, Marin C. Armata română și unirea Basarabiei și Bucovinei cu România,
1917-1919, Ex Ponto, Constanța, 1999
STĂNESCU, Marin C., Moscova, Cominternul, filiera comunistă balcanică și
România (1919-1943). Studii documentare, Casa de editură, presă și impresariat Silex,
București, 1994
STĂNESCU, Marin C., Stânga politică din România în anii crizei (1929-1933),
Editura Mica Valahie, 2002, București
STEPANIUC, Victor, Statalitatea poporului moldovenesc. Aspecte istorice, politico-
juridice, Întreprinderea de Stat Tipografia Centrală, Chișinău, 2005
STERE, Ion, The Principle of Self-Determination as Applied to Bassarabia, în Maria
Manoliu-Manea (coord.), The Tragic Plight of a Border Area: Bassarabia and Bucovina,
Humboldt State University Press, California, 1983
SUDOPLATOV, Pavel, SUDOPLATOV, Anatoli și SCHECKTER, Jerrold L. și Leona
P., Misiuni speciale. Arhitectura terorii, Elit Comentator și Eleusis, Ploiești, 1996
SUVOROV, Victor, Spărgătorul de gheață. Cine a declanșat al doilea război
mondial?, Polirom, Iași, 1995
ȘANDRU, Dumitru, Mișcări de populație în România (1940-1948), Editura
Enciclopedică, București, 2003
ȘEICARU, Pamfil, Politica aistorică a României. Eseuri și medalioane, cu un portret
de Cezar Petrescu, ediție și prefață de Mircea Coloșenco, Editura Elion, f.l., 2002
ȘIȘCANU, Ion, Uniunea Sovietică. 1940 (Tratative în cadrul comisiilor mixte),
Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Editura Arc, Chișinău,
1995
TALPEȘ, Ioan, Coordonate ale politicii militare românești. 1935-1939, în Probleme de
politică externă a României (1918-1940), vol. III, București, 1977
TALPEȘ, Ioan, Diplomație și apărare, Editura Științifică și Enciclopedică, București,
1988
TÄUBLER, Alexandru, Absolutismul parlamentar și democrația sfaturilor, Cercul de
Editură socialistă, București, 1920
THOM, Françoise, Sfârșiturile comunismului, Polirom, Iași, 1996
TILEA, V.V., Acțiunea diplomatică a României, noiembrie 1919 – martie 1920,
Tipografia Poporului, Sibiu, 1925
TITULESCU, Nicolae, Politica externă a României (1937), Editura Enciclopedică,
București, 1994
TOMESCU, Nicolae, Politica externă a României întregite. Reflecții și atitudini în
presa vremii, Fides, [Iași], [2000]
TRONCOTĂ, Cristian, Eugen Cristescu – asul serviciilor secrete românești, 1916-
1944. Memorii, mărturii, documente, Editura R.A.I, București, 1995
TRONCOTĂ, Cristian, Mihail Moruzov și frontul secret, Editura Elion, București,
2004
TROTSKY, Léon, Stalin. An Appraisal of the Man and His Influence, Stein and Day,
New York, 1967
TUCKER, Robert C., Stalin in Power. The Revolution from Above. 1928-1941, W.W.
Norton & Co., New York, 1990
ȚÂCU, Octavian, Problema Basarabiei și relațiile sovieto-române în perioada
interbelică (1919-1939), Prut Internațional, [Chișinău], [2004]
ULAM, Adam B., Ideologies and Illusions. Revolutionary Thought from Herzen to
Solzhenitsyn, Harvard University Press, Cambridge-Londra, 1976
ULAM, Adam B., Les Bolcheviks, Editions Fayard, Paris, 1973
VAKSBERG, Arkadi, Hotel Lux. Partidele frățești în slujba Internaționalei Comuniste,
Humanitas, București, 1998
38
VOLKOFF, Vladimir, Treimea răului. Rechizitoriu în procesul postum al lui Lenin,
Troțki și Stalin, traducere de Cristian Preda, Editura Anastasia, [București], 1996
VOLKOGONOV, Dmitri, Lenin. O nouă biografie, Editura Orizonturi – Lider,
București, 1994
VOLKOGONOV, Dmitri, Troțki – eternul radical, Editura Lider, București, 1999
WALTERS, F.P., A History of the League of Nations, Oxford University Press,
London-New York, 1965
WERTH, Nicolas, Les procès de Moscou, Editions Complexe, Bruxelles, 1987
WOLTON, Thierry, Le KGB en France, Editions Grasset & Fasquelle, Paris, 1986
XENI, Constantin, Take Ionescu (1858-1922), ediția a II-a, Tritonic, București, 2002
ZINOVIEV, Alexandre, Le Communisme comme réalité, Editions L’Âge d’Homme,
Paris, 1981
ZORGBIBE, Charles, Wilson – un cruciat la Casa Albă, traducere din limba franceză
de Daniela Boriceanu, Fundația Europeană Titulescu, București, 2003
IV. Lucrări generale
AGRIGOROAIEI, Ion, AXENCIUC, Victor, BOLD, Emilian, BOTORAN, Constantin,
BOZGA, Vasile, BUZATU, Gheorghe, DOBRINESCU, Valeriu Florin, GRIGORESCU,
Dan, IANCU, Ștefan, IONIȚĂ, Gheorghe I., MICU, Dumitru, OTU, Petre, RETEGAN,
Mihai, SCURTU, Ioan (coordonator), ZBUCHEA, Gheorghe, Istoria românilor, vol. VIII:
România întregită (1918-1940), Editura Enciclopedică, București, 2003
ALBRECHT-CARRIÉ, René, A Diplomatic History of Europe since the Congress of
Viena, Methuen, London, 1965
BAUMONT, Maurice, La faillite de la paix (1918-1939), vol. I și II, P.U.F., Paris,
1960
BAUMONT, Maurice, Les origines de la Deuxiéme Guerre Mondiale, Editions Payot,
Paris, 1969
BERSTEIN, Serge, MILZA, Pierre, Istoria Europei, vol. al V-lea: Secolul al XX-lea
(din 1919 până în zilele noastre), traducere de Monica Timu, ediție îngrijită, note și
comentarii de Doina Barcan Sterpu, Institutul European, [Iași], 1998
CAHEN, Léon, RONZE, Raymond, FOLINAIS, Emile, Histoire du monde: de 1919 à
1937, Fernand Aubier, Paris, 1937
CARR, Edward Hallett, International relations between the two world wars (1919-
1939), Macmillan, London – New York, 1963
CARR, Edward Hallett, The Twenty Years’ crisis, 1919-1939. An Introduction to the
Study of International Relations, Macmillan, London, 1983
CARTIER, Raymond, Le monde d’entre deux guerres (1919-1939), Larousse, Paris-
Match, 1974
CIORBEA, Valentin, Din istoria secolului XX, 1918-1939, Ex Ponto, Constanța, 2006
COMAN, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Polirom, 1999
CONSTANTINESCU, N.N. (coord.), L’histoire de l’économie roumaine. De l’origine
jusqu’à la deuxième guerre mondiale, Editura Expert, f.l., f.a.
CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre, MACIU, V., CHERESTEȘIU, V., GHEORGHIU,
I., CONSTANTINESCU, N.N., BERINDEI, D., COPOIU, N., LUNGU, Tr., Istoria
României, vol. al IV-lea, machetă, Editura Academiei R.P.R., f.l., f.a.
CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, ediția a II-a, Polirom, Iași, 1998
CRAIG, Gordon A., GILBERT, Felix (eds), The Diplomats, 1919-1939,
Princeton University Press, Princeton, 1994, ediție electronică
(http://books.google.ro/books?id=fgpbNGyElF4C&source=gbs_navlinks_s)
DOMENACH, Jean-Marie La propagande politique, Presses Universitaires de France,
Paris, 1959
39
Droit international et histoire diplomatique, vol. II, Editions Montchretien, Paris, 1971
DROZ, Jacques, L’Europe Centrale, Editions Payot, Paris, 1960
DROZ, Bernard, ROWLEY, Anthony, Histoire générale du XX-e siécle: jusqu’en
1949, Seuil, Paris, 1986
DUROSELLE, Jean Baptiste, L’Europe de 1815 à nos jours, P.U.F., Paris, 1964
DUROSELLE, Jean-Baptiste, Histoire diplomatique de 1919 à nos jours, Editions
Dalloz, Paris, 1957
DUROSELLE, Jean-Baptiste, Kaspi, André, Istoria relațiilor internaționale, vol. I
(autor: Jean Baptiste Duroselle): 1919-1947, Editura Științelor sociale și politice, [București],
[2006]
FONTAINE, André, Istoria războiului rece, vol. I-IV, Editura Militară, București,
1991
GIRAULT, René și FERRO, Marc, De la Russie à l’U.R.S.S. – l’histoire de la Russie
de 1850 à nos jours, Editions Nathan, [Liguge], 1983
GRENVILLE, J.A.S., A History of the World from the 20th to the 21st Century,
Routledge, London – New York, 2005
GRIFFITHS, Martin. Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Editura Ziua,
București, 2003
HART, B.H. Liddell, Istoria celui de-al Doilea război mondial, vol. I, traducere de
Irina Negrea, Editurile Orizonturi și Lider, București, f.a.
HLIHOR, Constantin, Istoria secolului XX (pentru uzul studenților), Comunicare.ro,
București, 2002
HLIHOR, Constantin, Istorie și geopoliticaă în Europa secolului XX. Considerații
teoretice și metodologice, Editura Academiei de Înalte Studii militare, București, 1999
Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu, sub redacția lui Mihail Roller,
Editura de stat didactică și pedagogică, [București], 1952
JOHNSON, Paul, O istorie a lumii moderne, 1920-2000, traducere din engleză de
Luana Schidu, Humanitas, București, [2003]
KENNEDY, Paul, Naissance et déclin des grandes puissances. Transformation
économiques et conflits militaires entre 1500 et 2000, Documents Payot, Paris, 1989
KISSINGER, Henry, Diplomația, Editura ALL, [București], [1998]
LARAN, Michel, VAN REGEMORTER, Jean-Louis, Russie – U.R.S.S., 1870-1984,
Editions Masson, Paris, 1991
LEVESQUE, J., L’URSS et sa politique internationale de 1917 à nos jours, Armand
Colin, Paris, 1987
LUPU, Nathan Z., CAZAN, Gheorghe Nicolae, BUȘE, Constantin, Istoria universală
contemporană, 1917-1945, Tipografia Universității, București, 1979
MEITANI, Radu G., Istoria diplomatică a relațiilor dintre state. 1910-1930,
Universitatea din București, București, 1940-1941
MOISUC, Viorica, Istoria relațiilor internaționale până la mijlocul secolului al XX-
lea, Editura Fundației România de Mâine, București, 2002
MOURIN, Maxime, Histoire des grandes puissances depuis la guerre, Editions Payot,
Paris, 1939
MOURIN, Maxime, Histoire des nations européennes, vol. I-III, Editions Payot, Paris,
1962-1963
NANO, Frederic, Condica tratatelor și altor legăminte ale României. 1354-1937,
Imprimeria Națională, București, 1938
NOLTE, Ernst, Războiul civil european, 1917-1945. Național-socialism și comunism,
cuvânt înainte de Florin Constantiniu, traducere de Irina Cristea, Runa, București, 2005
POTEMKIN, V.P., Istoria diplomației, vol. al III-lea, traducere din limba rusă de H.
Berler, A.R.L.U.S., Editura „Cartea rusă”, f.l., [1948]
RENOUVIN, Pierre, DUROSELLE, Jean-Baptiste, Introduction à l’Histoire des
rélations internationales, Editions Armand Colin, Paris, 1964
RENOUVIN, Pierre, Les crises du XX-e siécle, vol I și II, Hachette, Paris, 1958
40
RIASANOVSKY, Nicholas V., Histoire de la Russie. Des origines à 1984, Editions
Robert Laffont, Paris, 1987
SCHULZINGER, Robert D., Diplomacy in the Twentieth Century, Oxford University
Press, New York, 1994
SCURTU, Ioan, România și marile puteri (1933-1940), Editura Fundației România de
Mâine, București, 2000
TAYLOR, A.J.P., Originile celui de-al doilea război mondial, Polirom, [Iași], 1999
The New Cambridge Modern History. The Shifting Balance of World Forces. 1898-
1945, Cambridge University Press, 1968
ULAM, Adam B., Expansion and coexistence. A History of Soviet Foreign Policy,
1917-1967, New York, 1968
WERTH, Nicolas, Histoire de l’Union soviétique. De l’Empire russe à la Communauté
des États indépendants. 1900-1991, Presses Universitaires de France, Paris, 1992
WRZOSEK, Wojciech, Contribution au probléme de la vérité dans l’histoire récente,
în „Interstitio. East European Review of Historical Anthropology”, Volume II, Number 1 (3),
June 2008, p. 23-32
V. Instrumente de lucru
BABEȘ, Mircea, CALAFETEANU, Ion, POPIȘTEANU, Cristian, RĂDULESCU-
ZONER, Șerban, STAN, Valeriu, STOICESCU, Nicolae, Politica externă a României.
Dicționar cronologic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986
CAROL, Anne, GARRIGUES, Jean, IVERNEL, Martin, Dicționar de istorie a
secolului XX, traducere de Simona Ceaușu și Constantin Vlad, ALL Educațional, [București],
2000
Dictionnaire diplomatique, vol. I-IV, publié sous la direction de A.-F. Frangulis,
Académie Diplomatique Internationale, Paris, 1968
Enciclopedia României, vol. I: Statul, Imprimeria Națională București, 1936-1938
Enciclopedia României, vol. al II-lea: Țara Românească, Imprimeria Națională,
București, 1936-1938
MORARU, Pavel, Basarabia, basarabenii și serviciile secrete (1918-2005). Dicționar
alfabetic, samizdat, Chișinău, 2005
MOURRE, Michel, Dictionnaire encyclopédique d'histoire, vol. I-V, Bordas, Paris,
1996
NEAGOE, Stelian, Istoria guvernelor României. De la începuturi – 1859, până în zilele
noastre – 1995, Editura Machiavelli, București, 1995
PALMOWSKI, Jan, A Dictionary of Contemporary World History: from 1900 to the
Present Day, Oxford University Press, Oxford, New York, 2004
TOWNSON, Duncan, The New Penguin Dictionary of Modern History: 1789-1945,
Penguin Books, Harmondsworth, 1995
VALLAUD, Dominique, Dicționar istoric, traducere de Nicolae Șarambei, Editura
Artemis, București, 2008
WALLER, Philip (ed.), Chronology of the 20th Century, Helicon, Oxford, 1995
VI. Presă
„Adevărul”, 1935
„Apărarea națională”, 1936-1938
„Credința”, 1936
„Calendarul”, 1933
„Curentul”, ziar cotidian, București, 1934-1938
41
„Dimineața”, ziar cotidian, 1935-1937
„Ecoul”, 1934
„Tempo”, 1935
„Universul”, ziar cotidian, București, 1934-1939
„Zorile”, ziar independent de dimineață, București, 1936
VII. Beletristică
GOMA, Paul, Săptămâna roșie, 28 iunie – 3 iulie 1940, Anamarol, București, 2007
ILF, Ilia și PETROV, Evgheni, Vițelul de aur, București, RAO, 1997
MIHĂESCU, Gib I., Rusoaica. Bordeiul pe Nistru al locotenentului Ragaiac,
București, Gramar, col. „100 + 1 capodopere ale romanului românesc”, 2004
PETRESCU, Cezar, Kremlin, Editura „Naționala” S. Ciornei, București, [1935]
TUDORAN, Radu, Un port la răsărit, București, Gramar, 2004
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Relatii Romano Sovietice, 1934 1940 (ID: 151393)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.