Relatii Financiare Si Monetare Internationale Formele de Plata Internationale

Relatii financiare si monetare internationale

– Formele de plata internationale –

Scurta introducere;

In fiecare zi, pe tot globul se prelucreaza si se desfasoara peste 1 miliard de tranzactii bancare de orice fel, fix in acest moment, exista posibilitatea ca peste 10 milioane de persoane sa se pozitioneze in fata unui ATM si sa genereze o tranzactie bancara.

Activitatile bancare au inceput cu primele banci de negot, acelea care acordau imprumuturi catre fermieri in grane(cereale) si comerciantilor care transportau intre orase. In anul 2000 i.Hr. in Grecia Antica si in timpul Imperiului Roman, existau creditori care isi desfasurau activitatea in diferite temple puse la dispozitie si schimbau bani. Cu ajutorul Arheologiei s-au descoperit indicii care completeaza aceasta istorie si arata dovezi, ca au existat activitati de creditare.

Activitatea bancara, in sensul modern al cuvantului a luat nastere in Italia, in orasele bogate din anul 1397, precum Florenta, Venetia si Genova. Aici s-au dezvoltat mai multe sucursale si in scurt timp a inceput ascensiunea catre intregul continent.

In prezent activitatea bancara este raspandita pe tot globul si este o necessitate pentru orice om, pentru a salva timp si pentru a-si creste confortul in orice plata pe care o are de facut. In timp ce oamenii au inteles necesitatea tranzactiilor bancare si usurinta prin care pot trimite banii de la persoana la alta, bancile au dezvoltat o intreaga retea de comunicare si coordonare internationala.

Pe piata internationala si efectueaza schimburi de bunuri si servicii, plati si incasari intre parteneri si pot lua diferite forme dependente de conditii, imprejurari sau interesul fiecaruia.

Formele de plata internationale;

Mijloacele de plata sunt formate din operatiunile comerciale, tranzactii financiare sau credite international, acestea fiind un instrument de plata prin care se poate lichida o obligatie.

In aceste activitati de plata sunt cuprinse: monedele nationale, valutele, monedele internationale si devizele.

Monedele nationale;

Aceste monede neconvertibile sau cu o convertibilitate limitata, au o importanta scazuta in majoritatea platilor international. Acestea fiind folosite de catre tarile care sunt in curs de dezvoltare si care dispun de reserve mici de valute convertibile. Persoanele care intra in posesia acestei monede, cauta sa cumpere de pe piata locala diferite bunuri sau servicii sau sa plateasca plata personalului angajat in prestarea de diverse servicii etc. De regula exportatorii refuza sa isi vanda produsele sau serviciile cu plata in moneda locala, in fiecare moment cand au alte alternative.

Valutele;

Acestea sunt reprezentate de majoritatea monedelor nationale care au o circulatie si o putere de plata la nivelul international si care pot face parte din rezerva oficiala din orice stat. In cazul valutelor trebuie precizat, faptul ca “valuta” poate fi reprezentata de orice moneda nationala aflata in afara regiunii, fata de tara in care ne aflam, dar numai valutele convertibile sunt acceptate ca mijloace de plata internationale.

Valutele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Valuta in numerar ( valuta efectiva), cea care se prezinta sub forma de bancnota sau moneda;

Valuta in cont, aceasta fiind utilizata numai de catre titularul contului, aceasta se poate transforma la cererea acestuia, in numerar.

In functie de capacitatea valutei de preschimbare, aceasta poate avea mai multe forme:

a) Moneda neconvertibila

b) Moneda cu convertibilitate limitata

c) Moneda cu convertibilitate oficiala

d) Moneda superconvertibila

Trecerea unei monede la convertibilitatea oficiala presupune indeplinirea unor criterii si conditii, precum satisfacerea cererii pe piata interna, un anumit nivel al productivitatii muncii vis a vis de atingerea unui nivel economic dezvoltat, o anumita structura a productiei de bunuri si servicii, participarea tarii gazde la tranzactiile economice internationale, acestea fiind cateva dintre conditiile economice impuse.

Conditiile financiar-monetare, face referire la existent unor rezerve valutare oficiale, suficient de mare si intr-o structura corespunzatoare din punct de vedere a valutei care sa asigure o sustinere a cursului monedei proprii pe piata externa.

In momentul in care trecerea la convertibilitatea oficiala este insotita de o depreciere a cursului de schimb a monedei respective pe plan intern, pune sub semnul intrebarii capacitatea sa de a fi folosita ca mijloc de plata intre tarii.

Devizele;

Acestea include intr-un sens restrains titluri de credit pe termen scurt exprimate in valuta, iar intr-un sens large le cuprind si hartiile de valoare, care sunt exprimate in valuta. Cele mai frecvent intalnite trebuie mentionate: cartile bancare( cardul ), cambia, cecul si biletul de ordin.

Plata prin card bancar reprezinta o varianta moderna si cea mai intalnita de catre orice individ, acesta in cazul unei plati cu cardul, il prezinta si semneaza factura, iar furnizorul o trimite catre banca pentru decont. In operatiunile de plata prin aceasta modalitate intervin trei participanti: titularul cardului, banca emitenta si comerciantii.

Cambia reprezinta un ordin scris si neconditionat dar de o persoana unei alte persoane de a plati o suma de bani unui beneficiar. Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezinta aceasta modalitate de plata si de credit si ele sunt obligatorii si facultative (dobanda,domicilierea etc.)

Etapele care sunt parcurse in cadrul unui circuit international al cambiei sunt:

1. incheierea unui contract de import-export;

2. livrarea produsului sau serviciului;

3. oferirea unei cambia de catre exportator pentru importator, aceasta fiind folosita de exportatorul initial pentru onorarea datoriei decurgand din alta tranzactie international, incheiata intre el si un alt exportator

4. inchieierea unui alt nou contract de import-export;

5. existent unei noi relatii de plata intre exportatorul initial si noul beneficiar al cambiei (relatie care anuleaza legatura initiala intre ceilalti doi)

6. utilizarea de catre noul beneficiar a cambiei in operatiunea de girare ( daca este cazul)

7. scontarea cambiei de catre beneficiar a cambiei la o banca comerciala

8.rescontarea Cambiei de catre banca comerciala, la banca central pentru refacerea lichiditatiilor sale

9. avalizarea de catre importator a cambiei.

Biletul la ordin, este o varianta a cambiei prin care o anumita persoana ( un emitent), se obliga la plata unei alte persoane (beneficiar) sau la ordinal acesteia, o suma de bani la scadenta. Vis a vis de Cambia, in acest caz exista numai doua parti, emitentul si beneficiarul.

Etapele pe care le parcurge biletul la ordin sunt urmatoarele:

1. incheierea contractului commercial international;

2. livrarea produsului sau serviciului;

3. emiterea biletului la ordin

4. plata;

5. remiterea biletului la ordin.

Monedele internationale;

Drepturile speciale de Tragere (DST);

Acestea au fost create in cadrul FMI ( Fondul Monetar International ) si functioneaza inca din anul 1976, ca mijloc de completare a instrumetelor de lichiditate internationala, in urma unei scaderi si deprecieri a dolarului american si a aurului. Aceste DST, au fost concepute ca o moneda international a carei unitate continea theoretic 0.888671 grame de aur fin, dar care putea fi manevrata doar de tarile care faceau parte din Fondul Monetar International.

DST practic, in operatiuni in cadrul FMI vizeaza:

Tranzactii prin anumite acorduri directe cand se obtine valuta contra DST, neconditionata de balanta de plati externe;

Operatiuni la termen de cumparare sau vanzare de DST;

Participarea la aranjamente swap;

Plati in contul cotei si plati de dobanzi efectuate catre contul resurselor generale ale FMI;

Acordarea de imprumuturi;

Donatii etc.

DST reprezinta bani de cont emisi de FMI, care indeplinesc cumultativ, mai multe functii:

Etalon al valorii;

Mijloc de rezerva;

Mijloc de plata.

EURO;

Zona euro cuprinde acele state membre UE care au adoptat moneda unica. Zona euro nu este insa statica – conform tratatului, toate statele membre UE trebuie sa adere la zona euro imediat ce indeplinesc conditiile necesare, cu exceptia Danemarcei si a Regatului Unit, care au negociat o „clauza de neparticipare” care le permite sa ramana in afara zonei euro. De asemenea, se așteapta ca Suedia sa participe la zona euro in viitor, insa aceasta nu indeplineste, pentru moment, conditiile necesare.

Inlocuirea unei monede nationale cu moneda euro este o operatiune complexa, care necesita numeroase pregatiri de ordin practic – de exemplu trebuie sa se ofere garantii ca moneda nationala este retrasa rapid, ca preturile marfurilor sunt corect convertite si prezentate si ca populația este bine informata.

Toate aceste pregatiri se bazeaza pe un anumit „scenariu de trecere la moneda unica” , adoptat de statul candidat la zona euro. O experienta semnificativa s-a castigat odata cu lansarea monedei euro, experiența de care beneficiaza astazi tarile candidate la zona euro. Comisia Europeana, in mod special, ofera ajutor considerabil si consiliere tarilor candidate la aceasta zona.

In opinia mea, aceasta trecere la Euro o vad destul de indepartata si foarte greoaie, cred ca punctul culminant va fi in jurul anilor 2020-2025 si o sa avem foarte mari dificultati, in general cauzate de populatia needucata pe acest subiect. Un popor confuz, poate sa creeze haos in ceea ce se numeste stabilitate sociala.

Banuiesc si preconizez ca aceasta trecere va fi un mare prilej pentru coruptie. Generatia care exista astazi in functiile coordonatoare tarii noastre, cred ca este in mare parte depasita de prejudecati, obiceiuri si lipsa de cunoastere in multe puncte de vedere. Conduita civica este in urma si numai oamenii apropiati de viitorul tarii noastre isi poate da seama de aceste aspecte. Deocamdata este liniste, dar nu dureaza mult, deoarece tinerii din prezent nu au rabdare, majoritatea sunt necalificati din multe puncte de vedere, nu exista o dorinta asidua in propria dezvoltare, iar unde exista, se face tot posibilul sa plece din tara.

Cursul de schimb;

Cursul de schimb, reprezinta pretul unei monede exprimat in alta moneda, intotdeauna se perzinta sub forma unei marimi supraunitare. Exista 2 definitii care stau la baza cursului de schimb:

1.In cotatie directa, cursul de schimb reprezinta nr. de u.m. straine, egal cu o u.m. nationala. Prin aceasta cotatie, se definesc, in general, monedele puternice, precum: €, $, lira sterlina.

2.In cotatie indirecta, cursul de schimb este egal cu nr. de u.m. nationale, egal cu o u.m. straina.

O moneda poate cota direct in relatia cu o anumita valuta si indirect in relatia cu alta valuta. Ex.: $ american coteaza direct in relatia cu leul si indirect in relatia cu lira. In sistemul international, orice moneda se prescurteaza printr-un simbol format din 3 litere, dintre care, primele 2 exprima numele tarii si ultima, numele monedei.

                        €          /           $

                        ↓                      ↓

            Curs direct                   curs indirect

Tipuri de curs de schimb

1.Cursul de schimb incrucisat (CROSS RATE), presupune exprimarea unei monede “a” intr-o moneda “b”, prin intermediul unei alte monede “c”, atunci cand cursul de schimb dintre “a „ si „b” nu se cunoaste in mod direct.

2.Cursul de schimb la vedere (SPOT) si la termen (FORWARD sau FUTURES). Cursul la vedere e cursul care se stabileste in prezent si se va executa la o data viitoare, in maxim 3 zile de la data stabilirii sale. De cele mai multe ori, cursul la vedere este valabil si se executa intr-o singura zi. Cursul la termen se stabileste in prezent si se executa in viitor, la o luna sau 3 luni (sau un an).

Factori de influenta asupra cursului de schimb. Sunt o multime de factori care influenteaza cursul de schimb, insa cei mai importanti sunt:

1.Nivelul preturilor ;

 2.Ratele dobanzii;

3.Deficitul de cont curent.

Teoria nivelului preturilor.Conform acestei teorii, cursul de schimb dintr-o tara este influentat de indicele general al preturilor, astfel, daca in tara “A” nivelul indicelui este mai ridicat decat in tara „B” atunci, moneda tarii „A” se depreciaza fata de moneda tarii „B”.

Cursul de schimb se determina dupa formula:

                        p, p* = nivelul pretului in cele 2 tari

            Ex.: ciocolata Milka      -in Germania costa 0,6 Eur

                                                 -in Romania costa 3.2 RON

                        CS = 3,2 x 0,6 = 1,92 RON/ €

Teoria contului curent (balantei comerciale)

Un al 3-lea efect important asupra cursului de schimb este determinarea soldului balantei comerciale.

Slaba – stimuleaza exporturile → reducerea deficitului extern

      Puternica – stimuleaza importurile → cresterea deficitului extern.

Pentru ca o moneda slaba sa aiba efect pozitiv, in sensul deducerii deficitului, trebuie indeplinita teoria si conditiile elasticitatii.

Regimul cursului de schimb     

In practica internationala identificam 3 categorii de reglementari ale cursului de schimb:

1.Cursuri de schimb fixe:;

2.Cursuri de schimb intermediare;

3.Cursuri de schimb flotante / flexibile.         

-.Cursurile de schimb fixe, au la baza un raport de schimb fix intre moneda nationala si un etalon care poate fi o moneda, un cos de monede sau un metal pretios.

-.Cursul de schimb intermediar, face trecerea de la fixitate la flotare si imprumuta elementele din ambele regimuri de schimb. In Romania avem un regim de schimb flotant administrativ.

-.Cursul de schimb flotant, presupune formarea cursului de schimb pe baza raportului C si Of cu sau fara interventia autoritatii monetare. Desi, in teorie identificam regimul flotarii pure (BC nu intervine deloc), acesta nu se gaseste in practica.

Finantarea si creditarea internationala

1. Operatiuni de finantare internationala

Finantarea reprezinta totalitatea mecanismelor, tehnicilor si a instrumentelor prin care sunt procurate mijloacele banesti necesare pentru realizarea unor activitati economico-sociale, in particular, a afacerilor [8].

Pentru realizarea unor obiective de importanta deosebita, realizare ce necesita a se face intr-un termen lung, diferite institutii economice, financiare, politice sau chiar persoane private dintr-o tara au nevoie de fonduri financiare din afara tarii lor.Fondurile necesare se gasesc la banci, consortii sau institutii financiare internationale.

Obtinerea acestor fonduri se poate face prin negocieri bilaterale directe, dar mai ales prin intermediul unor institutii financiare, care sunt organisme specializate ce formeaza un cadru institutional adecvat operatiunilor de finantare.

Acest cadru institutional se numeste piata financiara internationala, iar operatiunile de obtinere si distribuire a fondurilor se numesc operatiuni de finantare internationala. Finantarea internationala cuprinde, pe de o parte, formarea unor fonduri disponibile pe piata financiara internationala, iar pe de alta parte, repartizarea fondurilor necesare beneficiarilor care si-au exprimat optiunea. Cererea de fonduri pe piata financiara internationala poate proveni de la guvern, banci, societati comerciale, municipalitati, institutii financiare, iar ofertele de capitaluri pot sa apara de la institutiile financiare detinatoare de capitaluri disponibile pe termen lung: institutii financiare internationale, consortii, case de economii, societati de asigurare, corporatii transnationale etc.

Finantarea se realizeaza cu ajutorul unor instrumente sau titluri de credit si se poate prezenta sub trei forme:

–        prin vanzare de valori mobiliare: actiuni (titluri de proprietate ce au un venit variabil: dividendul) si obligatiuni (titlu de credit cu venit fix: dobanda);

–        imprumuturi pe termen lung, garantate cu obligatiuni, rente de stat, bonuri de tezaur etc.;

–        imprumuturi ipotecare.

Piata financiara internationala cuprinde doua sectoare:

piata primara, pe care se negociaza titlurile lansate pentru prima oara pe piata;

piata secundara, pe care se negociaza titlurile care au mai servit la negocieri si circula prin vanzare-cumparare.

Bibliografie;

1. Manual de operatiuni documentare în comertul exterior, Union de Banques Suisses, Chisinau, 1993

2. http://www.zf.ro/

3. http://ec.europa.eu/economy_finance/euro/adoption/index_ro.htm

4. http://www.bnr.ro/Statistica–tranzactii-de-plata-5252.aspx

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_activit%C4%83%C8%9Bii_bancare

6. Curs de studiu RFMI – UnivAth.