Relatia Oras Port

Comunicare

Relatia Oras Port

Byadmin ianuarie 1, 2024

Relatia oras – port

CUPRINS

1.STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL TEMEI ABORDATE

1.1.Abordare teoretică a problemelor studiate

1.1.1.Relația oraș – port. Istoric

1.1.2.Metode de dezvoltare

1.2.Studii de caz- waterfront

2.CONTRIBUȚII PROPRII

2.1. Justificarea temei

2.2. Obiectivele cercetărilor

2.3. Material si metodă

2.3.1.Încadrare în teritoriu

2.3.2.Orientarea în spațiu

2.3.3.Istoric

2.3.4.Funcțiuni

2.3.5.Rețele edilitare

2.3.6.Circulații

2.3.7.Economie

2.3.8.Social

2.3.9.Mediu.Ecologie

2.3.10.Vegetație

2.3.11.Cartarea peisajelor

2.3.12.Vizual

2.3.13.P.U.G

2.3.14.P.U.Z

2.3.14.1.Zonificare funcțională

2.3.14.2.Fond construit

2.3.14.3.Infrastructură

2.3.15. Sinteza analizelor

2.4.Rezultate obținute

2.4.1.S.W.O.T

2.4.2.Diagnostic.Visiune.Misiune

2.4.3.Concept

2.4.3.1.Peisajul Brăilean și regenerarea acestuia

2.4.4.Strategie

2.4.4.1.Direcii strategice principale

2.4.5.Explicarea sitului

2.4.6.Ideea proiectului

2.4.7.Detalierea solutiei

2.5.Concluzii și recomandări

2.5.1.Gestiune

BIBLIOGRAFIE

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL TEMEI LUATE ÎN STUDIU

Abordare teoretică a problemelor studiate

Fronturile apelor sau zonele desfășurate de-a lungul cursurilor apelor sunt cunoscute sub denumirea de waterfront. „Râul urban este cea mai intens exploatată si de multe ori cea mai abuzată resursă de pe pamant.”(Mann,1973,p.23) In continuare voi vorbi despre relatia inchegata intre oraș și port (sau waterfront), despre istoria si dezvoltarea acestor zone.

1.1.1.Relația oraș-port.Istoric

Din punct de vedere istoric, relația dintre orașe si porturi s-a intreținut atît fizic cît si economic. Cu toate acestea simbioza cu tradiția a fost rupta in timpul secolului 20. Orașele au inceput sa se desprindă de nevoia permanentă de porturi prin alte oportunitați si astfel majoritatea porturilor au fost inchise. Schimbările structurale economice au slăbit relația tradiționala dintre porturi si orașe. In acel timp prin dezvoltare s-a văzut o alt latură.Evoluția tehnologiei maritime s-a deteriorat si de asemenea relația oraș-port. Astfel porturile au fost inchise, renuntîndu-se la ideea dezvoltarii pe această cale. Aceste situri in trecut erau zonele de lucru ale orașului, evitate cat mai mult de populație, datorită faptului ca le amintea de munca de zi cu zi, iar asta nu reprezenta pentru ei decat o industrie murdară de o valoare mica in constiința colectivă. Fostele porturi au o istorie foarte bine incărcată, ce nu va fi uitată niciodată. In general in memoria colectiva, datorită tradiției, aceste spații vor ramane sub aceeași denumire, aceea de port, indiferent ce va fi acum. Va fi un punct de intîlnire, un punct de reper, știut de toată lumea datorită identitații creată in ani. Faptul ca nu-și poate schimba locația, va face intotdeauna referire la ce a fost odata si ce va fi, printr-o continuă comparație. Stagnarea activitații porturilor a fost asociata cu declinul industriei tradiționale. Datorită acestui fapt se pune presiune pe dezvoltarea intregului oraș. Odata ce porturile nu mai funcționeaza, automat orașul scade ca nivel de interes pentru locuitori sau turiști, iar asta impiedică extinderea urbană. Prin urmare, intr-o anumită masură, la malul apei regenerarea a fost vazuta ca un remediu pentru toate orașele aflate in dificultate, in căutare de noi imagini sau moduri de a rezolva problema dezvoltării capitalului sau a turismului. Reabilitarea waterfronturilor a devenit un fenomen internațional de dezvoltare urbană. Teoria de regenerare a malurilor apelor a fost practicată cu mult timp in urma in America de Nord. Prin implementarea unei noi imagini globale asupra malurilor, această terorie a fost aplicată si in Europa.

1.1.2. Metode de dezvoltare.Waterfront

Aceste zone sunt tratate separat de activitatea fizica, socială si economică din restul orașului. Inainte aceste zone erau strict industriale (porturi maritime sau fluviale), servind extrem de bine funcțiunilor lor. Astăzi cele mai multe nu mai servesc aceste funcțiuni si din păcate ne-au lasat o tragică contaminare cu deșeuri toxice. In multe orașe din intreaga lume există acum parcele mari de teren de multe ori contaminat, in așteptarea unei revitalizări. Schimbarea tehnologiilor afectează aerul, pamîntul si transportul pe apă, iar pentru asta s-au căutat metode pentru a aduce in acestă zonă mai multe puncte de interes care sa nu afecteze calitatea mediului. Această zonă a devenit o problemă legată de oameni si comerț, deoarece ceea ce reprezenta pana acum, incet, incet s-a schimbat. Intr-o perioadă comerțul din oraș depindea in exclusivitate de activitațile din port, insa acum cînd trasportul aerian si cel terestru s-au dezvoltat, aceasta nu mai este singura posibilitate de sporire a economiei. Acum zona prezintă oportunitați in dezvoltarea orașului din punct de vedere economic, social și cultural. Reamenajarea acestor situri prin construirea unor noi clădiri, crearea unor noi spații de recreere, zone culturale, prezintă o provocare pentru cei care planifică si decid cu privire la ultilizarea spațiului urban, pentru a recreea o noua identitate a locului. Totuși aici există si dezavantaje. Faptul ca oricînd aceste zone pot fi inundate, pot descuraja investitorii. Dar ca o soluție de rezolvare a problemei, malurile consolidate si restructurate pot face față furtunilor si inundațiilor nefavorabile zonei, ce o pun in pericol. Oportunitațile pentru reamenajarea orașelor pe waterfront cresc rapid. Tehnologizarea, industrializarea si comercializarea siturilor coincide cu interesele naționale de dezvoltare a calitații mediului, recreerii, programelor culturale si alte activitați care fac zona placută pentru locuitori. Multe orașe neglijează această calitate a waterfronturilor, insa au descoperit oportunitațile oferite, acelea de a face zona cat mai atrăgatoare si mai interesantă si de dezvoltare a turismului. Waterfrontul a devenit un concept pentru foarte multe orașe, avînd un potențial ridicat in dezvoltarea economică.In amenajarea acestor spații se incearcă in primul rînd combinarea naturalului cu cerințele actuale ale populației. Se dorește pe cat posibil ca mediul natural, ecologic vorbind, sa ramană cat mai pur. Conceptul de waterfront aduce rezultate, fara indoială, de regenerare urbană. Acest lucru poate duce la concurența intre orașele port din punct de vedere economic, turistic si social. In mod sigur odata cu creșterea turismului, crește si economia. In cazul in care orașul este un punct terminus pentru un vas de croaziera, poate deschide noi funcționalitați, cum ar fi industrii, servicii in zona portuară. In funcție de specificul, tradiția si funcționalitatea fiecarui waterfront acesta poate genera venituri suplimentare pe parcursul intregului an. In cazul in care acestea sunt deschise pentru publicul larg, va fi un punct forte daca aici vor exista activitați cum ar fi concerte, conferințe, expoziții, etc. Fiind mai multe orașe care corespund aceluiași fluviu, rîu, mare, etc. poate exista un efect sinergetic asupra regenerării pe o zonă mai largă. Astfel de proiecte pe waterfront pot avea rezultate favorabile si o dezvoltare durabilă. In plus reamenajînd waterfronturile se va crea o imagine estetică, de lux si imbunatățita a modernității fiind un plus pentru intregul oraș. Economia va crește o dată cu ridicarea prețurilor imobilelor si a diferitelor activități, practicate contracost din acea zonă si din imprejurimi.Modernizarea constă in promovare si valorizare, ceea ce va face orașul sa fie văzut mult mai bine si dorit din punct de vedere turistic.

1.2.Studii de caz

America de Nord este un exemplu de regenerare a waterfronturilor. In orașe precum , si demersurile au fost facute dupa o documentare amplă in domeniu. Baltimore este văzut ca cel mai vechi exemplu de revitalizare urbană in zona Inner Harbour. Proiectul de aici a avut un real success de dezvoltare economica urbană. Relaționarea a permis atît autoritaților cît si instituțiilor private sa organizeze această zonă de agrement. Insă ca punct negativ in acest proiect, a fost faptul ca o data cu prosperitatea adusă de turism, populația existentă, clasa muncitoare a trebuit sa se confrunte cu creșterea costurilor de trai

.

(Sursa: http://baltimore.org/about-baltimore/inner-harbor/)

Figura 1.1.- Inner Harbour – Baltimore – malul mării a fost transformat intr-o zonă perfecta pentru petrecerea vacanței turiștilor si recreerea locuitorilor zonei.

(Sursa: http://baltimore.org/about-baltimore/inner-harbor/)

Figura 1.2.- Inner Harbour – Baltimore – vedere nocturnă

(Sursa: http://baltimore.org/about-baltimore/inner-harbor/)

Figura 1.3.- Inner Harbour – Baltimore – planul realizat pe 9 aprilie 1968

(Sursa: http://baltimore.org/about-baltimore/inner-harbor/)

Figura 1.4.- Inner Harbour – Baltimore – planul general de amenajar

– a fost contruit pe depozitele de deșeuri din apropierea fostului . Proiectul a fost condus de serviciile de restructurare financiară, a fost gestionat de dezvoltatorii globali “ and ”, a fost proiectat de un grup internațional de arhitecți si a fost sprijinit de autoritățile locale si centrale, care au oferit subvenții publice.

(Sursa: http://www.batteryparkcity.org/page/index battery.html)

Figura 1.5. New York City – nord – est Battery Park City, 1 mai 1944

(Sursa: http://www.batteryparkcity.org/page/index battery.html)

Figura 1.6. New York City, Battery Park City – vedere generală a esplanadei

(Sursa: http://www.batteryparkcity.org/page/index battery.html)

Figura 1.6. New York City, Battery Park City – vedere generală a esplanadei

S-a dorit crearea unei comunitați urbane si implementarea unui nou stil de viață urbană. In studiile comparative de reabilitare a malurilor implementate in New York City, London, Boston si Toronto, Gordon (1996, p. 265) deduce ca fiecare agenție de dezvoltare a malurilor a trebuit sa indeplinească cerințele de schimbare a imaginii waterfronturilor. Atît Gordon (1996, 1997) cît si Mayer (1999) afirmă ca acest proiect este un model pentru alte reabilitari pe waterfront. Aceștia au susținut faptul că orașul a fost reconectat cu malul apei printr-o serie de spații deschise publicului. In Marea Britanie interesul pentru amenajările pe waterfront a pornit chiar din anul 1970, insă aici se consideră că proiectele implementate nu și-au atins obiectivele sociale, economice si politice propuse. “Docklands Londra” nu a reușit să atingă obiectivele sale de dezvoltare atît fizic cît si social. Guvernul a pierdut controlul asupra calitații domeniului public, nereușind să ofere sprijin pentru infrasctructură sau pentru impactul asupra populației.

(Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/London_Docklands

Figura 1.7. The London doks în 1882

(Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/London_Docklands)

Figura 1.7. Doklands Londra – vedere

Acest val de reabilitare a malurilor a ajuns si in Europa la inceputul anilor 1980. Primele locații sunt Amsterdam, Barcelona si Berlinul. La , guvernul are sediul chiar pe malul rîului.”(Wang,1996,p.21)

Proiectele aduse pe aceste situri iși propun noi completări, care pot oferi standarde mai inalte de viața, zone urbane de calitate, pentru a relansa o imagine deosebită la nivel național si internațional. Reamenajarea waterfronturilor a devenit mai bine zis un trend. America de Nord a folosit pentru prima dată acest concept, după careacest proiect este un model pentru alte reabilitari pe waterfront. Aceștia au susținut faptul că orașul a fost reconectat cu malul apei printr-o serie de spații deschise publicului. In Marea Britanie interesul pentru amenajările pe waterfront a pornit chiar din anul 1970, insă aici se consideră că proiectele implementate nu și-au atins obiectivele sociale, economice si politice propuse. “Docklands Londra” nu a reușit să atingă obiectivele sale de dezvoltare atît fizic cît si social. Guvernul a pierdut controlul asupra calitații domeniului public, nereușind să ofere sprijin pentru infrasctructură sau pentru impactul asupra populației.

(Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/London_Docklands

Figura 1.7. The London doks în 1882

(Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/London_Docklands)

Figura 1.7. Doklands Londra – vedere

Acest val de reabilitare a malurilor a ajuns si in Europa la inceputul anilor 1980. Primele locații sunt Amsterdam, Barcelona si Berlinul. La , guvernul are sediul chiar pe malul rîului.”(Wang,1996,p.21)

Proiectele aduse pe aceste situri iși propun noi completări, care pot oferi standarde mai inalte de viața, zone urbane de calitate, pentru a relansa o imagine deosebită la nivel național si internațional. Reamenajarea waterfronturilor a devenit mai bine zis un trend. America de Nord a folosit pentru prima dată acest concept, după care a devenit un model exportat catre restul lumii. In concluzie, waterfrontul este un punct forte pentru orice oraș care il deține. Insă acesta trebuie sa fie bine analizat, inainte de a lua masuri pentru regenerare. In primul rănd trebuie sa se tină cont de ceea ce dorește populația, printr-un sondaj de opinie, pentru a funcționa proiectul. Iar cel mai important este ca rezultatul final sa fie un echilibru intre economic si social. “ Etapele de regenerare si dezvoltare pe waterfront sunt in primul rînd: studierea aprofundată a sitului si gîndirea viitorului rol al malului de apă, la nivel de oraș, iar in al doilea rînd crearea planului de dezbatere, care ii implică pe dezvoltatori, finanțatori, etc. Studierea costurilor fizice si economice pentru regenerarea malului. Proiectul trebuie lucrat in parteneriat cu autoritațile publice, cu organizații private si chiar grupuri de voluntari. Si in final adoptarea planului general, astfel incît să raspundă tuturor necesitaților si să nu existe riscuri financiare. Toate etapele trebuie sa fie conduse de o agenție de dezvoltare puternică si independentă.”(Wang,1996,p.24) Pentru realizarea unui proiect de success pe waterfront, fucționalitatea trebuie imbinată in primul rînd cu latura artistică, iar planificarea sitului să fie in concordanța cu restul orașului pentru a reda ideea de intreg, complex, oraș bine inchegat prin armonia formelor si a culorilor. In concluzie privind la efectele economice și sociale aduse de proiectele de regenerare a waterfronturilor se pare ca acestea sunt un real succes, majoritatea au efecte economice considerabile si spațiile sunt utilizate de oameni din toate clasele sociale. Indiferent de funcționalitatea lui, omul intotdeauna va gasi o metodă pentru a se adapta, pentru a-și insuși locul. Spațiul public oricît de modern și sofisticat este, se adresează tuturor locuitorilor săi. In concluzie, indiferent de rezultatele unei amenajări pe waterfront cetățeanul va gasi un mod prin care sa-și insușească spațiul, să-l facă parte din viața sa.

CONTRIBUȚII PROPRII

2.1. Justificarea temei

“Ca proiectanți, noi ne ocupăm nu numai de suprafețe, spații și materiale, nu numai de instincte și simțăminte, ci și de concepții si idei, de materialul gîndirii omenești. Planurile noastre trebuie să facă apel la intelectul omului.Ele trebuie să-i indeplinească speranțele și să-i satisfacă dorințele. Prin folosirea unei concepții de proiectare adecvate noi putem să facem un om să ingenunche intr-o atitudine de implorare, să-l inălțăm făcîndu-l să tindă spre un ideal inalt. Nu este suficient să asigurăm omului confortul. O proiectare bună trebuie să-l satisfacă, să-l incînte, să-l exalte și să-l inspire.”(John Ormsbee Simonds, 1967, pag.22)

“Calitatea cea mai des intîlnită a peisajului creat de om este transformabilitatea.Omul frămîntă si transportă mereu pămîntul.Uneori fără sens – distrugînd trăsăturile bune existente.Alteori amenajează inteligent cu atîta stabilitate, o legătură intre funcție si sit, incît crează imbunătațiri ale peisajului.” (John Ormsbee Simonds, 1967, pag.57) In cele ce urmează, am ales să tratez acest subiect al waterfrontului, deoarece consider că reflectă o preocupare de nivel internațional si de asemenea intîlnită și in Romînia. Imaginea de ansamblu a unui oraș vorbește de la sine și in același timp reflectă calitatea spațiului.Marile orașe investesc in imagine, natură, istorie și tot ce le pune in valoare. Insă nu toate beneficiază de un punct foarte important si acela fiind apa. Consider că Brăila este un oraș cu multe resurse ce trebuie valorificate și in același timp proiectul propus va avea un impact important in dezvoltarea economică,socială si ca imagine a acestui oraș. Acest proiect de reabilitare a falezei Brailene ar aduce numeroase beneficii orasului si consider ca realizarea lui este necesara.

Motivație

Am ales sa dezvoltam această temă datorită faptului ca Brăila este un oraș fascinant, insă prea puțin valorificat. Atunci cand ne referim la acest oraș ca fiind fascinant, ne gandim la punctele forte ale acestuia, cum ar fi poziționarea sa de-a lungul Dunării, specificul pescăresc, agricultura dezvoltată, flora si fauna variată, cu specii valoroase. Un alt atu al orașului Brăila este partea de vis-à-vis, respectiv Insula Mare a Brăilei, una din singurele zone cu țesut neantropizat, care oferă un peisaj atît de natural. Cazul este de excepție, numarîndu-se printre rarele situații de acest gen din țară. La distanța de o plimbare cu bacul lași in spate aglomerația urbana pentru a pătrunde int-o oaza de liniște.

Datorită faptului ca Brăila este situată pe cursul Dunării, situl poate fi inclus in categoria proiect-waterfront. Astfel de amenajări pe cursul apei ofera un plus oraselor in cauza. Pană in prezent, orașului i-a lipsit cu desăvarsire o coerența spațiala in ceea ce ține de amenajarea falezei.Intr-o amenajare de succes spațiul trebuie sa fie unitar, lipsit de fracturi. In cazul Brăilei situl este divizat in trei tipologii de peisaj cu funcțiuni diferite, dar neconectate intr-un mod armonios. Sunt străine una de cealaltă, cauzand această fractură. In principal, o amenajare de tip waterfront reuseste să imbine revitalizarea spațiului cu protejarea acestuia de intemperiile naturii.

In prezent ne gîndim la astfel de situri ca la niste spații extraordinare pentru crearea unor zone de agrement. Un mod de dezvoltare a turismului si bine ințeles de dezvoltare economica si nu in ultimul rand un mod de recreare a legăturilor, conexiunilor oraș – waterfront.

2.2. Obiectivele cercetărilor

Obiectivul principal al lucrării il constituie elaborarea unui studio teoretic in vederea realizarii unui proiect de reamenajare peisageră a falezei Brăilei. Proiectul iși propune să revitalizeze peisajul urban, punînd in valoare una din cele mai importante resurse și aceea fiind apa.In acelasi timp orașul are nevoie de o dezvoltare atat vizuală cat și economică. Situl, inițial, a fost catalogat ca fiind intr-o stare de degradare a peisajului, ceea ce face să decadă imaginea de ansamblu a intregului oraș. In acest context proiectul urmareste pe de-o parte integrarea sitului in oraș pentru a se forma un intreg, un organism și pe de altă parte rezolvarea disfuncțiilor si mulțumirea comunitații. Pentru a elimina aceste disfuncții, proiectul vine cu urmatoarele soluții: integrarea sitului in rețeaua verde a orașului; organizarea circulațiilor, cît mai clar, pe sit; reorganizarea si intreținerea vegetației existente și introducerea de noi exemplare si specii; implementarea unor noi funcțiuni pentru dezvoltarea zonei si implicit a intregului oraș.

2.3. Material și metodă Datorită complexitații proiectului, au existat două etape in elaborarea studiului. Prima etapă, la nivel macro, a constat in realizarea documentației, a analizelor și s-a finalizat printr-o strategie generală. A doua etapă,la nivel micro, a constat intr-un studiu individual al unei zone cu problematici specifice, extrasă din prima etapă.

Detalierea etapelor:

Prima etapă- Studiul teoretic a constat in consultarea planurilor, harților și a documentelor care ne-au fost puse la dispoziție. Am consultat documente oficiale P.U.Z.(Plan Urbanistic Zonal), P.U.G.(Plan Urbanistic General). Cu ajutorul acestor documente ne-am familiarizat cu situl. A doua etapă- Studiul pe teren a constat in parcurgerea sitului pentru a identifica problemele existente. Au fost realizate fotografii pentru a ințelege mai bine situl, dar și pentru a observa schimbările odată cu trecerea anotimpurilor. S-a intocmit o evaluare a vegetației și s-au realizat interviuri pentru a putea ințelege dorințele locuitorilor. Pe baza acestor informații acumulate s-au realizat analizele.In urma acestora au fost trase concluzii si s-a acordat un diagnostic sitului. Pentru rezolvarea disfuncțiilor, fiecare membru al echipei a luat in studiu o zonă mai restrînsă in vederea elaborarii unui proiect de intervenție.

2.3.1.Incadrare in teritoriu

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: studiul resurselor bibliografice și consultarea rasterului. Situat în Sud-Estul Romaniei, in Cîmpia Romana, judetul Brăila se intinde pe o suprafața de 4765,8 kmp. Reședința administrativă, orașul Brăila cu unul dintre cele mai mari porturi din Romînia, este situat la 200 km Nord-Est de București. Brăila se situează la 46°16’17” latitudine Nordică și 27°58'33'' longitudine Estica. Cîmpia este forma de relief predominanta, peisajul Brăilei fiind monoton si fără bariere naturale. In zonă se gasesc căi de transport accesibile, in principal Dunărea care face din Brăila o poartă către lume. Climatul este temperat – continental, cu o temperatură medie de 11,1° C, cu veri uscate și ierni reci. Flora si fauna sunt specifice regiunii de cîmpie. Stepa, o data intinzîndu-se la nesfîrșit, a fost transformată in teren agricol, județul Brăila fiind unul din cele mai dezvoltate județe din Romînia, din punct de vedere al agriculturii. La granița de Nord, județul Brăila cuprinde o parte din rîul Siret, in timp ce in partea de Sud se află Cîmpia Barăganului. La Vest se află o mică parte din Cîmpia Sălcioara și Cîmpia Buzăului, iar la Est se intinde Insula Mică a Brăilei.Situl studiat se desfășoară de la Nord la Sud, pe cursul Dunării și este reprezentat chiar de faleza Brăilei.

2.3.2.Orientare in spațiu

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: studiul resurselor bibliografice, observații pe teren și anchete sociale.

Brăila se distinge de celelalte orașe ale Romîniei prin trama stradală ce are aspectul unei pînze de păianjen ce pornește din centrul orașului catre exterior, sub forma unor cercuri concentrice interconectate. In oraș există numeroase monumente istorice dar și obiective ce construiesc o identitate a spațiului. Cel mai important reper este fluviul Dunărea, recunoscut pe plan internațional.

2.3.3.Istoric

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost : studiul resurselor bibliografice privind istoria orașului Brăila și consultarea site-urilor internet. -1828 -Brăila redevine parte a Tarii Romînesti ; – 1829 -se traseaza planul urbanistic ce viza trasarea străzilor in foră de semi-cerc ; -1832- școala publică inființata cu dascali platiti de stat; -sunt așezate felinarele pe străzile principale ; -se pavează cu piatra Piața Centrală ; -se înființeaza Spitalul Militar -1833 -se deschide prima farmacie ; -se înființează stația meteorologică ; -se înființeaza Parcul Monumentului și Grădina Publică ; -1836 -primește statut de Porto Franco ; -se înființeaza Camera de arbitraj comercial ; -incep studiile pentru construcția cheiului portului ; -1838- se deschide tipografia ; -1839- apare “Mercur”-primul ziar comercial din Principate ; -1846 prima instituție bancară ; -1850- se construieste cazarma orașului ; -1851 -primul teatru permanent (astazi Maria Filloti) ; -1855 – inființarea statiei telegrafice ; -1858- iluminat public cu lampi de petrol ; -1860 -se naște Haricleea Darclee ; -1861 -se inființeaza Scoala de fete ; -1863- se inființeaza gimnaziul ;

-1868- se construiește calea ferata ; -1872- se termină construcția cheiului portului ; -se construiește fabrica de bere “Muller” ; -1881 -inființarea Muzeului și a Bibliotecii ; -1883- incepe construcția blocurilor de catre Anghel Saligny, pentru prima data se utilizeaza betonul armat ; -1884 -Mihail Kogalniceanu iese deputat de Brăila ; -se naște Panait Istratti ; -1888 -se construiește fabrica de ciment de catre Ion Ghica Cantacuzino ; -1900- iluminat public electric și tramvai ; -1906- Piata Sfintii Arhangheli- se ridica grupul statuar Traian ; – prima fabrica de celuloza si hartie din stuf ; -1909- se construiește ceasul din piața Traian ; -1911- an de maximă activitate comercială ; -1912- apar 31 de publicatii periodice ; -construirea celui mai mare Castel de apa de 120 mc ; -1915- intrunirea Ligii culturale ;

-1916-1918- razboi de reintregire – regim de ocupatie din decembrie 1916 pana în noiembrie 1918 ; -1916- monumentul din “Parcul Monument” a fost distrus de către turci ; -1917 -executarea comandantului Portului Brăila, Alexandru Popovici declarat erou național ; -1918 -ia ființa la București caminul studentilor braileni ; -1925 -ia ființa Banca de Comerț Braila ; -in perioada interbelica functioneaza 12 banci ; -1926 -se infiinteaza centrul de studii si cercetari locale ; -1927 -ministrul agriculturii pune piatra de temelie a Palatului Agriculturii ; -1929 -la 100 de ani de la eliberarea de sub ocupatie turceasca se editeaza “Analele Brailei” ; -stabilirea zonei libere ; -1930 -68.310 locuitori ;

-1931 -ia ființa societatea Franco-Româna ; -1937 -al XII-lea congres al uniunii orașelor din România ; -1941-1944 -al II-lea Razboi Mondial -scad brusc importurile și exporturile ; -1944 -colonelul Paul Brataseanu, primar al orașului, a fost inlocuit de muncitorul Petre Cioaca ; -1956 -incep lucrarile de ridicare a combinatului chimic Chiscani ; -1959 -fabrica de carton ; -1963 -intra in functiune centrala electrica ; -1970 -se amenajeaza Piața Independenței.

Datorită extinderii acțiunilor portuare și a fluxului mare de populație, in 1830 faleza a cunoscut pentru prima dată funcția de promenadă.Mai tarziu cu trecerea timpului, faleza Brăilei s-a transformat intr-o zonă cu funcțiuni de agrement variate.

2.3.4. Funcțiuni

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost : observație directă pe teren si cartare, studiu pe fotografii, studiul planurilor actuale de care am beneficiat si a harților satelitare. Comerțul de proximitate se intîlnește in zona falezei, fiind slab dezvoltat in zona centrală. Porțiunile falezei care se indreaptă spre zona industrială nu afișează comerț. Zonele de agrement sunt puternic dezvoltate spre centrul orașului, in principal pe Calea Calarașilor și pe strada Republicii, acestea fiind arterele care fac legatura cu centrul orașului si de aceea adună un flux important de populație. Există zone de agrement cu grad scăzut sau ridicat de dezvoltare. In acelea cu grad ridicat de dezvoltare se incadrează centrul orașului si zona centrală a falezei. In cele cu grad scăzut de dezvoltare se incadrează artera principală dinspre Rîmnicu-Sărat, Calea Galați si zonele industriale. Zonele puternic populate in timpul liber se leaga cu zonele de agrement puternic dezvoltate. Planul orașului este desfașurat pe o structură inelară cu cercuri concentrice, « amfiteatru » sau « panză de paianjen », iar locuințele aflate pe această structură s-au conformat spațiului. In zona centrală, pe arterele principale, s-au ridicat fronturi de blocuri construite pe conturul tramei stradale. Funcțiunile administrative ale orașului se intîlnesc de pe Calea Călărașilor pînă pe Calea Galați. In conformitate cu PUZ-ul, funcțiunile sunt aceleași. In linii mari, acesta a fost respectat deoarece coincide cu ceea ce se intamplă pe teren. Comerțul pe faleză se formează din barurile si terasele existente pe timpul verii (perioada caldă), iar pe timpul iernii sunt deschise numai două sau trei baruri. In rest, lumea ajunge aici pentru a participa la concerte, spectacole, obiceiuri ale orașului. Invațamantul este prezent in fiecare cartier, insa cele aflate in centrul orașului sunt licee si școli cu un grad de dezvoltare foarte ridicat. Zonele culturale de asemenea se intalnesc in centru, foarte aproape de zona portuară. Dotările de sănătate s-au cladit pe artera Buzăului, Calea Călărașilor si Calea Galați. Spațiile verzi in ceea ce privește portul si faleza Dunării, au o vegetație distribuită aproape uniform cu mici goluri, insă nu este intreținuta cum ar trebui. Zonele industriale se afla in parțile de Nord si Sud ale orașului. Mai exista o serie de funcțiuni spre Galați, pe dig, acestea formînd un popas.

2.3.5.Rețele edilitare

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: observație directă pe teren, anchete socio si studiul pe fotografii. Orașul Brăila dispune de urmatoarele rețele edilitare: apa curenta, iluminat si canalizare, insa fiecare are zone cu deficiente.Iluminatul prezinta deficiente in zona portuara. Datorită lipsei canalizărilor in zona falezei, inundațiile provocate de Dunăre au ajuns pana la inceputul vadurilor. Brăila dispunea de gropi de gunoi neconforme pana in anul 2009 (Varsatura,Lacu Sarat,Baldovinesti), iar acum managementul deșeurilor se face la depozitul ecologic conform de deseuri menajere si industriale asimilabile, celula 1, depozitul Muchea. Brăila are o expunere medie la inundații, datorită faptului că s-au realizat lucrări hidtrotehnice de aparare impotriva inundațiilor. Brăila dispune de traseu fibra optică, de cale ferata electrificata, de aductiune apa bruta si de aducțiune apa tratata.Canalele de aductiune a apei existente pornesc din centru, strabatand orasul, continuandu-si traseul catre periferii. Exista o stație de pompare-desecare in Vest, la limita Brăilei cu Cazasu si o stație de epurare recent finalizată in 2011, in Nord, pe digul dinspre Galați, vis-à-vis de padurea studiata in acest proiect. Exista trei stații de pomapare irigații : incinta Dunăre-Brăila-Siret. Celelate doua se afla la limita Brăilei cu comuna Vădeni.

2.3.6.Circulații

Metodele utilizate in vederea realizarii acestei analize au fost: consultarea rasterului, a planurilor actuale si a hartilor satelitare, studiu pe fotografii si observatie directa pe teren. Transportul in comun este bine dezvoltat, insa pentru a se face legatura cu faleza Dunării se pot utiliza doar: autobuzul, maxi taxi si tramvaiul pe o zonă mai restransă. La fiecare vad ce coboară spre Dunăre există stație de autobuz sau maxi taxi. Cu tramvaiul putem accesa faleza doar prin vadul de la primarie. In principal, cel mai utilizat mijloc de transport este microbuzul (maxi-taxi) pentru ca circulă intr-un timp util, la intervale scurte de timp si strabate pe toate rutele din Brăila. Spre deosebire de autobuz si tramvai, microbuzul este utilizat de toate categoriile de varstă. In schimb autobuzele si tramvaiele sunt utilizate in principal de persoane in varsta si de cei care incep serviciul la primele ore ale diminetii (5-6-7) si care termina tarziu(23.00-00.00))-in cazul tramvaielor. Orașul are asigurata legatura cu celelalte orașe ale țarii, poli economici, prin prezența drumurilor naționale si europene care il strabat (E584-E87).Trecerea pe partea de vis-à-vis a Dunării se face cu ajutorul bac-urilor (Tulcea,Constanța). Calea ferata străbate orașul in partea de Vest si face o bucla spre zona industrială. Arterele de circulație au o structură asemănătoare unei pînze de paianjen care facilitează atat circulația pietonală cît si pe cea carosabilă. Spațiul e foarte bine organizat, distribuit. Ambuteiajele nu sunt excesive in Brăila, insă exista sub forma unui trafic greu pe Strada Galați, pe Bulevardul Dorobanți, spre Barieră si pe Calea Călărașilor. Luînd in calcul direcția pietonilor,weekend-ul este in general petrecut in centrul orașului pe artera Calea Călărași, faleza Republicii si o mica parte din Calea Galați si pe Bulevardul Independenței. In cursul săptămînii, circulația este impărțita pe tot orașul dar in general pe zonele industriale. Foarte puține parcări sunt amenajate, in rest există parcări spontane, totul ramînand la latitudinea conducătorilor auto. In concluzie, in ceea ce privește traseele, circulația in orașul si județul Brăila este regulamentară.

2.3.7.Economie

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: anchete socio, studiul resurselor bibliografice, observații directe pe teren si consultarea ofertelor imobiliare din zonă. In Brăila polii urbani sunt formați din mai multe categorii: -poli sociali, formați din zonele de agrement si destinațiile de petrecere a timpului liber, spații create pentru divertisment ; -poli culturali, formați din zonele culturale ca teatrele, muzeele,școlile, liceele, universitațile, bibliotecile; -poli economici,formați din zonele industriale active, supermarketuri, hipermarketuri, mall-uri si toate zonele dedicate serviciilor si comerțului; -poli sanatate- concentrarea clinicilor, spitalelor, private, de stat, a diferitelor centre de sanatate se face cam in acelasi locuri. Zonele industriale active se află in porturile Dunării si sunt folosite pentru crearea si dezvoltarea economiei pe cursul fluviului. Acestea reprezintă totodată zone de servicii cu numar mare de angajați, dar nu numai. Există industrii cu numar mare de angajați si in alte zone ale Brăilei. Majoritatea zonelor insemnate de agrement sunt intalnite in centrul orașului, acesta avînd si o incarcatură istorică foarte mare. Centrul orașului inclusiv Calea Dorobanți sunt zonele cu cele mai ridicate prețuri in arealul imobiliarelor. Investițiile aduse recent orașului sunt realizate pe strada Republicii, prin replantarea arborilor,si refacerea tramei stradale. De-a lungul Dunării considerăm că avem o zonă cu potențial ridicat de dezvoltare, de asemenea si partea de vis-à-vis si zona de pădure de pe digul inspre Galați. Singurul proiect pe Brăila realizat pe Dunăre pană acum a fost cel care a implicat consolidarea malurilor. Se observă cu ochiul liber ca in orașul Brăila lucrarile de intreținere si salubrizare sunt la zi si sunt bine efectuate, ceea ce ne ajuta sa concluzionăm ca primăria investește in aspectul orașenesc curat. In concluzie, Brăila reprezintă un pol economic important pe Dunăre.

2.3.8. Social

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost : anchete socio și observații directe pe teren. Spațiile informale reprezintă spații care au altă funcțiune decît cea destinată inițial. Pe sit, aceste spații informale se regasesc in clădiri abandonate, prin apropierea bacului, de-a lungul falezei si in zona silozurilor proiectate de Anghel Saligny. Faleza este un spațiu dedicat tuturor tipurilor de varstă si tuturor claselor sociale. Din aceasta cauză aici se desfasoară majoritatea evenimentelor culturale si sociale. In perioada caldă si in cea a vacanței, vizitatorii sunt intr-un numar ridicat. In perioada rece populația vizitează situl doar in preajma sarbătorilor, cînd se organizează diverse evenimente. In funcție de categoriile de varstă se disting clar locurile in care populația prefr sa iși petreacă timpul liber. Adolescenții incă explorează orașul, neavînd un loc anume definit. Tinerii preferă Calea Călărașilor datorită prezenței cafenelelor si a posbilitații crescute de interacțiune si de asemenea Portul-Capitania. Cei in varsta isi petrec timpul liber in parcuri sau spații predominant verzi si umbrite. In timpul verii, partea de vis-à-vis reprezintă un punct de atracție datorită plajei.

2.3.9. Mediu-Ecologie

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost : consultarea publicațiilor de specialitate, observații directe pe teren, studiul pe fotografii și studiul harților satelitare și consultarea rapoartelor privind starea mediului in municipiul Brăila. Zonele verzi sunt reprezentate in mare parte de vegetația lacustra, dezvoltată de o parte si de cealalta a Dunării (zone umede si mlaștinișuri). Vegetația din cadrul urban este formată din parcuri, scuaruri si plantari liniare. Poluarea existenta in Brăila este de mai multe tipuri : poluarea fonica este cauzata de traficul urban. Poluarea olfactiva este cauzată de existența fermelor de porcine, care deși sunt la o distanță considerabilă de oraș, iși fac simțită prezența in special in sezonul cald, cînd procesul de fermentație se intensifică. Poluarea aerului are ca factori poluarea olfactivă și noxele aduse de traficul urban si activitațile industriale. Poluarea apei este cauzată de traficul naval, de dejecțiile umane si animale. Umiditatea este ridicata datorită preznei Dunării si vegetației abundente de-a lungul orașului. Climatul este temperat-continental-excesiv. In Insula Mare a Brăilei apare fenomenul de deșertificare, nisipuri zburatoare, mici deșerturi, de cinci sute de hectare, datorită distrugerii pădurilor care serveau ca perdele de protecție impotriva vînturilor uscate de vară, sau a Crivățului. Aceste pîlcuri de pădure au fost tăiate pentru a se extinde terenurile arabile. Regim eolian: in Nord bate Crivațul (Anticiclonul Siberian). La periferia sudica a Crivațului bate Suhoveiul si foate rar in partea de Vest bat Vanturile de Vest. Relief: trepte altitudinale: 24-46 m altitudine. Portul Brăilei se afla la 7,40m altitudine față de nivelul marii iar Brăila, la 25m altitudine. Relieful Brăilei tinde spre orizontalitate, singurele exceptii fiind vadurile care duc spre Dunăre. Terenul este in mare parte plat. Terenurile in orasul Brăila se impart in trei categorii: permeabile (spatii unde exista vegetatie tip padure), mediu-permeabile (se situeaza in zonele de locuinte tip case), impermeabile (se situeaza in zonele de locuinte tip blocuri). Ecosistemele sunt intr-o relație stransă intre ele. Se produce un laitmotiv. Ecosistemele de tip zona umedă se regasesc de o parte si de cealalta a Dunării. Dunărea cu ecositemul sau de apa dulce da naștere acestor ecositeme precizate. Dunărea are o forța vitală –rezultă ca Dunărea da viața. Ecosistemele de tip zona umeda dispar si reapar in funcție de anotimp, insa ecosistemul format pe Dunăre este constant, tot timpul același.

2.3.10.Vegetație

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: cartarea vegetației, consultarea materialelor de specialitate, studiu pe fotografii. In cea mai mare parte vegetația este distribuită neuniform in oraș, aliniamentele sunt incomplete, in special pe cele doua căi de acces principal Calea Galați si Calea Călărașilor. Vegetația este in mare parte matură cu unele excepții unde primaria se ocupă de replantare (Strada Republicii). De-a lungul Dunării, pe faleza si pe partea de vis-à-vis, vegetația este neintreținuta si invadantă. In special pe partea de vis-à-vis se intalnesc specii de vegetație spontana. Se pot distinge trei tipologii de vegetație: “masive vegetale”, “spații verzi urbane” si “maidan industrial”.” Masivele vegetale” reunesc mai multe specii: locale (Morus alba, Populus alba, Populus nigra, Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis, Ulmus glabra), alohtone (Acer negundo, Fraxinus pensylvanica, Gleditsia triacanthos, Populus euramericana, Salix matsudana, Salix triandra), ierboase (Agropyron cristatum, Carex sylvatica, Eriaphorum latyfolium, Eryngium campestre, Eupatorium cannabinum, Euphorbia palustris, Lysimachia vulgaris, Mentha aqutica, Polygonum mite, Scirpus sylvaticus, Stachys palustris, Xanthium spinosum), stufaris (Typha latofolia, Phragmites communis). “Spațiile verzi urbane” sunt impartite in trei categorii dupa speciile corespunzatoare: parcuri-cimitire (Ailanthus altissima, Catalpa bignonioides, Morus alba, Populus nigra, Robinia pseudaccacia, Thuja orientalis, Ulmus pumila, Berberis vulgaris, Caragana arborescens, Deutzia gracilis, Ligustrum ovalifolium, Lonicera japonica, Philadelphus coronarius, Spirea vanhouttei), bulevarde-strazi (Aesculus hipocastanum, Gleditsia triacanthos, Platanus acerifolia, Robinia pseudacacia, Tilia tomentosa, Ulmus minor), faleza (Acer platanoides, Berberis vulgaris, Juniperus communis, Majorana hortensis, Paulownia tomentosa, Phragmites communis, Quercus rubra, Salix alba, Typha angustifolia, Yucca filamentosa). A treia tipologie este cea de “maidan industrial” unde predomina vegetatia ruderala (Brassica napus oleifera- rapita, Capsella Bursa pastoris-traista ciobanului, Cirsium arvense-palamida, Convulvulus arvensis-rochita randunicii, Polygonum aviculare-troscot, Taraxacum officinalis-papadia).

2.3.11.Cartarea peisajelor

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: studiul planurilor actuale, studiul pe fotografii si observații directe pe teren. Peisajul predominant este cel de padure deoarece incastrează situl intr-o pătura vegetală a zăvoaielor de salcie si plop. Urmatorul peisaj care ocupă o suprafață importantă pe sit este cel industrial format din zona portuară. Peisajul de secol XIX este format din centrul istoric al orașului, iar celelalte două peisaje se intalnesc in aceeași proporție: cel de secol XX cu blocuri comuniste si postcomuniste se intalnește in restul orașului, iar peisajul dunelor de nisip se intalnește pe partea de vis-à-vis a Brăilei. In prezența sitului deseori ne putem bucura de peisaje efemere alcatuite din pîlcuri de ape care apar si dispar la o anumită perioadă de timp, specific “zonelor umede”.

2.3.12.Vizual

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost : observație directă pe teren și studiul pe fotografii. Fronturile create de clădiri conduc privirea catre capete de perspectivă. Faleza ofera zone cu perspective deschise creînd senzația de eliberare. Din pacate aceste panorame sunt blocate de vegetația neintreținută si de materiale publicitare. Aceste materiale publicitare formate din bannere, afișe, placarde luminoase, alaturi de fatadele magazinelor schimba intr-un mod negativ aspectul orașului, distrugînd frumusețea bulevardelor și clădirilor istorice și totodată unitatea vizuală. Această unitate este fisurată si de inserarea intre cladirile vechi, monumente istorice ale cladirilor cu arhitectură modernaă ce nu respectă stilul architectural al zonei. Un alt inconvenient il reprezinta mobilierul urban și corpurile de iluminat cu un design necorespunzător zonei de amplasare. Precizăm si lipsa totală a iluminatului decorativ si architectural. Construcțiile din centrul istoric care se aliniaza cu fațadele direct la stradă creează un front continuu ce conduce privirea spre diverse capete de perspectivă. Din pacate aceste capete de perspectivă sunt disproporționate față de lungimea fronturilor, ele fiind mascate de vegetație, ori lipsite de un fundal pe care să se profileze. Datorită acestor fronturi continue se creează anumite puncte de deschidere care surprind privitorul. Panoramele deschise asupra Dunării sunt si ele blocate de vegetația prost intreținută și de clădirile si construcțiile prost amplasate.

2.3.13.P.U.G.

Metodele utilizate in vederea realizării acestei analize au fost: consultarea Planului Urbanistic General al orașului Brăila. P.U.G. prevede construcția a două poduri peste Dunăre, unul rutier si feroviar care face legatura cu Tulcea si Dobrogea, si unul rutier in zona debarcaderului. Realizarea proiectului ar incuraja extinderea orașului si pe partea de vis-à-vis a Brăilei, ceea ce noi nu ne dorim.

2.3.14.P.U.Z.

Metodele utilizate in vederea realizarii acestei analize au fost: consultarea Planului Urbanistic Zonal al orasului Braila. 2.3.14.1.Zonificare funcțională:

Stabilirea responsabilităților proprietarilor de clădiri din zona protejată;

Dezvoltarea unor activități atractive pe durata întregii zile atât pentru locuitori cât și pentru turiști: promenade, sport, agrement, comerț, servicii etc.

Inlocuirea treptată a activităților de depozitare en gros din zona de port a centrului istoric cu activități culturale, comerț și serviciiinclusiv parking pentru zona istorică;

Interzicerea activităților necompatibile cu zona de centru istoric a municipiului (producția de materiale de construcție etc.)

Crearea unei imagini coerente și atractive atât pentru locuitori cât și pentru vizitatori prin prin spații publice amenajate și calitatea serviciilor;

Realizarea și menținerea unei divesivități a ofertei, cum ar fi: pietonale, promenade, locuri de joacă pentru copii, comerț, spectacole, sport, agrement, spații verzi amenajate;

Crearea de noi locuri de parcare;

Limitarea și diminuarea funcțiunilor care implică un mare număr de mașini.

Reducerea fundăturilor și a acceselor blocate.

2.3.14.2.Fond construit:

Igienizarea și reabilitarea zonei protejate prin restaurarea, conservarea și reabilitarea construcțiilor existente valoroase

Punerea în singuranță a patrimoniului construit.

Refacerea autenticității patrimoniului construit prin refacerea elementelor de fațadă, a modului de împărțire și funcționare a tâmplăriei, a învelitorilor, exprimarea materialelor tradiționale,

Eliminarea clădirilor parazite, reconstituirea texturii suprafețelor pietonalelor și trotuarelor, reconstituirea împrejmuirilor, eliminarea / diminuarea prezenței agresive a echipamentelor rețelelor edilitare(casete, fire susupendate etc)

Refacerea plantațiilor de aliniament și montare mobilierului urban adecvat

Punerea în evidență și valorificarea patrimoniului de referință a centrului istoric: axele:Călărași, Ana Aslan, Eminescu și Calea Galați, Piața Traian, Piața Poligon, Grădina Publică, faleza și monumente individuale.

Deschiderea peisajului către Dunăre, asigurarea prezenței acesteia ca parte componentă a peisajului;

Valorificarea terenurilor disponibile

Crearea de noi locuri de parcare;

Necesitatea revenirii la nivelul de călcare inițial acolo unde(str. M. Eminescu), prin ridicarea acestuia se produc neplăceri în buna funcționare a construcțiilor (pătrunderea apelor pluviale, obturarea aerisirilor)

Refacerea fațadelor clădirilor noi ce participă la zona protejată în acord cu fondul construit existent: respectarea ritmului, tipologiei golurilor, materiale de finisaj, învelitori, regim de înălțime exprimat,

Evitarea cu strictețe a pastișelor arhitecturale

2.3.14.3.Infrastructura

Pentru valorificarea rețelei existente și pentru stabilirea posibilităților de intervenție imediată, s-a avut în vedere în ce măsură rețeaua căilor de comunicație aferente orașului corespunde câtorva condiții majore: funcționalitatea individuală și în corelare, valorificarea la maximum a potențialelor existente de infrastructuri și dotări,

Dezvoltării rețelei de rutiere și rezervarea de terenuri necesare funcționării acesteia (zonă de protecție și siguranță, spațiu verde, platforme și parcaje etc.)

Integrarea sistemului general de transport în normele europene,

Rezolvarea principalele noduri rutiere, și optimizarea relațiilor de trafic, (străzi de legătură, de deservire;

modernizarea străzilor, aleilor și trotuarelor;

noi artere de legătură între străzi existente, între str. Militară, str. Cazărmii și str. Cetății, între str. Grădinii Publice și str. Edmond Nicolau, racordul între str. Vapoarelor și str. Mărăști;

reabilitarea str. Mihai Eminescu ca stradă exclusive pietonală;

realizarea unei artere pietonale pornind de la intersecția Bd. Al. I. Cuza cu str. Sergent Tătaru, până la str. Mercur, prin reprofilarea str. Vadul Cazărmii (cu consolidarea taluzurilor și trotuare și transformarea acestora în spațiu verde public)

crearea de noi trasee pentru transportul urban

amenajarea unor tronsoane de străzi cu sens unic: str. Hepiteș (dinspre Piața Traian spre Ana Aslan); Ana Aslan (intre str. Scolilor și Golesti), str. Oituz, C. A. Rosetti, Fragilor, Rozelor, Baii, Maslinilor;

prelungirea str. Neagră cu o bretea pentru întoarcerea autovehiculelor;

amenajarea intersecțiilor (insule de dirijare, raze de racordare, indicatoare, bucle pentru întoarcere etc.): Bd. Al. I. Cuza cu Calea Călărașilor, cu Calea Galați, cu str. Victoriei și cu str. Școlilor, Bd. Independenței – str. Victoriei, str. Grădina Publică – Bd. Panait Istrati – str. Golești și str. Vadul Schelei, str. Carantinei – str. Rizeriei – str. Sergent Tătaru – Bd. Al. I. Cuza;

amenajarea parcaj la capătul str. Rubinelor, cu buclă de întoarcere,

consolidarea taluzurilor din lungul falezei Dunării cu benzi de pereu alternând cu zone de spații verzi create prin înierbări cu plantații înalte

Desfășurarea traficului greu (generat de zona portuară, moară, depozitele de pe malul Dunării, fabrica de mobilă etc.) pe Vadul Rizeriei, str. Debarcaderului, Sergent Tătaru și Anghel Saligny;

extinderea rețelelor de distribuție apă potabilă pe toată trama de străzi din zonă;

Înlocuirea tronsoanele de rețea de alimentare cu apă cu grad avansat de uzură și cu pierderi mari de apă, cu conducte din materiale recomandate de normele din domeniu

Obiectivele importante din zona istorică vor avea instalații proprii de stingere a incendiilor cu: rezervor de înmagazinare a apei pentru stins incendiu exterior, interior și pentru instalații speciale de stins incendiu (sprinklere, drencere).

reducerea pierderilor de apă din rețea prin montarea de branșamente la toate clădirile din zonă.

Evacuarea apelor uzate din zona studiată se va realiza în sistem unitar;

Înlocuirea tronsoanelor cu grad mare de uzură, precum și înlocuirea tronsoanelor cu secțiunea canalelor subdimensionată în raport cu noile debite.

dirijarea apelor pluviale prin sistematizarea verticală a terenului către gurile de scurgere și mai departe în rețeaua de canalizare ;

are realizarea stației de epurare a orașului;

înlocuirea rețelelor subterane de telecomunicații cu cabluri moderne umplute cu gel și izolație fgam-skin, cabluri rezistente la coroziune;

amplificarea canalizațiilor de telecomunicații pentru deservirea întregii zone.

2.3.15. Sinteza analizelor

Apa este un factor important pe sit și asta dă amploare zonei. In urma analizelor am concluzionat că orașul Brăila reprezintă o serie de avantaje din punct de vedere ecologic, economic și social. Pe de altă parte există și dezavantaje, disfuncții care trebuie tratate pentru a valorifica atuurile. Apa și partea de vis-a-vis reprezintă factorii cei mai importanți in specificitatea Brăilei. Datorită acestor două elemente, peisajul Brăilean este deosebit. Disfuncțiile intîlnite pe sit constau in gestionarea incorectă a vegetației, calitatea slabă a carosabilului, poluarea aerului este ridicată, iar vechile activități industriale portuare sunt degradate spre dispariție.

2.4.Rezultate obținute

2.4.1.Strenghts.Weaknesses.Opportunities.Threats.

Strenghts: – poziționare strategică pe malul stîng al Dunării(port);-centu istoric aflat in imediata vecinatate a falezei;-orașul este bine structurat, avînd o rețea de străzi ce conduc spre faleza Dunării;-profilul arhitectural este bine conservat in centrul orașului;-situl este traversat de persoane din toate categoriile de vîrstă si din toate clasele sociale;-caz rar:unul din puținele orașe cu vis-à-vis neurbanizat;-există numeroase mijloace de transport care conduc spre sit;-arealul spațiilor verzi este foarte mare;

Weaknesses: – risc de inundații crescut;-ponderea suprafețelor impădurite scăzută; -poluare olfactivă (ferma de porci),aer (trafic urban),apă (deșeuri fluviale,dejecții animale si umane);-lipsa coerenței spațiilor verzi;-calitate slabă a carosabilului;-vechile activitați industriale portuare sunt degradate spre dispariție;

Opportunities: – prezența in județ a unor arii naturale protejate, de interes național; – drumuri carosabile europene (coridor paneuropean VII-Dunăre);-invecinarea cu importanți poli economici,industriali (Galați,București);-existența a numeroase proiecte de dezvoltare si cercetare pe județ;

Threats: – factori extremi de poluare (combinatul SIDEX Galați-noxe de furnal,etc);-neintegrarea patrimoniului natural si antropic in rețelele internaționale de cercetare si exploatare turistică;-migrația populației tinere către alte orașe mai dezvoltate.

2.4.2.Diagnostic.Viziune.Misiune.

D Peisajul portuar al Brăilei este degradat si necesită o reconfigurare.Intreg situl are nevoie de o revitalizare, deoarece se intalnesc foarte multe disfuncții.

V Spațiul va deveni unitar, bine conectat cu latura naturala.

M Valorificarea falezei contribuie la dezvoltarea orașului pe toate planurile. Misiunea noastra este de a aduce in același context cele trei tipologii de spații (faleză-port-zona verde), protejînd si valorificînd zonele de tip “wetlands”. Dorim revitalizarea, revegetalizarea si renașterea spațiului.

2.4.3.Concept

“Valorile estetice sunt inerente lucrurilor. Acestea le degajă cam in același fel, cum se degajă aromele mîncărurilor si florilor. Si aidoma parfumurilor pătrunzatoare, ele determină-in noi- reacții sensibile sau emotive.

Stimulii estetici ne inrăuresc la tot pasul. Conștient sau, in majoritatea cazurilor inconștient, ei provoacă reacții favorabile sau ostile. Ei evadează din fortarețele rațiunii noastre, se intorc fără ocol la emoțiile noastre, ieșind, deci, de sub controlul nostru.

Rezultă de aici că valorile estetice nu sunt simple găteli ci iși au intradevăr rădăcinile in adîncul sufletului nostru. Influența pe care o exercită asupra hotărîrilor omului, se extinde pînă si asupra problemelor celor mai obișnuite cum ar fi modelarea obiectelor de uz cotidian si mai presus de orice, asupra ambianței umane.”(John Ormsbee Simonds,1967, pag. 35)

Analizele și observarea indelungată a sitului ne-au condus către conceptul de “regenerarea peisajului”. Pentru fiecare din noi, peisajul reprezintă ceva anume, fiecare are o concepție diferită asupra peisajului care il inconjoară. Peisajul poate fi o simplă definiție din dex „PEISÁJ, peisaje, s. n. 1. Parte din natură care formează un ansamblu artistic și este prinsă dintr-o singură privire; priveliște; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din combinarea factorilor naturali cu factorii creați de om. 2. Gen de pictură sau de grafică având ca obiect reprezentarea cu precădere a priveliștilor din natură; (concr.) tablou, fotografie care reprezintă un peisaj (1). 3.Descriere, reprezentare a naturii în opere literare; compoziție literară descriptivă. [Pr.: pe-i-. – Var.: peiságiu s. n.] – Din fr. paysage,it. paessagio.”(Sursa: http://dexonline.ro/definitie/peisaj),poate fi rezultatul a multor ani de eforturi depuse pentru a carta diverse regiuni, păduri, ape, etc. –peisaj georgeafic-; poate fi de asemenea un peisaj istoric, care aduce dupa sine numeroase scene istorice, evenimente importante in transformarea urbană. Peisajul se poate rezuma, de asemenea, la un tablou sau la o fotografie. Pentru a ințelege insă cu adevarat PEISAJUL trebuie sa existe o conexiune intre toate aceste semnificații. Peisajul nu se desfasoară doar in fața noastră, ci ne inconjoară cu totul.

2.4.3.1. Peisajul Brăilean si regenerarea acestuia

Peisajul Brăilean oferă spațiului o identitate proprie, prin prezența industriei in vecinătatea apei, se ințelege un melange artistic, se crează un peisaj deosebit, care insă pană acum nu a fost valorificat. Prin conceptul de „regenerarea peisajului” dorim sa accentuăm punctele forte ale atmosferei Brăilene si sa le transformăm in trăiri.

„Nu proiectăm piețe, spații sau lucruri, proiectăm trăiri. Piețele, spațiile si lucrurile iși asumă forma trăirilor proiectate.” (John Ormsbee Simonds, 1967,pag. 107)

Regenerarea peisajului inseamnă o modificare pozitivă a stării actuale.Inseamnă ca țesutul urban se află intr-o stare de degradare care necesită o revitalizare.

De cele mai multe ori ne intrebăm dacă regenerarea este un scop sau un mijloc. Insă soluția perfectă ar fi ca acestea să se imbine.Tintim catre o regenerare a peisajului, dar o dată indeplinit acest pas, scopul va deveni un mijloc de a dezvolta intregul țesut urban. Implicit calitatea vieții va crește.

„Absența frumuseții o denumim „urîțenie”. Urîțenia rezultă din perceperea lipsei de unitate dintre elemente, sau de prezența unuia sau mai multor elemente distonante.Intrucît ceea ce este frumos tinde să placă și ceea ce este urît tinde să supere, inseamnă că este de dorit armonia vizuală a tuturor părților unui peisaj(sau a oricărui alt obiect sau lucru din cadrul peisajului)”.(John Ormsbee Simonds, 1967, pag. 33)

2.4.4.Strategie

Pornind de la conceptual de “regenerarea peisajului”, strategia urmează concluziile analizelor. Se dezvoltă pe crearea unor conexiuni fizice, vizuale si senzoriale intre partea urbană si partea de vis-à-vis neantropizată. Dorim să creștem calitatea vieții in zona industrială prin aducerea de funcțiuni, locuințe si zone culturale si prin valorificarea zonelor naturale.

2.4.4.1.Direcții strategice principale

Conectarea celor trei tipologii de spații printr-un traseu comun

Reconfigurarea vegetației

Reamenajarea zonei de promenadă

Dezvoltare teritorială prin implementarea a 50% locuințe, 50% comerț si mici industrii

Implementare perdea de protecție

Realizare trasee velo

Realizare trasee suspendate in pădure

Realizare trasee de călărie in pădure

Includerea unor funcțiuni de petrecerea timpului liber

Reconfigurarea unor clădiri istorice in centre culturale, educaționale

Facilitatea accesului din oraș spre sit, prin implementarea unuei linii de tramvai

Implementarea unor centre de inchiriere de biciclete (facilitarea circulației pe sit)

Deschiderea unor noi perspective către apă

2.4.5.Explicarea sitului

Situl reprezintă faleza orașului Brăila, de la Sud la Nord si face legatura intre orașul Brăila si Insula Mica a Brăilei. Este o zona excelentă pentru dezvoltarea unui proiect peisager, deoarece intampină dificultăți in ceea ce privește peisajul.Problemele sitului sunt reprezentate de vegetația care nu se intinde uniform pe suprafața acestuia.Principala problemă este constituita de faptul ca acest sit nu este utilizat de locuitori pe cat ar trebui.

Situl se poate imparți in trei zone sau tipologii spațiale si acelea fiind: Zona de promenadă (faleza-promenadă), zona industrială (faleza-industrială) si zona de pădure (faleza- pădure). Prima zonă se desfasoară pe o distanța de 2.4km si este cuprinsă intre trecerea cu bacul si vadul care coboară din centrul orașului. Această parte este promenada orașului Brăila si cuprinde, de la sud spre nord, o mică zonă industrială, urmată de zona de manifestații publice (scena), iar in continuare terase, zone de divertisment si un punct forte este faptul ca nivelul pe care este situat orașul este mai inalt decat aleea de promenadă, iar asta ofera perspective asupra Dunării.In prezent zona taluzată, este incărcată de vegetație ce nu este bine organizată si intreținută.Această primă zonă se termină la capitanie, unde s-a format in ultimii ani, loc de intalnire, a cetățenilor care posedă masină.

A doua zonă (faleza industriala) se desfașoară pe o distanța de 2 km si este cuprinsă intre căpitanie, sau vadul care coboară din centrul orașului si pădure. Aici fiind zonă industrială este plin de case abandonate, barăci si diferite ateliere mecanice sau cu diverse funcții. Spre deosebire de prima zonă, aici vegetația nu este invadantă,ci chiar lipsește cu desavîrșire. In afară de locuițele si serviciile care se intalnesc aici, această zonă este moartă. Nu prezintă interes pentru vizitatori si de aceea, aici nu prea se intampla nimic. Aspect care da un aer parasit si pustiu sitului.Insă localizarea si spațiul in sine, ne face sa credem ca o dată cu regenerarea peisajului propusă de noi, se va schimba radical.Un punct forte aici sunt zonele inundabile. A treia zonă este reprezentată de pădurea de exploatare si protecție, situată intre zona inundabilă si digul care face legatura Brăila-Galați. Această ultimă zonă se intinde pe distanța de 2.8km. Spre deosebire de celelalte zone, aici terenul este plat, fara denivelari si in mare parte este inundabil. Datorită acestui fapt, dintre cele trei zone, aceasta este cea mai spectaculoasă, reprezentînd natura in toată splendoarea ei. O concluzie generală, inaintea detalierii soluției, este aceea că datorită resurselor minime pe care se dezvoltă situl, trebuie sa ataragem cît mai mulți turiști prin crearea unor peisaje deosebite și să dezvoltăm, pe cat posibil, funcțiuni care vor contribui la dezvoltarea economică a orașului.Conceptul de la care am pornit este “regenerarea peisajului”, iar per ansamblu asta este ceea ce ne dorim să realizăm cu acest proiect.

2.4.6. Ideea proiectului

Peisajul portuar al Brăilei este degradat si necesită o reconfigurare. Intreg situl are nevoie de o revitalizare deoarece se intalnesc foarte multe disfuncții. Valorificarea falezei contribuie la dezvoltarea orașului pe toate planurile. Misiunea noastră este aceea de a conecta cele trei tipologii de spații (faleza, port si zona natuală) protejînd și valorificînd punctele forte ale sitului. Vrem sa dăm coerența spațiului si amenajarea intocmită sa incurajeze parcurgerea celor trei zone. Vrem sa conectam tipologiile spațiale existente pe sit printr-o fuziune, ca orașul sa nu mai comunice cu faleza doar prin accese ci si prin coerența peisajului.

Soluția generală de amenajare a falezei Brăilei, se axeaza in principal pe rezolvarea disfuncționalitaților rezultate in urma analizelor.

2.4.7.Detalierea soluției

In amenajarea falezei m-am axat pe crearea unor legături cu zona de vis-à-vis, legături cu spațiile invecinate și derularea unei povești, care indeamnă parcurgerea spațiului, pană la nord. Am ținut cont in amenajare, de zonele invecinate sitului pentru a aduce funcțiuni corespunzatoare. Cea mai mare parte a sitului este de promenadă, urmată de zone culturale și conexiuni cu partea de vis-à-vis. Ne-am imparțit situl in funcție de tipologiile spațiale, astfel zona falezei se desfașoară din sud,de la trecerea cu bacul spre Insula Mare a Brăilei pană la vadul Traian care leagă faleza de centrul orașului. In urma analizei istorice am concluzionat ca incepînd cu anul 1990 industria feroviară este in plină desfășurare, iar traficul feroviar este foarte bine cotat si astfel faleza Brăilei a dobandit funcțiunea de promenadă. O data cu aceast titlu obținut a inceput sa fie intreținuta și pavata cu piatra cubica sau bazalt. Ca rezultat al acestei concluzionari, am propus ca aleile sa fie pavate cu piatra cubica, pentru a se pastra aerul istoric al zonei.Pavajul va avea forme drepte, curbe si jocuri de culori inspirate din arhitectura lui Roberto Burle Marx, acesta folosind in operele sale motive acvatice. In urma analizei funcțiunilor si a analizei sociale, am concluzionat ca funcțiunile sunt intalnite pe arterele importante, aflate in imediata vecinatate a sitului si foarte rar pe suprafața acestuia. Faleza este un spațiu dedicat tuturor tipologiilor de varstă si tuturor claselor sociale. Din acesta cauză aici se desfasoară majoritatea evenimentelor culturale si sociale.Pe situl studiat se intalnesc spații informale, acestea fiind de obicei clădiri cu diverse funcțiuni, abandonate, care in prezent sunt folosite ca zone de intalnire.In principal faleza este destinată petrecerii timpului liber. De aceea am propus amenajarea unor noi funcțiuni si zone de intalnire, sociale, in plus fața de terasele si barurile existente. Spațiile sunt gîndite in mod corespunzător staționării indelungate pe sit. In continuare voi vorbi despre funcțiunile si zonele sociale propuse de mine. In zona delimitată de trecerea cu bacul spre Insula Mare a Brăilei și pînă la vadul Traian am propus urmatoarele funcțiuni și zone de socializare.

La trecerea cu bacul am propus amenajarea unor noi parcări pentru mașini mici cît și pentru tiruri, acestea neexistînd in prezent. Am gîndit impiedicarea ambuteiajelor pe strada Dunării, care faciliteaza accesul pe bac. Parcările vor fi realizate pe latimea de 2,5m și lungimea de 5m pentru masinile mici, iar pentru tiruri lațimea va fi de 2,5m, iar lungimea de 16m. Am propus realizarea a patru linii de parcari, fiecare avand cate o banda de 1m, cu arbori de protecție. Tot in această zonă propun amenajarea unei terase, in apropierea apei. Consider că aceasta va avea rolul de popas pentru cei care vor așteapta bacul. Ca această trecere de pe o parte pe cealalta să se desfașoare civilizat, propun o cabina de bilete cu numar de ordine. In continuare spre intersecția strazii Dunărea cu strada Griviței, propun amenajarea a zece pontoane de diferite lungimi, variind intre 5-20m, pentru pescari. In intersecția strazii Dunarea cu strada Griviței, există un spa, langă care am propus două bazine de inot. Unul va avea lungimea de 40m si lațimea de 20m, iar cel de-al doilea va avea lungimea de 20m si lațimea de 10m. Acestea vor fi amenajate in aer liber, accesibile pentru toate categoriile de oameni, realizate cu un aer modern. Disfuncțiile in această zonă privesc parcările si debarcaderul, dispunerea lor fiind dezordonată. Acesta este motivul propunerii mele de reamenajare a parcărilor cu un contur standard si refacerea debarcaderului, datorită funcțiunilor noi aduse in această parte a sitului. Ca si capăt de perspectivă a strazii Grivița am ales să amenajez o platformă pe suprafața apei cu locuri de stat si vegetație. Aceasta va avea mici diferențe de nivel pornind de la nivelul aleii pana la 0,5m in mijlocul acesteia Tot in aceasta zonă, vis-à-vis de bazine, am propus amenajarea unui skate park, cu denivelările aferente si locuri de odihnă si petrecerea timpului liber. In imediata apropiere există o scenă, folosită pentru diferite spectacole si manifestații publice. Aceasta este in capatul de perspectivă format de aleile care inconjoară fantînile arteziene ale Brăilei. Avînd dimensiuni foarte mari, face ca perspectiva sa fie blocată intr-un mod inestetic. De aceea am propus realizarea unei scene formate din trei platforme suprapuse, prima avînd grosimea de 1m, urmată de celelalte două cu grosimea de 0,5 m. Platformele vor fi acoperite de o panză subțire, susținută si intinsă pe bare metalice. In continuare, am propus reamenajarea ștrandului Brăilei prin extinderea acestuia cu un ponton,lat de 20m și prin adaugarea unui bazin mai mic, cu dimensiunile de 20m pe 10 m, dotat cu bar si locuri de stat in interiorul său. In ceea ce priveste terasele existente pe faleză, propun redecorarea acestora intr-un stil minimalist cu o paleta de culori neutre. De-a lungul zonei taluzate, funcțiunile intalnite sunt terase si baruri dotate cu pontoane.Pontoanele vor fi realizate din metal imbinat cu placi de lemn.Structura va fi metalica, iar suprafata va fi din lemn tratat. Sus in capatul taluzului,unde acesta se intersecteaza cu moara Violatos, s-a creat un loc de intalnire informal. De aceea propun in acesta parte amenajarea unor locuri de relaxare și odihnă, formate din bănci cu unghiuri drepte, aranjate de-a lungul unor parcele cu diferite texturi, cum ar fi : sticla, metal, pietris, nisip, etc. Tot in această zonă, dar in partea de jos a taluzului am propus parcare cu dimensiunile si dotările standard, servind teraselor si locuitorilor din zonă. Mobilierul va fi realizat din lemn, va fi de două tipuri, cel aflat langa scenă, va fi sub forma de cuburi, cu dimnesiuni de 1m pe 1m,cu spoturi luminoase la bază, iar cel de-al doilea tip va fi cel de pe lungimea aleii de promenadă, sub borma unor dreptunghiuri, sau paturi in aer liber. In imediata apropiere am propus realizarea unui loc de joacă pentru copii cu mici amfiteatre din lemn. Aceste amfiteatre au inaltimea de 1m si sunt dedicate in special parintilor sau insoțitorilor copiilor. Parcul se intinde pe lungimea de 60m, cu o suprafața cu nisip de 40m si o suprafața de 12m din marmură, cu jeturi de apă. In acest loc mobilierul destinat copiilor este format din tobogane, leagane, tuburi si plase asezate pe suprafețe de lemn. Am propus nisip in amenajare, deoarece este o textura fina care nu ii poate răni pe copii si in același timp le poate dezvolta imaginația. Langă acest parc există Capitania nouă, cu o arhitectură defectuoasă, pentru care am propus parcări si o zonă de odihnă. Aici mobilierul propus este din beton, fixat in pamînt. Băncile sunt reprezentate de niște forme ascendente sau descendente ce pornesc de la baza solului, parînd ca se desprind din acesta. In finalul zonei mele de intervenție, mai precis in centrul falezei si a orașului, am gandit amenajarea unei zone culturale. Pentru a gasi o identitate zonei, am considerat ca este necesar sa propun realizarea unui muzeu de ambarcațiuni. Fiind o zonă importantă a ceastui sit, muzeul se incadrează perfect si scoate din monotonie această zonă, unde in prezent, populația Brăilei vine si iși etalează mașinile. In urma analizei rețelelor edilitare am concluzionat ca iluminatul este deficitar, in special in zona de faleză din vecinătatea portului.Ca urmare a acestui fapt, am propus zone cu iluminat decorativ, in pavaj, mobilier pentru a scoate in evidenta anumite zone care trebuie puse in valoare, cat si iluminat de siguranță, acesta va fi reprezentat de stalpii clasici de iluminat stradal.

In urma analizei circulațiilor, am concluzionat că un punct forte in amenajare il reprezinta trama stradala a Brăilei, ce se desfașoară sub forma unei panze de păianjen. Toate străzile conduc catre faleză. Cu toate acestea, atenția populație se indreaptă spre faleza in mare parte in weekend și mai puțin in cursul saptamînii.

De-a lungul falezei exista patru aceese principale, care fac o legatura directa intre sit si restul orașului.Acestea sunt: strada Uzinei, strada Griviței,Strada Danubiului și strada Imparatul Traian.Accesele sunt carosabile, ajungînd direct pe sit.Incă un acces important este cel din spre bulevardul Independenței, insa acesta se termina cu un traseu pietonal. Aleile de promenada sunt realizate pe lațimea de 8m, plus benzile de biciclete de cate 1m fiecare, atasate pe fiecare sens de mers. Pentru a diminua poluarea din zonă, am propus ca aleea care traversează situl sa devină pietonlă, insa in caz de urgențe aceasta să poată fi accesată de mașini de intervenție, gunoi, salvare, etc. In zona pavată, voi lăsa lațimea necesară unei alei carosabile, pe suprafața căreia nu voi interveni cu vegetație. In zona bacului, circulația se desfasoara atat terestru, cat si fluvial.Acesta este un drum judetean (DJ212A)ce leaga orașul Brăila, de vecinătați. Pentru a fluidiza traficul in această zonă, am propus doua benzi de circulație pentru fiecare sens. Circulația carosabilă constantă, se desfasoară din zona bacului, pana la intersecția străzii Dunării, cu strada Griviței. Aceasta este oprită in zona de promenadă si este reluată, ca si carosabil cu trotoar din fața morii Violatos, spre centru. Pe toata suprafața sitului, am propus benzi speciale pentru biciclete, pentru incurajarea tipului acesta de trafic si pentru fluidizarea traficului in general. In urma analizei vegetației si analizei vizuale, am constatat ca exemplarele sunt variate, atat ca specii cat si ca volume, insa aceasta nu este intreținută cum ar trebui. In ceea ce priveste analiza vizuală, exista numeroase perspective spre Dunăre, dar sunt de cele mai multe ori blocate de vegetație. Aceasta creaza coerența spațială si infrumusețează peisajul. In zona falezei propun pastrarea, dar si eliminarea anumitor specii. Eliminarea arborilor o propun in zonele unde acestia sunt prea aglomerați si blochează perspectivele. Pe cele patru artere importante de circulație, propun aliniamente cu Populus nigra, deja existent in diferite zone ale sitului. In principal am propus utilizarea unor specii cu o textură fină, cu un trunchi zvelt si coroana transparentă. Am ales specii cu creștere moderată, spre repede, rezistente la poluare, temperaturi scăzute si care să se dezvolte in plin soare, dar si semi umbră.Am propus specii decorative prin textură si culoarea florilor si a frunzelor.Cateva din speciile arboricole pe care le voi folosi sunt : Fraxinus angustifolia Raywood, specie pe care o voi folosi pe marginea taluzului, pentru a iesi in evidență; Gleditsia triaconthos am ales sa o folosesc in crearea perdelei de protecție a parcărilor; Albizzia julibrissin este un arbore spectaculos si voi planta exemplare pe lungimea promenadei. Pe malul Dunarii, de-a lungul acesteia, propun pastrarea speciilor de Salix alba si aducerea unor noi exemplare arbustive ale varietați de Salix sp., cum ar fi Salix purpurea, Salix gracilis, Salix integra. In partea de sus a taluzului, unde voi avea zona de belvedere, relaxare si pe pontonul creat ca si capat de perspectivă pentru strada Griviței, propun arbori cu balot, asezați in jardiniere din lemn. Specii de arbori de talie mica, precum Robinia Frisia. In zona pontoanelor pentru pescuit, propun specii de arbusti si stufaris ecologice, potrivite pentru regenerarea si stabilizarea solului, cum ar fi : Miscanthus, Phragmites australis, Pennisetum alopecuroides si Cortaderia selloana Rosea. In ceea ce privește arborii, in acea zona, propun Salix alba si Taxodium Distichum. Cosider ca acest mal are nevoie de stabilizare, deoarece lucrările de taluzare si stabilizare a malului nu au ajuns pană in această parte. Consider ca prin toate aceste propuneri aduse sitului, reușesc sa rezolv disfuncțiile acutuale ale falezei. Pentru orașul Brăila, realizarea acestui proiect va fi un punct forte, deoarece va ridica economia pe piața imobiliară si nu in ultimul rînd va crește importanța orașului. Sper ca acest proiect să ajute la dezvoltarea orașului din toate punctele de vedere necesare.

2.5.Concluzii și recomandări

O concluzie generală este aceea că proiectul tinde spre a se imbina printr-o armonie perfectă cu orașul, dînd frîu peisajului să se dezvolte și să se ridice la standardele actuale. Amenajarea unui front de apă presupune in primul rînd purificarea apei si diminuarea poluării, iar in al doilea rînd reprezintă un factor natural care atrage populația prin simpla sa prezență. Faptul că vrem să amenajăm spații de recreere in apropierea apei ne dă incredere că acestea vor fi utilizate și apreciate de locuitori, cît și de turiști.De cele mai multe ori și in cazul de fața, apa este in stransă legatură cu istoria, iar acest lucru face ca ea sa fie considerată ca fiind un reper important spațiu-timp si totodată poate amplifica sentimentul de apartenență locală in constiința locuitorilor și participă astfel la dezvoltarea unui atașament fața de oraș. Insă acest atașament ii face pe locuitori să-și insușească această urmă a naturii, prin expresii de genul “ La noi la Dunăre”. Asta fiind un punct forte pentru proiectul propus, in ideea că va fi in stransă legatură cu apa. Recomandările constau in intreținerea vegetației și a speciilor arboricole prezente pe sit, dar și a celor nou plantate.In plus recomand ca locuitorii să fie implicați in activitațile ce vor fi prezente pe sit cu anumite teme(evenimente, festivaluri, tîrguri,etc.) In aducerea noilor funcțiuni de baruri, terase, inchirieri de biciclete, recomand o coloristică neutră, ce nu influențează negativ peisajul. Per total recomandările sunt inclinate spre intreținerea amenajării aduse sitului, intr-o formă cît mai clară, structurată pe un program de curațenie și reabilitare in caz de nevoie. Există două consecințe ce pot lua naștere in urma acestui proiect. O consecință ar fi cea negativă, in care proiectul nu va fi luat in seamă si acest lucru denotă lipsa de interes a autorităților și o consecință pozitivă in care proiectul va lua amploare, se va realiza si astfel imaginea lăsată de orașul Brăila pana acum se va schimba in bine si va beneficia de o dezvoltare durabilă.

2.5.1.Gestiune

Pentru buna funcționare și intreținere a spațiilor verzi existente și a celor propuse se recomandă intocmirea unui plan de gestiune. Se vor stabili, in prima fază, elementele care necesită gestionare. In cazul de fața, acestea sunt vegetația, mobilierul, pavimentul și dotările tehnice. Pentru vegetația arboricola și arbustivă se recomandă o evaluare mai detaliată, care să cuprindă detalii privind starea generală, valoarea estetică, dimensiunile, necesitatea tutorării, a tăierilor și tipul tăierilor. Intreținerea vegetației se face in urmatorul mod: realizarea tăierilor pentru arbori o dată la 5-10 ani; realizarea tăierilor de intreținere pentru arbuști se face anual pentru a stimula inflorirea și pentru a preveni imbătrînirea; dacă este necesar se vor intocmi tăieri mai severe de regenerare atît arborilor cat și in cazul arbuștilor; pentru intreținerea suprafețelor gazonate se recomandă fertilizarea solului, aerarea și scarificarea; se aplică periodic tratamente impotriva dăunătorilor.

Intreținerea aleilor și a altor elemente din cadrul amenajării: intreținerea aleilor se va face in funcție de materialul din care vor fi realizate. Intreținerea elementelor de mobilier : vor fi recondiționate o dată la un an, pentru a impiedica degradarea.Corpurile de iluminat și coșurile de gunoi fiind din materiale metalice, recomand vopsirea și tratarea acestora impotriva coroziunii.

Bibliografie

“Chunsong Wang, MSc in City and Regional Planning, , “Waterfront Regeneration “;

Of Sciences, 1989, “Urban ” ;

Constantin C. Giurescu, Istoricul orașului – Din cele mai vechi timpuri pana astazi,ed.Editura științifică, București -1968 ;

Iliescu, Ana Felicia, Arhitectură peisageră, Editura Ceres, București, 2008;

Iliescu, Ana Felicia, Cultura arborilor ornamentali, Editura Ceres, București, 2008;

John McCarthy, “ Spatial Planning, Tourism and Regeneration in Historic Port Cities”, 2003;

John Ormsbee Simonds, Arhitectura peisajului, ed. Tehnică, București-1967 ;

P.Gâștescu, I.S.Gruescu, Județul Brăila, ed. Academiei republicii socialiste România, București- 1973 ;

Maria Stoica, Brăila.Memoria orașului, Imaginea unui oraș românesc din secolul al XIX-lea, Muzeul Brăilei, ed.Istros, Brăila, 2009

Note de curs Arboricultură, susținut de șef lucr. dr. MĂNESCU, Cristina;

Note de curs Botanică, susținut de conf. dr. GEORGESCU, Mihaela;

Note de curs Dendrologie, susținut de conf. dr. DUMITRAȘCU, Monica;

Note de curs Floricultură, susținut de conf. dr. TOMA, Florin;

Note de curs Gestionarea Amenajărilor Peisagere, susținut de lect. dr. DOBRESCU, Elisabeta;

Note de curs Istoria Artei Grădinilor, susținut de prof. dr. ILIESCU, Ana-Felicia ;

Note de curs Istoria Peisagisticii Contemporane, susținut de prof. asit. drd. PANȚU, Ileana ;

Note de curs Materiale de Construcții, susținut de prof. dr. STĂNESCU, Anca

Note de curs Pedologie, susținut de conf. dr. BASARABĂ, Adrian;

Note de curs Peisagistcă Urbană, susținut de prof. dr. STĂNESCU, Anca ;

Note de Curs Silvicultura, susținut de dr. ing. BIRIȘ IOVU, Adrian;

Note de curs Tehnica Lucrărilor Peisagere, susținut de lect. dr. DOBRESCU, Elisabeta;

Note de curs Teoria Peisajului, susținut de lect. dr. TUDORA, Ioana ;

Note de curs Urbanism, susținut de lect. dr. TUDORA, Ioana ;

Richard Marshall, “Waterfronts in post-industrial citye “, pag 74-78 ;

Roy Mann, River in the City, Praeger Publishers, 1973

http://www.braila.org;

http://pmb.braila.astral.ro;