Relatia Dintre Stilul Parental Perceput al Mamei, Inteligenta Emotionala Si Stima de Sine la Adolescenti

Relația dintre stilul parental perceput al mamei, inteligența emoțională și stima de sine la adolescenți.

Studiul de față are drept scop identificarea nivelului inteligenței emoționale si stimei de sine la adolescenți precum și corelațiile dintre aceste caracteristici și stilurile parentale percepute ale mamei. Eșantionul este format din 187 de adolescenti din clasele a XI și a XII , cu vârste cuprinse între 17 și 18 ani , care studiază în instituții școlare din România , județele Timiș , Caraș – Severin , Hunedoara.

Instrumentele de lucru utilizate în cadrul studiului sunt scala Rosenberg menită să identifice nivelul stimei de sine, Inventarul Embu pentru modelele eucationale parentale și chestionarul de evaluare a inteligenței emoționale (adaptat de Mihaela Roco după Bar-On și D. Goleman)

Analiza și interpretarea statistică a datelor a ilustrat existența unor corelații pozitive dar și negative, semnificative statistic, între anumite stiluri parentale percepute de către adolescenți și nivelul stimei de sine respectiv inteligenței emoționale a acestora.

Cuvinte cheie:stiluri parentale, inteligența emoțională, stima de sine, adolescenți

1. Cadrul teoretic Trimit de acasa partea asta in romana ca nu o gasesc

2. Designul cercetării

Studiul se centrează asupra adolescenților cu vârste cuprinse între 17 și 18 ani care învață în școli din județele Timiș, Caraș, Gorj, și Hunedoara.

2.1 Obiectivele cercetării

Obiectivele propue vizează:

Evaluarea nivelului inteligenței emoționale la adolescenți;

Evaluarea nivelului stimei de sine la adolescenți;

Identificarea corelaților între stilul parental perceput al mamei și stima de sine a adolescenților;

Identificarea corelațiilor între stilul parental perceput al mamei și inteligența emoțională a adolescenților.

2.2 Ipotezele cercetării

Presupunem existența unei corelații pozitive, semnificative statistic între stilurile parentale percepute ale mamei ( tolerant, afectuos) și stima de sine a adolescenților;

Presupunem existența unei corelații pozitive, semnificative statistic între stilurile parentale percepute ale mamei ( tolerant, afectuos) și inteligența emoțională a adolescenților;

Presupunem existența unei corelații negative, semnificative statistic între stilurile parentale percepute ale mamei ( supraprotectiv, supraimplicat) și inteligența emoțională a adolescenților;

Presupunem existența unei corelații negative, semnificative statistic între stilurile parentale percepute ale mamei ( supraprotectiv, supraimplicat) și stima de sine a adolescenților;

2.3 Metodologia cercetării

Lucrarea are în vedere un studiu care urmărește sesizarea unor relații între stilul parental perceput al mamei, stima de sine și inteligenta emoțională la adolescenții implicați în studiu.

În vederea verificării ipotezelor formulate am utilizat ca instrumente:

Scala Rosenberg de evaluare a stimei de sine. Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitați de răspuns între total dezacord (1 punct) si total acord (4 puncte). Itemii 2,5,6,8,9 se coteaza invers. Scorurile pot fi cuprinse între 10 si 40; scorurile ridicate indica o stimă de sine scazută.  

Chestionarul de evaluare a inteligenței emoționale adaptat de Mihaela Roco după Bar-On și Goleman. În ceea ce privește chestionarul de evaluare a inteligenței emoționale, instrucțiunile de aplicare vizează încercuirea de către adolescenți, pentru fiecare item în parte, a răspunsului care li se potrivește cel mai bine.

Modalitatea de cotare a răspunsurilor serealizează conform datelor de mai jos:

Se adună punctele la cele 10 răspunsuri.

Semnificația sensului global este :

La 100: sub medie;

100 – 150: mediu;

Inventarul EMBU a fost conceput de profesorul Carlo Perris si colab. de la Universitatea in Umea (Suedia) si etalonat pe un lot roman (152 subiecti sanatosi) de Radu Vrasti si colab. de la Spitalul de Psihiatrie Jebel. Inventarul contine 81 de intrebari la care se raspunde prin note de la 1 la 4 (niciodata = 1, rareori = 2, adesea = 3, totdeauna =4). La interpretare, cele 81 de intrebari sunt grupate in 14 subscale corespunzand la 14 practici educationale: abuziv, privativ, punitiv, umilitor, rejectiv, supraprotectiv, supraimplicat, tolerant, afectuos, orientand performanta, generator de culpabilitate.

Eșantionul implicat în cercetare este constituit din 187 de adolescenți, elevi în școli din județele Timiș, Caraș, și Hunedoara. În cadrul eșantionului regăsim 82 adolescenți de sex masculin, 43,9%, respectiv 105 adolescenți de sex feminin, 56,1%. (Tabel 1)

(Tabel 1 Frecvența în cadrul eșantionului în funcție de gen)

În ceea ce privește repartiția pe vârste la nivelul eșantionului datele se prezintă astfel: 57,2% au vârsta de 17 ani, 42,8% au vârsta de 18 ani. (Tabel 2)

(Tabel 2 Frecvența în cadrul eșantionului în funcție de vârstă)

Interpretarea rezultatelor cercetării

Pentru a testa ipotezele propuse s-a utilizat programul SPSS, realizându-se corelații prin intermediul testului Person.

În cele ce urmează, vom analiza pe rând rezultatele obținute.

În ceea ce privește prima ipoteză, datele prezentate în tabelul 4 ilustrează faptul că între cele doua variabile implicate, stima de sine a adolescenților și stilurile parentale percepuzte ale mamei (tolerant, afectuos) există corelații pozitive semnificative statistic sign (r= . 247, p= .001, (r= . 229, p= .002 ). Prin urmare, putem afirma că la nivelul eșantionului de adolescenți implicați în studiu, un nivel ridicat al stimei de sine se asociaza cu un nivel ridicat al al stilurilor parentale percepute ale mamei (tolerant, afectuos)..

A doua ipoteză se confirmă de asemenea. Datele statistice ne dezvăluie corelații pozitivetive semnificative statistic între stilurile parentale percepute ale mamei (tolerant, afectuos) (r= . 184, p= .012, (r= . 214, p= .003 )și inteligența emoțională a adolecenților. Acești coeficienți de corelație ne confirmă faptul că în timp ce mamele adoptă un stil parental tolerant, respectiv afectuos, adolescenții percepândul ca atare, nivelul inteligenței lor emoționale atinge valori mai mari.

În ceea ce privește ipoteza 3, datele prezentate în tabelul 4 ilustrează faptul că între cele doua variabile implicate, inteligența emoțională a adolescenților și stilurile parentale percepute ale mamei (supraprotector, supraimplicat) nu regăsim corelații semnificative statistic.

În ceea ce privește ipoteza 4, datele prezentate în tabelul 4 ilustrează faptul că între cele doua variabile implicate, stima de sine a adolescenților și stilurile parentale percepute ale mamei (supraprotector, supraimplicat) există corelații negative semnificative statistic (r= -. 156, p= .033, (r= -. 223, p= .002 ). Aceste date statistice arată faptul că pe măsură ce mamele manifestă un stil parental supraprotector, respectiv supraimplicat, acestea fiind percepute ca atare de către adolescenți, stima de sine a acestora scade.

Ipotezele 1,2, 4 ale studiului se confirmă și vin să susțină o parte din datele prezentate în celelalte studii amintite în cadrul acestei lucrări.

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

(Tabel 4 Valoarea coeficientului de corelație)

Concluzii și propuneri

Având în vedere datele obținute în urma cercetării desfășurate cu adolescenții, în domeniul investigării influenței stilurilor parentale asupra nivelurilor de stimă de sine și inteligență emoțională, se cere implementarea unui program de consiliere psihopedagogică a elevilor implicați în studiu și parinților acestora. Acest program ar trebui să vizeze îmbunătățirea nivelului stimei de sine și a inteligenței emoționale la nivelul adolescenților, dezvoltarea capacității de autocunoaștere precum și sprijinirea părinților în direcția îmbunătățirii stilului educațional.