Relația dintre obiceiurile alimentare și starea de sănătate este una strânsă, alimentația [615817]

1

INTRODUCERE

Relația dintre obiceiurile alimentare și starea de sănătate este una strânsă, alimentația
fiind de fapt fundamentul funcționării corecte a organismului uman. Încă d in cele mai vechi
timpuri omul s -a preocupat de alimentația sa, dar și de relația acesteia cu starea de sănătate
și starea de boală . În urma unei alimentați i nesănătoase, dezechilibrate, la un moment dat,
pot să apară o serie de tulburări care perturbă starea de sănătate a organismului. Printr -o
alimentaț ie rațională , echilibrată, adaptată la necesitățile fiecă rui individ în parte, pot fi
evitate sau atenuate multe din bolile cronice ca de exemplu: bolile cardiovasculare,
obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile, afecțiunile hepatice și cele biliare.
Litiaza biliară este starea patologică definită ca prezența calculilor (pietrelor) la nivelul
veziculei biliare și/sau a căilor biliare. Prezența calculilor în vezicula biliară a fost și este o
afecțiune larg răspândită în întreaga lume. S -a constatat că 20% din populația globului este
deținăt oare de calculi la nivel biliar și că în România 8,4% di ntre femei respectiv 5% dintre
bărbați suferă de litiază biliară.
Lucrar ea este structurată în 2 părți , partea generală, care cuprinde un scurt istoric
despre alimentați e și starea de sănătate, noțiuni teoretice de anatomie, fiz iologie,
fiziopat ologie biliară, factori de risc, tratament, alimente indicate și alimente cotraindicate
în litiaza biliară. Partea experimentală (partea specială) cuprinde contribuțiile personale
realizate printr -un studiu retrospectiv bazat pe analiza răspunsurilor din c hestionarele
completate. Chestionarul a cuprins 20 de întrebări și a fost dat spre completare la 110
persoane cu litiază biliară. Studiul vizează obiceiurile alimentare ale pacienților care prezintă
această patologie.
Scopul lucrării este de a pr ezenta câteva considerații științifice de actualitate referitor
la litiaza biliară, dar și de a depista prin studiul experimental realizat, în ce măsură este
infuențată formarea litiazei biliare de obiceiurile alimentare necorespunzătoare ale
populației. Ca și concluzie desprinsă din prezenta lucrare, criterii le unei alimentații sănătoase
ar trebui urmate toată viața, atât pentru prevenția diferitelor patologii cât și pentru
îmbunătățirea calității vieții .

2
PARTEA I. PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL 1. Scurt istoric. Relația dintre alimentație și starea de
sănătate

De-alungul secolelor natura și tipul alimentației au suferit transformări remarcabile
datorită progresului speciei umane dar si a diferenței dintre modul de hrănire al omului
primitiv și cel al omului contemporan. O altă cauză a fost si trecerea d intr-o etapă ist orică în
alta care a marcat alimentația omului prin progrese dar ș i prin te ndințe nefavorabile de
evoluție (1).
Aproximativ acum 10.000 de ani , omul a trecut prin “era preagricolă” în care
principala resursă de hrană era carnea furnizată de vânat iar apoi pe plan secundar fiind
fructele culese din copaci, astfel alimentația era predominant carnivoră . Consumul de carne
a scăzut după câteva mileni i, odat ă cu dezvoltarea agriculturii . Aici apare termenul de “era
agricolă” când aportul alimentar ajunge treptat să fie reprezentat cu prioritate de către
vegetale. Ca și rezultat al revoluți ei industriale, în secolele XVI -XIX s e introduc î n
alimentația existentă noi produse ca de exemplu: produse zaharoase, paste făinoase,
concentrat e alimentare, produse rafinate. În această perioadă se constată reducerea
consumului de plante și animale fapt care contribuie la dezvoltarea unor deficite cronice de
nutrienți, de cele mai multe ori grave și cu consecințe nefaste asupra stării de sănătate (1).
S-a constatat că din cele mai vechi timpuri omul a fost inter esat de alimentația sa,
precum și de legă tura pe care o avea aceasta cu starea de sănătate și starea de boală. Pentru
a avea o dietă să nătoasă este nevoie de un plan, de un scop care trebuie atins dar și de eforturi
de a introduce în alimentație o varietate de alimente, care sunt pe plac sau nu. Mesele trebuie
să fie cât de variate posibil pentru a se asimila aportul suficient de nutrienț i de care
organismul a re nevoie, astfel spus, cheia către o dietă sănătoasă și echilibrată o reprezintă
moderația. Este important să se țină cont de cantitatea de alimente ingerată cât și de grupele
aliment are din care fac parte acestea. Trebuie consumate alimente bogate în nutrienți precum
cereale, legume, fructe, carne slabă, produse lactate cu un conținut scăzut de grăsimi.
Nutriționiștii recomand ă pe lângă diet a bogată în nutrienți și activitatea fizică zilnică,
limitarea consumu lui de alcool și excluderea din alimentație a produselor cu un conținut
ridicat de sare, zahăr și grăsimi saturate. Acestea au o deosebită importanță în reducer ea
riscului apariției unor boli precum obezitatea, boli cardio -vasculare, diabet zaharat,
dislipidemii, cancer, afecțiuni hepatice și bi liare (2).

3
CAPITOLUL 2. Noțiuni de anatomie, fiziologie și fiziopatologie biliară

Alimentele sunt transformate de către aparatul digestiv în substanțe nutritive devenind
compuși ușor de absorbit de către organism. Incidența litiazei biliare este întâlnită la
aproximativ 20% din totalul populației care depășește 40 de ani, frecv ența bolii crescând
odată cu înaintarea în vârstă (3). Bila intervine în emulsionarea și absorbția lipidelor și este
produsul de secreție al hepatocitelor din ficat. S -au efectuat studii care au arătat că pe
parcursul a 24 de ore ficatul este capabil să se crete aproximativ 1.200 de ml de bilă care
ulterior este depozitată în vezica biliară, capacitatea de depozitare maximă a vezicii biliare
fiind de 70 ml, din care reiese că bila suferă procese intense de concentrare, de 8 -10 ori prin
resorbția apei (4).
Din punct de vedere anatomic și fiziologic, sistemul biliar extrahepatic provine din
sistemul biliar intrahepatic care confluează în hilul hepatic în ce le două canale hepatice,
drept și stâ ng cu o lungime de 1 -2 cm care ajung în canalul hepatic comun. Prin unirea
canalului hepatic comu n și al canalul ui cistic se formează canalul coledoc , care este situat în
spatele bulbului duodenal și retropancreatic deschizându -se printr -un or ificiu c omun cu
canalul Wirsung (fig.1) (5;6).

Fig.1 – Căile biliare și ductul pancreatic (canalul Wirsung)
http://anatomie.romedic.ro/cai -biliare -vezica -biliara

Colecistul este un organ piriform, constituit din țesut mu scular neted, pri ns de fața
inferioară a ficatului având o lungime de 7 cm (5; 8).
Colecistul este format din fundul colecistului care depășește marginea anterioară a
ficatului numită incizura cisti că. Incizura cistică se îngustează progresiv și se continuă apoi
cu o zonă dilatată numită infundibulul vezicular sau punga Hartmann (5).

4
Bila este secretată la nivelul hepatocitelor și ajunge în duoden prin intermediul căilor
biliare , eliberarea ei fiind produsă de prezența alimentelor aflate în duoden ( 7).
Bila are î n componența sa 84% apă, 11,5% acizi biliari, 3% lecitină, 0,5% colesterol,
aproximativ 1% pigmenți bil iari precum și săruri minerale (3).
Bila în sine este un lichid amar, de culoare galben verzui, cu caracter alcalin, datorită
căruia are capacitatea de a neutraliza excesul de acid din stomac înainte ca acesta să treacă
în duoden ( 9).
Sărurile biliare au o acțiune similară cu cea a detergenților , acestea emulsionează
grăsimile, tran sformându -le în particule fine prin fracționare, favorizând hidroliza
enzimatică și absorbția grăsimilor. S ărurile biliare formează agregate moleculare cu acizi
grași, monogliceride, lecitină și colesterol, denumite micele, care au rol în solubilizarea
substanțelor hidrofobe (10).
Un alt rol al sărurilor biliare este de a asigura transportul acizilor grași din interiorul
lumenului până la peretele intestinal de unde urmează apoi să fie absorbite . Principalii
pigmenți biliari bilirubina și biliverd ina sunt produși prin distrugerea hematiilor și sunt
excretați prin bilă. După eliminarea lor , ajung în intestin și se transformă în urobilinogen
care dă culoare urinei și stearcobilinogen care dă culoare materiilor fecale (5).
Colesterolul este găsit sub formă liberă în bilă, proveniența acestuia fiind atât din
alimentație, cât și din sinteza hepatică. După ce acesta ajunge în intestin, este reabsorbit sau
chiar eliminat prin materiile fecale. Glicocolatul și taurocolatul de Na și K reprezintă să rurile
biliare fiind rezultatul conjugării taurinei și glicinei cu acizii biliari . La nivelul ileonului
sărurile biliare sunt resorbite într -un procent de 90%. În cazul afecțiunilor obstructive ale
căilor biliare extrahepatice are loc alterarea secreției de acizi biliari cât și alterarea circulației
entero -hepatice care duce la consecințe ca pruritul cutanat, sindr om icteric sclero –
tegumentar, ur ini colalurice adică urini de culoare brună până la b run închis (5).
Din momentul în care bolul alimentar acid din s tomac ajunge în bulbul duodenal , prin
intermediul unor mecanisme neurohormonale se declanșează contracția veziculei biliare,
relaxarea sistemului sfincterian iar apoi injectarea bilei în duoden. Sărurile biliare constituie
stimulul fiziologic al peristatismului intestinal, prezența lor fiind necesară pentru absorbția
substanțelor liposolubile (5). Datorită faptului că mărește absorbția lipidelor, bila ajută la
extragerea substanțelor liposolubile precum vitaminele A, D , E și K ( 11). Prin intermediul
bilei se elimină pigmenții biliari, unii hormoni, coles terolul dar și droguri ca de ex emplu:
atropina, salicilații, unele săruri ale metalelor grel e cât și o parte din coloranți (5).

5
CAPITOLUL 3. Litiaza biliară
3.1. Definiție
Litiaza biliară este în primul rând o stare patologică și este definită prin prezenț a unor
calculi (pietre) în interiorul colecistului (vezic ii biliare) și a căilor biliare ( fig.2) (13; 26).
Prezența calculilor în vezicula biliară a fost și este o afecțiune larg răspândită în
întreaga lume. S -a constatat că 20% din populația globului este deținătoare de calculi la nivel
biliar și că fiecare al doilea deținător suportă intervenții chir urgicale ( 14).

Fig.2 – Prezența calculilor în căile biliare
https://suplimentenaturiste.files.wordpress.com/2010/12/colecistita.jpg

3.2. Factori de risc
Această patologie afectează toate vârstele dar este mult mai frecventă la sexul feminin,
acestea fiind predispuse de a dezvolta calculi într -un procent crescut împreună cu
supraponderalii, persoanele care au antecedente familiale de litiază, persoanele car e au un
nivel crescut de colesterol sau trigliceride, gravidele dar și femeile care urmează tratament
cu estrogeni î n postmenopauză (13 ).
Sarcina poate determina reducerea evacuă rii veziculare ducând la stază biliară secundară
și infecț ie, lucruri similare producându -se și în cursul prizei îndelungate de contraceptive
(15).
O parte din factorii favorizanți sunt: regimul a limentar dezordonat cu alimentație
bogată în grăsimi, dietă hipercalorică, sedentarismul, constipaț ia, surmenajul , infecții
digestive, infecții ale căilor biliare, anemia hemolitică , dar și diferite maladii cu

6
hipercolesterolemie ca de exemplu: obezitate, ateroscleroză, gută, hipotiroidii, diabet,etc
(16).
Fumatul, s-a dovedi t a fi un factor de risc în dezvoltarea litiazei biliare prin acțiunea
de scădere a HDL -colesterolului . Femeile care fumează mai mult de 35 țigări/zi prezintă un
risc relativ de 1,5 de formare a c alculilor biliari de colesterol (17).

3.3. Clasificare
Litiaza biliară este cea mai frecventă afecțiune a că ilor biliare care apare la aproximativ
20% din populație, afectând 20 -25 de milioane de oameni cu vârste peste 40 de ani,
predominant sexul feminin ( 18).
Existenț a calculilor în vezicula biliară nu înseamnă neaparat ș i colecistită litiazică
datorită faptului că există vezicule biliare cu calculi care sunt clinic asimptomatice, fiind
descoperite prin efectuarea unor controale de rutină, efectuarea unei echografii sau chiar prin
intermediul unor intervenț ii chirurgicale cu alt scop. Dintre acestea 90% continuă să rămână
asimptomatice în timp . Cu cât prezența calculilor în colecist este mai veche cu atâ t mai
pronunțate vor fi modificările la nivelul pereților săi având ca și cons ecințe apariția unor
patologii ( 13).
Calculii patenți reprezintă forma alitiazică, iar î n cazul în care aceșt ia lipsesc se pot
distinge : vezicula de porțelan (impregnare a cu calcar a pereților colecistului) și vezicula
fragă (prezența unor achene de colesterol aderente la pereți) (13).
Calculii sunt diferiți din punctul de vedere al dimensiunii, nu au o mărime stas,
mărimea lor diferă de la un individ la altul și variază de la mărimea unui fir de nisip la
mărimea unei mingi de golf ( 19).
Sunt clasificați în funcție de d imensiune în patru categorii. D acă au diametrul de până
la 3 mm este vorba de microlitiază, numită și "litiază malignă", datorită complicațiilor
frecvente pe care le dă. În acest caz cal culii pot străbate cisticul ș i defileul oddian fără colici,
eliminându se în duoden. Dacă au diametrul cuprins între 3 -5 mm, aceștia pot presa cisticul,
producând dilatarea lui, stră bat mai dificil papila, existând riscul inclavarii lor. Dacă
diametrul lor este cuprins între 5 -20 mm sunt numiți calculi mijlocii, produc hidroc olecistul
prin inclavarea a în infundibu lul veziculei bi liare. În ultimul rănd, dacă calculii au un
diametru peste 20 mm sunt denumiți calculi mari și favorizează dezvoltarea unei co lecistite
acute sau a unei fistule biliare interne datorită faptului că produc prin propria greutate
ulcerații de decubi t ale mucoasei colecistului ( 13).

7
Litiaza veziculară cunoaște trei perioade de evoluție. Prima perioadă se numește
perioada latentă sau asimptomatică și este acea perioadă lipsită de colici sau alte complicaț ii
evolutive despre care se cunoaște că 60% din litiazici ră mân fara simptome pe tot parcursul
vieții , fiind cunoscuți ca și "purtă torii de calculi" . În princi piu acest tip de litiază
asimptomatica nu se operează , însă, în ca zul în care prezența litiaz ei veziculare se constată
în timpul unei alte intervenții chirurgicale efectuată în alt scop, atunci se va recomanda și
rezolvarea acesteia (13;20 ). A doua perioadă se numește perioada manifestă care este
caracterizată prin prezența unui sindrom dispeptic biliar și în mod special prin prez ența
colicii biliare care reprez intă de fapt o durere care apare de cele mai multe ori în cursul serii
și nopții, după o masă bogat ă în lipide. În această perioadă bolnavul se află într -o stare de
anxietate , nu suportă atingere a hipocondrului drept, nu adoptă poziț ii antalgice. Este prezent
semnul lui Murphy , caracterizat prin durere la palparea î n inspir a hipocondrului drept .
Durerea este centralizată în hipocondru sa u mai adesea în epigastru subxifoidian dar iradiază
și interscapulohumeral drept. De obicei colica nu are o durată determinată, este variabilă , de
la 30 minute pâna la cîteva zile. Ultima per ioadă este cea a complicațiilor și apare
preponderent la litiazicii cu un trecut simptomatic mai lung (13).

3.4. Explorarea căilor biliare extrahepatice
3.4.1. Radiografia abdomen pe gol – face posibilă vizualizarea calculilor radio opaci (fig.3) .
În caz de opacitate suspectă trebuie facută ș i imaginea de pro fil pentru a elimina existența
unei posibile litiaze renale . Pentru a putea afirma litiaza bili ară imaginea calcară trebuie să
fie situată anterior coloan ei vertebrale.

Fig. 3 – Calculi radioopaci respectiv calculi radiotransparenți
http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/DIAGNOSTICUL -RADIOIMAGISTIC -AL84.php

8
3.4.2. Explorarea radiologică a arborelui biliar prin colecistografie pe cale orală sau
colangiocolecistografie intravenoasă – permite vizualizarea f uncției colecistului și are astă zi
indicații limitate. Prin administrarea inravenoasă de substanță de contrast se poate evidenția
atât calea biliară principală cât și colecistul . În cazul în care există calculi radiotra nsparenți
în colecist vor apare imagini lacunare . Colangiocolecistografia nu se practică în caz de
colecistită acută.
3.4.3. Ecografia abdominală – este astăzi explorarea cea mai uzuală în patologia biliară
pentru că este o metodă neinvazivă, este bine tolerată datorită faptului că nu există
inconvenientul iradierii s au al iodismelor, poate fi efectuată ș i în plin puseu al colecistitei
acute repetâ ndu-se de câte ori este nevoie, per mite stabilirea algoritmului mijloacelor
diagnostice la bolnavii cu icter, explorează în același timp și alte organe abdomina le făcând
posibilă depistarea altor leziuni ce a r putea fi implicate în suferința biliară precum prezența
unui chist hid atic h epatic, ciro ză hepatică, pancreatită cronică sau acută, litiază pancreatică,
cancer pancreatic și nu numai.
3.4.4. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) – este un procedeu realizat
cu ajutorul unui duodenoscop cu vedere laterală. ERCP este mijloc de diagnostic deoarece
permite vizualizarea căii biliare principale și a patologiei existente dar este și mijloc
terape utic cu ajutorul căruia se pot realiza extrageri de calculi coledocieni, stentări de stenoz e
beningne sau maligne.
3.4.5. Colangiografia transhepat ică percutană (PTC) – se realizează cu ajutorul unor ace de
puncț ie atraumatice Chiba care au diametrul de 0,7 mm. Prin plasarea unui cateter se face
posibil drenajul biliar extern, inserția unor stenturi dar și realizarea unor radiografii.
3.4.6. Tomodensitometria – este o metodă indicată doar în caz ul suspectării de litiază
intrahepatică sau în cazul angiocoli tei complicate cu abces hepatic.
3.4.7. Tubajul duodenal – se practică doar pentru bilicultură dar exisă posibilitatea ca acesta
să inducă colica deoarece folose ște substanțe colecistokinetice. Din acest motiv, actual este
folosit doar în caz de suspiciune d e infestare cu Giardia Lamblia (5,21).

Investigațiile de laborator se ocupă cu explorarea funcției hepatice cât și cu evaluarea
citolizei hepatice, colestazei și a procesului inflamator. Investigațiile principale cuprind
dozarea transaminazelor, fosfatazei alcaline, gamaGT, timpii de protomb ină, numă rul de
leucocite, dozarea bilirubi nei totale directe și indirec te (5).

9
CAPITOLUL 4. Complicațiile liatiazei biliare . Tratament

4.1. Complicații infecțioase
 Colecistita acută, reprezintă una din cele mai frecvente complicații infecțioase ale litiazei
veziculare, mai exact 12 % din litiaze. În 10% din cazuri este alitiazică. Este un proces
inflamator acut al peretelu i vezicular, de regulă, generat de o infecție cu germeni precum
Escherichia coli, Salmonella, Strept ococ fecal (22 ). Pacientul prezintă ca și simptome
sensibilitate și durere în hipocondrul drept, greață, vărsături, febră, frisoane ( 23).
 Colecistita cro nică este inflamația colecistului pe termen lung, are o formă hiperplazică
și o formă scleroatrofică. De obicei aceasta asociază un proces distrofic de tip
adenomiomatozic sau colesterolotic (13 ).

4.2. Complicaț ii mecanice
 Hidrocolecistul numit și hidrops vezicular, este cea mai des întâlnită complicație de tip
mecanic a litiazei veziculare, acesta este produs de inclavarea calculilor mijlocii în
infundibul cu excluderea coleci stului din parcursul biliar. Bila este blocată în colecist și
prin resorbția pigmenților biliari se va decolora rezultând astf el o bilă incoloră, așa
numita „ bilă albă ”. Colecistecto mia este tratamentul de e lecție în acest caz (13 ).
 Migrarea calculilor în calea biliară principală este o altă complicație destul de întâlnită
deoarece calculii mici deși se deplasează cu dificultate prin cistic, se pot inclava în papilă
ducând la apariția sindromului coledocian manif estat prin febră, durere, icter (13 ).
 Fistulele biliare interne, reprezintă cele mai rare complicații ale litiazei veziculare.
Acestea pot fi: fistule bilio -digestive și fistule bilio -biliare . În majoritatea cazurilor
această complic ație se descoperă intraoperator . Pacientul poate acuza diferite simptome
neplăcute deoarece procesul de formare a unei fistule este în cele mai multe cazuri urmată
de colici, diaree, icter, hemoragie digestivă (13 ).
 Pancreatita acută biliară, apare de obicei în condițiile unei colecistite acute și în cazul
microcalcul ilor sau achenelor care pasează în defileul oddian. În tratamentul pancreatitei
acute s e îndepărtează și spina biliară (13 ).
 Stenoza oddiană benignă, este definită ca fiind o fibrozare a sfincterului lui Oddi.
Simptomatologia este nespecifică, caracterizată de colici biliare, ia r în caz ul în care
stenoza este mai strânsă poate apare sindromul coledo cian, simulând o litia ză a CBP
(13).

10
4.3. Complicațiile degener ative – apar în cele mai multe caz uri la bolnavii care suferă
de mult timp de litiază biliară, producâ ndu-se la aceștia degenerarea malignă a peretelui
vezicular în 8 -10% din cazuri. Într -un procent mare (80 -90%), cancerele de colecist apar
pe un teren litiazic, la pacinții litiazici de peste 60 de ani. Cancerul de colecist este un
adenocarcinom deosebit de agresiv, ale cărui rezultate postoperatorii sunt descurajante
(13).

4.4. Tipuri de tratament în litiaza biliară
În cazul pacienților asimptomatici când aceștia prezintă primele simptome, se
inițiază terapia medicamentoasă deoarece este dificil de apreciat daca este cazul să se
facă sau nu colecistectomie sau colecisto stomie ( 24).
Colecisto stomia reprezintă drenajul colecistului la exterior printr -un tub, mai exact
stabilirea unei fistule b iliare externe ( fig.4). Colecistostomia este o metodă chirurgicală
care se practică foarte rar și doar în următoarele circumstanțe: ca operație de salvare, ca
un gest complementar, sau ca o alternativă foarte rară (24).

Fig.4 – Colecistostomie cu evacuarea calculului și realizarea bursei
Eugen Târcoveanu „Tehnici chirurgicale” Caiete de rezidențiat 2003

La pacienții simptomatici se indică colecistectomia, aceștia fiind expuși
complicațiilor. Colecistectomia reprezintă scoaterea pe cale chirurgicală a vezicii biliare
și se poate realiza pe două căi: clasic și laparoscopic. Colecistectomia clasică sau
tradițională reprezintă intervenția chirurgicală realizată prin laparotomie subcost ală sau
xifoombilicală făcând posibilă explorarea directă intraoperatorie, vizuală, palpatorie,
colangiografică si instrumentală a căii biliare principale. Colecistectomia laparo scopică

11
se realizează prin introducerea în cavita tea abdominală a 4 canule (fig.5 ), prin care se
manevrează de la distantă , sub control video, pensele, foa rfecile, electrocauterul și re stul
instrumentalului folosit (13). Se poate afirma că, colecistectomia laparoscopică a devenit
o intervenție de rutină, așa numita „regulă de aur” în tratamentul litiazei vezicu lare (25).

Fig. 5 – Plasearea canulelor în colecistectomia laparoscopică
http://www.scritub.com/medicina/PATOLOGIA -CHIRURGICALA -A-CAILO74835.php

După colecistectomie pot să rămână simptome cum ar fi greața, jena dureroasă după
luarea mesei. Se pot incerca tratamente de dizolvare a calculilor la pacienții care refuză
intervenția chirurgicală sau aceasta este contraindicată datorită altor boli asociate (24).
Chiar dacă este un organ cu acțiuni și funcții importante, vezica biliară nu este
indispensabilă organismului, omul poate supraviețui și fără ea. După îndepărtarea vezicii
biliare, bila are capacitatea de a trece direct de la ficat în intestinul s ubțire (12 ).
Prima colecistectomie a fost realizată în anul 1882 în Germania de către Carl
Langenbuch, acesta fiind încurajat de experimentel e lui Zameccari făcute pe câine (25).

12
CAPITOLUL 5. Alimentația în litiaza biliară

În regimul litiazei biliare s e vor evita mesele voluminoase, preparate laborio s
obținute, alimentele prea calde sau cele prea reci . Se interzic categoric alimentele prăjite,
alcoolul sub orice formă. Un pacient cu litiază biliară necesită, în general, un regim de
cruțare colecistică bazat pe supe-creme de legume, supe limpezi de legume , supe slabe
de carne, fructe coapte sub formă de pireuri, compoturi, su curi de fructe, budinci, salate.
Datorită faptului că de cele mai multe ori calculii biliari su nt de origine
colesterolică, prezența acestora însoțindu -se de creșterea colesterolului sanguin, regimul
alimentar impus de către specialist va implica automat și reducerea alimentelor bogate
în col esterol ( carne de porc, slănină, ficat, creier, rinichi, ouă, unt, brînzeturi grase,
icre,etc) ( 26).
În urma colecistectomiei, bila nu mai are unde să se depoziteze între mese cum o
făcea în mod normal, aceasta se va scurge continuu în intestin cel puțin în primele zile
după intervenția chirurgicală . Doar ritmul de eliminare a bilei se modifică, c antitatea
totală produsă z ilnic de ficat rămâne constantă . Teoretic dacă pacientul consumă multe
grăsimi de odată la puțin timp după operție, cantitatea disponibilă de bilă va fi insuficientă
pe termen scurt și alimentele ingerate vor rămâne nedigerate și vor fi eliminate c a atare
în scaun. Scaunul poate fi mai moale ca de obicei , mai ușor, uneori mai urât mirositor.
De aceea, o perioadă după operație, fiind vorba de cateva zile până la o lună, pacientul
trebuie să evite con sumul excesiv de a limente grase (27 ).
La pacinții cu probleme biliare, o dietă corectă este la fel de importantă ca și
medicația ( 28).
Un aspect important și benefic este faptul că în ultimii ani consumatorii cred din
ce în c e mai mult că există o legătură semnificativă între alimen tație și starea lor de
sănătate (29).
După o colecistectomie clasică, deschisă, vindecarea mușchilor abdominali
durează aproximativ 1-3 luni. În intervalul respectiv, factorii c are cresc tensiunea din
mușchi ca și în cazul efectuarii unui efort fizic intens sau presiunea din ab domen
favoriz ată de o balonare, constipație, pot provoca rupturi ale per etelui ducând la formarea
unei eventrații. Prin urmare, este indicat ca pacientul să evite alimen tele care îi provoacă
balonări ca de exmplu: fasolea boabe, mazărea boabe, linte, varză, conopidă, unele fructe
crude și alimentele care îl constipă ca de exemplu: orez, urdă, telemea nesărată,
macaroane, griș, cacao, afine, gutui, etc. Din fericire aceste restricții nu se aplică și în

13
caz de colecistectomie laparoscopică. Este obligatoriu ca în prima zi postoperator
pacientul să consume doar lichide și alimente ușoare de tipul supă, iaurt, brânză de vac i,
tubul digestiv fiind încă destul de deranjat după anestezia generală. Dacă au existat
complicații ale colecistitei, regim ul se poate prelungi până la 2 -3 zile . După această
perio adă pacientul va începe să mănânce, desigur, progresiv și alte alimente, luând pe
cât posibil 3 mese princip ale și 2 gustări (30).
Din cadrul alimentelor interzise fac parte prăjelile (ouă, ceapă, carne, cartofi) ,
afumăturile, răntașurile, slănina, jumările, chiftelele, micii, cârnații, untul, maioneza,
salata de icre cu ulei, preparate de tip fast -food, frișca, smântâna grasă, tocăturile din
carne grasă , grăsimi de orice fel (porc, rață, gâscă, oaie, piele de pasăre), friptură de porc ,
prăjituri, ciocolată, cacao, băuturi alcoolice tari sau gazoase (27 ; 31).
Nu este interzis u leiul ca atare, carne slabă de vită, pește slab, brânza cu conținut
mic de grăsime , cașcavalul, albușul de ou , legumele fierte, salatele, tocănițe fără ceapă,
dar este necesar ca toate să fie consumate cu moderație, în funcție de tole ranța digestivă
a fiecăruia. Regimul a limentar nu im pune restricții nici în ceea ce privește carne a slabă
precum carnea de pui, pește, vițel dar nici la legume, produse lactate fermentate , fructe
sau pâine. După 2 -4 săptămâni în funcție de metoda chirurgicală, interval mai scurt după
colecistectomia laparoscopică, mai lu ng după colecistectomia clasică, pacientul se poate
alimenta ca orice om obișnuit. De fapt regulile unei alimentații sănătoase ar trebui urmate
toată viața, indiferent dacă a existat o intervenție chirurgicală sau nu (27; 30).
Există cazuri în care pacientul trăiește toată viața cu calculi în colecist deoarece
aceștia ori nu se pot scoate, nu se poate opera pacientul sau efectiv calculii nu se dizolvă.
În aceste cazuri r egimul alimentar poate ajuta mult la amel iroarea simptomelor ș i
prevenirea apariției complicaț iilor li tiazei ( 30). În cazul unei dischinezii biliare și nu
numai, discomfortul abdominal, durerea, survine la aproximativ 40 de minute după ce
pacientul a consumat o masă bogată în grăs imi ( 32). Cu ajutorul unui regim alimentar
adecvat respectat cu strictețe se poate împiedica: declanșarea durerii (colicii), creșterea
calculilor, contracțiile violente, dar și preveni apariția altor complicaț ii sau simptome
datorate litiazei precum greaț ă, gust amar, durere, diar ee, denutritie, vertij, cefalee (30 ).

14
PARTEA A II-A. PARTEA SPECIALĂ
CAPITOLUL 6 . Studiu privind impactul obiceiurilor alimentare
nefavorabile în formarea litiazei biliare

6.1. Motivația cercetării

Sănătatea reprezintă una dintre cele mai importante valori, atât pentru individ, cât și
pentru societate , iar varietatea produselor aliment are din prezent s -a demonstrat uneori a fi
nocivă.
De-a lungul timpului, diferite studii au arătat că există o strânsă legătură într e modul
de viață și starea de sănătate. În urma unei alimentații nesănătoase, dezechilibrate, la un
moment dat, pot să apară o serie de tulburări care perturbă starea de sănătate a organismului.
Printr -o alimentaț ie rațională , echilibrată, adaptată la necesitățile fiecărui individ în parte,
pot fi evitate sau atenuate multe din bolile cronice ca de exemplu: bolile cardiovasculare,
obezitatea, diabetul zaharat, dislipidemiile, afecțiunile hepatice și cele biliare.
Motivul pentru care am ales să stud iez această temă este numărul destul de mare al
populației care suferă de litiază biliară, acest lucru trezindu -mi interesul în legătură cu unul
dintre factorii de risc a -i acestei patologii și anume alimentația necorespunzătoare. Consider
că regulile unei alimentații sănătoase ar trebui urmate toată viața, indiferent dacă suferim de
vre-o patologie sau nu.

6.2. Materiale și metode
Ca și metode de lucru pentru realizarea materialului de față am utilizat:
 Chestionar “ Obiceiuri alimentare nefavorabile în formarea litiazei biliare ”;
 Metoda studiului bibliographic comparativ ;
 Comunicarea și consilierea pacienților chestionați
 Metoda statistic -matematică de interpretare a rezultatelor ;
 Metoda reprezentării grafice a rezultatelor obținute de la pacienții
chestionați .

Chestionarul a fost dat la un număr de 110 persoane cu litiază biliară pentru a fi
completat. Chestionarul utilizat a fost alcătuit din 20 de întrebări care au vizat vârsta,
greutatea, existența unor membrii ai familiei cu litiază biliară, starea de sănătate a

15
persoanelor chestionate, obiceiurile alimentare, consumul unor medicamente, alte problem e
de sănătate dar și îndeosebi gradul de cunoaștere cu privire la alimenta ția sănătoasă și sursele
de informare despre acest subiect .

6.3. Durata studiului
Studiul s-a realizat în tr-o farmacie din orașul Timișoara , în perioada martie -aprilie –
mai 2017. În acest timp au fost chest ionați doar pacienții cu litiază biliară, atât cei de sex
feminin cât și cei de sex masculin , cu masă corporală diferită, aparținând unor grupe de
vârstă diferite respectiv între 21 -84 ani, cu scopul obținerii unor rezultate reale din toate
punctele de vedere.

S-a aplicat urm ătorul chestionar:

CHESTIONAR
Obiceiuri alimentare nefavorabile în formarea litiazei biliare

1. Patologie: …………………………… …..
2. Vârsta:
 < 20 ani
 20 – 30 ani
 30 – 40 ani
 40 – 70 ani
 > 70 ani
3. Sex:
 Feminin
 Masculin
4. Ce greutate aveți ?
 < 50 kg
 50 – 70 kg
 71 – 80 kg
 81 – 90 kg
 91 – 100 kg
 > 100 kg
5. De cât timp ați fost diagnosticat cu această patologie? ……………

16

6. Aveți antecedente în familie?
 DA
 NU
 Mama
 Tata
 Soră/Frate
 Bunic/Bunică
 Unchi/Mătușă
7. Faceți mișcare/sport zilnic?
 DA
 NU
8. Consumați alimente cu un conținut crescut de grăsimi (carne de porc, prăjeli, fast -food,
friptură, cartofi prăjiți, salate cu maioneză)? Cât de des?
 DA
 NU
 Zilnic
 Săptămânal
9. Consumați produse lactate grase de tipul smântână, bânzeturi nefermentate?
 DA
 NU
10. Consumați zilnic fructe si legume?
 DA
 NU
11. Consumați produse de patiserie/cofetărie (plăcinte, prăjituri cu cremă, ciocolată, etc)?
Cât de des?
 DA
 NU
 Zilnic
 Săptămânal
12. Consumați des nuci, alune, semințe uleioase ?
 DA
 NU
13. Ați urmat sau urmați o cură de slăbire/ dietă?
Ce tip de dietă? Care au fost rezultat ele?
 DA
 NU
……………………………………………………. ………

17

14. Consumați alcool? Cât de des?
 DA
 NU
 Zilnic
 Săptămânal
 Odată/lună
15. Utilizați medicamente /suplimente alimentare de tipul Triferment, Colebil, Anghirol,
Superbil, Mezym , Digest DUO, Digenzym, Redigest, Kreon?
 DA
 NU
16. Utilizați vre -un trata ment protector hepatic de tipul Hepatoprotect, Esentin, UNO
Hepatic, HepatOPTIM, Fortifikat forte, Essentiale Forte, Liv52, Stoptoxin ?
 DA
 NU
17. Ați urmat tratament cu antibiotice care se elimină pe cale biliară (ampic ilină,
eritromicină , claritromicină, azitromicină, tetraciclină ) ?
 DA
 NU
18. Întâmpinați și alte probleme de sănătate? Ce fel de probleme?
 DA
 NU
……………………………………………………………..
19. Ce surse folosiți pentru a vă documenta în legătură cu alimentația sănătoasă?
 Internet
 TV
 Medic /Farmacist
 Ziare/Reviste

20. Credeți că alimentația nesănătoasă poate altera starea de sănătate a organismului
nostru?
 DA
 NU
 POSIBIL

Vă mulțumesc!

18
6.4. Rezultate și discuții
Pentru reali zarea acestui studiu privind obiceiurile alimentare care duc la formarea
litiazei biliare, au fost interogate, în mod voluntar, dar anonim, 110 pacienți cu litiază
biliară . Într -un număr semnificativ, această patologie predomină sexul feminin astfel încât:
 84 dintre pacienți i chestionați sunt de sex feminin, echivalentul unui procent de
92,4%
 și doar 26 din cei 110 sunt de sex masculin adică 28,6%.

Fig. 6 – Diferențierea pacienților în funcție de sex

Al doilea aspect important din chestionar este legat de vârsta pacienților și s -a constatat
că:
 doar o singură persoană sub vârsta de 20 de ani su feră de litiază biliară , adică 1,1%
din cei chestionați
 18 pacienți cu vâ rsta cuprinsă între 20 -30 de ani, adică 19,8 % din cei chestionați
 20 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 30 -40 de ani, adică 22 % din cei chestionați
 58 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 40 -70 de ani, adică 63,8 % din persoanele
chestionate
 și 13 pacienți cu vârsta peste 70 de ani, adică 14,3 % din cei chestionați.
84
26
0102030405060708090Diferențiere în funcție de sex
Femei Bărbați

19

Fig. 7 – Diferențierea pacienților în funcție de vârstă

În ceea ce privește greutatea corporală a pacienților s -au obținut următoarele rezultate:
 4 persoane cu greutatea sub 50 de kg, constituind un procent de 4,4 % din persoanele
chestionate
 21 de persoane cu greutatea între 50 -70 de kg, constituind un procent de 23,1 % din
persoanele chestionate
 28 de persoane cu gre utatea între 71 -80 de kg, constituind un procent de 30,8 % din
persoanele chestionate
 38 de persoane cu greutatea între 81 -90 de kg, constituind un procent de 41,8 % din
persoanele chestionate
 7 persoane cu greutatea între 91 -100 de kg, constituind un procent de 7,7 % din
persoanele chestionate
 12 persoane cu greutatea peste 100 de kg, constituind un procent de 13,2 % din
persoanele chestionate.
0102030405060
< 20 DE ANI 20 -30 DE ANI 30 -40 DE ANI 40 -70 DE ANI > 70 DE ANI1182058
13Diferențiere în funcție de vârstă

20

Fig. 8 – Diferențierea pacienților în funcție de greutate corporală

La întrebarea privind componenta genetică a litiazei biliare s -au obținut următoarele
rezultate:
 61 de persoane, adică 67,1 % din pacienți, au rude de gradul I și II care suferă de
probleme biliare
 49 de persoane, adică 53,9 % din pacienți nu au antecedente de litiază biliară
Fig. 9 – Prezența componentei genetice în formarea litiazei biliare

0,0%5,0%10,0%15,0%20,0%25,0%30,0%35,0%40,0%45,0%
< 50 de kg 50-70 de kg 71-80 de kg 81-90 de kg 91-100 de
kg> 100 de kg4,4%23,1%30,8%41,8%
7,7%13,2%Diferențiere aîn funcție de greutate
55%
45%Antecedente în familie
DA
NU

21
Din cei 61 de pacienți cu antecedente în familie:
 33 de pacienți , constituid un procent de 54 %, declară că mam a suferă de litiaz ă
biliară
 8 pacienți, constituind un procent de 13 %, au tata cu patologie de litiază biliară
 10 pacienți , constituid un procent de 16 %, au avut bunici suferind de litiază biliară
 7 pacienți , constituid un procent de 12 %, au rude de gradul II care suferă de litiaz ă
biliară
 3 pacienți , constituid un procent de 5 %, au sora sau fratele suferinzi de litiază bili ară.

Fig. 10 – Diferențierea rudelor cu litiază biliară

În ceea ce privește timpul de când pacientul a fost diagnosticat cu litiază biliară s -au
obținut următoarele rezultate:
 40 de persoane, rezultând un procent de 44 % din persoanele chestionate, au fost
diagnosticate cu litiază biliară de mai puțin de un an (0 -11 luni)
 52 de persoane, rezultând un procent de 57,2 % din persoanele chestionate, au fost
diagnosticate cu litiază biliară de 1 -2 ani 54%13%16%12%5%Rude de gradul I și II cu litiază biliară
Mama
Tata
Bunică/Bunic
Mătușă/Unchi
Soră/Frate

22
 10 persoane, rezultând un procent de 11 % din persoanele chestionate, au fost
diagnosticate cu litiază biliară de 3 -4 ani
 8 persoane, rezultând un procent de 8,8 % din persoanele chestionate, au fost
diagnosticate cu litiază biliară de mai mult de 4 ani.

Fig. 11 – Timpul de când pacientul a fost diagnosticat cu litiază biliară

Pe lângă o alimentație echilibrată, cheia pentru menț inerea unei bune stări de sănătate
este activitatea fizi că practicată regulat, potrivit vârstei ș i desigur, după posibilitatea
fiecă ruia. Activitatea fizică, mișcarea practicată încă de la cele mai mici vârste contribuie la
construirea unui corp sănă tos.
S-a constatat că sedentarismul este un factor important în formarea litiaz ei biliare, prin
faptul că 91 de p ersoane din cei chestionați au afirmat că nu fac mișcare sau sport zi lnic și
doar 19 persoane au afirmat că fac activitate fizică susținută / sport zilnic.

0102030405060
4052
108
Vechimea patologiei
0-11 luni 1-2 ani 3-4 ani > 4 ani

23

Fig. 12 – Diferențierea pacienților în funcție de activitate fizică

Informații utilizate în procesul de consiliere al pacienților cu litiază biliară cu privire
la alimentație:
 În cazul litiazei biliare este necesar, în general, un regim de cruțare colecistică. În
fazele acute, manifestate prin colici biliare, spasme, durere, se va administra o
alimentație lichidă și semilichidă bazată pe supe -creme de legume, supe limpezi de
legume, supe slabe de carne, borșuri, fructe coapte sub formă de pireuri , compoturi,
sucuri de fructe, budinci, salate.
 Din pricina faptului că de multe ori calculii bil iari sunt de origine colesterolică,
prezența acestora însoțindu -se de creșterea colesterolului sanguin, regimul alimentar
va implica automat și reducerea alimentelor bogate în colesterol.
 Nu se vor consuma sub nici o formă alimente de tipul: carne de porc , de gâscă, de
rață, de oaie, vînat, pește gras, untură, seu, slănină, grăsimi prăjite de orice fel,
excesul d e grăsimi de orice fel, omlet a nedietetică, ouăle prăjite, afumături, mezeluri,
pate de ficat, conserve de carne și de pește nedietetice .

0102030405060708090100
DA NU1991Activitate fizică zilnică

24
În urma studiului realizat, l a întrebarea despre consumul de alimente cu un conținut
crescut de grăsimi (carne de porc, prăjeli, afumături, mâncare de tip fast -food, maioneze,
friptură, cartofi prăjiți, etc) s -au obținut următoarele răspunsuri:
 96 de persoane din cele chestionate consu mă alimente cu conținut mare de grăsimi
 14 persoane nu consumă alimente cu conținut mare de grăsimi
 36 din cei care au răspuns afirmativ consumă z ilnic alimente cu conținut mare de
grăsimi
 60 din cei care au răspuns afirmativ consumă săptămânal alimente cu conținut mare
de grăsimi.

Fig. 13 – Consumul de alimente cu conținut mare de grăsimi

În urma întrebării cu privire la consumul de produse lactate grase (smântână,
unt, brînzeturi grase, brânzeturi fermentate, brânzeturi frământate ) s-au obținut
următoarele rezultate:

 81 din persoanele chestionate, echivalentul unui procent de 89,1 % consumă
produse lactate de tipul smântână, unt, brânză grasă, iar
961436
60Consumul de a limente cu un conținut mare de grăsimi
DA
NU
Zilnic
Săptămânal

25
 29 din cei chestionați, echivalentul unui procent de 31,9 % nu consumă
produse lactate de tipul smântână, unt, brânză sau alte pro duse lactate grase,
fermentate.

Fig. 14 – Consumul de produse lactate gras e

Consumul zilnic de fructe și legume are un rol deosebit de important pentru organism.
Fiind surse de vitamina A, B, C, acid folic, minerale și nu numai, acestea reușesc să apere
organismal de diverse maladii, printre care se numără și litiaza bili ară.

La întrebarea care vizează consumul zilnic de fructe și legume s -a observat că:
 41 de persoane, adică un procent de 45,1 % dintre pacienții care au răspuns la
chestionar consumă zilnic fructe și legume, iar
 69 de persoane, adică un procent de 75,9 % nu consumă zilnic fructe și legume.

0102030405060708090
DA NU81
29Consumul de produse lactate grase

26

Fig. 15 – Consumul zilnic de fructe și legume

În urma întrebării cu privire la consumul de produse de co fetărie/patiserie (prăjituri cu
frișcă, cremă sau cacao , ciocolată, plăcinte, preparate din aluat semicongelat de tipul foietaj)
s-a observat că:
 76 din pacienți (83,6 % din cei chestionați) consumă produse de
cofetărie /patiserie
 34 din pacienți ( 37,4 % din cei chestionați) nu consumă produse de
cofetărie /patiserie
 24 de pacienți din cei care au răspuns afirmativ, cons umă zilnic produse de
cofetărie/patiserie
 52 de pacienți din cei care au răspuns afirmativ, consumă săptămânal produse de
cofetărie/patiserie.
010203040506070
4169Consumul zilnic de fructe și legume
DA NU

27

Fig. 16 – Consumul de produse de cofetărie/patiserie

În ceea ce privește consumul des de semințe uleioase de tipul: nuci, alune, semințe de
floarea soarelui, fistic, migdale, s -a constata t că:
 54 din persoanele chestionate, echivalentul unui procent de 59,4 %, consumă des
semințe uleioase, iar restul,
 56 din persoanel e chestionate, echivalentul unui procent de 61,6 % nu consumă des
semințe uleioase.

Fig. 17 – Consumul des de semințe uleioase
3424
5276Consumul de produse de cofetărie/patiserie
DA
NU
Zilnic
Săptămânal
5353,55454,55555,556
5456Consumul des de semințe uleioase
DA NU

28
Întrebarea cu privire la consumul de alcool al pacienților nu a condus la concluzia că
alcoolul poate fi un factor preponderent în formarea litiazei biliare . Din persoanele
chestionate:
 doar 34 de persoane (37,4 % dintre subiecți) consumă alcool, iar
 76 de persoane (83,6 % dintre subiec ți) nu consumă alcool
Dintre cei care consumă alcool (34 de persoane):
 8 persoane consumă alcool zilnic
 10 persoane consumă alcool săptămânal
 16 persoane consumă alcool doar odată pelună.

Fig. 18 – Consumul de alcool al pacienților
3476Consumul de alcool
DA NU
81016
Zilnic Săptămânal Odată/lună

29
În urma unor studii efectuate de -a lungul timpului s -a constatat că persoanele care au
avut o alimentație dezechilibrată, dar în special cele care au urmat o dietă hipocalorică sau
au ținut cură de slăbire cu pie rdere în greutate semnificativă, au dezvoltat mult mai repede
litiază biliară decât persoanele care nu au urmat o dietă.
Astfel, în urma întrebării ceea ce privește ținerea unei diete sau a unui regim
hipocaloric s -au obținut următoarele rezultate:
 82 de persoane, echivalentul unui procent de 90,2 % din persoanele chestionate au
spus că nu au ținut nici un fel de regim în ultima perioadă
 28 de persoane, echivalentul unui procent de 30,8 % din persoanele chestionate au
spus că în ultima perioadă au urmat o dietă sau un regim hipo caloric cu rezultate
favorabile.

Fig. 19 – Diferențiere între persoanele care au urmat și cele
care nu au urmat o dietă în ultima perioadă

La întrebarea care privește consumul de antibiotice care se elimină în cantități mari pe
cale biliară (ampicilină, eritromicină, claritromicină, azitromicină, tetraciclină) , s-au obținut
următoarele răspunsuri:
 38 de persoane (41,8 %) din cele chestionate au spus că au urmat în ultimul timp un
tratament cu antibiotice care se elimină pe cale biliară

020406080100
DA NU2882Păstrarea unei diete alimentare
DA
NU

30
 72 de persoane (79,2 %) din cele chestionate nu au urmat un tratament cu antibiotice
care se elimină pe cale biliară.

Fig. 20 – Diferențiere între persoanele care au urmat și cele
care nu au urmat tratament cu antibiotice care se elimină biliar

Tot în cadrul acestui studiu s -a constat că:
 63 dintre pacienții chestionați (69,3 %) utilizează medicamente /suplimente adjuvante
digestive dar și medicamente cu efect coleretic/colagog
 47 dintre pacienții chestionați (51,7 %) nu utilizează nici un fel de medicament /
supliment care ajută digestia sau care are efect coleretic/colagog.

Fig. 21 – Consumul de suplimente /medicamente de tipul Triferment, Colebil, Anghirol, Superbil,
Mezym, Digest DUO, Digenzym, Redigest, Kreon ,etc

020406080
DA NU3872Consumul de antibiotice cu elimin are
biliar ă
6347Utilizarea suplimentelor nutritive cu rol adjuvant
digestiv și cu efect coleretic/colagog
DA
NU

31
Specialiștii sunt de părere că, în unele cazuri, medicamentele /suplimentele care au
efect coleretic/colagog pot să înr ăutățească starea de sănătate a unui pacient cu litiază biliară
deoarece acestea ar putea drena calculul către canalul biliar, putând astfel declanșa criza
biliară.
În cazul declanșării crizei se recoman dă medicament e antispastice:

Fig. 22 – Medicamente cu efect antispastic

Medicamentele /suplimentele nutritive cu efect protector hepatic, mai ales cele pe bază
de silimarină, stimulează procesul de refacere a celulelor hepatice (hepatocite lor). Ele
protejează integritatea membranei celulare a hepatocitelor, prin faptul că împiedică
pătrunderea în celulele hepatice a unor substanțe hepatotoxice precum alcoolul , substanțe
chimice toxice, medicamente cu risc hepato -toxic, toxine rezultate în u rma prelucrării
alimentelor etc .
Aceste produse farmaceutice au efect decon gestionant hepatic și stimulează fluxul
biliar, astfel reducând stagnarea ș i preveni nd formarea de calculi biliari ș i leziuni hepatice.

32

Fig. 23 – Medicamente /suplimente cu efect protector hepatic

Referitor la consumul de produse cu efect protector hepatic ( Hepatoprotect, Esentin,
UNO Hepatic, HepatOPTIM, Fortifikat forte, Essentiale Forte, Liv52, Stoptoxin ) s-au
obținut următoarele rezultate:
 76 (83,6) din pacienții chestionați au spus că nu folosesc nici un fel de tratament
protector hepatic
 34 (37,4) din pacienții chestionați au spus că urmează tratament protector hepatic.

Fig. 24 – Consumul de medicamente de tipul Hepatoprotect, Esentin, UNO Hepatic,
HepatOPTIM, Fortifikat forte, Essentiale Forte, Liv52, Stoptoxin
76
34CONSUMUL DE MEDICAMENTE CU
EFECT PROTECTOR HEPATIC
NU DA

33

La întrebarea care vizează starea de sănătate a pacienților s -au obținut următoarele
răspunsuri:
 66 (72,6 %) dintre pacienții cu litiază biliară chestionați au și alte probleme de
sănătate ca de exemplu: probleme cardiace, HTA, obezitate, probleme hepatice,
probleme osteo -articulare, diabet zaharat, hipercolesterolemie, astm bronșic,
probleme hormonale, alte probleme de sănătate.
 44 (48,4 %) dintre pacienții cu litiază biliară chestionați nu au și alte probleme de
sănătate.
Din cei 66 de pacienți cu alte probleme de sănătate:
 8 sufe ră de probleme cardiace
 15 suferă de hipertensiune arterială
 24 suferă de obezitate
 17 suferă de probleme hepatice (nivel crescut al trigliceridelor, steatoză hepatică,
hepatomegalie, ciroză hepatică, insuficiență hepatică )
 7 suferă de probleme osteo -articulare
 18 suferă de diabet zaharat
 10 suferă de hipercolesterolemie
 3 suferă de astm bronșic
 11 au dereglări hormonale
 7 dintre ei au alte probleme de sănătate (cataractă, adenom de prostată, gută,
hipotiroidism, neoplasm mamar, etc) .

Fig. 25 – Persoane care au și alte probleme de sănătate

020406080
DA NU66
44Patologii asociate

34

Fig. 26 – Afecțiuni asociate litiazei biliare

Sursele de informare ale pacie nților cu privire la alimentația sănătoasă și un stil de
viață sănătos sunt următoarele:
 Internet -ul reprezintă sursa de informare pentru 59 de persoane, echivalentul în
procente a 64,9 % dintre persoanele intervievate
 Programele TV sunt sursa de info rmare pentru 42 de persoane, echivalentul în
procente a 53,9 % dintre persoanele intervievate
 Medicul sau farmacistul reprezintă sursa de informare pentru doar 36 de persoane,
echivalentul în procente a 39,6 % dintre persoanele intervievate
 Revistele și zi arele sunt surse de informare pentru 28 de persoane, adică pentru
30,8% din persoanele chestionate.

7112417718103815
0 5 10 15 20 25 30Alte probleme de sănătateDereglări hormonaleObezitateProbleme hepaticeProbleme osteo-articulareDiabet zaharatHipercolesterolemieAstm bronșicProbleme cardiaceHipertensiune arterialăAfecțiuni asociate litiazei biliare

35
Fig. 27 – Felul în care se informează subiecții în materie de sănătate

În urma studiului făcut se poate remarca faptul că o mare parte din pacienții chestionați
sunt de părere că o alimentație nesănătoasă poate avea un impact nefavorabil asupra
organismului uman. Astfel că:
 91 dintre persoanele chestionate recunosc că o alimentație nesănătoasă poate avea
efecte nefavorabile asupra organismului
 17 persoane spun că este posibil ca alimentația nesănătoasă să ai be efecte
nefavorabil e asupra organismului
 2 persoane au spus că alimentația nesănătoasă nu poate avea un impa ct nefavorabil
asupra organismului.

Fig. 28 – Părerea pacienților cu privire la faptul că alimentația nesănătoasă are un impact
nefavorabil asupra organismului

0102030405060
TV Internet Ziare/Reviste Medic/Farmacist4259
2836
Surse de informare
020406080100
DA NU POSIBIL91
217Alimentația nesănătoasă are un impact
nefavorabil asupra organismului

36
CONCLUZII

În urma studiului realizat s-a ajuns la următoarele concluzii:
 Sexul reprezintă un factor deosebit de important în dezvoltarea de
calculi biliari. Incidența litiazei biliare fiind de 2-3 ori mai mare la femei
decât la bărbați. Cauza o reprezintă hormonii estrogeni care provoacă
o creștere a nivelului de colesterol în bilă, la fel și terapia hormonală la
menopauză, luarea de contraceptive orale , sarcina.
 Componenta genetică este un alt factor favorizant, prin faptul că 61 de
pacienți, 67,1 % din persoanele chestionate, au rude de gradul I sau II
care au dezvoltat aceas tă patologie.
 Obezitatea este un factor de risc major, majoritatea persoanelor
chestionate având o greutate corporală peste 80 de kg, cu atât mai mult
dacă acestea nu fac activitate fizică /sport zilnic. Persoanele sedentare
(91 dintre cele chestionate ) prezintă risc mai ridicat de a dezvolta litiază
biliară.
 Scăderea rapidă în greutate prin adoptarea unui regim hipocaloric (cca
800 calorii pe zi) duce la formarea calculilor biliari la 30,8 % din
persoanele chestionate.
 Consumul alimentelor cu un conținu t mare de grăsimi de tipul: carne de
porc, de gâscă, de rață, de oaie, vînat, pește gras, untură, seu, slănină,
grăsimi prăjite de orice fel, cartofi prăjiți, ouăle prăjite, afumături,
mezeluri, mâncare tip fast -food, reprezintă un factor sigur în dezvolta rea
calculilor biliari, astfel că 96 dintre persoanele chestionate consumă
alimente de acest fel.

37
 De asemenea, s -a observat că, pentru majoritatea pacienților (64,9%)
internet -ul reprezintă sursa de informare referitor la alimentație. Acest
lucru denotă faptul că de cele mai multe ori pacienții pot fi informați
greșit, deoarece internet -ul nu reprezintă o sursă 100% sigură și reală.
Pentru pacienți, medicul și/sau farmacistul ar trebui să reprezinte prima
sursă de informare în materie de sănătate. Noi av em aceast rol, prin
profesia aleasă, să consiliem pacientul și să îl ajutăm să afle informații
corecte din punct de vedere medical, care i -ar putea îmbunătăți starea
de sănătate.
 Deși majoritatea pacienților sunt de acord că o alimentație nesănătoasă
poate avea un impact nefavorabil asupra organismului uman, aceștia
continuă să își păstreaze obiceiurile a limentare cu care s -au obișnuit
până în momentul de față, chiar daca acestea s unt eronate.

38

BIBLIOGRAFIE

1. Mariana Graur, Ghid pentru alimentația sănătoasă, 2006
2. http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia -sanatoasa/alimentatia -sanatoasa_1471
3. Litiaza biliară la pacienții cu ciroză hepatică de Sergiu Pisarenco, cercetător științific stagiar
LCȘ hepatochirurgie, Catedra Chirurgie nr.2, 2007
4. Fiziologie umană Ediția a I II-a, I.Hăulică 2007
5. Curs pentru studenții de anul IV, Cap. Patologia căilor biliare extrahepatice, prof. Dr. Lazăr
Fulger, Clinica II Chirurgie
6. https://ww w.scribd.com/presentation/2496011/ANATOMIA -CHIRURGICALA -A-
CAILOR -BILIARE
7. Buligescu L. , Ribet A. , Bolile ficatului, căilor biliare și a pancreasului vol II, Editura
Medicală
8. Victor Papilian, Anatomia omului,Editura ALL, Ediția a XII -a
9. Atlas de farmacolog ie, Heinz L, Klaus M, Lutz H
10. „Principii de nutiție” note de curs, drd. biolog Rodica Hapeci, Universitatea Bioterra
București, 2010
11. Cristea A, Tratat de farmacologie, Editura medicală, București, 2000, Ediția I
12. http://www.merkmanuals.com/home/liver -and-gallbladder -disorders/biology -of-the-liver-
and-gallbladder/gallbladder -and-biliary -tract
13. http://www.scritub.com/medicina/PATOLOGIA -CHIRURGICALA -A-CAILO74835.php
14. Curs pentru asistenți medicali, Asistent pr. licențiat Doina Moraru, Îngrijirea pacienților cu
diagnosticulde litiază veziculară
URL: https://www.scribd.com/presentation/252892174/LITIAZA -BILIARA
15. Brătucu E, Ungureanu D. Litiaza veziculară, Tratat de patologie chirurgicală, sub red. N.
Angelescu, vol. 2. București: Ed. Medicală 2001, p. 1915 -1916
16. Compendiu de nutriție, Boli și tratamentele lor prin alimente și plante Vol II, Conferențiar
Universitar Dr Floarea Damaschin, 2011
17. Factori de risc pentru litiaza biliara colesterolica de Simon a-Elena Tîrziu, Monica
Acalovschi, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu -Hațieganu” Clinica Medicală 3,
Cluj-Napoca, 2007
18. T.Constantinescu, E.Brătucu, M.Toma et all., Sarcina -factor favorizant al litiazei biliare,
Revista Chirurgia, 2010
19. Njeze Gabri el E. Gallstones, jul -dec 2013, 19(2): 49 -55. URL: http://www.the –
aps.org/mm/publications/journals/ajp -gi

39
20. http://www.umfiasi.ro/ScoalaDoctorala/TezeDoctorat/Teze%20Doctorat/Rezumat%20COJ
OCARU%20DOINA%20CLEMENTINA.pdf
21. http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/DIAGNOSTICUL -RADIOIMAGISTIC –
AL84.php
22. „Curs de ecografie abdominală pentru studenți” Dr. Roxana Șirli și Dr. Ioan Sporea, Clinica
de Gastroenterologie și Hepatologie, Editura Victor Babeș Timișoara, 2016
23. http://www.merckmanuals.com/professional/hepatic -and-biliary -disorders/gallbladder -and-
bile-duct-disorders/acute -cholecyst itis
24. Articol „Litiaza biliară” Dr. Mihaela Moise, medic specialist Medicină internă, Ccentrul
Medical de Diagnostic si Tratament Dr. Victor Babeș
25. Eugen Târcoveanu „Tehnici chirurgicale” Caiete de rezidențiat 2003
26. http://www.selene.ro/articole/alimentatia -in-bolile -cailor -biliare
27. Dr. Teodor Buliga, Articol „Regimul după colecistectomie”, 2012
URL: http://www.teodorbuliga.ro/tag/regimul -dupa -colecistectomie
28. Mathias Plauth, Muller -Nothmann SD, Guide for Patiens with Liver Diseases including
Guidelines for Nutrition, Nutrition and Dietetics in Cirhosis of the Liver and other Chronic
Liver Diseases, 2006, 8th Edition
29. Bhat Z.F, Bhat H., Functional meat products, 2010
30. „Doctor de colecist: litiaza biliară și regimul alimentar”de Dr. Ditoiu Spital Fundeni, 2012
31. Articol, Regim după co lecistectomie, Dr. Ștefan Tucă, medic specialist chirurgie generală și
laparoscopie
URL: https://www.scribd.com/document/69268413/Regim -Dupa -Operatie -Colecist
32. George J, Baillie J, Biliary and gallbladder dyskinesia, August 2007, 10(4):322 -7
URL: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17761125
33. American Journal of Physiology, Gstrointestinal and Liver Physiology, Tharp KM,
Khalifeh -Soltani A, Park HM, et all, 2016