Relatia Dintre Clima Si Turism Intre Bretul Musura Si Capul Midia
RELAȚIA DINTRE CLIMĂ ȘI TURISM ÎNTRE BREȚUL MUSURA ȘI CAPUL MIDIA
Capitolul I Aspecte Introductive
Aspecte generale
1.1.2 Limita și suprafața de studiu
1.2 Istoricul cercetărilor climatice în domeniu
1.3 Structura lucrări
1.4 Scopul lucrări
1.5 Materiale și metode folosite
Capitolul II Caracteristicile climatice din perimetrul Brațul Musura și Capul Midia din perspectiva influenței lor asupra turismului
2.1 Factori genetici ai climei
2.1.1 Factori energetici sau radiativi
2.1.2 Factori fizico-geografici
2.1.2.1 Relieful
2.1.2.2 Hidrografia
2.1.2.3 Curenți marini
2.1.2.4 Vegetație și fauna
2.1.3 Suprafața activă subadiacentă
2.1.3.1 Evoluția suprafeței de studiu de-a lungul timpului
2.1.3.2 Formele de relief
2.1.3.3 Solul
2.1.3.4 Suprafețele de apa
2.1.4 Circulația generală a admosferei
2.2 Caracteristicile climei
2.2.1 Elemente meteorologice
2.2.1.1 Temperatura aerului
2.2.1.2 Temperatura solului
2.2.1.3 Durata de strălucire a soarelui
2.2.1.4 Umiditatea
2.2.1.5 Vântul
2.2.1.6 Precipitațiile
2.2.2 Fenomenele meteorologice
2.2.3 Regionarea bază pentru favorabilități, petru turism a condițiilor climatice din sectorul Brațul Musura și Capul Midia
2.2.4 Regionarea bază pentru favorabilități,pentru turism a condițiilor climatice din semetrul cald
2.2.5Regionarea baza pentru favorabilități, pentru turism a condițiilor climatice din semestrul rece
Capitolul III Turismul în spațiul cuprins între Brațul Musura și Capul Midia din perspectiva influențelor lui de către factori climatici
3.1 Potențialul Natural al turismului și influența condiților climatice asupra acestuia
3.1.1 Resursele Naturale
3.1.2 Tipurile de Turism
3.2 Dotările turistice din influența condiților climatice asupra acestora
3.2.1 Mijloace de transport
3.2.2 Capacitatea de cazare turisica
3.2.3 Alimentația publică
3.2.4 Formele de agrement
3.3 Fluxurile turistice și influența condițiilor climatice asupra acestora
Capitolul IV Concluzi finale
Bibliografie
Capitolul I
Aspecte Introductive
Aspecte generale
1.1.2 Limita și suprafața de studiu
Limita și suprafața de studiu asupra relație dintre climă și turism se încadrează între Brațul Musura și capul Midia. Rezervația Delta Dunării este limitată la Sud-Vest de Podișul Dobrogei, la Nord de cel al Basarabiei, iar în Est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și Musura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei. Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Este încadrată de limane și lacuri adiacente și cuprinde sute de lacuri între brațe, dintre care câteva zeci de mari dimensiuni. Datorită celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunăre. Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m². [Ioan Popovici,1984 ]
1.2 Istoricul cercetărilor climatice în domeniu
Cea mai veche atestare istorică asupra cercetărilor climatice din zona Brațului Musura și capul Midia s-a înregistrat înca din antichitate,de către navigatori greci care de altfel sunt și întemeietori orașele porturi Tomis(Constanța),Callatis(Mangalia)s.a. ,care au facut observaiți și tras concluzii asupra vremii și climei Dobrogei.Urmați fiind de poetul Ovidiu ,exilat de către împăratul Romei în Tomis.Însă în primele sale scrieri se exagerează vreme datorită contrastului climatic din Roma Însorită și mai moderat al zonei Pontice.Însă tot Ovidiu susține că poziția Pontului Euxin se află în bătaia a trei vânturi:”Boreas”(Crivățul),”Aquila”(vântul de nord) și „Notesul”(vântul de la sud) .
Primele lucrări asupra climei Dobrogei apar în secolul al XIX-lea „Hidrologie medicala,climatologie și geologie” de către Ștefan Hepites,C.A.Dissescu cu lucrarea „Uraganul din 29-30 august 1924 din Dobrogea”.C.Brătescu „Dobrogea”.
„Monigrafia geografică a R.P.Romane”.”Clima R.P.Romane”vol.I-1962 și vol.II-1966,aceste lucrări importante apar după al doilea Razboi Mondial.În anul 1975 lucrarea „Elemente de climatologie urbană” de către Ion Gugiuman și Martian Cotrau o prezentre detaliat a climei orașului Constanța.
1.3 Structura lucrări
Lucrarea de licență prezinta prima pagina cu Facultatea și Specializare de provenieța a studentului,tilul licenței,coordonatorul și studentul ,participanți la realizarea lucrări,urmat de un cuprins care împarte lucrarea în IV Capitole mari ,care sunt împărțite la râdul lor în alte subcapitole. În primul Capitol sunt prezentate aspecte generale ale temei lucrări de licență,prezentându-se introducerea acesteia.În Capitolul al-II-lea sunt prezentate caracteristicile climatice din perimetrulul Brațului Musura și Capul Midia și influența acestora asupra turismului.În Capitolul al-III-lea sunt prezentate caracteristicile turismului din perimetrul studiat și influențele climatice.În Capitolul al-IV-lea se realizează o scurtă analiză a întregi teme,reprezentată prin concluzii ale fiecărui Capitol și subcapitol.În finalul lucrări se prezintă Bibliografia .
1.4 Scopul lucrări
În licență se dezvoltă tema de relația dintre climă și turism din perimetrul Brațul Musura și Capul Midia ,bazată pe date meteorologice ,date turistice și influența climei asupra turismului din regiunea studiată.Scopul lucrări este de a evideția importanța climei și a factorilor climatici și cum afectează turismul din acestă zonă.Astfel delimitându-se perioada fluxului turistic și modalitățile de susținere a turismului ,dar cu condițile climatice potrivite și sezoanele prielnice, vom regăsit în această zonă și un flux turistic mai ridicat.
1.5 Materiale și metode folosite
Pentru realizarea studiului asuprea relației dintre clima și turism din sectorul Brațul Musura și Capul Midia s-a utilizat date meteorologice pe o perioada de 10 ani ,obținute de la stațile meteorlogice analizate,fie de la instituți specializate cu ocupare culegeri datelor climatice.S-au adunat date brute meteorologice la la 3 stati si date turistice din perimetrul judetului Tulcea din perioada 2000-2010 ,astfel datele au fost prelucrate si se realizeaza grafice si comentari asupra acestora.
Deasemenea pentru realizarea datelor asupra turismului se utlizeaza date prelucrate de la RBDD ,utlizarea documentelor de specialitate din cadrul Biblioteci “Ovidius” si Judetene din Constanta.
Pentru evidentierea elementelor climatice ,precum si relatiile pe care le stabileste cu turismul,am folosit metode clasice de prelucrare a datelor cat si metode moderne ce permite o analiza complexa a unui numar mare de parametri.
Capitolul II
Caracteristicile climatice din perimetrul Brațul Musura și Capul Midia din perspectiva influenței lor asupra turismului
Zona de studiu se încadrează în zona cu climat temperat-semiarid care este specific stepelor pontice. Spațiile acvatice sunt plane și întinse , acoperite în diferite grade cu vegetație , deasemenea sunt întrerupte de insulele nisipoase înconjurate de câmpurile marine , care alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor alaturate , diferit de cea a stepelor pontice. In zona de studiu se consideră locul cu cele mai puține precipitații din Romania .
2.1 Factori genetici ai climei
2.1.1 Factori energetici sau radiativi
Radiația solară globală (Rs) se reflectă la suprafața pământului în funcție de mai mulți factori: natura, culoarea și panta suprafeței, unghiul de incidență a razelor solare etc. Albedoul sau fracțiunea din Rs. notat cu α. care este reflectat de suprafața activă a pământului, poate atinge un maximum de cca. 95% în cazul zăpezii proaspete, respectiv un minimum de 5% pentru un sol nud, ud și negru. Covorul vegetal prezintă un
albedo cuprins între cca. 20-25%, iarba verde având o valoare de 23% (Povara R. 2004).
Factori energetici sau radiativi pot fi analizații din perspectiva radiației globale.România este situată geografic într-o zonă a globului terestru unde regimul radiativ este moderat.Fasciculul razelor solare acoperă o suprafață de 4”38’pe latitudine, iar unghiul de incidență al razelor solare face ca durata zilei de la soltițiu de iarnă la cel de vară să crească în sudul țării cu 6 ore și 30 min ,iar în nordul țării cu 7 ore și 40 de min,fapt ce generează zonalitatea specifică a climei și peisajului,
Radiația solară directă fiind influențată de unghiul de incidența a razelor solare și opacitatea atmosferei inregistrează variații însemnate pe terioriul României.
Pentru evaluarea radiației solare dintre Brațul Musura și Capul Midia se va ultiliza datele înregistrate la Constanța și Sulina ,realizându-se sumele medii lunare dintre anii 1965 și 2000.Astfel datele prelucrate rezultată grafice ,care permite observare radiației solare medii lunare din ani 1965-2000 ,acoperind zona deltei dunari și complexul lagunar Razim –Sinoe.
Sumele medii lunare și anotimpuale al radiației solare globale (cal/cm2 /min) înregistrate la Constanța (1965-2000
Sumele medii lunare și anotimpuale al radiației solare globale (cal/cm2 /min) înregistrate la Sulina (1965-2000)
Fugurile nr.2.2 și nr 2.3 Al sumelor medii lunare și anotimpuale ale radiației globale înregistrate la Constanta și Sulina(1965-2000)
Dupa cum observam în graficele nr 1 și nr 2 radiația solară globală nu diferă ,decât cu 0,004/0,008 kcal/cm2 între stația de la Constanța și Sulina.Aceeastă diferență se poate observa mai detaliat în tabelul nr 1 și nr 2.
Radiația solară globală ridicată se înregistreazî în lunile de vară(iunie,iulie,august) ajung la maxima de 17,700kcal/cm2 in luna Iulie,iar radiatia solara globala scazuta se inregistreaza in lunile de iarna(decembrie,ianuarie ,februrie) ajung la minima de 2.980 kcal/cm2in luna Decembrie.
Repartiția radiației solare globale și nete, care reflectă potențialul solar din zona de studiu, prezintă atât o variație temporală clară, cât și una spațială, care depinde de lună, anotimp sau perioadă de observație.
Sumele medii orare multianuale ale radiației solare globale pe suprafață
orizontală în luna decembrie Constanta.
Tabelul nr. 2.3( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a)
Sumele medii orare multianuale ale radiației solare globale pe suprafață
orizontală în luna iunie. Wh/m2.
Tabelul nr.2.4( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a)
In tabelul nr 2. 3 si nr.2.4 este redată radiația solară globală din lunile extreme (Decembrie și Iunie) de la stația meteorologica Constanța.
Dupa cum se observă în grafic ora în care se atinge un maxim de radiație din ambele luni este 12:00 PM. Diferențele dintre cele doua luni se poate observa în figura nr 3 ,regăsindu-se în 2 anotimpuri diferite. In luna iulie radiația solară globală poate ajunge până la 750 Whm-2,iar în luna Decembrie abia dacă atinge 220 Whm-2.
Radiația solară globala din spațiul încadrat între Brațul Musura și Capul Midia i
însumează anual 125-135 kcal/cm2,fiind printre cele mai mari din țara.
2.1.2 Factori fizico-geografici
Stratul de aer, la contactul cu suprafața terestră, suportă variații esențiale ale valorilor elementelor meteorologice determinate tocmai de specificul și de forța ei modificatoare, care vor genera tipuri climatice foarte variate. Această suprafață poate fi transformată antropic prin activități agricole (cultivarea plantelor, irigații, lucrări hidroameliorative), industriale, de construcții etc.. care schimbă implicit caracteristicile straturilor inferioare ale aerului, creând topoclimate și microclimate aparte. La suprafața terea și Sulina.Aceeastă diferență se poate observa mai detaliat în tabelul nr 1 și nr 2.
Radiația solară globală ridicată se înregistreazî în lunile de vară(iunie,iulie,august) ajung la maxima de 17,700kcal/cm2 in luna Iulie,iar radiatia solara globala scazuta se inregistreaza in lunile de iarna(decembrie,ianuarie ,februrie) ajung la minima de 2.980 kcal/cm2in luna Decembrie.
Repartiția radiației solare globale și nete, care reflectă potențialul solar din zona de studiu, prezintă atât o variație temporală clară, cât și una spațială, care depinde de lună, anotimp sau perioadă de observație.
Sumele medii orare multianuale ale radiației solare globale pe suprafață
orizontală în luna decembrie Constanta.
Tabelul nr. 2.3( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a)
Sumele medii orare multianuale ale radiației solare globale pe suprafață
orizontală în luna iunie. Wh/m2.
Tabelul nr.2.4( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a)
In tabelul nr 2. 3 si nr.2.4 este redată radiația solară globală din lunile extreme (Decembrie și Iunie) de la stația meteorologica Constanța.
Dupa cum se observă în grafic ora în care se atinge un maxim de radiație din ambele luni este 12:00 PM. Diferențele dintre cele doua luni se poate observa în figura nr 3 ,regăsindu-se în 2 anotimpuri diferite. In luna iulie radiația solară globală poate ajunge până la 750 Whm-2,iar în luna Decembrie abia dacă atinge 220 Whm-2.
Radiația solară globala din spațiul încadrat între Brațul Musura și Capul Midia i
însumează anual 125-135 kcal/cm2,fiind printre cele mai mari din țara.
2.1.2 Factori fizico-geografici
Stratul de aer, la contactul cu suprafața terestră, suportă variații esențiale ale valorilor elementelor meteorologice determinate tocmai de specificul și de forța ei modificatoare, care vor genera tipuri climatice foarte variate. Această suprafață poate fi transformată antropic prin activități agricole (cultivarea plantelor, irigații, lucrări hidroameliorative), industriale, de construcții etc.. care schimbă implicit caracteristicile straturilor inferioare ale aerului, creând topoclimate și microclimate aparte. La suprafața terestră aerul în mișcare suferă transformări ale structurii dinamice, vitezei și direcției în funcție de particularitățile ei orografice. De natura ei depind procesele esențiale de transformare a maselor de aer. În cazul acoperirii cu vegetație, absorbția radiației globale și emisia radiației terestre sunt modificate, mișcările convective sunt atenuate, iar fenomenele de evaporare și condensare sunt accentuate. Dacă este acoperită cu zăpadă sau gheață produce efecte termice mult mai complexe decât în cazul absenței lor. Suprafața subiacentă alcătuită din mari întinderi de apă reprezintă o sursă de aprovizionare a atmosferei cu vapori, iar dacă este formată din mari întinderi de uscat o încarcă cu praf. Datorită acestor acțiuni exercitate, suprafața subiacentă activă reprezintă și un factor modificator foarte important al climei, determinat de:
• altitudinea reliefului (care favorizează frontogeneza);
• structura învelișului vegetal;
• natura suprafeței de contact (stâncoasă, argiloasă, nisipoasă, mlăștinoasă, acoperită cu zăpadă sau gheață);
• activitatea antropică.
2.1.2.1 Relieful
Relieful este reprezentat printr-o succesiune de câmpii litorale continuate spre selful continental al Mãrii Negre printr-un front litoral. In cadrul câmpiei litorale se disting douã forme de relief care dau nota specificã : grindurile si câmpurile. Grindurile fluviale sunt forme de relief rezultate din acumularea aluviunilor de o parte și de alta a brațelor fluviului sau a unor gârle mai mari. Sunt creste aluviale lungi de zeci de Km.
Relieful Deltei Dunării cuprinde în regim natural terenuri joase și terenuri înalte.
Altitudinea medie a Deltei este de 0,5 m, iar cea maximă de 13 m, în grindul Letea, Circa 3/4 din suprafața Deltei este situata la altitudini pozitive și 1/4 sub nivelul mării .
Pe terenurile joase intalnim: mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc,), gârle, canale (de ex.: Litcov, Dranov, Dunavat), brațele aditionare (Tataru, Cernovca) , ostroave (Tataru, Babina, Cernovca) ; sunt terenuri inundabile și parțial , în partea de vest , îndiguite și desecate.
b) Terenurile înalte sunt neinundabile și în general grinduri.
Exista grinduri longitudinale (fluviale), transversale (fluvio-maritime) și continentale.
Grindurile longitudinale sunt formate din materiale depuse de fluviu. Grindurile fluvio-maritime de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre(Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol).
Grindul Letea reprezinta o mare acumulare de nisip, dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune, are altitudinea maxima din Delta (13m) ,pe acest grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora.Grindul Caraorman infatiseaza de asemenea o mare acumulare de nisip(cu o altitudine maxima de 8m);
Grindul Chilia este acoperit cu loess (cu altitudinea de 9 m) , o portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita formarii si evolutiei bratului Chilia
2.1.2.2 Hidrografia
Din punct de vedere hidrografic ca factor asupra climei poate fii împărțită în două mari grupe una care ține de fluviul Dunărea cu cele trei brațe ale sale și alta tributară în mod direct Mării Negre.
Mai întâi facem referire la fluviul Dunărea făcând referire la câteva mențiuni tehnice care au relevanță pentru înțelegere fenomenelor climatice de ansamblu ce caracterizează zona de studiu:
– Debitul mediu multianual al fluviului la vărsare de aproximativ 6840 m2/s raportat pe branțe,poate fi exprimat în procente astfel :Chilia-62,5%;Sulină-16,9%; Sf. Gheorghe-20,6%;
– pe anotimpuri,debitul maxim se înregistrează primăvara (perioada aprilie-iunie), iar cel minim toamna(septembrie-noiembrie).Lunar volumul maxim în mod obișnuit apare în mai,iar cel minim în octombrie.Debit foarte redus pe perioade scurte de timp se produc în iernile foarte geroase (se foarmează poduri de gheață)
– fenomenele de îngheț apar în circa 80% din ierni și durează în medie 40-50 de zile, iar cazurile când se formează pod de gheța în 50-60% din ierni având o durată medie de 35-45 zile.
Rețeaua hidrografică a Deltei Dunării este destul de complexă, prezentând un interes deosebit din punct de vedere geografic, economic, precum și turistic. Ea asigură alimentarea cu apa a lacurilor, precum și navigabilitatea.
Rețeaua hidrografică a deltei este un mare obiectiv turisic. Rețeaua hidrografică aprovizionează lacurile cu apa, cu substanțe minerale și organice aduse de apa și constituie căi de acces în zonele în care nu se poate ajunge pe jos. Rețeaua include: brațele Dunării, ape stătătoare și canale. Cât despre brațe, ele sunt patru, dintre care numai trei au gură de vărsare în mare: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Brațul Tulcea este amplasat între ramificațiile Chilia și Sf. Gheorghe, Brațele Tulcea și Chilia erau inițial unul din cele doua brațe ale deltei. Mai târziu celelalte doua brațe s-au separat: Sulina și Sf. Gheorghe.Pentru a evita confuziile, niște cercetatori au considerat ca doar trei brațe ar trebui sa fie enumerate: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Brațul Sulina și-a pierdut caracterul inițial datorită intervenției omului. La inceput a fost dragat chiar la gura lui curând dupa 1858 și mai târziu pe toata lungimea, aceasta între 1880 și 1903, când datorită depunerilor lungimea lui s-a scurtat de la 83,8 km la 62,6 km. Datorită îmbunătățirilor făcute aceasta apa si- a pierdut vechiul aspect și numele de braț, fiind notat pe hărți canal.Imbunătățirile și întreținerea canalului Sulina nu au fost limitate până la perioada menționată, au fost continuate, până când a devenit o cale navigabilă de importanță internațională, fiind o parte a sectorului maritim al Dunării cu o lungime totala de 170 km.
Tipuri de lacuri:
– lacuri deltaice (iezer)Lacul Roșiu,Lacul Gorgova,Lacul Merheiu,Lacul Isacov,Lacul Fortuna,Lacul Lumina,Lacul Matita,Lacul Bacim,Lacul Babina
– lacuri litorale de doua tipuri :
a. Lagunar:Lacul Razim,Lacul Golovița,Lacul Zmeica,Lacul Sinoie
b. limane fluvio-maritime :Lacurile Agighiol,Calica,Babadag și Ceamurlia.Mai apar și lacuri antropice amenajate în special pentru practicarea pescuitului
Complexul lagunar Razim – Sinoe
Complexul lagunar Razim – Sinoe, o componentă a rezervației, este situat în sudul Delta Dunării și ocupă o suprafață totală de cca. 1145 km2 din care suprafața lacurilor este de 863 km2. Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară, inițial ocupată de apele maritime și care a fost segmentată ulterior prin formare de cordoane și grinduri.
La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit atât prezența Dunării cu depuneri de aluviuni, cât și deplasarea treptată spre est a traseului curenților litorali, pe măsura avansării Deltei. Aceste procese au scos de sub acțiunea directă a mării, țărmul vechiului golf Halmyris și au creat condiții favorabile formării unor noi țărmuri ce au închis complexul Razim-Sinoe. Formarea propriu-zisă a lacurilor a început cu izolarea parțială a lacurilor Zmeica și Golovița de Grindul Lupilor și totală a lacurilor Tuzla, Nuntași de Gridul Saele, Intr-o etapă următoare s-a format grindul Chituc care a izolat partea sudica a lacului Sinoe. In etapa finala s-a definitivat izolarea de mare a complexului prin formarea cordonului litoral dintre grindul Chituc și grindul Perișor.
In ultimele decenii complexul a suferit transformări foarte mari datorită acțiunii umane. Dupa lucrările hidrotehnice realizate dupa 1970 complexul lagunar a fost transformat în doua unități:
Unitatea Razim formată din lacurile Razim, Golovița, Zmeica și Babadag cu cele doua lacuri componente Tauc și Topraichioi care a fost izolată de influență marii și transformată în rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigație amenajate în jurul complexului. Cel mai important lac. Lacul Razim are o suprafața de 415 km2 și o adâncime de maxim 2,8 m. Laguna Razim este legată cu brațul Sfântul Gheorghe prin canalele Dranov și Dunăvat de unde primește un aport fluvial provenit din Dunăre.
Unitatea Sinoe formată din lacurile Sinoe, Nuntași și Tuzla care iși păstrează legătură cu Marea Neagra printr-un stavilar. Lacul Sinoe are o suprafață de 135 km2 și o adăncime de maxim 1,6 metri.
In perimetrul complexului se găsesc și căteva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuța și insula Grădiștea.
Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud (lanțurile pontice). Este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci este legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea Egee și deci de Marea Mediterană. Marea Neagră este din punct de vedere hidrologic, un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism), limane la gurile fluviale, floră și faună cu multe specii-relicve. În zona litoralului românesc salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie,
Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.478 km². Cel mai adânc punct se află la 2211 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm).
Oscilația nivelului apei ,se datorează în principal ,aportului fluviilor și râurilor,apar viiturile,variația presiuni admosferice etc.Aceste variați pot fi sezoniere ,anuale,multianule .Astfel,vântul,datorită curenților la care dă naștere ,poate să ridice sau să coboare nivelul apei.De exemplu,vântul de Sud-Vest condiționează o scădere a nivelului apei la Constanța și o înălțare accentuată la Sulina;vânturile de vest și nord- vest scad nivelul apei din zona litorală.
Având în vedere că Marea Neagră este izolată ,mareele au caracter semidiurn ,cu o prioadă de 12 ore și 25 minute și amplitudini până la 12 cm. Se apreciză că există și o ridicare anuală a nivelului apei de 0.2-0.5 cm.Cei doi curenți din vecinătatea litoralului românesc ,unul de suprafață pe direcția nord-sud și altul cu efect de compensație sud-nord ,contribuie la dinamica permanentă a mării. [V.Trunfas 1970]
2.1.2.3 Curenții marini
Curenții din Marea Neagră au format obiectivul cercetărilor oceanografice înca din cea de a doua jumătate a sec.al XIX-lea ,când Ch. Hartley.N.I Andrușov, I.Vocikov.I. Wronghet.Gr.Antipa execută primele observați și măsurători(fig.10).
Conform unei siteze a lui Gr. Antipa,în Marea Neagra se dezvoltă o circulație ciclonală majoră care înconjoară bazinul adânc,concentrându-se deasupra izobotei de -180 m(fig.11)..Din acest curent se desprinde ,unul mai mic în bazinul vestic și altul mai extins în bazinul estic.
Circulația atmosferică ,medie lunară are un caracter ciclic deasupra Mării Negre pe parcursul anului. Vântul pozitiv provoacă ondularea mării iar diferenta de densitate dintre apele de râu, dulci si apa sărată patrunsă prin Strâmtoarea Bosfor, induc deplasarea circulară la nivelul mării. O trăsătură permanentă a circulației nivelului superior este Curentul Rim, care încercuiește Marea Neagră și formează un curent circular la scară mare. Linia coastei provoacă probabil apariția a două curente circulare mai mici în partea de est și cea de vest a bazinului, Curentul Rim încercuiește ambele curente circulare mai mici.
Curentul Rim (fig.nr.11) este localizat deasupra platformei continentale și are o lățime de 40-80km. Observații directe asupra vitezei curentului, realizate cu ajutorul geamandurilor de suprafață, au arătat că viteza medie este de 40-50 cm/s, crescând uneori până la 80-100 cm/s. Curentul Rim este concentrat deasupra pinoclinei de mică adâncime. Observațiile au arătat că până la o adâncime de 150m, curenții sunt relativ uniformi.
Curentul Rim nu este unitar de-a lungul anului. Intensificarea vântului, iarna în raport cu vara, provoacă creșteri semnificative ale vitezei sale.
Printre factorii care declanșează apariția curenților marini menționăm: vânturile, diferența de densitate, deversările fluviale, diferențele de nivel s.a.
Curenții marini pot fi verticali și orizontali. În Marea Neagră putem vorbi doar de prezența curenților orizontali, cei verticali lipsind aproape în intregime . Această situație se datorează încălzirii relativ moderate a apei de către Soare, existenței unei singure legături cu Oceanul Planetar (prin strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara și strâmtoarea Dardanele) si dispunerii circulare a surselor de apă continentale.
Lipsa curenților verticali si prezența curenților orizontali au determină apariția a ”două mări suprapuse” diferite atât din punct de vedere al salinității și temperaturii cât și din punct de vedere chimic (prezența sau absența oxigenului și hidrogenului sulfurat).
Un curent de descărcare a apelor sărate din Marea Mediterană în Marea Neagră prin strâmtoarea Bosfor și invers, de compensare prin transferul pe la suprafață a apelor mai puțin sărate din Marea Neagră spre Marea Mediterană. Curentul de descărcare a apelor sărate din Marea Mediterană prin Bosfor în Marea Neagră este provocat de diferența de presiune care apare datorită nivelului de salinitate dublu al apelor Mării Marmara față de cele ale Mării Negre.
Un curent de suprafață, de origine eoliană, cu un traseu circular pe întregul bazin, care urmărește zonele de țărm în sens invers acelor de ceasornic. Acest curent nu este nici continuu și nici permanent. În dreptul țărmului românesc are un traseu NE-SV și este responsabil de împingerea aluviunilor fluviale și a nisipurilor marine paralel cu țărmul. Acest proces a determinat formarea cordoanelor litorale care au închis laguna Razim și limanurile de la gurile văilor dobrogene.
2.1.2.4 Vegetație și fauna
Vegetația.Spațiile acvatice plane și foarte întinse, acoperite în diferite grade cu vegetație, alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente.
Vegetația deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor(stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia piticã) și ocupă 78% din totalul suprafeței.
Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând 2% din suprafața deltei. De asemenea, există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumãriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurãtor, ulm, plante agățătoare.
Vegetația Deltei Dunării are aspecte diversificat ocupând diferite medii: ape stătătoare, (lacurile, mlaștinile), terenurile inundabile, ape curgătoare , grindurile, dunele, plajele. Se apreciază că flora Deltei Dunării cuprinde în jur de 1150 specii de plante.
Între brațele Chilia și Sulina, se găsește pădurea Letea, monument al naturii, declarată rezervație naturală a biosferei, datorită caracterului deosebit al vegetației sale și nu numai, situată în partea de nord-est a Deltei Dunării,pe grinul cu același nume,padurea Letea este supusă unui regim de ocrotire, pe considerentul existenței unor specii de plante rare, cum ar fi vița sălbatică (Clematis vitalba), liana (Periploca graeca), plante de origine mediteraneană, care dau pădurii un caracter tropical. Liana atinge aici limita cea mai nordică de răspîndire din Europa . Este cea mai veche rezervație naturală a României, declarată din anul 1938. Aici se pot identifica câteva mii de specii vegetale, multe fiind unicat în Europa sau chiar în lume. În marea lor majoritate, plantele exotice de aici au aparut datorită semințelor aduse din Africa de păsările migratoare. O caracteristică principală a peisajului este dată de modul straniu în care sau dezvoltat arborii din această pădure. Trunchiurile lor sunt aplecate înspre apă, noduroase și contorsionate.
Prin unele locuri vegetația este atât de vasta, încât apele apar ca niște oglinzi ce strălucesc din întinderea de stuf sau printre zăvoaiele rasfirate de salcie. În alte locuri, pe grinduri, se găsesc păduri, chiar și terenuri agricole pășuni, fânețe. Caracteristica principală este dominația plantelor acvatice. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor
În apele Deltei crește o bogată floră submersă (plancton – format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii.. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În apele mai adânci masivele de stuf formează plaurul, o pătură plutitoare de stuf, ce se formează din împletirea rizomilor, a rădăcinilor, legate între ele cu humus și aluviuni aduse de Dunăre și depuse aici. Într-o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: feriga de apă (Nephrodium thelypteris),săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: jaleșul (Stachys palustris), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), joianul (Oenanthe aquatica), rogozul (Carex pseudocyperus), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), boglarii (Ranunculu sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și zăloaga (Salix cinerea).
Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). . Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare de nuferi.Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi.
La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana (Periploca graeca) – plantă de origine mediteraneeană.
În depresiunile dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei.Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. [„Cercetări forestiere și cinegetice în delta Dunării” Editura Agro-Silvica, 1960]
Pădurea reprezintă un ecosistem complex, alcătuit din mai multe etaje de vegetație în interiorul căreia se creează un microclimat specific.Diferențele de temperatură existente între pădure și un camp deschis sau gradul diferit de umezeala dintre cele doua suprafețe. Prin componenta ei floristică și prin distanța existentă între arbori, pădurea influențează caracteristicile elementelor climatice din atmosferă.Pădurea influențează luminozitatea.Radiația directa provenita de la soare ajunge la
nivelul solului, în funcție de gradul de împădurire al zonei respective. La nivelul solului în interiorul unei păduri ajunge doar o mica parte din radiația solara, deoarece este interceptata de partea superioara a coronamentului sau de etajele inferioare. Astfel din cantitătea totala de radiație coronamentul arborilor absoarbe cca. 35-70%; reflecta între 20-25% și lasă sa ajungă la sol doar între 5 și 40%.
In cadrul unei păduri temperatura diferaă pe verticală. Radiația solara care este interceptată de partea superioară a coronamentului arborilor contribuie la creșterea temperaturii în etajul superior, etajul inferior rămânând mai rece. Astfel temperatura în timpul verii este mai coborata cu cca. 8 grade față de zonele vecine, iar în timpul iernii temperatura este mai ridicata cu cca. 0.5 grade. In timpul nopții , trunchiurile și coronamentul arborilor emit radiație calorică păstrând astfel pădurea mai caldă.
Indiferent de anotimp pădurea este mai umeda în comparație cu zonele vecine, din cauza evapotranspirației plantelor. S-a observat ca în timpul verii umiditatea este cu cca 10% mai mare, iar în timpul iernii cu cca 5%.
Precipitațiile sunt cu pana la 10% mai mari în interiorul unei păduri. Aceste diferente sunt puse pe seama solului umed din pădure (suplimentează cu vapori de apa -aerul), transpirația plantelor, temperatura mai scăzută de deasupra pădurii (contribuie la realizarea condensării) și pe fenomenele climatice care ar spori umiditatea (chiciura,poleiul, rouă).
Pădurea funcționează ca “un baraj” în fața maselor de aer obligandu-le să-și schimbe directia (vertical), dar și viteza. In consecință în interiorul pădurii va pătrunde doar o mica parte din aerul aflat în miscare.
Viteza vântului este influențată de frecvența arborilor și de compoziția floristică
In interiorul unei păduri stratul de zapadă persistă mai mult (cu pana la 3 săptămâni) din cauza coronamentului arborilor.
Fauna.Ca și în cazul vegetației,particularitățile naturale din Delta Dunării determină o deosebită varietate a lumii animale,caracterizată atât printr-un număr mare de specii cât și printr-un numar mare de indivizi.Bogăția faunistică a Deltei se manifestă atât pe uscat cât și în mediul acvatic. Cea mai importantă și mai bine reprezentată categorie de faună din Delta Dunării sunt peștii și păsările.Majoritatea speciilor prezintă un deosebit interes economic,științific,muzeistic și vânătoresc.
Se mai întâlnesc manifere ,reptile și batracieni.Prin bogațiia sa în pești de
valoare industrială (crapul,carasul,somnul,salaul,caracuda,scrumbia,nistrul etc..).Delta se înscrie printre cele mai însemnate domenii piscicole interioare ale Europei.In același timp,delta reprezintă în Europa teritoriul cu cea mai variată și bogată faună terestră legată de apă,reprezentată în primul rand prin păsări migratoare(pelicanul,cormoranul,lebada,egreta etc).
2.1.3 Suprafața activă subadiacentă
2.1.3.1 Evoluția suprafeței de studiu de-a lungul timpului
Delta Dunării este plasată, din punct de vedere geologic, într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe.
Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri vitroclastice.
Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalații de porfire feldspatice, diabaze și melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ș.a.. ce conțin specii vegetale (Striatoabietites sp.. Ovalipollis ovalis ș.a.), foraminifere (Glomospirella sp.. Spirillina sp. ș.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ș.a.). Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula ș.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida. Ctenidodinium panneum ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.
Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13.5-1.8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu Mactra sp,, nisipuri, siltite și argile roșcate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenușii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp.. nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen – 1.8-0.01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. [„Geologia Romaniei”Mutihac V.. 1990; Ionesi L. 1994]
2.1.3.2 Formele de relief
Conform clasificării FAO (SOTER – Procedure Manual. 1993), zona de studiu este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare.
Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă.
Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman.Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa,Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț. etc.
Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării, la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. În această subregiune, ca și în cazul deltei fluviale, întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. [Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve. 1996]
Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0.006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 – -4 m în zona depresiunile lacustre. [Coteț P. 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve. 1996]
2.1.3.3 Solul
Conform lurării “Harta solurilor din Rezervația Biosferei Deltei Dunării” elaborate de I.Munteanu și colaboratori,în 1996,principalele tipuri de sol și folosințele sunt:
Solurile aluviale sunt soluri foarte tinere caracteristice în principal grindurilor din partea fluviala (vestica) a deltei, care în mod regulat primesc aluviuni proaspete. Aceste grinduri sunt suficient de înalte (2-5m) pentru a fi moderat drenate și aerate, cel putin în partea superioara a profilului de sol (dupa inundări, apa freatică coboara la adâncimi de 2-3m). Aproximativ 35.000 ha de zone cu soluri aluviale sunt îndiguite și cultivate. In condițiile unui management adecvat aceste soluri sunt productive pentru o gama larga de tipuri de culturi pentru teren uscat, dar din cauza climei uscate fara irigații, producșiile sunt mici și foarte mici. In ecosistemele naturale, solurile aluviale au un procent relativ redus de acoperire cu vegetație, aceasta constând în principal din pajisti mezo-xerofile pe grindurile înalte, sau pajisti mezofile și salcete pe grindurile umede, Aceste soluri, însa, sunt foarte potrivite pentru padurile de plop.
Limnosolurile, includ depozitele lacustre/lagunare de pe fundul lacurilor. Aceste sedimente sunt în marea lor majoritate alcătuite din suspensii minerale aduse de apele Dunării și cele provenite în urma proceselor chimice și biologice care au loc la nivelul masei de apa și sedimentelor.
Gleisolurile, reprezinta principalul component al învelisului de sol caracteristic formelor de relief cuprinse între 0.0 și 0.5m. Sunt dezvoltate pe depozite aluviale, Dar câteva dintre ele s-au format și pe depozite de loess (Câmpia Chiliei). Daca nu sunt drenate și cultivate, gleisolurile sunt acoperite, predominant, cu stufărișuri, păpurișuri și rogozuri.
Psamosolurile și nisipurile, sunt asociate cu grindurile și dunele de nisip din delta maritimă și din Complexul lagunar Razim-Sinoie. Psamosolurile sunt definite prin textura lor nisipoasă și de un profil de sol slab dezvoltat. Nivelul general de fertilitate al psamosolurilor este foarte scăzut.
Solonceacurile includ toate tipurile de sol, care au limita superioara a orizontului salic în primii 20 cm de la suprafața solului. Solonceacurile suportă un covor vegetal sărac, care constă din pajiști halofile de calitate foarte scăzuta pentru vite. Prin natura lor, acestea au o biodiversitate scăzută. O problema speciala a solonceacurilor nisipoase, care au fost odata drenate, este faptul ca prezinta un risc ridicat de eroziune eoliană.
Soluri balane sunt caracteristice, prin definiție, stepelor cu climat continental uscat, sunt singurele soluri zonale din Delta Dunării. Cea mai mare parte a solurilor balane este folosită ca teren arabil de către locuitorii comunei Chilia Veche. Cele alcalizate sunt folosite ca pășuni. Cele de la Stipoc au fost incluse în fermele piscicole.Cu toate ca solurile balane sunt bune din punct de vedere fizic, ele au un nivel de fertilitate moderat din cauza conținutului relativ redus de materie organică. Dar principala cauză a obținerii de recolte scăzute este lipsa umidității din sol. De aceea, irigarea este întotdeauna necesară pentru obținerea unor recolte satisfăcătoare de pe terenurile arabile.
Cernoziomurile sunt soluri puțin răspândite în partea de sud a zonei Chilia, unde se sfârșeste Câmpia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la pășunat; doar o mica parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere ecologic există pericolul creșterii salinității solului datorită creșterii nivelului apei freatice, toate acestea ca urmare a vecinătății crescătoriilor de pește ce au înrăutățit drenajul natural al zonei.
Histosolurile constituie principala componentă a nivelului pedologic al RBDD Conform SRCS. solurile clasificate cu acest nume conțin un orizont organic de peste 50 cm grosime. cu limita superioara în primii 25cm de la suprafața solului. Modul de utilizare. In stare naturala, histosolurile sunt suport de bază pentru ecosistemele umede: stufărișuri, vegetația acvatică, submerse.
In zona dunelor de nisip se semnalează unele particularități climatice, o ridicare a temperaturii aerului în timpul zilei, atingând valori la sol de peste 52°C, fiind cu 10°C mai ridicate decât cele din zonele vecine, iar în timpul nopții temperaturile scad intens.
In zonele de plajă, se observă diferențieri termice. In imediata apropiere a liniei țărmului, temperaturile sunt mai mici, observându-se o creștere de temperatură de 5°C – 6°C în plus înaintând înspre uscat .
2.1.3.4 Suprafețele de apă
Suprafețele de apă atenuează diferențele termice dintre zi și noapte,iar suprafețele mari,chiar între iarna și vara.Pe astfel de suprafețe,evaporarea este cât mai mare și ca urmare,apar inversiuni termice și curenți de aer descendenâi,cu timp senin și reducerea precipitațiilor ,uneori și brize între apaă și uscat. Cantităților reduse de precipitații din timpul verii li-se adaugă și fenomenul de evaporare accentuata la suprafața apei (950-1.000 mm/an), favorizată și amplificată de vânturile puternice și frecvente.
Datorită influenței moderatoare a maselor mari de apă, noaptea, temperaturile sunt în creștere cu 1- 4°C . La suprafața apei sunt înregistrate temperaturi mai mici, datorită pierderii de căldură din cauza evaporării, iar la înalțimi, temperatura scade datorită circulației maselor de aer, astfel diferențele de temperatură pot atinge valori între 2°C si 20°C între apa și uscat, pe timpul verii. In mlaștini, pe timpul verii se constată diferențe de temperatură, mai mici cu 10°C -15 °C pe solul umed decât pe solul uscat din apropiere.
Ca umiditate, pe timpul verii, în interiorul mlaștinilor, întâlnim cu 20% mai mare decât cea din zona uscatului, datorită vegetației abundente din aceste zone.
Și în zonele cu stufăriș se constată o creștere de temperatură la nivelul uscatului, o scădere a temperaturii la nivelul apei și o reducere a vitezei vântului.
2.1.4 Circulația generală a admosferei
Incălzirea aferentă a maselor de aer din emisfera nordică ,preponderent a celor situate pe arealele extrem europene-atantice,nordice,nord-africane și ruso-siberiene,conduce la circulație relativ generalizată a admosferei inferioare din Europa ,care afectează și România.Din studiile realizate de către oamenii de știință rezulă urmatoarele circulați de admosferei:
Circulația Vestică(45%),circulația polară(30%),circulația tropicală(15%) și circulația de blocare (10%) ,în stratele inferioare ale admosferei au implicații directe asupra vremii și climei din România..
La nivelul suprafeței de studiu circulația admosferei este influențată iarna de ciclonii mediteraneeni care înaitează desupra zonei transportând aer cald și umed ce intra în contact cu aerul rece al anticiclonului euroasiatic generând astfel un vânt puternnic și însemnate precipitați solide care sunt intens viscolizate pe latura maritimă a Deltei Dunării.
2.2 Caracteristicile climei
Temperatura și precipitațiile sunt elemente determinante în aspectul stărilor vremii, adică situațiilor concrete ce se succedă zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiți indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se folosesc mediile de temperatură, de precipitații etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei.
2.2.1 Elemente meteorologice
2.2.1.1 Temperatura aerului
Sursa principală de încăzire a aerului o constitue suprafața terestră (uscat și apă) unde o parte din radiația solară este reflectată,iar alta absorbită,transformată în radiație calorică și transmisă ascendent aerului și descendent solului .Aerul se încălzește totdeauna e jos în sus,deoarece radiația solară ce trece prin admosferă contribuie foarte puțin la încălzirea aerului troposferic.
Temperatura aerului din perioada 2000-2010 la statia meteorlogica Gura Portiței
Tabelul nr . 2.5 ( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_GuraPortitei %C5%A3a)
Temperatura aerului din perioada 2000-2010 de la statia meteorologica Sulina
Tabelul nr.2.6 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Sulina %C5%A3a)
Figura.nr.2.20Temperatura aerului Maxima,minima,medie de la Sulina
Temperatura aerului din perioada 2000-2010 de la statia meteorlogica Constanta
Tabelul nr.2.7 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constanta %C5%A3a)
Figura.nr.2.21 Temperatura aerului Maxima,minima,medie de la Constanța
Temperatura maxima la Gura Portiței s-a înregistrat în anul 2007 din perioada 2000-2010 ,cu temperatura de 36,3 oC,iar cea mai scăzută în anul 2010 de -17,7 oC.Temperatura medie de la Gura Portiței din perioada 2000-2010 este de 14,35 oC cea mai ridicată și de 9,1oC cea mai scazută.(Tabelul nr.5)
Temperatura maxima la Sulina s-a înregistrat în anul 2010 din perioada 2000-2010 ,cu temperatura de 34,4 oC,iar cea mai scăzută în anul 2010 de -18,7 oC.Temperatura medie de la S ulina din perioada 2000-2010 este de 13,2 oC cea mai ridicată și de4,9oC cea mai scazută.(Tabelul nr.6)
Temperatura maxima la Constanța s-a înregistrat în anul 2007 din perioada 2000-2010 ,cu temperatura de 38,5 oC,iar cea mai scăzută în anul 2010 de -17,8 oC.Temperatura medie de la Constanța din perioada 2000-2010 este de 13,8 oC cea mai ridicată și de 8,2oC cea mai scazută.(Tabelul nr.7)
2.2.1.2 Temperatura solului
Temperatura solului reprezintă elementul de care depinde încălzirea aerului din imediata apropiere a solului, ea influențând procesele de evaporare de transformare a materiei organice din sol, de dizolvare sau precipitare a unor săruri solubile. La nivelul suprafeței solului are loc transformarea energiei solare în energie calorică, De căldura din sol depinde viața microorganismelor și dezvoltarea plantelor.
Factorul principal al încălzirii suprafeței terestre este energia solară.Temperaturile minime absolute pe suprafața solului lipsit de vegetație sunt mai mici cu 1oC ,3oC decât ale aerului.Căldura înmagazinată la suprafața solului datorită radiației solare este propagată către straturile din adâncime prin conductibilitatea caloric specifică fiecărui tip de sol.Propagarea căldurii de la suprafață către adâncime ncesită o anumită perioadă de timp ,astfel că extremele termice se produc cu un decalaj temporal,comparativ cu cele de la suprafață ,a cărui valoare depinde de adâncimea la care se efectuează observațiile.
Amplitudinea variațiilor zilnice și anuale ale temperaturi solului scade proporțional cu adâncimea,iar momentul producerii maxime și minime este mult întârziat pe măsura creșterii adâncimii.Temperatura solului suferă modificări (oscilați termice)până la o anumită adâncime ,dupa care ea se menține constanta(stratul de izotermie),unde amplitudinea variațiilor anuale se anulează.Stratul de izotermie mai este cunoscut și sub denumirea de strat cu temperatură anuală constantă sau strat invariabil .(Dissescu și colab.,1917)
În mlaștinile din Delta Dunării ,pe timpul verii se constată diferențe de temperatură ,mai mici cu 10oC ,15oC pe solul umed decât pe solul uscat din apropiere.
Temperatura solului la stația meteorologică Gura Portiței în perioada 2000-2010
Tabelul nr.2.8 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_GuraPortitei %C5%A3a)
Figura.nr 2.22 Temperatura solului Maxima,minima,medie de la Gura Portiței
Temperatura solului la statia meteorologica Sulina din perioada 2000-2010
Tabelul nr.2.9 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Sulina %C5%A3a)
Figura.nr 2.23 Temperatura solului Maxima,minima,medie de la Sulina
Temperatura solului la stația meteorologică Constanța din perioada 2000-2010
Tabelul nr.2.10 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constanta%C5%A3a)
Figura.nr 2.24 Temperatura solului Maxima,minima,medie de la Constanța
Observațile care reies din analiza graficelor de temperature a solului (Graficele nr.7,8,9)de la stațile meteorologice Gura Portiței,Sulina,Constanța,maximele inregistrate la Constnta sunt mai ridicat decât in celelate doua statii acest lucru datorandu-se faptuluin ca vegetația lipseste,iar cantitatea de caldura patrunde mai usor decât în zonele cu vegetatie.
In urma analizei graficului nr.7,la statia meteorological Gura Portiței cea mai mare temperature a solului s-a inregistrat in anul 2001 ,cu o maxima de 58,3oC,iar temperature minima,cu -22,5oC in anul 2006.
In urma analizei graficului nr.8,al statiei meteorologice Sulina cea mai ridicata temperature din perioada 2000-2010 se inregistreaza in anul 2001 cu maxima de 57,9 oC,iar minima inregistrata de aceeasta stație in anul2002 cu temperature de -24,7 oC.
In urma analizei graficului nr.9 ,de la statia meteorological Constanta,temperature maxima atinsa de sol din perioada 2000-2010 se inregistreaza in anul 2007 cu maxima de 64,5oC.iar minima atinsa la Constnata a fost de -19,1OC in anul 2010.
2.2.1.3 Durata de stralucire a soarelui
Durata de strălucire se exprimă în ore și zecimi de oră, în care razele solare directe au luminat platforma meteorologică și imprejurimile acesteia. Se deosebesc: durata astronomică (posibilă), notată D, ce reprezintă durata strălucirii Soarelui între răsărit și apus și durata efectivă, notată d, înregistrând timpul în care Soarele strălucește efectiv. Raportul dintre d și D se numește fracție de insolație, iar în zilele senine când Soarele strălucește neîncetat (d=D) aceasta tinde spre 1. Dimpotrivă în situațiile sinoptice cu cer acoperit, fracția de insolație poate avea chiar și valoarea 0.
Durata efectivă de strălucire a Soarelui se determină la stațiile meteorologice numai cu ajutorul unor aparate numite heliografe. Acestea își bazează funcționarea pe proprietatea unei sfere de sticlă de a concentra într-un focar razele solare căzute pe suprafața și spatele său, și de a carboniza o porțiune îngustă a diagramei speciale (heliogramă), special instalată în spatele acesteia. Evident că înregistrarea se face numai dacă Soarele are o anumită intensitate.
Durata de strălucire a soarelui este mare,media multianuala fiind de 2250 de ore, dar poate ajunge 2600 de ore în anii cu nebulozitate redusă.
Tabelul nr.2.11 Durata de stralucire de la Gura Portitei pe perioada 2000-2010(
(http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_GuraPortitei%C5%A3a)
Dupa cum observăm în cele 2 Grafice (nr 10-nr.11) durata de strălucire a soarelui cea mai ridicată se întâlnește în anul 2007 ,în luna iulie , fiind în perioada de vară,iar cea mai scazuta tot in anul 2007 cu luna Decembrie.Se observă în semestrul cald în toți ani de studiu o durtă ridicată de strălucire a soarelui,iar în perioada semestrului rece o durată mai scăzută ,în urma nebulozități mai ridicate .
Figurile nr 2.25 si nr 2.26 Durata de strălucire a soarelui în perioada 2000-2005 și 2006-2010
2.2.1.4 Umiditatea
Umezeala sau umiditatea aerului este definită prin conținutul de vapori de apă existenți la un moment dat în atmosferă. Este o însușire importantă a aerului atât din punct de vedere meteorologic cât și bioclimatic.
Gradul de umiditate are o mare importanță din punct de vedere meteorologic, deoarece vaporii de apă influențează bilanțul radiativ – caloric al aerului, prin absorbția radiațiilor de undă lungă iar prin condensare generează norii, ceața, precipitațiile lichide și solide.
Umiditatea aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. Umiditatea relativă a aerului variază vara, între 69 – 71% la Gorgova și 77 – 80%, la Sulina și Sfântu Gheorghe,iar iarna între 88 – 84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe.
Caracterizarea datelor din Tabelel 12,13,14 sunt redate prin cele 3 grafice 12,13,14 în care sunt evidențiate diferențele de umiditate pe parcursul perioadei 2000-2010.Observându-se astfel că la stația meteorologică Constanța umiditatea este ridicată între anii 2000-2003 față de celelate stați meteorlogice,ca urmare la Gura Portiței se înregistrează o umidiatate scăzută între anii 2000-2003,iar la Sulina umiditatea nu diferă prea mult față de cea de la Constanța observându-se chiar o egalitate a coloanelor de-a lungu perioadei 2000-2010.
In cele 3 stații meteorologice în anul 2010 au înregistrat o umiditate ridicată ,la Constanța fiind puțin mai redusă față de Sulina și Gura Portiței.
Tabelul nr.2.12 Media umidități aerului din perioada 2000-2010 la stația meteorologică Sulina
Figura nr.2.27 Umiditatea aerului la Sulina in perioada 2000-2010
Tabelul nr 2.13 Umidiatate aerului la Gura Portitei in perioada 2000-2010
Figura nr.2.28 Umiditatea aerului la Gura Portitei in perioada 2000-2010
Tabelul nr.2.14 Umiditatea aerului la Constanta in perioada 2000-2010
Figura nr.2.29 Umiditatea aerului la Constanta in perioada 2000-2010
2.2.1.5 Vântul
Cauza principală a formării vântului este diferența presiunii atmosferice între două regiuni. Aerul cald fiind mai ușor se înalță producându-se un minim de presiune, locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune atmosferică), până când se va egala diferența de presiune dintre cele două regiuni. Această circulație a maselor de aer stă la baza aerodinamicii. Intensitatea vântului depinde direct proporțional de diferența de presiune dintre cele două zone geografice. Direcția vântului este influențată de forța Coriolis care ia naștere prin rotația pământului, deviind, de exemplu, vânturile spre vest în emisfera nordică.
In funcție de intesitatea activității centrilor barici principali se instalează condiții specifice de vreme : zile de iarna blânde (când activează centrul baric nord-est european), zile de iarnă geroase, cu vânturi puternice (când acționează anticiclonii nord-atlantici), zile de vară calde și uscate (când actionază anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (când interacționează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).
Vânturile întâlnite în perimetrul Brațul Musura și Capul Midia sunt briza marină în partea estică la iesirea spre Marea Neagră,vânt cu caracter periodic,care bate pe coastele mării (și ale marilor lacuri)și care ia naștere datorită încălziri inegale a uscatului și apei.Briza este cauzată de neomogenităților suprafeței subadiacente ,care determină o încălzire diferită a stratului inferior ale troposferei.Datorită gradientului baric care ia naștere,se stabilește mișcarea aerului în apropierea solului de la zona rece spre cea caldă,iar la înălțime în sens contrar.Brizele sunt evidente mai ales în zona de litoral ,a lacurilor și a marilor fluvii.
Fenomenul caracteristic Deltei este vântul (peste 300 de zile pe an) preponderent primavara, când se produc furtuni puternice datorită vânturilor din nord-est, iar toamnă ca fenomen caracteristic este ceața, influiențând în mod negativ navigarea pe brațele Dunării.
Vânturile constituie elementul climatologic dominant și cu cât mergem spre gurile fluviului se înregistrează o intensitate a acestora. Statistică înregistrează la Tulcea circa 95 zile de calm pe an, în timp ce la Sulina numarul acestora este de numai 31. Vara, pe litoral, se produc brizele mării, iar în interiorul Deltei vânturile devin din ce în ce mai moderate, ajungându-se ca în lunile august și septembrie ele să se oprească pe perioade mai mari.
Tabel nr.2.15 Viteza vântului m/s
Figura nr.2.30 Viteza vântului la stațile meterologice Sulina,Gura Portiței,Constanța în perioada 2000-2010
2.2.1.6 Precipitațiile
Sunt produse finale ale condensării și sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă și solidă care cad din nori și ating suprafața Pămantului.Pot fi sub formă de: ploaie, zăpadă,lapoviță,burniță,măzăriche,grindină etc. Impreună cu depunerile pe suprafața terestră (roua, bruma, chiciura, poleiul etc.)alcătuiesc hidrometeorii. Condițiile principale de formare a precipitațiilor sunt:
creșterea picăturilor șicristalelor din nori, astfel ca ele să poată invinge rezistența aerului și forțacurenților ascendenți, pentru a atinge suprafața terestră.
Tabelul nr. 2. 16 Precipitațile medi anuale din perioada 2000-2010
Figura nr.2.31 Precipitatile medi anuale din perioada 2000-2010
Dupa cum se observă în graficul nr.16 al precipitaților medii anuale din perioada 2000-2010 de la stațile meteorologice Sulina,Gura Portiței și Constanța cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează în Constanța în anul 2005 de 711.7 mm/an ,iar cantitatea cea mai redusă la Sulina în anul 2003 de 109.5 mm/an .Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la Nord la Sud,la Sulina se înregistrează o medie de 200 mm/an,la Gura Portiței o medie de 350 mm/an,iar la Constanța o medie de peste 400 mm/an.
2.2.2 Fenomenele meteorologice
Fenomenele meteorologice diferă în funcție de sezon,pot fii specifice sezonului cald ca: secete,grindină,furtuni de praf,roua,iar pentru sezonul rece putem întâlni :îngheț,viscol,polei,brumă.Toate aceste fenomene meteorologie afecteză activitățile umane ca urmare și turismul.In zona de studiu ,fenomenele meteorologice au condus la pierderea unui sezon tursitic ,a scăderi economie,distrugeri recoltelor și afectare faunei și vegetației.
Seceta potrivit Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare a Deltei Dunării are un impact destul de ridicat asupra biodiversități zonei.Fiind una dintre cele mai întinse zone umede din lume și cea mai mare zonă de stufărișuri de pe glob,Delta găzduiește peste 5.500 de specii de flora și fauna,peste 300 de specii de păsări și 150 de specii de pești.Seceta afecteză ,în principal,păsările care preferă să cuibărească în zonele mai puțin acesibile în situații normale,cum ar fii corcodelul cu gât roșu sau chirighițele.In ceea ce privește păsările ihtiofage,acestea se pare că au numai de câștigat deoarece ,în situația actualaă ,peștele a migrat pe canale și este foarte usor de prins.Având ca avantaji prezența masivă a pelicanilor și cormoranilor pe canalele din Delta,fapt care face deliciul turistilor care viziteaza Delta .
Insa din punct de vedere turistic-economic reprezintă o situatie fără nave de croaziera,mulții transportatori orietându-se spre clasicele bărci cu motor,care permit accesul pe canalele cu mai puțină apă.Cea mai mare pierdere pentru turism o reprezintă imposibilitatea folosirii navelor de croazieră.
In anul 2007 s-a realizat în urma perioadei total atipică ,fără precipitații,o secetă puternică,au fost foarte multe incedii în Delta,deși incendierea controlată s-a folosit și se folosește și acum ca metodă de igienizare a stufărișului.A fost la un pas să fie afectate pădure și localitatea Caraorman,s-a reuști stoparea celor doua mari incendii prin intervenția agenților ecologi și a populației locale.A fost afectată și o parte din zona strict protejată Erenciuc,unde există o rezervație de arini.Seceta s-a extins pe perioadele primaverii și verii.Debitele de apa sunt foarte scăzute,iar populația piscicolă a migrat din zonele de apa cu adâncimi mici la apă mai mare,în brațele de vărsare ale Dunării.Migrarea a dus și la o aglomerare a păsărilor,care se hrănescu cu pește ,în caceste zone.In urma unor analize de laborator,s-a constat faptul ca oxigenul din apă este extrem de scăzut ,ceea ce poate duce la mortalități masive piscicole,dacă temperaturile nu vor scădea.
Fenomenul de inghet s-a realizat în Delta Dunării în urma temperaturi foarte scăzute înregistrate ,menținâdu-se înghețul a supra fețelor acvatice,inclusiv a brațelor principale ale Dunării,acestea fiind acoperite în mare proporție de gheță.Acest fenomen s-a prezentat mai pregnant în ianuarie 2012.Condițiile meteo nefavorabile au blocat deșfăsurarea multor activități economice,dar în special transportul pe Dunare și implicit accesul populației locale în interiorul deltei.Furtunile de mare intensitate de la debutul lunii februarie au creat valuri foarte mari în special în zona cordon-litoral –Cap Midia-Periboina,erodând adânc malul.Din acest motiv în zona strict protejată Grindul Chituc,,apele Mării Negre se infiltrează continuu prin spărtura creată,inundând permanent Grindul.De asemenea ,zonele de hrănire și adăpost pentru fauna sălbatică sunt extreme de puține în perimetrul deltaic,înregistrându-se mortalități în rândul ornitofaunei sălbatice.Astfel la sfârșitul lunei ianuarie au fost observate în zonele districtelor ecologice Chilia Veche și Sfantul Gheorghe câteva mortalități la speciile :lebăda de vară(Cygnus olor),lisite(Fulica atra),cormoran mic(Phalacrocorax pymaeus),pelicam comun(Pelecanus onocrotalus).
Cu toate acestea, temperatura medie a lunii ianuarie înregistrează -1 C. Al treilea val de frig se produce de obicei în a doua jumătate a lunii februarie. Zăpada cade rar și se așterne în strat subțire, iar vânturile o spulberă din loc în loc și se topește repede. Primăvara vine mai târziu cu doua și chiar cu trei săptămâni față de Câmpia Bărăganului. In luna martie, în Delta se produc ceață, nebulozita în deltată crescută, burniță, au loc scăderi bruște de temperatură, chiar până la -10 C. Daca în luna aprilie se mai înregistrează încă temperaturi scăzute, se întamplă adesea ca acestea sa se schimbe brusc, crescând; atunci primavara vine într-o singură zi, iar°cu 10 C și chiar cu 15 temperatura înregistrează o creștere continua, căci luna mai este considerată de obicei începutul verii. In acest anotimp călduros temperatura este în general moderată, precipitațiile descresc până la instaurarea unor perioade de seceta chiar, iar vânturile se răresc ca frecvență și scad ca intensitate făcând excepție doar briza mării. Cateodată și pe timp scurt se produc și vara furtuni care ridica nori de praf și nisip de pe grindurile Deltei. Ploile sunt mai frecvente în luna iunie.
2.2.3 Regionarea bază pentru favorabilități, petru turism a condițiilor climatice din sectorul Brațul Musura și Capul Midia.
Complexul condițiilor climatice într-o regiune determinată este un factor deosebit de important în creșterea ori descreșterea turismului și a activităților legate de acesta.Pentru a rezolva anumite probleme practice legate de turism,este necesar sa se determine acele variabile climatice care exercită influența asupra turismului și cota fiecăruia dintre acești factori în valoarea globala a influențelor.
Scala condițiilor climatice din Delta Dunării care favorizează turismul reprezintă un instrument de evaluare cantitativă analitic-sintetică.Acest instrument permite evaluarea analitică ,întrucât ia în considerare un numar foarte mare de variabile climatice și pondera lor specifică în funcție de impactul asupra turismului.Astfel sectorul Brațul Musura și Capul Midia se poate încadra în scala condițiilor climatice de estival sau anuale favorizate turismului în regiunile de terenuri joase.
Cele mai grele probleme în elaborarea acestora scale sunt puse nu atât de mult de alegerea parametrilor ce influențează turismul ,cât de determinarea ierarhiei cotelor acestora în valoarea globală a influențelor și a modului de tranformare a unităților de măsură specifice fiecăruia dintre parametri(grade,numarul de zile,procentaje,milimetri,metri per secundă) în unități de măsură comune tuturor-punctelor.Formula de transformare face posibilă luarea în calcul a unui numar mare de variabile climatice și implicit obținerea unui rezultat corespunzator realității sau cel puțin sensibil apropiat acesteia,cu condiția ca semnificația fiecărui parametru din valoarea globală a condițiilor climatice ce influentează turismul să fie juicios stabilita.
Valorile principalilor parametri climatici diferă în delta fluvială de Vest,față de delta fluvio-maritimă de Est.Temperatura medie anuală variază între 11oC și 15 oC;temperatura medie a lunii ianuarie este de -1,5oC în Vest și de peste -1.0oC în Est;temperatura medie a lunii iulie este de 22oC în delta fluvială și de 21oC delta fluvio-maritimă.Amplitudinea medie anuală este de 23,5oC în Vest și de 22oC în Est.Precipitațile au cele mai mici valori din țară,între 400-500 mm/an în Vest și 300-500 mm/an în Est.Deși este situată lângă mare ,iar în interior are mai multe suprafețe cu apă ,delta are un climat continental foarte accentuat,cu influențe pontice,individualizându-se ca un topoclimat deltaic.Acest topoclimat se caracterizează prin nebulozitatea cea mai redusă din țară,numar mare de zile cu cer senin,durată mare de strălucire a soarelui și în consecință, cea mai mare cantitate de energie solară.Climatul ,ca de altfel flora și fauna ,sunt inflențate de acoperirea cu apă a deltei ce depășește 80% din suprafața totală.
2.2.4 Regionarea bază pentru favorabilități,pentru turism a condițiilor climatice din semetrul cald
Pentru realizarea unei baze pentru favorabilitățile pentru turism a condițiilor climatice din semestru cald din perimetrul Brațul Musura și Capul Midia sau utilizat datele brute meteorologice de la 3 stați: Sulina,Gura Portiței și Constanța,ca urmare a analizei potențialui turistic în funcție de condițile climatice.Astfel în perioada primavară-vară potențialul turistic ,permite vizualizarea unui numar mare de elementele faunistice și floristice și drept urmare fluxul de turiști este mai mare.
In urma acțiunilor fenomenelor meteorologice activitățile turistice sunt reorganizate pe o suprafața mai redusă și folosirea unor ambarcațiuni mai mici ,astfel agenții turistici nu își mai pot realiza activitățile puse la punct în urma unei organizări a turiștilor.
Pe perioada semestrului cald activitățile turistice pornesc de la plimbatul cu salupa ,care în cazul unor fenomene meteorologice acestea sunt întrerupte la fel ca alte activități turstice ca plajă,înot,pescuit,ș.a.
Tabelul nr.2.17 Numărul total de fenomene meteorologice din semestrul cald înregistrate în perioada 2001-2010
În perioada semestrului estival din luna martie până în august sau identificat în intervalul 2001-2010 următoarele fenomene meteorologice :ploaie,averse de ploaie,rouă,brumă,ceață,aer cețos ,fenomene orjoase ș.a
2.2.5 Regionarea baza pentru favorabilități, pentru turism a condițiilor climatice din semestrul rece.
Pentru realizarea unei baze pentru favorabilitățile pentru turism a condiților climatice din semestru rece din perimetrul Brațul Musura și Capul Midia sau folosit aceleași date brute de la cele 3 stați meteorologice.In condiițile în care nu apar fenomenele de înghet pe suprafața apei sau polei,potențialul turistic este mai scăzut față de sezonul cald ,datorită temperaturilor de iarnă,de asemene în urma fenomenului de înghet duce la înghețarea apelor,astfel circulația în interiorul deltei este imposibilă ,iar rutele economie de transport naval nu pot traversa perimetrul înghețat.Astfel localnici sunt și ei blocați ,nepermițând accesul turiștilor sau a altor facilități.
Tabelul nr.2.18 Numărul total de fenomene meteorologice din semestrul cald înregistrate în perioada 2001-2010
Fenomenele care se inregistreaza in semestrul rece din perioada septembrie-februarie sunt caracteristice nisoarea,gheata,aerul cetos,vant puternic granule de gheta s.a
Capitolul III
Turismul în spațiul cuprins între Brațul Musura și Capul Midia din perspectiva influențelor exercitate de către factori climatici
Theobald (1994) sugera că din punct de vedere etimologic, cuvântul „tur” derivă din limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc – mișcarea în jurul unui punct central sau o axă. Preluat în limba engleză cuvântul tour a căpătat semnificația acțiunii de a se mișca în cerc. În consecință, un tur/tour reprezintă o călătorie dus-întors și cel care întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist/tourist.
După alte opinii, turismul reprezintă "arta de a călători de plăcere ". Aceeași autor consideră turismul drept ''activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și a culturii datorită cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute''.[“Turismul Cultural” (Bran, F. 1997)]
3.1 Potențialul Natural al turismului și influența condiților climatice asupra acestuia.
Petrimetrul de studiu dintre Brațul Musura și Capul Midia încadrează Delta Dunării și implicit RBDD(Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii),constitue printre cele mai importante regiuni turistice din Romania prin peisajul complex ,care în a doua jumătate a secolului XX numeroși turșiti au venit pentru cunoaștere și relaxare.Noul statut al Deltei Dunării,dupa anul 1990,Rezervație a Biosferei,zona Ramsar și teritoriu inclus în lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural a necesitat o reorganizare și reorientare a activităților turistice ,pentru protecția și valorificarea durabilă a resurselor naturale regenerabile.
Delta Dunării înzestrată cu numeroase resurse turistice naturale poate satisface prin formele de turism practie cerințele diverse din primavară și până în toamnă.Pentru potențialul turistic al regiuni menționăm :valoarea peisagistică,estetică ,valoarea determinată de formarea motivației turistice,calitățile unor factori naturali ,bioclimatul,existența unor condiții care generează forme de turism specific ș.a.
3.1.1 Resursele Naturale
Relieful este format din dunele de nisip, de origine marină, au înălțimi de până la 7-9 m și sunt semimobile, vântul transportând nisipul și grupându-l în jurul plantelor mai putenice
Intâlnim de asemenea o fâșia de litorală forma de relief de acumulare aflat într-o continuă modificare –plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței reprezinta o resursa turistica naturala valorificata direct prin practicarea activității de turism balnear, suportul fizic în cura helio-marină. Plaja din Sf.Gheorghe este o plaja maritimă are o lățime variabilă, cuprinsă între 40 – 100 m și o lungime amenajabilă de circa 6 km. Nisipul este fin, iar dunele de nisip (înalte de 0,75 – 1,50 m) constituie un rezervor pentru reîmprospătarea și amenajarea plajei.
Hidrografia reprezinta deasemenea o importantă componentă a peisajului,deține un potențial deosebit prin numeroasele și variatele lacuri , gârle, canale, vecinătatea Mării Negre ; aceastea ofera oportunități pentru practicarea unor forme de turism (ex. turism nautic). Bogăția în pește a lacurilor, canalelor și brațelor Dunării reprezintă o atracție turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv.
Brațele Dunării,reprezentând principali factori cu acțiune importantă și permanentă în desfășurarea proceselor morfohidrografice.In strânsă legătură cu acestea se află gârlele,sahalele,canalele,lacurile ,mlastinile.Toate aceste componete au cunoscut numeroase modificări ,mai ales în prezent,prin colmatarea ,îndiguirea și înălțarea a grindurilor ,precum și o serie de alte elemente de regularizare (trasarea unor noi canale ,desecări etc.)încât imaginea hidrografică a perimetrului Bratul Musura si Capul Midia s-a modificat permanent.
Brațul Sf.Gheorghe depășește în lungime 100 km,fiind deosebit de meandrat mai ales între Mahmudia și grinul Ivances,comparativ cu celelete brațe.In apropiere de localitatea Sf.Gheorghe din brațul cu același nume se desprinde Brațul Câinelui.Malurile brațului Sf. Gheorghe sunt în bună parte joase,alcătuite din aluviuni,mai puțin cele din regiunea Mahmudia unde apar calcare.
Brațul canalizat Sulina are o lungime de circa 63km,fiind prelungit în mare pe circa 7,5 km prin doua diguri.Adâncimea apei ajunge la 12m .Este brațul pe care se întreprind continu acțiuni de întreținere și de amenajare pentru navigație.Albia este sculptată în aluviuni.Unele brațe secundare care se despart din Sulina ca și o serie de sectoare ramase dupa rectificare ,s-au colmatat ori sunt pe cale de a se colmata.
Lacurile sunt destul de numeroase și cu marimi foarte diferite.
Sahalele (artere de apă afectate de colmatare)mai importante sunt:Ceamurlia care se draghează;;Păpădia care face parte din Vechiul Braț Sulina terminat în nordul buclei Maliuc;Lopatna ,legat de vechiul Braț Sulina prin canalul Eracle.
Canalele sunt numeroase ,multe dintre ele fiind continuu dragate,mai importante sunt Magearu care se desprinde din vechiul Braț al Sulinei și are o lungime de circa 8 km ajungând în câmpul Letea,Canalul Litcu (Litcov)-Puiuleț-Puiu-Roșu care pornește din Brațul Sf. Gheorghe și ajunge prin gârla împuțită la Marea Neagră ,desfășurându-se pe o lungime de 13 km In complexul lagunar Razim se găsesc canalele Periteasca,Golovița-Sinoie,Unirea,Enisale.
Apele sărate ale Mării Negre și ale unor lacuri sunt factori naturali de cură , datorita aerosolilor emisi ce pot fi inhalați în proximitatea lor, generând forma de turism balnear.
Tipuri de lacuri:
– lacuri deltaice (iezer)Lacul Roșiu
– lacuri litorale de doua tipuri :
a. Lagunar:Lacul Razim,Lacul Golovița,Lacul Zmeica,Lacul Sinoie
b. limane fluvio-maritime :Lacurile Agighiol,Calica,Babadag și Ceamurlia.Mai apar și lacuri antropice amenajate în special pentru practicarea pescuitului
Vegetația in special cea acvatică, dă o mare valoare estetică, științifică și ecologică peisajului deltaic caracterizat de prezența unor specii de plante: emerse :limbarița (Alisma plantago-aquatica), submerse – penița apei (Myriophyllum spicatum), brădișul (Myriophyllum verticillatum), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomus umbellatus); cosorul (Ceratophyllum demersum), sârmulița (Vallisneria spiralis), pașa (Potamogeton crispus), broscarița (Potamogeton natans), moțul (Potamogeton perfoliatus), otrățelul de baltă (Utricularia vesicularis), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa); iarba broaștelor (Hydrocharis morsus-ranae), troscotul de baltă (Polygonum amphibium), cornaciul (Trapa natans) natante – unele cu rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacustre, precum nufărul alb (Nymphaea alba), nufărul galben (Nuphar lutea), plutică (Nymphoides peltata), iar altele plutesc liber la suprafața apei, precum câteva specii de lintiță ( Lemna minor, L.gibba, L.trisulca, Spirodella polyrhiza). Vegetația sporește valoarea turistică estetică și peisagistică a zonei, iar uneori potențialul fitogeografic devine esențial pentru activități turistice (ca motivație).
Fauna din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia este alcătuită dintr-o mare varietate de specii acvatice și terestere, sedentare sau migratoare; se remarcă aspectul avifaunistic (variat, cu un număr de 325 specii de păsări). O serie de elemente faunistice sunt resurse turistice naturale pentru practicarea anumitor forme de turism; ihtiofauna generează turism de pescuit sportiv ,speciile care se pescuiesc sunt: caras, plătică, babușcă, scrumbie de Dunăre în apele dulci, șprot în apele costiere marine ; câteva specii de mamifere sunt de interes cinegetic (iepure, mistreț, bizam, câine enot etc.), specii vânate pentru blană sau pentru carne. Speciile de păsări de interes pentru amatorii de vânătoare sportivă sunt lișițele, rațele, gâștele, fazanii. De asemenea, toate speciile de faună aparținând tuturor categoriilor taxonomice prezintă interes pentru turismul științific, iar diversitatea ornitofaunistică este o motivație în plus pentru turiștii atrași de peisajul deltaic, veniți pentru recreere și odihnă.
Diversitatea tipurilor de ecosisteme (terestre și acvatice) adăpostește un număr mare de specii vegetale (1 601 inventariate în perioada 1991 – 2010) și de specii animale (3 489 specii), unele de interes științific, altele pentru vânat și pescuit (turism sportiv).
Clima creează ambianță pentru activitatea de turism, dar constituie și un factor natural de cură, important în scopuri profilactice. Condițiile climatice, favorabile activităților turistice sunt date de: durata mare de strălucire a soarelui (de 2 300 – 2 500 de ore pe an), numărul mare de zile senine pe an (150 – 160), regimul termic ridicat, cu o temperatură medie anuală de 10 – 11,6 oC, precipitațiile reduse cantitativ (350 – 450 mm/an). Bioclimatul zonei și în special al litoralului (localitățile Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței), prezintă câteva trăsături față de bioclimatul general de câmpie din România și chiar față de bioclimatul litoralului sudic.
Relieful, clima, hidrografia, vegetația și fauna sunt componente fizico-geografice ale peisajului natural determinante pentru practicarea anumitor forme de turism balnear, de agrement, de odihnă, sportiv (sporturi nautice), sunt generatoare de turism științific-specializat (pentru biologi, botaniști, ornitologi, ihtiologi) și cinegetic (vânătoare și pescuit).
3.1.2 Tipurile de Turism în perimetrul Brațul Musura și Capul Midia
Particularitățile condițiilor geografice ale perimetrului a generat practicarea unor tipuri de turism specifice numai acestei zone. Tipurile de turism practicate în zona de studiu sunt: turism balneo-climatic (practicat îndeosebi pe litoralul deltaic), turism științific (cercetare, informare), sportiv (vânătoare și pescuit), de agrement, educativ pentru tineret.
Caracteristicile geografice și îndeosebi, clima, hidrografia, relieful creează condiții pentru practicarea turismului balneo-climatic pe litoral, de la Sulina până la Capul Midia (și îndeosebi pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței).Componentele turismului balnear sunt: baia de aer, baia de soare (helioterapie), cura de aerosoli naturali, baia de nisip, baia de mare (talasoterapie). Timpul petrecut în deltă și pe litoralul deltaic are asupra organismului o dublă acțiune: excitantă și calmantă, datorită radiațiilor ultraviolete puternice, vânturilor frecvente, conținutului crescut de iod și săruri din atmosferă, dar în același timp prin uniformitatea presiunii atmosferice, prin variațiile mici ale temperaturii, prin umezeala constantă. Îmbinarea celor două acțiuni, aparent contradictorii, dă naștere unui climat stimulator, care determină o creștere a metabolismului, o scădere a frecvenței respiratorii, o combinare mai ușoară a hemoglobinei din sânge cu oxigenul din aer, o irigare sanguină a plămânilor mult îmbunătățită și o stimulare generală a proceselor biologice.
„Acești factori de cură influențează pozitiv anumite afecțiuni acute sau cronice ale căilor respiratorii (bronșite, laringite, rinite), scrofulozei, limfatismului, rahitismului infantil, stărilor de pretuberculoză, anemiilor, convalescenței, reumatismelor articulare și musculare, spondilitei, stărilor postoperatorii ortopedice, fracturilor neconsolidate, calusurilor dureroase, osteitelor, mialgiilor, nevralgiilor, polinevritelor, bolilor ginecologice, insuficienței glandulare, tuberculozei osoase, dermatozelor cronice, sechelelor de poliomielită la copii.
Helioterapia contribuie la regenerarea și călirea organismului prin faptul că radiația solară activează circulația sângelui și sporește numărul globulelor roșii. De asemenea cantitatea de calciu și fosfor în organism ajunge la proporția normală, se recalcifică scheletul, iar sistemul nervos se tonifică. Tot baia de soare acționează favorabil asupra pielii, musculaturii, circulației sângelui, sistemului nervos central și periferic. Talasoterapia sau acțiunea terapeutică a valurilor stimulează funcțiile organismului, în special a inimii și a vaselor sanguine.” [„Tipurile de turism „ Arcadia Travel]
Declararea zonei ca Rezervație a Biosferei datorita caracteristicile peisagistice, a speciilor de plante și animale care îi conferă o importanță biogeografică, ecologică și peisagistica deosebită cu valoare de patrimoniu natural național și universal a dus la intensificarea turismului ștințific, cu deosebire după anul 1993.
Vânătoarea sportivă se organizează în conformitate cu prevederile „Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului” publicată în septembrie 1996, în arealele de vânătoare ale perimetrului de studiu .Stabilirea locurilor și a condițiilor de desfășurare a activităților de vânătoare și pescuit sportiv ca și emiterea autorizațiilor privind desfășurarea activităților de turism de către persoane fizice sau juridice pe teritoriul Rezervatiei, intră în atribuțiile ARBDD(Administratie Rezervației Biosferei Deltei Dunării). Fondurile de vânătoare sunt concesionate Asociației de Vânătoare și Pescuit Sportiv.
3.2 Dotările turistice din perimetru Brațul Musura și Capul Midia și influența condiților climatice asupra acestora
Gradul de dotare și dezvoltare turistică la nivelul RBDD(Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii), este dat de baza tehnico-materială a turismului: mijloace de transport, capacități de cazare, alimentație publică, mijloace și dotări destinate să asigure practicarea activităților menționate.
3.2.1 Mijloace de transport
Rețelele de transport din zona studiată au fost analizate din punctul de vedere al traficului intern cât și în contextul legăturilor cu județele învecinate și a legăturilor de transport național și internațional.
Rețeaua de căi rutiere.Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ și DC – a zonei de studiu au rezultaturmătoarele:
Rețeaua de drumuri cuprinde 2 trasee de drumuri naționale, din care un traseu de drum european E 87
și drumurile județene și comunale.Accesul în sub-zona 1Delta se face în mare parte pe apă , fiindîngreunat din lipsa legăturilor terestre.
Lungimea drumurilor publice din zona studiată este de aproximativ 871 km, având o densitate de 36,5%, fiind peste densitatea pe țară care este de 33,5 km/100 km2.
Din total lungime drumuri publice, pe zonă, situația se prezintă astfel:
– 230 km – 26,4% – sunt drumuri naționale,
– 337 km – 38,7 % – sunt drumuri județene;
– 304 km – 34,9% – sunt drumuri comunale.
Drumurile naționale sunt modernizate, în cea mai mare parte, cu o stare tehnică considerată ca fiind bună. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III și IV.
Pe rețeaua de drumuri naționale și locale există lucrări de artă (pasaje, poduri și podețe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naționale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E. Drumurile locale, județene și comunale, sunt modernizate într-un procent foarte mic, cu o stare tehnică
considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile județene sunt de clasă tehnică IV și V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V.
Rețeaua de căi navigabile. Transportul naval de pasageri asigură curse zilnice pentru pasageri pe cele trei brațe ale Dunării:Chilia, Sf. Gheorghe și Sulina. Principalele porturi pe raza municipiului Tulcea sunt: portul IAMC,
portul Industrial, portul Comercial și portul de Pasageri
– pe brațul Chilia transportul pasagerilor se desfășoară pe următoarele trasee: TulceaPătlageanca,
Tulcea-Ceatalchioi, Tulcea-Plaur, Tulcea-Pardina, Tulcea-Tatanir, Tulcea-Chilia
– pe brațul Sf. Gheorghe transportul pasagerilor se desfășoară pe următoarele trasee: TulceaBălteni
de Sus, Tulcea-Mahmudia, Tulcea-Murighiol, Mahmidia-Sf. Gheorghe
– pe brațul Sulina transportul pasagerilor se desfășoară pe următoarele trasee: Tulcea-Partizani,Tulcea-Maliuc, Tulcea-Gorgova, Tulcea-Crișan, Crișan-Caraorman, Crișan-Mila 23
Rețeaua de căi aeriene .Prin aeroportul de lângă municipiul Tulcea, se desfășoara traficul aerian care deservește și zona delta Dunării. Acesta este situat la 17 km de municipiul Tulcea și 3 km față de localitatea Cataloi.
Rețeaua de căi feroviare.Delta Dunării nu dispune de o rețea feroviară. Cea mai apropiată gară este cea din Municipiul Tulcea, care dispune de o gară de călători și o gara de mărfuri. Prin gara de călători se asigură două curse zilnice pe ruta Tulcea -București și retur ,și patru curse zilnice pe ruta TulceaConstanța și retur. Prin gara de mărfuri se derulează transportul de materii prime și mărfuri către și
dinspre toate zonele țării.
Transporturile turistice sunt reprezentate în RBDD de transporturile navale fluviale cu ambarcațiuni ca: șalupe, bărci cu motor, pontoane, nave rapide, remorchere, practicate pe brațele Dunării, canale, lacuri, în turismul itinerant. Pentru accesul pe canalele interioare, transporturile se desfășoară cu nave și ambarcațiuni cu pescaje mici. Un aspect care deranjează transportul turistic specializat este, pe de o parte, aglomerarea navelor și ambarcațiunilor în portul Tulcea, și, pe de altă parte, lipsa amenajărilor corespunzătoare în localitățile cele mai solicitate, respectiv Sulina, Sfântu Gheorghe, Crișan, Maliuc și Murighiol. Pentru remedierea acestui aspect se preconizează reorganizarea în porturile Tulcea și Sulina și organizarea de cheiuri speciale la Sfântu Gheorghe, Murighiol, Maliuc și Crișan.Pentru a reduce componenta neorganizată a turismului se preconizează amenajarea fostelor platforme de depozitare a stufului situate în lungul canalelor principale, cu dotări minime pentru protecția turiștilor și igenico-sanitare. În acest fel va exista și un control în afara autorizației de intrare în RBDD și o reducere a impactului asupra ecosistemelor naturale.
Durata pe anumite coridoare de transport poate deveni greoaie sau imposibila pe timp nefavorabil (ceata ,vant,viscol,furtuna) si chiar lenta uneori.
3.2.2 Capacitatea de cazare turistica din perimetrul Brațul Musura Capul Midia
Prin structură de primire turisticã cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice construcție sau amenajare,care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști se cuprind în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică: structurile de primire folosite în exclusivitate de posesori sau chiriași, pe o durată mai mare de un an, indiferent de clasificarea acestora; locuințele secundare ale populației, utilizate în scopuri turistice în mod exclusiv de posesorii acestora; căminele,internatele școlare pe perioada anului școlar, unitãțile spitalicești (cu excepția sanatoriilor și altor spații similare ce practică în mod exclusiv activități turistice); vagoanele dormitor; adăposturileși refugiile montane și similare; barăcile și dormitoarele pentru muncitori, căminele de bătrâni și casele de copii.
În numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turistică existente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele a căror activitate a fost întreruptă pentru o perioadă mai mare de timp, în vederea realizării unor reparații capitale sau pentru modificări importante ale
capacității de cazare sau/și a categoriei de încadrare.
Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare sau clasificare al structurii de primire turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Numărul de locuri a fost determinat pentru structurile existente la 31 iulie din anul respectiv.
Tabelul nr.3.1 Numarul de structuri turistice din perimetrul Bratul Musura și Capul Midia în anul 2010
Tabelul nr.3.2 Capacitatea de cazare existenta din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia în anul 2010
Figura nr.3.1 Capacitatea de cazare existenta in perimetrul Bratul Musura și Capul Midia din anul 2010
Figura nr.3.2 Numarul de structuri existente in Delta Dunarii din anul 2010
3.2.3 Alimentația publică
Acest segment este alcătuit din unități cu profil complex, 17 menite să asigure atât condiții de servire a mesei, cât și de divertisment, cu o varietate tipologică și de confort similară celei hoteliere, funcționând, cel mai adesea, într-o relație de
interdependență cu unitățile de cazare. Ele sunt grupate în mai multe categorii, în funcție de apartenența lor la o unitate de cazare, în funcție de specific sau de serviciile oferite.
Conform Planului de Amenjare a Teritoriului Zonal Delta Dunării, în luna februarie 2008 în Județul Tulcea funcționau 40 structuri de alimentație, de tip restaurant vânătoresc, restaurant clasic, restaurant pescăresc, restaurant pensiune, disco bar, bufet bar, cafe bar, bar de zi, bar de noapte, snack bar, cu o capacitate totală de 4.288 locuri.
De regulă toate hotelurile au săli de conferință, restaurante, piscine și săli pentru fitness, ambarcațiuni pentru excursii în zonele învecinate.
Pensiunile asigură masă și ambarcațiuni ușoare .Așa cum s-a menționat o importanță a turismului o constitutie și navele-cazare care începând cu ATBAD și „For 10 years togheter in the Danube Delta” sub auspiciile societății Danube Delta Tours s-au alăturat Miraj Tour SRL, Liscam Tour, Delta-Cronos, Ibis Tours, Pelican Tours etc., toate acestea cu capacitate de cazare între 10 – 20 de locuri asigură confort și masă la niveluri de 3 – 4 stele
3.2.4 Formele de agrement din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia
Delta Dunării este cea mai tânără regiune a țării noastre și cea mai spectaculoasă, prin întinderile nesfârșite de ape, vegetația bogată și fauna deosebită, prin numărul mare de specii, dar și prin unicitatea multora dintre ele.Această regiune merită vizitată pentru a cunoaște imensele sale bogății și pentru relaxarea trupului și a spiritului. Aici există numeroase posibilități de agrement:
Excursii cu șalupe și bărci închiriate sau cu hotelul plutitor;
Pescuit de crap, știucă și somn pe bărci cu motor sau rame;
Vânătoare;
Practicarea sporturilor nautice;
Înot;
Calarie
Plajă la Sfântul Gheorghe și Sulina și nu numai;
Foto-tururi pentru imortalizarea peisajelor și faunei;
Vizitarea diferitelor obiective turistice: pădurea Letea, pădurea și dunele de la Caraorman, canalul Suez, canelul Litcov, lacul Cuibul cu lebede, satul pescăresc Mila 23, portul și plaja Sulina, lacul Razelm, localitatea Tudor Vladimirescu și zonei Sireasa recunoscută pentru frumusețe și sălbăticie, cetatea Histria, coloniile de păsări de la Nunta și lacul Sinoe.
3.3 Fluxurile turistice și influența condițiilor climatice asupra acestora din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia
Din precizarile făcute la infrastructura turistică se constată o creștere evidentă a rețelei de hoteluri, vile bungalowuri, pensiuni, care corelată cu mijloacele de transport și oferta diversificată a formelor de agrement vor duce la o revigorare a fluxului turistic. La toate aceastea se adaugă dezvoltarea turismului rural care ar putea constitui o alternativă la pescuitul industrial și o sursă de câștig pentru populația locală, fie ca salariați direcți, fie implicați în activități colaterale (cum ar fi obținerea de produse locale: legume și fructe proaspete, produse de acvacultură și pescuit, sau a articolelor de artizanat care pot fi vândute turiștilor drept suveniruri).
Pentru desfășurarea în bune condiții a acestui tip de turism este nevoie de îmbunătățirea infrastructurii din mediul rural, de revitalizarea culturii locale, a obiceiurilor și culturilor tradiționale și de îmbunătățirea economiei locale. Astfel, practicarea turismului rural poate constitui o sursă de emancipare a comunităților locale prin contactul pe care acestea îl stabilesc cu turiștii care vizitează teritoriul rezervației.
Tabelul nr 3.3.Sosiri și înnoptări în structuri de primire turistică la nivelul zonei de studiu
Observațiile care reies din graficul nr.19 al sosirilor în structurile de primire turistică din perioada 2000-2010 se realizează o creștere a numarului de tursti din 2000 până în 2010 .Deasemenea numărul de turisti de cetățenie română este mai ridicat decât turisti străini,însă în perioada 2009-2010 crește numarul acestor cu 10 000 .
De asemenea în tabelul nr.21 regăsim și numarul turiștilor care au înoptat în structurile turistice ,scară a graficului care se distribuie la fel ca cea a sosirilor numai cu numere de peste 100 000 de turiști care au înnoptat fie ei străini sau români.Această urcare a graficului se datorează îmbunătățirilor infrastructuri și a dotărilor turistice ,într-un climat temperat semiarid,care permite desfășurarea de activității turistice făra întreruperea acestora.
Figura nr 3.3. Sosiri în structuri de primire turistică din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia din perioada 2000-2010
Capitolul IV
Concluzii finale
Din prezentarea care am realizat-o cu privire la relația dintre clima și turism din perimetrul Brațului Musura și Capul Midia ,aș putea desprinde cateva concluzii relevante:
Particularitățile reliefului și ale vegetație și faunei influențează puternic caracteristicile temperaturii în perimetrul analizat ,temperaturile medii anuale au valori în jur de 11o C.Valorile minime ale temperaturi medii anuale se înregistrează în luna ianuarie ,între -2 oC și 0oC,iar cele maxime în luna iulie.
Zona de studiu se încadrează în climatul semiarid .
Pentru spațiul Deltei Dunării și a perimetrului Razim –Sinoe,unde suprafețele acvatice sunt predominate ,terenurile sunt îmbibate cu apa și existența tufărișurilor și unde condițile de ascendență convectivă a aerului sunt nefavorabile ,cantitățile de precipitate sunt reduse.
Radiația solara directă înregistrează maxima de 17,719 cal/cm2/min la stația meteorologică Constanța
Umiditatea relativă a aerului are valori cuprinse între 84% și 89%.
Circulația meselor de aer se realizează în mod diferențiat în funcție de anotimp,predomină vânturile din direcția nord,nord-est și nord-vest,predominând vânturile cu viteză cuprinsă între 5-1m m/s.
Fenomenele climatice de risc din întreg anul ,caracterizează mai amplu cele doua semestre,care prin modul lor de manifestare afectează activitățile turistice.
Zona de studiu încadrează RBDD reprezentând una dintre cele mai importante regiuni turistice din Romania.
Potențialul turistic al regiuni :valoarea peisagistică,estetica,calitațile unor factori naturali,bioclimatul s.a
Tipurile de turism practicante în zona de studiu sunt:turismul balneo-climatic,turismul științific,sportiv,de agrement,educativ pentru tineri.
Gradul de dotare și dezvoltare turistică la nivel RBDD este dat de baza tehnico-materială a turismului:mijloacele de transport ,capacitatea de cazare,alimentația publică,agrementul.
Lista figurilor
Figura nr 1.1 Fig.nr 1. 1 Spurafata de studiu (http://www.bejmenaef.ro/arii-de-activitate/harta-dobrogea1/ )……………………………………………………………………………4
Figura nr 2. 1 Radiatia solara globala Romania(http://www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=93 ) …………………..7
Figura nr.2.2 și nr 2.3 Al sumelor medii lunare și anotimpuale ale radiației globale înregistrate la Constanta și Sulina(1965-2000 )……………………………………………………10
Figura nr 2.4 Radiatia solara globala medie din luna Decembrie si iunie pe suprafata orizontala(1965-2000)………………………………………………………………………………………..12
Figura nr 2.5 Relieful Deltei Dunari si complexului Razim-Sinoe(http://www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=93 ) ………………………….14
Figura.nr.2.6 Rețeaua Hidrografică a Deltei Dunării(https://www.romaniadigitala.ro/jurnalul-hartii/jurnal-arhiva/delta-dunarii) ……………………………………………………………………………………………….17
Figura .nr. 2.7 Complexul Lagunar Razim-Sinoe (http://razim -sinoe.ro/e107_plugins/sgallery/gallery.php?view.4.1 ) ……………………………………….19
Figura.nr 2.8 Marea Neagra (https://www.romaniadigitala.ro) ……………………………20
Figura. Nr.2.9 Circulatia majora de suprafata din Marea Neagra (G.Neuman 1944)………………………………………………………………………………………………………………21
Figura.nr.2.10 Circulatia majora de suprafata din Marea Neagra (GR.Antipa 1941)……………………………………………………………………………………………………………22
Figura.nr.2. 11 Curentul Rim ……………………………………………………………………….23
Figura.nr 2.12 Vegetatia din Delta (https://www.romaniadigitala.ro ) …………………24
Figura.nr.2..13 Lumina Reflectată……………………………………………………………………….26
Figura.nr.2.14 Temperatura…………………………………………………………………………………27
Figura.nr 2.15 Vântul……………………………………………………………………………………………28
Figura.nr 2.16 Fauna (https://www.romaniadigitala.ro ) …………………………………………..28
Figura.nr.2.17 Solurile din Delta Dunarii (https://www.romaniadigitala.ro )…………..32
Figura.2.18 Modalitati de tramsmitere a calduri in aer ……………………………………………35
Figura.nr.2.19 Temperatura aerului Maxima,minima,medie de la statia meteorologica Gura Portiței………………………………………………………………………………………………………..37
Figura.nr.2.20 Temperatura aerului Maxima,minima,medie de la Sulina…………………….38
Figura.nr.2.21 Temperatura aerului Maxima,minima,medie de la Constanța………………39
Figura.nr 2.22 Temperatura solului Maxima,minima,medie de la Gura Portiței……………42
Figura.nr 2.23 Temperatura solului Maxima,minima,medie de la Sulina…………………….43
Figura.nr 2.24 Temperatura solului Maxima,minima,medie de la Constanța………………44
Figura nr 2.25 si nr 2.26 Durata de strălucire a soarelui în perioada 2000-2005 și 2006-2010……………………………………………………………………………………………………………………51
Figura nr.2.27 Umiditatea aerului la Sulina in perioada 2000-2010……………………………54
Figura nr.2.28 Umiditatea aerului la Gura Portitei in perioada 2000-2010…………………..55
Figura nr.2.29 Umiditatea aerului la Constanta in perioada 2000-2010………………………56
Figura nr.2.30 Viteza vântului la stațile meterologice Sulina,Gura Portiței,Constanța în perioada 2000-2010…………………………………………………………………………………………….58
Figura nr.2.31 Precipitatile medi anuale din perioada 2000-2010…………………………….60
Figura nr.3.1 Capacitatea de cazare existenta in perimetrul Bratul Musura și Capul Midia din anul 2010 …………………………………………………………………………………………………..76
Figura nr.3.2 Numarul de structuri existente in Delta Dunarii din anul 2010……………..77
Figura nr 3.3. Sosiri în structuri de primire turistică din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia din perioada 2000-2010 ………………………………………………………………..80
Lista tabelelor
Tabelul nr.2 .1 Radiatia solara globala inregistrata la Constanta (1965-2000)
( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a ) ………………………………..8
Tabelul nr.2.2 Radiatia solara globala inregistrata la Sulina (1965 -2000)
(http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Sulina%C5%A3a ) ………………………………..9
Tabelul nr. 2.3 Sumele medii orare multianuale ale radiației solare globale pe suprafață orizontală în luna decembrie Constanta ( http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a ) ……………………………11
Tabelul nr.2.4 Sumele medii orare multianuale ale radiației solare globale pe suprafață
orizontală în luna iunie. Wh/m2. (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a )……………………….11
Tabelul nr . 2.5 Temperatura aerului din perioada 2000-2010 la statia meteorlogica Gura Portiței (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_GuraPortitei%C5%A3a )…………..36
Tabelul nr.2.6 Temperatura aerului din perioada 2000-2010 de la statia meteorologica Sulina (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Sulina%C5%A3a ) ……………………….37
Tabelul nr.2.7 Temperatura aerului din perioada 2000-2010 de la statia meteorlogica Constanta http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a ) ………………..39
Tabelul nr.2.8 Temperatura solului la stația meteorologică Gura Portiței în perioada 2000-2010 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_GuraPortitei%C5%A3a )………….41
Tabelul nr.2.9 Temperatura solului la statia meteorologica Sulina din perioada 2000-2010 http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Sulina%C5%A3a ) ………………………………….43
Tabelul nr.2.10 Temperatura solului la stația meteorologică Constanța din perioada 2000-2010 (http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constanta%C5%A3a ) …………………..44
Tabelul nr.2.11 Durata de stralucire de la Gura Portitei pe perioada 2000-2010(
(http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_GuraPortitei%C5%A3a ) ………………………….46
Tabelul nr.2.12 Media umidități aerului din perioada 2000-2010 la stația meteorologică Sulina…………………………………………………………………………………………………………………53
Tabelul nr 2.13 Umidiatate aerului la Gura Portitei in perioada 2000-2010………………..54
Tabelul nr.2.14 Umiditatea aerului la Constanta in perioada 2000-2010……………………55
Tabel nr.2.15 Viteza vântului m/s………………………………………………………………………58
Tabelul nr. 2. 16 Precipitațile medi anuale din perioada 2000-2010…………………………..59
Tabelul nr.2.17 Numărul total de fenomene meteorologice din semestrul cald înregistrate în perioada 2001-2010…………………………………………………………………………………….64
Tabelul nr.2.18 Numărul total de fenomene meteorologice din semestrul cald înregistrate în perioada 2001-2010……………………………………………………………………………………65
Tabelul nr.3.1 Numarul de structuri turistice din perimetrul Bratul Musura și Capul Midia în anul 2010………………………………………………………………………………………………………………..75
Tabelul nr.3.2 Capacitatea de cazare existenta din perimetrul Bratul Musura si Capul Midia în anul 2010 ………………………………………………………………………………………………75
Tabelul nr 3.3.Sosiri și înnoptări în structuri de primire turistică la nivelul zonei de studiu……79
Bibliografie
Andronic Ghe. , Neatu M., Radulescu A.,Stoica L. „Litoralul Romanesc al Marii Negre”,Ed.Sport-Turism,Bucuresti ,Anul 1989
Bran F.,”Turismul Cultural” ,Ed. Economica ,Bucuresti ,Anul 1997
Branza D. , „Caracterizarea Climei din zona Litoralului Romanesc” ,Ed.Nautica,Constanta ,Anul 2004
Dissescu C. ,”Uraganul din 29-30 august 1924 din Dobrogea”
Gugiuman I.,Cotrau M.,”Elemente de climatologie urbana”,Ed. Academiei Republicii Socialiste România ,Bucuresti, Anul 1975
Ioan Popovici , „Podisul Dobrogei si Delta Dunarii”,Ed.Stiintifica si Enciclopediaca,Bucuresti ,Anul 1984
Lungu,M. ,”Fenomenele climatice de risc din Dobrogea „,Ed. Univrsitara,Bucuresti, Anul 2009
Munteanu I. si colaboratorii,” Harta solurilor din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii”, Anul 1996
Mutihac V., Ionesi L. ,”Geologia Romaniei” Ed.Tehnica,Anul 1994
Petrescu,I.Gh.”Delta Dunarii „ Ed.Scrisul romanesc,Craiova,Anul 1975
Povara R. , „Climatoloie Generala” ,Ed. Fundatiei Ramania de Maine, Anul 2004
Stefan Hepites ,”Hidrologie medicala ,climatologie si geologie”,
Vespremeanu E. , „Geografia Marii Negre” ,Ed.Universitara,Bucuresti,Anul 2005
*** Arcadia Travel “Tipurile de Turism”
*** „Cercetări forestiere și cinegetice în delta Dunării” Editura Agro-Silvica, 1960
*** „Clima R.P.Romane “ ,Volumul I-1962,Volumul II-1966
*** „ Geografia Romaniei”,Volumul V ,Ed.Academiei Romane ,Bucuresti ,Anul 2005
*** „Marea Neagra in zona litoralului Romanesc” Ed.Universitara,Bucuresti ,Anul 1973
*** „Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunarii” ,Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajare Teritoriului ,BucurestiAnul 2008
***Plan Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil in Delta Dunarii”,elaborat sub egida Consiliului Judetean Tulcea ,Anul 2009
*** “Soil of The Romanian Danube Delta Biosphere Reserve” Anul 1936
*** SOTER – Procedure Manual. 1993
http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a
http://www.vacantatv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=71:delta-dunarii&catid=9:obiective-naturale&Itemid=13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vegeta%C8%9Bia_Deltei_Dun%C4%83rii
Tipuri de turism practicate in RBDD (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii)
http://edd-deltadunarii.weebly.com/poten355ial-turistic-natural-al-deltei-dun259rii.html
http://geocurs.com/romania/marea-neagr/67-marea-neagra
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/solurile-din-delta-dunarii-151.html
http://www.chettusia.com/ro/content/geologia-deltei-dunarii
(http://www.bejmenaef.ro/arii-de-activitate/harta-dobrogea-1/)
(http://razim-sinoe.ro/e107_plugins/sgallery/gallery.php?view.4.1)
https://www.romaniadigitala.ro/jurnalul-hartii/jurnal-arhiva/delta-dunarii/)
(http://www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=93)
https://www.romaniadigitala.ro)
Bibliografie
Andronic Ghe. , Neatu M., Radulescu A.,Stoica L. „Litoralul Romanesc al Marii Negre”,Ed.Sport-Turism,Bucuresti ,Anul 1989
Bran F.,”Turismul Cultural” ,Ed. Economica ,Bucuresti ,Anul 1997
Branza D. , „Caracterizarea Climei din zona Litoralului Romanesc” ,Ed.Nautica,Constanta ,Anul 2004
Dissescu C. ,”Uraganul din 29-30 august 1924 din Dobrogea”
Gugiuman I.,Cotrau M.,”Elemente de climatologie urbana”,Ed. Academiei Republicii Socialiste România ,Bucuresti, Anul 1975
Ioan Popovici , „Podisul Dobrogei si Delta Dunarii”,Ed.Stiintifica si Enciclopediaca,Bucuresti ,Anul 1984
Lungu,M. ,”Fenomenele climatice de risc din Dobrogea „,Ed. Univrsitara,Bucuresti, Anul 2009
Munteanu I. si colaboratorii,” Harta solurilor din Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii”, Anul 1996
Mutihac V., Ionesi L. ,”Geologia Romaniei” Ed.Tehnica,Anul 1994
Petrescu,I.Gh.”Delta Dunarii „ Ed.Scrisul romanesc,Craiova,Anul 1975
Povara R. , „Climatoloie Generala” ,Ed. Fundatiei Ramania de Maine, Anul 2004
Stefan Hepites ,”Hidrologie medicala ,climatologie si geologie”,
Vespremeanu E. , „Geografia Marii Negre” ,Ed.Universitara,Bucuresti,Anul 2005
*** Arcadia Travel “Tipurile de Turism”
*** „Cercetări forestiere și cinegetice în delta Dunării” Editura Agro-Silvica, 1960
*** „Clima R.P.Romane “ ,Volumul I-1962,Volumul II-1966
*** „ Geografia Romaniei”,Volumul V ,Ed.Academiei Romane ,Bucuresti ,Anul 2005
*** „Marea Neagra in zona litoralului Romanesc” Ed.Universitara,Bucuresti ,Anul 1973
*** „Planul de amenajare a teritoriului zonal „Delta Dunarii” ,Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajare Teritoriului ,BucurestiAnul 2008
***Plan Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil in Delta Dunarii”,elaborat sub egida Consiliului Judetean Tulcea ,Anul 2009
*** “Soil of The Romanian Danube Delta Biosphere Reserve” Anul 1936
*** SOTER – Procedure Manual. 1993
http://rp5.ru/Arhiva_meteo_%C3%AEn_Constan%C5%A3a
http://www.vacantatv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=71:delta-dunarii&catid=9:obiective-naturale&Itemid=13
http://ro.wikipedia.org/wiki/Delta_Dun%C4%83rii
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vegeta%C8%9Bia_Deltei_Dun%C4%83rii
Tipuri de turism practicate in RBDD (Rezervatia Biosferei Delta Dunarii)
http://edd-deltadunarii.weebly.com/poten355ial-turistic-natural-al-deltei-dun259rii.html
http://geocurs.com/romania/marea-neagr/67-marea-neagra
http://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/solurile-din-delta-dunarii-151.html
http://www.chettusia.com/ro/content/geologia-deltei-dunarii
(http://www.bejmenaef.ro/arii-de-activitate/harta-dobrogea-1/)
(http://razim-sinoe.ro/e107_plugins/sgallery/gallery.php?view.4.1)
https://www.romaniadigitala.ro/jurnalul-hartii/jurnal-arhiva/delta-dunarii/)
(http://www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=93)
https://www.romaniadigitala.ro)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Relatia Dintre Clima Si Turism Intre Bretul Musura Si Capul Midia (ID: 145834)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.