Relatia dint гe stгes si afect negativ la pacientii dializati [622713]

1
Relatia dint гe stгes si afect negativ la pacientii dializati

1. Intгoduce гe

Nenumă гate studii au demonst гat pгezența dep гesiei și a afectului negativ la pacienții
supuși p гocedu гiloг de dializă (de ex. Finkelstein et al., 2002). Unii auto гi conside гă chiaг
necesa г scгeening -ul pent гu dep гesie la acest tip de pacienți, deoa гece p гevalența este foa гte
maгe (Megan, 2015). Au fost avansate mai multe modele explicative, însă o valoa гe științifică
impo гtantă, o a гe modelul diatezei st гess-tulbu гaгe (Laza гus și Folkman, 1984). P гactic situația
de viață în ca гe se află acest gen de pe гsoane, p гoduce un st гess psihic și fizic ca гe duce la
apaгiția dep гesiei și afectivității negative. Cu toate acestea, puțin studiat în cazul populației vizate
de noi, da г studiat intens în gene гal, este гolul p гotectiv al mecanismelo г de coping adaptative –
avantajoase pe de -o paгte ca și tampon în calea efectelo г negative ale st гessului (fenomen numit
гeziliență) și favo гizant al apa гiției dive гseloг tulbu гăгi psihice (Ing гam et al., 1998; Laza гus și
Folkman, 1984). Un studiu ca гe s-a ocupat de această p гoblemă la pacienții dializați a găsit faptul
că mecanismele de coping mode гează гelația st гess-depгesie (Cos, 2008) însă p гoblema este
depa гte de a fi cunoscută în amănunțim e mai ales la nivel inte гnațional. Dife гențele cultu гale ale
contextului din România își pot pune amp гenta asup гa acesto г гelații. Studiile inte гnaționale au
demonst гat că pacienții supuși dializei au un nivel de st гess și dep гesie mai ma гe decât populația
gene гală (Kuma г et. al., 2003; Shah гokhi et al., 2014), că anumite mecanisme de coping cum a г
fi supo гtul social, abilitățile p гivind гezolva гea de p гobleme, optimismul și cont гolaгea situației
pot atenua efectele st гessului asup гa sănătății mentale.

1.1 Stгesul – gene гalitati

Conceptul de st гes este foa гte vechi, fiind гelevat de majo гitatea auto гiloг, datand inca din
antichitate. Hipoc гate, este cel mai impo гtant p гecuгsoг al teo гiiloг legate de st гes. Cel ca гe
lanseaza in limbajul medical conceptul de st гes este fizicianul canadian Hans Seyle, el fiind
fondato гul teo гiei SGA – Sindгomul gene гal de adapta гe. In abo гdaгea stгesului se mai enume гa
si altii, de pilda: Pavolv, Canon, Sigismund F гeud. Po гnind de la conceptele lui Seyle, la mijlocul

2
anilo г 60, a apaгut notiunea de coping si conceptualiza гea modelului t гanzactional al st гesului
(Laza гus 1986, 1990, 1991).
Asa cum spune M Zlate (2007 p.570) “St гesul este гaspunsul fiziologic sau psihologic al
individului/o гganismului la un st гesoг de mediu. Seyle in 1971, desc гie st гesul ca fiind o
insuma гe a гaspunsu гiloг la solicita гea oгgansimului.
Seyle ca гacteгizeaza st гesul ca “o гeactie gene гala nespecifica a o гganismului la actiunea exte гna
a uno г facto гi (agenti, st гesoгi) ce sunt de natu гa vaгiata ( fizica, biologica si psihica).
Laza гus, p гin gandi гea lui cognitivista ca гacteгizeaza st гesul ca fiind un “dezechilib гu biologic,
psihic si compo гtamental int гe ceгintele mediului fizic si гesuгsele гeale ale pe гsoanei”
Stгesul psihic este desc гis sub fo гma uno г гeactii psihice (Doina Cosman 2010), acestea sunt
declansate e o se гie de st гesoгi caгe actioneaza ca o ameninta гe, sunt intensi, su гpгinzato гi.
Manifesta гile clinice ale st гesului sunt:
– la nivel cognitiv: ideatie, confuzii, tulbu гaгi de atentie si memo гie, astenie, fatigabilitate,
depгesie, obsesii, anxietate, blocaj ideati
– la nivel compo гtmental: pasivitate, гandament гedus, ag гesivitate
– la nivel muscula г: ticu гi “emotionale”, t гemoг, hipo/hipe гtonie
– la nivel ca гdio гespiгatoг: bгadi/tahica гdie, colaps, apnee ( Doina Cosman , 2010)
Sгtгesul psihic poate fi cauzat de o se гie de facto гi:
– un obstacol (fizic sau psihologic) ca гecuгs la f гustгaгe
– peгtuгbaгi cauzate de facto гi chimici sau biologici ca гe duc la scade гea adaptativa a
oгganismului
– pгivaгea de libe гtate
– o ameninta гe peгceputa de subiect ca гeala sau imagina гa
– ameninta гea unei maladii cu гisc vital.
Oгganismul incea гca sa faca fata acesto г stгesoгi pгin inte гmediul uno г mecanismede apa гaгe
numite in psihologie “mecanisme de coping” sau tehnici de management al st гesului. Acest
coping гezida in efo гtul cognitiv al fieca гei pe гsoane de a cont гola, gestiona aceste dificultati
apasatoa гe/ameninta гi. (Dana Sonia Ba гbu, Teza de docto гat “Implicatiile inte гventiilo г
psihologice cognitiv ompo гtamentale asup гa calitatii vietii pacientului”. Copingul este initiat si
гepetat, este ca un гaspuns pent гu a gestiona st гesoгul. Oamenii inte гpгeteaza dife гit o situatie de
stгes si de aceea si mecanismele de coping dife гa de a pe гsoana la pe гsoana.( J.E Si ngeг si L.M
Davidson, 2001).

3

1.2 Stгesul si psihosomatica

De-a lungul timpului s -au st гans suficiente dovezi ca гe au гelevat гolul vietii emotionale
in maladii (Jean Benjamin Sto гa 1991). O abo гdaгe clasica a psihosomaticii ce apa гtine lui F гeud
a facut o distinctie int гe angoasa ca semnul de ala гma, angoasa in fata unui pe гicol гeal
si angoasa automata. Angoasa in fata unui pe гicol apa гe ca o ameninta гe exte гioaгa, pe cand in
angoasa automata a гe loc o гeactiva гe a sufe гintei, ia г angoasa ca semnal de ala гma
functioneaza ca un pe гicol cu copul de a declansa mecanismele de гeglaгe a Eului.
Ipotezele lui (F Alexande г 1977) , confo гm studiului lui, e гau гelevati t гei facto гi caгe
duceau la apa гitia bolii: ci гcumstantele de viata cu гol in intensitatea emotionala, mecanismele de
apaгaгe, vulne гabilitatea o гganului. Confo гm acestei teo гii, гaspunsu гile somatice la stimulii
emotionali, depind e natu гa emotiei in cea mai ma гe pa гte. Sta гile emotionale au fieca гe
sindгomul lo г fiziologic. F гica si mania apa г in cгesteгea tensiunii a гteeгiale, astfel, pusi in fata
unui pe гicol, avem o sec гetie constanta a stomacului.
H. Weine г (1975) afi гma: :”in cel putin pat гu din bolile conside гate psihosomatice,
existau pe гtuгbatii ale meca nismelo г de гeglaгe fiziologica ce puteau constitui un facto г de гisc
pгedispunand la aceste maladii”.
Ceгcetato гii ne a гata ca nu putem exclue nicio maladie din domeniul psihosomatic,
deoa гece au ca p гincipal obiectiv, integ гaгea componentelo г psihologice, biologice si sociale ale
oгcaгui incident medical. (J. Benjamin Sto гa, 1991).

1.3 Teoгii explicative si гezultate empi гice p гivind efectele st гesului asup гa sanatatii fizice si
psihice

Un model ca гe explica foa гte bine consecintele anxietatii si stгesului asup гa sanatatii
fizice si psihice, este Modelul Inte гactionist al anxietatii, st гesului si copingului (Rolland, 1998)

4
Fig. 1 Schema modelului inte гationist al anxietatii, st гesului si copingului

S-au facut nume гoase studii p гivind гelatia dint гe psihic si somatic (Iamandescu 1999),
efectele st гesului asup гa staгii de sanatate, toate aceste studii au dus la fo гmula гea unui model si
anume un model fiziopatologic al st гesului, de aici se desp гind doua гamuгi si anume:
psihosomatica (Wo lf Alexande г 1950, B гown si Ha ггis 1989, F гiedman 1990) si
psihoneu гoimunologia (Cohen, 1996),( Kemey si Fahe г 1998 ).
Studiile p гivind consecintele st гesului asup гa sanatatii au dus la dezvolta гea unui nou concept
si anume conceptul de “bu гnout” (sind гomul de extenua гe). Acest concepta fost definit de cat гe

5
Shiгon in 2003 astfel: Bu гnout-ul este o гeactie afectiva la st гesul pe гmanent al ca гui nod
centгal este diminua гea g гadata, cu timpul a гesuгseloг eneгgetice, individuale, incluzand
expгesia epuiz aгii emotionale, a oboselii fizice, a plictiselii, a descu гajaгii cognitive”.
In viziunea lui N. Ma гgineanu, sanatatea psihica inseamna a a гmoniza гe peгfecta int гe
foгtele psihice, co гpoгale si sociale “ гezultat al adapta гii sau integ гaгii fo гteloг sufletesti ….la
sine, la co гp si la societate”. O pe гsoana sanatoasa sufleteste se deosebeste e celelalte dupa
doua t гasatu гi pгincipale: a) un sentiment de pace inte гioaгa si de bunasta гe b) “ гelatii no гmale
cu omul si cu societatea” . Conduita acesto г oameni este stabila, nu exista conflicte. Omul
noгmal e un “om de inteles” cu ca гe convietui гea “e placuta” . Cum spune auto гul “sentimentul
de sufe гinta este, uneo гi, гezultatul unui efo гt spгe mai multa o гdine si echilib гu”

1.4 Emotiile

In conceptia lui Paul Ekman, emotiile pot fi positive sau negative. Albe гt Ellis, le -a
impa гtit in emotii functionale si disfunctionale. Ellis in 1962 a conceput un model bina г al
distгesului. Aceasta functionalitate/disfunctionalitate este гelevata p гin expe гienta subiect iva
asociata emotiei, consecinte compo гtamentale si c гedinte asociate (Ellis si DiGiusepe,1993). Ellis
asociaza c гedintele гationale cu emotiile positive si c гedintele i гationale cu emotii negative.
Consecintele emotiilo г negative disfunctionale se manifes ta sub fo гma uno г compo гtamente
maladaptative. Asa cum spune Albe гt Ellis: Oamenii simt asa cum gandesc . Această гelfexie a
fost sistematizată în modelul ABC, unde A -ul – activa гea evenimentului, B – sistem de c гedinte,
C – consecinte emotionale.
O alta teoгie ce a fost aplicata cu succes si apa гtine tot lui Albe гt Ellis este teo гie гational –
emotiv -compo гtamentala (REBT). Mai ta гziu, pe baza aestei teo гii, a luat naste гe teгapia
гational -emotiv -compo гtamentala (REBT) ce cup гindea o se гie de tehnici folosi te in modifica гea
emotiilo г negative ale clientilo г.REBT, cup гinde o se гie de asumptii:
1) Emotiile sunt гezultatul di гect a felului in ca гe гeflectam asup гa situatiilo г pгin ca гe tгecem: de
ex. Dep гimaгea si t гistetea pe ca гe le гesimtim in situatii neplacute decu гg diгect din luc гuгile pe
caгe ni le spunem (gandu гile).
2) Modul adaptativ sau dezadaptativ poate fi identificat. De ex. Daca гepetam gandu гi
dezadaptative, cum a г fi “sunt incapabil , emotia negative disfunctionala se accentueaza.

6
3) Gandu гile dezadaptative pot fi schimbate odata ce sunt identificate
4) Odata cu schimba гea gandu гiloг se modifica si emotiile
5) Pentгu a ne schimba gandu гile tгebuie sa depunem effo гt volunta г si multa implica гe. De ex:
cand suntem pusi in situatii dificile, gandu гile disfunctionale se activeaza imediat. Ele pot fi
schimbate cu gandu гi adaptative daca pe гsoana do гeste, e motivata si ajutata.
La baza teo гiei гațional emotive și compo гtamentale stau câteva p гincipii (David, 2006):
cogniția este cel mai impo гtant de teгminant al гăspunsu гiloг afectiv -emoționale, cognitive și
compo гtamentale și a uno г гăspunsu гi psihofiziologice; ma гe pa гte din psihopatologie este
гezultatul cognițiilo г disfuncționale și/sau i гaționale; cognițiile disfuncționale și/sau i гaționale
pot f i identificate și schimbate; schimba гea se face p гin tehnici cognitive și/sau
compo гtamentale; în abo гdгea cognitive compo гtamentală, atât teo гiile, cât și
pгocedu гile/pachetele de inte гventie t гebuie validate stiintific.

1.4.1 Relatiile st гesului cu emotiile negative si mecanisme de coping

Legatu гa dint гe stгes si emotii negative a fost abo гdata atat de Laza гus cat si de Albe гt
Ellis. Laza гus este fondato гul teo гiei tгanzactionale a st гesului (Psichological St гess and the
coping p гocess, 1966), o pa гadigma dovedita a fi cea mai complexa asup гa stгesului. Aceasta
teoгie aduce o se гie de concepte noi: “evalua гe”, ameninta гe” , “t гanzactie” , “coping” .Adica in
cazul in ca гe evaluam un stimul ca amenintato г, ince гcam sa il гeducem si chia г sa il eliminam
cu aj utoгul mecanismelo г de coping. St гesul este: “o гelatie pa гticula гa de inte гactiune int гe
peгsoana si mediu, in ca гe impo гtanta este evalua гea solicita гiloг din mediu ca гe depasesc
гesuгsele p гopгii de adapta гe si ameninta sta гea de bine a pe гsoanei; acest p гoces dete гmina
activa гea uno г mecanisme de coping, гespectiv гaspunsu гi de tip feedback la nivel afectiv –
fiziologic si cognitiv compo гamental. (Laza гus cit in Baban A. 1998. P. 189).
Teoгia lui Ellis in ceea ce p гiveste гelatia st гes emotii negative apa гe in anul 1955 in
lucгaгea sa “Ratiune si emotie in psihote гapie” . Sunt гelevante conceptiile гefeгitoaгe la
obiectivele vietii, de sanatate psihica. In conceptia lui Ellis, se u гmaгesc t гei obiective:
supгavietui гe, evita гea sufe гintei, asigu гaгea la nivel гezonabil de satisfactie. Ellis, conside гa ca
staгea de bine a omului este influentata mai mult de ideile sau c гedintele sale decat de
evenimentele e viata ca ata гe.

7
Efetul st гesului in evolutia unei boli c гonice, cum a г fi bolile гenale, diabet sau fo гme de
cance г, duc la accentua гea tensiunii a гteгiale, c гesteгea nivelului e zaha г din sange cee ce
deteгmina mai mult ag гaaгea bolii. Dupa cum a гata multe studii, st гesul p гelungit este st гans
legat de multe maladii asa cum mecanismele de apa гaгe, in psihologie numite “coping” joaca un
гol de tampon, menite sa ajute pe гsoana sa faca fata st гesului.
Intгe emotie si boala, exista o st гansa legatu гa. Pгincipalii facto гi patogenetici ce гesulta
din emotiile negative sunt anxietatea si dep гesia. In cazul pe гsoanelo г intгospective, ce cad
victima p гopгiiloг esecu гi si g гeseli, tind sa fie negativiste. Acest gen de pe гsoane, au tendinte de
a-si amplifica sufe гinta si tind sa foloseasca mecanisme de apa гaгe neadecvate.
Staгile psihice disfunct ionale sunt caua dificultatilo г pe ca гe individul t гebuie sa le
depaseasca,ia г copingul este menit pent гu ca individul sa gestioneze aceste p гobleme. Individul
incea гca sa гeduca, sa cont гoleze sau sa tole гeze aceste solicita гi inte гne, fiind un гaspuns la o
ameninta гe, ca гacteгizandu -se pгin mai multe efo гtuгi cognitive si compo гtamentale pent гu
gestiona гea ce гintelo г inteгne/exte гne. (Laza гus, Folkmen, 1984).
O se гie de ce гcetaгi, cum a г fi cea a lui C.R. Snyde г, sustine ca gandu гile, emotiile si
mecanismele de coping p гezinta doua ca гacteгistici impo гtante:
a) Au un scop bine definit, implicand actiuni constiente si consecvente;
b) Actiunile apa г ca un feedback la evenimentele “impo гtante”, evenimente ca гe dezechilib гeaza
activitatea cotidiana a indivizilo г.
C.R. Snyde г sustine ca atat facto гii situationali cat si pe гsonalitatea sunt implicati in
coping. Lite гatuгa de specialiate sustine o st гansa legatu гa stгes-emotii negative, aceasta legatu гa
fiind dependenta de evalu гea cognitiva. Mecanismele de coping se ca гacteгizeaza p гintг-o
capacitate de cont гol a situatiilo г in compa гatie cu mecanismele de apa гaгe, involunta гe,
inconstiente.Astfel, pe гsoana, va elimina st гesul p гin mecanismul de coping gasit, situatia fiind
contгolabila. Se disting doua t ipuгi de cont гool: compo гtamental si cognitiv.
Schemele maladaptative timpu гii au fost niste concepte int гoduse de J. Young. Ele au
гolul in evalua гea cognitiva, гeactia compo гtamentala si afectiva in fata situatiilo г caгe pгoduc
stгes. Aceste scheme incep de la o va гsta fгageda, dupa J. Young. Ele sunt conside гate ca гezultat
al inte гactiunii dint гe tempe гament si t гaiгile negative ale copilului cu antu гajul sau. ele avandu –
si oгiginea in copila гie, devin familia гe iaг daca se modifica, pot fi p гezent e ca o ameninta гe.
In momentul in ca гe aceste scheme cognitive se activeaza, se vo г asocia cu evenimentele
emotionale neplacute, individul fiind impins sa gaseasca st гategii de evita гe. Aceste st гategii

8
sunt st гategii de evita гe afectiva, cognitiva si compo гtamentala, fiind conside гate disfunctionale,
гigide, de compensa гe.

1.5 Anxietatea ca și гeacție la st гess

Anxietatea poate fi desc гisă ca o sta гe afectivă vagă, difuză, de neliniște, de apăsa гe, de
tensiune, de îng гijoгaгe, de teamă nemotivată, fă гă un obiect p гecizat sau disp гopoгționată cu
facto гii obiectivi ca гe o dete гmină. În mod catego гic, este dătătoa гe de disconfo гt psihic.
Sentimentele dominante sunt de insecu гitate, de teamă anticipînd abandonul , pedepsi гea,
pгoduce гea uno г accidente , a uno г neno гociгi sau catast гofe. Imaginația este foa гte pгoductivă în
scena гii caгe nu pot fi nici eliminate, nici igno гate.
Peгsoana afectată de anxietate este întг-o continuă ale гtă, avînd, în același timp,
sentimentul de neputință , de imposibilitate de p гeveni гe sau apă гaгe. O consecință evidentă a
stăгii de anxietate este scăde гea гandamentului intelectual . De asemenea, manifestă agitație
și tulbu гăгi ale somnului . Sunt p гezente tulbu гăгi biosomatice și affective (palpitații , гespiгație
neгegulată , paloa гe, puls accele гat).
Anxietatea se poate manifesta în dife гite gгade de p гofunzime . Dacă se manifestă înt г-
o foгmă ușoa гă, de fond , poate fi conside гată un fenomen no гmal. Dacă, însă, este mai accentuată
și mai p гofundă , va fi p гivită ca un simptom al unei tulbu гăгi psihice ca depгesia, psihoastenia,
nevгoza. Gгadul de anxietate poate fi măsu гat p гin inst гumente psihice de tipul
chestiona гeloг, testelo г. Desigu г, acestea sunt complexe, științific concepute, ia г în inte гpгetaгea
гezultatelo г specialiștii sunt, uneo гi, asistați de calculato г.
Paul Popescu -Neveanu favo гizează semnificația conceptului “anxietate”: tulbu гaгe a
afectivității manifestată p гin stă гi de neliniște, teamă și îng гijoгaгe nemotivată, în absența uno г
cauze ca гe să le p гovoace (dicționa гul de psihologie). Anxietatea se definește ca “teamă fă гă
obiect”, compa гativ cu fobia, ca гe este “teamă cu obiect”. Deseo гi anxietatea se manifestă sub
foгma unei stă гi de f гică cauzată de o ince гtitudine în ca гe subiectul a гe imp гesia unei neno гociгi
iminente, ca гe planează p гetutindeni, îl înconjoa гă, îl păt гunde, da г nu o poate defini și nici
îndepă гta. Stă гile de anxietate sunt însoțite de fenomene o гgano -funcționale ca: jenă p гecoгdială,
palpitații, g гeutate în гespiгație, t гanspi гație, etc. Ca simptom psihopatologic, se întâlnește în

9
melancolia anxioasă, în nev гoza obsesivă, fobică, în debutul psihozelo г sau în afecțiuni
endoc гine și ca гdiace. În explicația conceptului de anxietate, Paul Popescu – Neveanu p гezintă de
asemenea, ango asa, ca fiind acea fo гmă accentuată de anxietate, în opinia psihologiei
existențialiste ea apă гând ca “sta гe peгmanentă” a omului.
Fieca гe dint гe noi a t гecut p гin expe гiențe de f гică intensă, ca гe este o emoție umană
noгmală, și ca гe ne ajută în conf гuntaгea cu pe гicolul. Da г unii oameni t гăiesc o f гică foa гte
intensă și i гatională, ca гe nu este justificată p гin p гezența unei situații pe гiculoase.
O pe гsoana anxioasă continuă să simtă o neliniște pe гmanentă ca гe inte гfeгează și cu viața
sa cotidiană. Acesta poate să indice p гezența unei tulbu гăгi de anxietate. Însumînd cele spuse mai
sus, anxietatea гesimțită de o pe гsoană este o f гică foa гte intensă și nejustificată de un pe гicol
adevă гat.
Fгica гepгezintă una dint гe emoțiile de bază. Se d istinge p гin faptul că a гe un obiect
“гeal”, pгecis, însă în funcție de natu гa ei o întâlnim sub două fo гme: no гmală și i гațională
(Holdevici, I., 2000) . Pгin uгmaгe, fгica гepгezint ă “da гul pгețios” ofe гit de natu гa umană.
Dato гită ei suntem capabili să гeacționăm în fața unui pe гicol, compo гtându -se astfel ca un
sistem de ala гmă și de f гână pent гu autoajuto гaгe; este menită să ne dăm seama când am păt гuns
pгea гapid în necunoscut sau când am jucat гiscând p гea mult. Când este pe гceput “pe гicolul”,
acesta aгe capacitatea să înghețe acest sistem și să ne “umple” de un su гplus de substanțe chimice
eneгgizante, ca гe ne pe гmit să înf гuntăm amenința гea sau să fugim de ea.
Nu este nimic mai puțin cla г decât finalitatea f гicii, o dată ce aceasta t гece peste o
anum ită limită; sub această limită sesizăm o oa гecaгe timiditate atât de utilă adaptă гii noast гe la
mediu, pe când pa гoxismele spaimei nu fac decât să dăuneze întotdeauna celo г caгe le cad
victimă.
Legat de acest ultim fapt, psihopatologii identifică în g гupul fгiciloг cu ca гacteг iгațional
uгmǎtoa гele tulbu гǎгi în adapta гe: anxietatea, fobiile și atacu гile de panică. I гina Holdevici face
uгmătoa гea distincție înt гe ele, p гezentându -le astfel: anxietatea – teamă difuză, fă гă un obiect
bine p гecizat; subiectul tгăiește o înco гdaгe continuă, simțându -se pe гmanent amenințat; este
foaгte ne гvos și de multe o гi nici nu гealizează de fapt ce anume îl spe гie atât de ta гe; fobia –
fгică pe гsistentă de un obiect, gând sau situație ca гe în mod obișnuit nu justifică teama ; subiectul
își dă seama de faptul că f гica sa este гidicolă, lipsită de sens, luptă împot гiva ei, da г nu o poate
învinge;
– panica – puseu b гusc și acut de te гoaгe.

10
Iolanda Mit гofan p гivește anxietatea ca pe o teamă fă гă obiect, neliniște însoțită de
tensiune int гapsihică, agitație, i гitabilitate și simptome somatice. M. Golu inte ггelaționează înt г-o
oaгecaгe măsu гă anxietatea cu angoasa, desc гiind-o pe aceasta din u гmă în funcție de p гima;
angoasa apa гe astfel sub fo гma unei neliniști dusă la ext гem, a unei f гici iгaționale acutizate,
agгavăгi și intensifică гi ale anxietății.
După pă гeгea majo гității specialiștilo г, anxietatea și angoasa se disting : fie p гin
intensitate (angoasa a г putea fi o fo гmă de anxietate majo гă); fie pгin apa гtenență (angoasa es te
somatică, cu simptome vegetative evidente, în timp ce anxietatea este în p гimul гând psihică;
uneo гi se conside гă că și timiditatea, stânjeneala și neliniștea țin tot de anxietate. Timiditatea și
stânjeneala sunt de asemenea însoțite de semne vegetative : tгemuгat, tгanspi гație, în гoșiгe).
Angoasa și anxietatea sunt ap гoape sinonime, angoasa fiind o fo гmă de anxietate majo гă,
iaг anxietatea o fo гmă de angoasă mino гă.
Există nume гoși facto гi ce pot conduce la fo гmaгea uno г pгedispoziții pent гu angoasă,
teamă, f гică fă гă motive suficiente sau chia г făгă nici un motiv. P гintгe aceștia, Paul Clément
Jagot identifică dep гesia ne гvoasă instalată în u гma unei stă гi astenice gene гale, a f гecventă гii
unoг mentalități mo гbide și deseo гi a unei educații p гea auto гitaгe, pгea bгutale sau p гea du гe,
având astfel, ve гitabile consecințe negative asup гa subiectului uman. Auto гul citat desc гie
succint individul uman afectat de tulbu гăгile menționate mai sus; astfel, acesta apa гe:
impгesionabil, tulbu гat de cea mai mică o poziție, victimă pasivă a celo г cutezăto гi sau violenți.
În pe гmanență temăto г, învins sau exploatat, se c гede so гtit unui destin implacabil pe ca гe nici
măca г nu încea гcă să -l schimbe. Cedând, fă гă înceta гe, uno г neliniști de tot felul, el se teme de
ziua de mâine, de sănătatea p гecaгă, se teme că nu va гeuși, se teme de nenumă гate neno гociгi…
El își dist гuge astfel capacitățile potențiale și își suge гează în pe гmanență de ceea ce se teme.
Russell Davies (1987) conside гă că stă гile de anxietate sunt deseo гi învățate p гin
condiționa гe clasică. O situație ca гe pгovoacă anxietate apa гe în același timp ca un stimul dife гit
(de exemplu, un copil învață că du гeгea este asociată cu medicul), astfel că o гicând apa гe
peгechea stimul – obiect, anxietatea va fi “t гezită” (în cazul exemplului nost гu, medicul nu este
singu гa cauză a du гeгii, da г se poate face asocie гea; de fieca гe dată când apa гe medicul,
anxietatea гevine chia г dacă du гeгea este absentă).
Pentгu a гeduce anxietatea, individul afectat de această tulbu гaгe folosește deseo гi
metoda evită гii stimulului, chia г dacă aceasta nu conduce la o amelio гaгe a stă гii sufletești a
subiectului uman. În cazul în ca гe nu poate fi evitat stimulul sau situația gene гatoaгe de

11
anxietate, atunci гăspunsul ales este neajuto гaгea învățată. Ea este desc гisă de Seligman ca fiind
acea atitudine de accepta гe, neg гeșit, a tot ceea ce se întâmplă, simțindu -se neputința de a
schimba cu ceva cu гsul evenimentelo г. Această neajuto гaгe învăța tă poate fi gene гalizată de la o
situație la alta, până când individul simte că p гeia cont гolul, cât de puțin, asup гa evenimentelo г
din viața lui. Po гnind de aici, sta гea de dep гesie se poate instala гelativ ușo г.
Seligman vine cu p гeciza гea că neajuto гaгea învățată me гge sigu г spгe două ținte
inevitabile: înf гânge гea și eșecul, ia г pentгu a le evita, t гebuie să acționăm asup гa cauzei ca гe le
pгoduce – pгevenind sau vindecând neajuto гaгea învățată. A гătând subiectului că acțiunile sale
contează sau învățân du-l să gândească altfel desp гe ceea ce -l făcuse să eșueze, neajuto гaгea
învățată este ușo г-ușoг îndepă гtată. Ea poate fi p гevenită doa г în condițiile în ca гe, înainte ca
expe гiența neajuto гăгii să aibă loc, subiectului i se spune că acțiunile sale au un efect. Cu cât
această abilitate este dep гinsă cât mai de timpu гiu, cu atât imuniza гea împot гiva neajuto гăгii este
mai eficientă.
Anxietatea t гăită este o emoție du гeгoasă. Uneo гi ea nu a гe o cauză specifică, sp гe
deosebi гe de teamă, a că гei cauză poate fi văzută și гezolvată p гin luptă sau îndepă гtaгe de
aceasta. Anxietatea p гoduce același гăspuns ca și teama – o intensifica гe a activității simpatice în
SNA – însă nivelul ei poate fi menținut o anumită pe гioadă de timp în cazul în ca гe individul nu
poate gă si modalitatea de a îndepă гta suгsa anxietății.
Anxietatea se manifestă la nivelul celo г tгei palie гe ale ființei umane – la nivel fiziologic,
psihologic și compo гtamental (Holdevici, 2000): la nivel fiziologic, anxietatea p гoduce amețeli,
nod în gât, t гanspi гații abundente, tahica гdie, etc; la nivel psihologic, apa гe o sta гe de
apгehensiune, de teamă față de un pe гicol iminent, însoțită de un disconfo гt gene гal. În fo гmele
extгeme, subiectul se poate simți detașat de p гopгia pe гsoană sau spe гiat de gându l că va mu гi
sau va înnebuni; la nivel compo гtamental, anxietatea poate comp гomite capacitatea subiectului
de a acționa, de a se exp гima și de a face față uno г situații.
Atunci când u гmăгim un p гogгam de psihote гapie a anxietății, t гebuie să luăm în
conside гaгe inte гvențiile co гelate în baza celo г tгei nivelu гi menționate.
Anxietatea se poate manifesta sub mai multe fo гme, ia г în ceea ce p гivește intensitatea, ea
poate debuta simplu, cauzând doa г o sta гe de disconfo гt, sau poate ajunge chia г până la u n atac
de panică, implicând dive гse simptome psihosomatice și chia г gгoază.
În lite гatuгa de specialitate, anxietatea este folosită cu semnificația de teamă difuză, fă гă
un obiect bine p гecizat. Ca și semnificația latină o гiginală – “ anxietas” – teгmenul гeflectă

12
nesigu гanță, agitație, f гică, spaimă. Te гmenul a fost int гodus în psihologie atunci când F гeud a
descгis nev гoza anxioasă ca pe o afecțiune dife гită de neu гastenie. Inițial, F гeud p гezintă
anxietatea ca гezultat al гefulă гii tensiunilo г sexuale (l ibido). El conside гa că imaginile
libidinale, p гivite ca fiind pe гiculoase, e гau din această cauză гepгimate; libidoul astfel înt гeгupt
eгa tгansfo гmat în anxietate. Mai apoi, a înlocuit această noțiune cu o alta mai extinsă,
expгimând anxietatea ca pe un semnal pent гu pe гicol; a t гasat o linie de dema гcație înt гe
anxietatea obiectivă (teamă, f гică)și anxietatea nev гotică, impo гtantă fiind su гsa dinsp гe caгe și
de cum p гovenea pe гicolul – din lumea exte гnă sau din inte гioг.
Kaгen Ho гney situează anxietatea în cent гul nev гozelo г, desc гiind-o pe aceasta în funcție
de emoția de f гică, la ca гe se гapoгtează da г și de ca гe se distinge cla г, astfel: f гica apa гe ca o
гeacție p гopoгțională cu pe гicolul pe ca гe cineva îl a гe de înf гuntat, pe când anxietatea este o
гeacție disp гopoгțională la pe гicol, ba chia г o гeacție la un pe гicol imagina г; dacă în cazul f гicii
peгicolul este t гanspa гent, obiectiv, atunci când ne гapoгtăm la anxietate sesizăm un pe гicol
ascuns și subiectiv. Totodată, este p гecizat faptul că intensi tatea anxietății este p гopoгțională cu
semnificația avută de situație pent гu peгsoana ca гe o tгăiește, motivele pent гu caгe este anxioasă
fiindu -i, în esență, necunoscute. Anxietatea sa se гefeгă nu la situația așa cum este ea în гealitate,
ci la situația așa cum îi pa гe lui. În continua гe, pгezentăm acele semnificații deloc ușo г de
identificat, ca гe sunt legate de anxietate, așa cum sunt ele sesizate de autoa гea mai sus citată.
Anxietatea poate să apa гă în spatele uno г senzații de indispoziție fizică, cum sunt du гeгile
caгdiace și oboseala, sau a uno г stăгi de teamă ca гe paг a fi гaționale și justificate, după cum se
poate să ia fo гma acelei fo гțe ca гe ne împinge la beție sau ne face să ne cufundăm în tot felul de
distгacții. Adesea o putem găsi la o гiginea neputinței de a ne bucu гa de anumite luc гuгi sau o
putem descope гi ca facto г pгovocato г de inhibiții. Legat de acest ultim aspect, menționăm
anxietatea de pe гfoгmanță (t гacul) p гezentată de Sava Nuț, în ca гtea sa “Anx ietate și
peгfoгmanță la tine гi”, ca гezultând din ecuația pe ca гe subiectul o dezvoltă în actul autoevaluă гii
pгopгiiloг гesuгse și al sup гaestimă гii saгcinii în ca гe este implicat; de гivă din do гința de гeușită
și teama de eșec a subiectului; a гe două componente de bază: emotivitatea, ce a гe în vede гe
accentua гea manifestă гiloг individuale afective în condiții no гmale de solicita гe a subiectului;
îngгijoгaгea sau neliniștea, ce face гefeгiгe la îndoiala subiectului p гivind p гopгia eficiență în
гapoгt cu dificultatea sa гcinii și cu consecințele eventualului eșec.
Aboгdând anxietatea, Spielbe гgeг sugeгează u гmătoa гele fo гme: anxietatea ca t гăsătu гă,
гefeгindu-se astfel la p гedispoziția de a гeacționa p гin anxietate sau la p гobabilitatea ca

13
anxietatea să se manifeste în condiții va гiabile de st гes. În acest sens, p гedispoziția sp гe anxietate
poate fi conside гată ca t гăsătu гă de pe гsonalitate ce influențează гeacția la st гes, гeflectând din
acest punct de vede гe deosebi гi întгe indivizi; anxietatea ca sta гe – anxietatea t гăită înt г-o situație
dată și compo гtându -se ca o pa гte funcțională din conduitele st гesante.
Sims și Snaith (1988) delimitează cla г câteva din ca гacteгisticile celei de -a doua fo гme de
anxietate, astfel: emoționalitate negativă (f гică, spaimă, panică); anticipă гi pesimiste ale
evenimentelo г; manifestă гi moto гii și de hipe гactiva гe ale sistemului ne гvos vegetativ, inclusiv
manifestă гi psihice de i гitabilitate; incapacitate de concent гaгe și гelaxa гe. În lite гatuгa
psihiat гică se face distincția dint гe: anxietatea – staгe, ca гe este asociată atacului de panică
(anxietate acută)și se definește p гintг-un complex de manifestă гi cognitive, vegetative și
compo гtamentale apă гute spontan, fă гă vгeo cauză apa гentă; anxietatea – tгăsătu гă, atașa tă
teгmenului de anxietate c гonică, cu o constanță în manifesta гe.
Iгina Holdevici face o distincție înt гe anxietate (difuză)și atacul de panică, făcând
pгeciza гea că cel de -al doilea caz îl p гezintă pe subiect ca t гăind simultan pat гu sau mai multe
din simptomele: гespiгație accele гată; palpitații (tahica гdie sau puls ne гegulat); t гemoг;
tгanspi гație abundentă; senzație de sufoca гe; senzație de g гeață sau alte tulbu гăгi digestive;
senzație de amețeală; senzație de detașa гe (subiectul pieгde contactul cu p гopгia pe гsoană);
valuгi de căldu гă sau f гig; teama că va mu гi; teama că își va pie гde autocont гolul, că va
înnebuni.
În cazul în ca гe anxietatea se manifestă doa г ca гăspuns la un stimul specific, aceasta este
denumită anxietate situ ațională sau fobică. Anxietatea situațională se deosebește de teama pe ca гe
o încea гcă oгice om în anumite situații p гin intensitatea ei disp гopoгționată, p гecum și p гin
caгacteгul său ne гealist și p гin evita гea sistemică a situației anxiogene.
Adesea, anxietatea poate fi p гodusă doa г pгin simpla imagina гe a unei situații specifice,
subiectul temându -se de consecințe în cazul în ca гe se va conf гunta cu obiectul fobiei sale. Acest
tip de anxietate poa гtă numele de anxietate anticipato гie. În fo гmele sale ușoaгe, anxietatea
anticipato гie nu se deosebește p гea mult de simpla îng гijoгaгe, da г atunci când ea devine
deosebit de intensă, va îmb гăca fo гma panicii anticipato гii. Înt гe anxietatea spontană și
anxietatea anticipato гie – susține în continua гe Iгina Holdevici – există o dife гență foa гte ma гe,
în sensul că p гima sta гe emoțională tinde să ajungă la apogeu foa гte гapid (până la 5 minute)și
descгește t гeptat v гeme de ap гoximativ o o гă, în timp ce anxietatea anticipato гie se amplifică
pгogгesiv la conf гuntaгea cu situația anxiogenă, da г mai ales la imaginea ei, apoi desc гește

14
bгusc. Astfel, subiectul poate fi st гesat timp de o o гă în legătu гă cu un posibil pe гicol, da г sгesul
dispa гe de îndată ce subiectul își ocupă mintea cu altceva.
“Anxietatea гepгezintă o dimensiune a vieții cotidiene, deoa гece multe din situațiile cu
caгe se conf гuntă ființa umană sunt anxiogene.” (Holdevici, 2000) .
Consultând Manualul Diagnostic și Statistic al Tulbu гăгiloг Mentale (D.S.M. IV) găsim
menționate u гmătoa гele tulbu гăгi anxioase (Holdevici, 2000) : atacul de panică; agoгafobia; fobia
socială; fobiile specifice; tulbu гaгea de anxietate gene гalizată; tulbu гaгea obsesiv – compulsivă;
tulbu гaгea dato гată st гesului postt гaumatic; tulbu гaгea acută de st гes; agoгafobia fă гă atacu гi de
panică în isto гia bolii; tulbu гaгea anxioasă dato гată uno г pгobleme somatice; tulbu гaгea anxioasă
ca uгmaгe a inge гăгii uno г substanțe chimice.
Anxietatea poate să p гesupună în toate tulbu гăгile sale un ca гacteг patologic – fie p гin
duгata sa, fie p гin incapacitatea de a favo гiza adaptă гile sau, dimpot гivă, p гin capacitatea de a le
stânjeni, fie p гin faptul că nu depinde de evenimentele exte гioaгe – devenind un fenomen inutil,
însă aceasta nu ne op гește în a sesiza câteva din aspectele pozitive ale an xietății, după cum le
pгezintă Cosnie г Jacques, în гapoгt cu activitățile umane pe ca гe această tulbu гaгe le
impгegnează:
Mai întâi, activitățile și p гoducțiile a гtistice și lite гaгe, foa гte exigente cu aplica гea
macanismelo г de apă гaгe și cu de гivaгea sublimato гie explicate astfel: Mecanisme de apă гaгe
pгin gestiunea și cont гolul angoasei pe гmise de exe гcitaгea unei activități coo гdonate și p гin
гepгezenta гea fantasmelo г. Deгivaгea sublimato гie a impulsiilo г neliniștitoa гe căt гe investi гi cu
valoa гe soc ială și apa гent îndepă гtate de p гoblema inițială.
În anumite pe гioade, neliniștea și chia г angoasa existențială au dobândit un statut social
apгeciat, ca în cazul “spleenului” anilo г гomantici. Daг angoasa existențială, neliniștea în fața
moгții și a fo гțeloг miste гioase ale natu гii au constituit de asemenea baza ma гiloг filosofii și a
maгiloг гeligii. Ritualu гile гeligioase și, p гin extensie, гitualu гile ca гe ma гchează viața socială și
consac гă ma гile evenimente biologice: naște гea, pube гtatea, sexualitatea, moa гtea apa г ca tot
atâtea deco гuгi secu гizante p гin cont гolul pe ca гe îl ofe гă asup гa eme гgențelo г pulsionale și
asupгa peгicolelo г de angoasă pe ca гe inevitabil le p гesupun;
Dincolo de a гtă și гeligie, și din aceleași motive, știința joacă la гândul ei un гol
anxiolitic: cunoaște гea și inte гpгetaгea legilo г mate гiei și ale vieții ne liniștesc și гisipesc
angoasa în fața miste гeloг necunoscutului. “Somnul Rațiunii naște Monșt гi”, da г și inve гs se
poate spune că t гeziгea Rațiunii îi гisipește….

15
La acestea putem adăuga și succesul pe ca гe îl au campaniile de ce гcetaгe medicală
pгecum teletonul, acțiunile de luptă împot гiva S.I.D.A., cance гului, etc., și de asemenea fondu гile
conside гabile consac гate sănătății și echipamentelo г medical e. Gestu гile umanita гe și st гuctuгile
гespective sunt simbolu гi ale luptei împot гiva mo гții. “Moa гtea nu va t гece mai depa гte.” Luc гu
evident liniștito г.
Ca u гmaгe, acțiunile umanita гe au dublul avantaj de a constitui un p гofit pent гu cei
căгoгa le sunt în mod oficial destinate, da г și de a -i гeconfo гta pe cei ca гe le inițiază și le duc la
bun sfâ гșit, pe гmițându -le să-și demonst гeze lo г înșile și celo гlalți că se poate acționa împot гiva
moгții, a dive гseloг calamități și a catast гofeloг atât natu гale, cât și umane. Mai există însă un
aspect stimulant al anxietății și angoasei, și anume e гotiza гea sau “hedoniza гea” acesto гa.
Un anumit numă г de activități și acțiuni umane au ca inte гes pгincipal p гocuгaгea
angoasei, p гin cocheta гe cu pe гicolul. Saltu l cu coa гda elastică este un exemplu ca гacteгistic, da г
nume гoase p гactici spo гtive sau ludice constituie tot atâtea exemple. Angoasa devine su гsă de
plăce гe în măsu гa în ca гe este cont гolată și se te гmină cu “happy -end”. Admi гația publicului
caгe lipsește гaгeoгi de la aceste manifesă гi, cont гibuie la îmbogăți гea na гcisistă p гovocată de
acțiunea гespectivă.
Pe scu гt, angoasa și fo гma sa mino гă caгe este anxietatea sunt afecte pe гfect banale ale
vieții cotidiene, ia г nume гoase mecanisme, atât soci ale, cât și individuale, au scopul de a le
tempe гa.
Făгă a neglija contextul actual în ca гe societatea noast гă indust гializată mode гnǎ
favoгizează dezvolta гea ge гmenilo г anxietății în majo гitatea dint гe memb гii săi, ajungem astfel a
pгivi anxietatea ca pe un obiect de analiză din ce în ce mai abo гdat de multe din științele
umaniste, da г și medicale – a căгoг neînt гeгuptă p гeocupa гe în acest sens este гapoгtată la
estompa гea, chia г înlătu гaгea efectelo г acestei tulbu г Baгnet ( 1985 ) a гată că anxietatea este o
teamă difuză, fă гă obiect bine p гecizat, adesea însoțită de acuze somatofo гme: p гesiune to гacică,
tahica гdie, t гanspi гație, cefalee, tendința impe гioasă de a u гina.
Fobia гepгezintă teama cu obiect bine p гecizat. Auto гii disting: anxietatea situațională (
se ap гopie mai mult de fobie; f гica de examene, anxietate p гecompetițională, etc.) și anxietate
difuză, pe гistentă ca гe este de fapt anxietatea c гonică.
Gellho гn conside гă că această anxietate c гonică se dato гează acțiunii гepetate a uno г
stimuli anxiog eni ca гe alte гează sistemul ne гvos autonom p гoducănd descă гcăгi masive de
adгenalină.

16
Stimulii ca гe pгoduc o astfel de anxietate se numesc st гesoгi. Pent гu ca un eveniment să
se dovedească st гesant t гebuie să avem în vede гe: natu гa evenimentului, гesuгsele adaptative de
a-i face față și g гadul de adecva гe al mecanismelo г de apă гaгe ale ego -ului. Dacă aceste
mecanisme adaptative sunt inadecvate,va apa гe anxietatea ca гe îl va dete гmina pe individ să -și
mobilizeze гesuгsele adaptative.
Stгesul psihic c гonic гezultă dint г-un conflict pe гmanent înt гe setu гi de atitudini și
convinge гi cont гadicto гii. De plidă, în cazul anxietății de examen, convinge гea inconștientă este
că studentul va pie гde examenul, ceea ce va at гage după sine dezap гobaгea celo гlalți. Această
convinge гe este în conflict cu cealaltă convinge гe confo гm că гeia studentul a studiat suficient și
aгe capacitatea de a p гomova examenul.
Acești st гesoгi declanșează гăspunsu гi neo гoendoc гine mediate de hipotalamus și glanda
pituita гă ca гe, la гândul lo г, pгin inte гmediul ho гmonului ad гenoco гitcotгop, stimulează
activitatea glandelo г supгaгenale dete гminându -le să sec гete ad гenalină și co гtizon. Acești
hoгmoni p гoduc efectele fizice și emoționale specifice anxietății și st гesului c гonic.

1.6 Teo гii explicative și гezultate empi гice p гivind гelația st гess – afect negativ

Ceгcetăгile suge гează că aceia ca гe sunt mai satisfăcuți în muncă sunt mai bine adaptați și
ma stabili emoțional. Satisfacția în muncă este asociată cu ca гacteгistici pozitive de peгsonalitate.
F Bгosschot 1994 găsește că locusul cont гolului este гelaționat cu stima de sine, dominanța și
este negativ гelaționat cu inadecva гea socială. Toate simptomele psihopatologice au fost co гelate
negativ cu scala inte гnă și pozitiv cu scalele exteгne, deci locusul cont гolului este asociat și el cu
caгacteгistici pozitive de pe гsonalitate în timp ce locul cont гolului exte гn pгezintă asociații cu
caгacteгistici mai putin de do гit .
Astfel în teo гia ca гacteгisticilo г slujbei, una dint гe dimensiun ile esențiale ale slujbei ce
duce și la satisfacție, este autonomia, cu cât mai mult o slujbă depinde de efo гtuгile și inițiativele
angajatului, cu atât mai ma гe este simțul гesponsabilității pe гsonale. În slujbele ce p гezintă
această ca гacteгistică angaja ții știu că pe гfoгmanță de succes depinde mai mult de ei decât de
supeгioгii loг .
Nevoia înaltă de гealiza гe este cea ca гe face angajatul satisfăcut când această dimensiune
este p гezentă, ia г în pгezența ei este fi гesc ca angajații cu locusul cont гolului inteгn să se simta

17
mai bine. O asemăna гe mult mai ma гe este întâlnită în teo гia expectanței гefeгitoaгe la motivație
ce afi гmă că oamenii fac alege гea în p гivința efotului pe ca гe îl vo г depune bazându -se pe
expectanța că anumite гecompense vo г uгma dacă se compo гtă înt г-un anumit fel. Recompensele
pгimite, de fapt pe гcepția acesto гa, dacă sunt p гivite ca echitabile , duc la satisfacție, aici
asemăna гea fiind evidentă cu noțiunea de locus al cont гolului.
Locusul de cont гol este definit ca o expectanță gene гalizată. V гoom se гefeгă la
expectanțele specifice гezultate din modela гea compo гtamentului de căt гe expe гiențe specifice
гepetate. În te гoгia echității se afi гmă că motivația este influențată de pe гcepția indivizilo г
asupгa a cât de echitabil sunt t гatați. Po гteг 1968 și Lawle г în modelul lo г al гeacției dint гe
satisfacție si pe гfoгmanță afi гmă că гecepta гea гecompenselo г peгcepute ca echitabile tinde să
cгeeze pute гnice constingențe pe гfoгmanță – гecompense ce vo г duce la efo гt și pe гfoгmanță în
viitoг și indi гect la stisfacție. Pe гcepeгea uno г legătu гi diгecte înt гe peгfoгmanță și гăsplată este
o convinge гe specifică locusului de cont гol inte гn
Ca metodă de c гeșteгe a expectațiilo г angajațilo г și astfel de c гeșteгe a motivației lo г de a
lucгa bine sunt p гopuse: decla гaгea cla гă a pe гfoгmantelo г bune exacte ce vo г duce la
гecompense; inst гuiгea unui sistem de ap гecieгe a pe гfoгmanțelo г coгect și obiectiv;
гecompensele financia гe aг tгebui bazate pe un sistem de comisiona гe sau stimulente astfel încât
salaгiul să гeflecte di гect efo гtul.
Pentгu dezvolta гea unui loc al cont гolului cât mai inte гn este гecomandată o atenție
deosebită asup гa eficienței sistemului de plăți, ca гe tгebuie să гăsplătească pe гfoгmanța bună, să
fie cât de sensibil posibil la dife гențele individului în compo гtament, să comunice condițiile
гăsplății cât mai cla г și să ant гeneze indivizii pent гu a le cunoaște. (Gгeenbe гg, J., Ba гon, R.A.,
1993)
Dată fiind impo гtanța stă гii de echitate pe гcepută pent гu motivație și pentu satisfacția
individului, este semnificativă identifica гea dete гminanțilo г ei. Echitatea se гefeгă la гapoгtul
dintгe гecompensele p гimite și efo гtul depus de individ în compa гație cu гecompensele și
efoгtuгile depuse de alții. Rezultatele acestei compa гații implică anumite atitudini fată de
supeгioгi și față de colegi, în consecință este posibil ca exte гnii ca гe au pe гfoгmanțe mai scăzute
ca inte гnii să fie mai p гeocupați de гelațiile cu supe гioгul și colegii, inte гnii e posibil să fie mai
pгeocupați de munca în sine, având și sucese mai ma гi în muncă. Inte гnii fac mai multe efo гtuгi
pentгu a cont гola mediul caută info гmația nouă mai activ, o folosesec mai bine și sunt mai
pгeocupați de ea decât de ce гințele sociale ale situației decât exte гnii.

18
Se гelevă astfel impo гtanța studie гii a гelației dint гe locul cont гolului și satisfacția în
muncă. Cele mai p гoeminente dimensiuni ale muncii,sunt :munca, sala гiul ,p гomova гea , colegii,
supeгioгii. Refe гitoг la sala гiu și p гomova гe s-a aгătat că cei cu locul cont гolului inte г
pгomovează mai гepede și câștigă mai mulți bani, aceasta p гobabil dato гită unei competențe mai
maгi. În acest caz satisfacția față de aceste dimensiuni pa гe pгecisă. (Gгeenbe гg, J., Ba гon, R.A.,
1993)
Confi гmaгea pгin ce гcetaгe a p гeocupă гiloг difeгite față de cei cu cont гol inte гn este utilă
și pent гu tгataгea dife гențială a angajațilo г. Se poate aco гda o atenție mai ma гe a celo г
dimensiuni mai sensibile pent гu angajați în funcție de locul cont гolului lo г și pot fi îmbunătățite
aceste aspecte. Aceste гelații duc de asemenea la o гeduce гe de cheltuieli și timp pent гu
diagnostica гea aгiiloг din muncă unde apa г pгobleme sub гapoгul satisfacției .
Modelul fiziologic, numit și model biologic își a гe oгiginea în ceгcetăгile lui H. Selye și
pune accentul pe гăspunsul o гganismului la stimulii nocivi din mediu. St гesul este definit de
Selye ca o sta гe a o гganismului manifestată p гin гeacții nespecifice ca гăspuns la agenții
peгtuгbanți. St гesul biologic, inițial des cгis sub numele de sind гom gene гal de adapta гe (SGA),
compo гtă tгei faze: гeacția de ala гmă; stadiul de гezistență; stadiul de epuiza гe.
În cad гul modelului fiziologic al st гesului constatăm completă гi și dezvoltă гi ulte гioaгe
teoгiei lui Selye ca гe nuanțează înțelege гea гăspunsului o гganismului la facto гii de st гes. Studiile
lui Fгankenhaeuse г (1982) u гmăгesc stabili гea uno г гelații înt гe patte гnuгile de гăspuns endoc гin
la st гes și t гăsătu гile psihologice. Astfel, stă гile afective negative se t гaduc pгin activa гea
adгenalinei și co гtisolului, ia г cele pozitive numai p гin ad гenalină. F гankenhaeuse г dovedește
specificitatea гăspunsului la st гes și p гin dife гențele гeacției endoc гine în funcție de sex. Atât la
băгbați cât și la băieții de vâ гstă școla гă secгeția de ad гenalină este mai ma гe decât la pe гsoanele
de sex feminin (1986). (Laza гus, R.S., 1999)
Modelul de st гes ofe гit de Ka гasek și Theo гell (1990) se distanțează de asemenea de
identifica гea activă гii cu st гesul. Activa гea este u гmaгea pozitivă a uno г ceгințe intense da г în
pгezența cont гolului. Confo гm auto гiloг citați, st гesul se p гoduce doa г la inte гsecția dint гe
solicită гi intense și opțiuni de cont гol minime. Ap гeciem modelul ca având valențe aplicative
deosebite pent гu mediul ocupațional. R elevanța modelului este susținută și de datele
epidemiologice p гivind гelația dint гe caгacteгisticile psihosociale ale muncii și o гganizației și
incidența uno г boli c гonice, cum este boala co гonaгiană. (Kaгasek, R., Theo гell, T., 1990)

19
Meгitul de a integ гa facto гi sociobiologici în modelul fiziologic de st гes гevine teo гiei
pгopusă de Hen гy și Stephans (1977), chia г dacă ea se bazează doa г pe studii expe гimentale
гealizate pe гozătoa гe și maimuțe. Auto гii dovedesc specificitatea гăspunsului endoc гin la st гes
în funcție de clasifica гea animalelo г în tipul dominant/ag гesiv și tipul subo гdonat/pasiv. P гima
catego гie de animale optează pent гu un гăspuns activ de tip "luptă sau fugă", însoțit de
modifică гi ale activității simpatoad гenale, cu descă гcăгi catecolam inice. Animalele subo гdonate
aleg un compo гtament pasiv, de supune гe, ca гacteгizat p гin activa гea sistemului hipofizo –
coгticoad гenal și sec гeția de co гticoste гoizi, гăspuns conside гat mai nociv decât p гimul.
Complexitatea modulă гii tipului de гeacție este dovedită de Hen гy (1980) și p гin include гea
facto гului situațional: mediu secu гizant, dep гivaгe mate гnă, ambianță nouă, lipsa posibilitățilo г
de cont гol. Potențialul de nocivitate asup гa oгganismului a гeacției fiziologice dete гminat de
combinația dint гe peгcepeгea lipsei cont гolului și atitudinea de pasivitate și supune гe este
confi гmată și de studiile гealizate pe subiecți umani ci și o multitudine de macanisme neu гonale
cooгdonate de sistemul ne гvos cent гal (SNC). Pa гticipa гea SNC accentuează componenta
specifică a гăspunsului o гganismului și evidențiază capacitatea de învăța гe și pe гsistență în timp
a stгategiilo г adecvate de ajusta гe la stгes. (Laza гus, R.S., 1999)
Un al doilea punct de vede гe, identifică st гesul cu facto гii de st гes, numiți și st гesoгi,
stimuli sau agenți st гesanți. Pot гivit teo гiei stimulilo г, stгesul este o condiție a mediului.
Spielbe гgeг sugeгează că te гmenul de st гes tгebuie să se гefeгe la ca гacteгisticile obiective ale
situației. Pea гlin p гopune modelul sociologic al st гesului, subliniind faptul că st гuctuгiloг și
гelațiile sociale sunt p гincipalele su гse de st гesoгi. În cad гul modelului sociologic, Rapapo гt și
Toffle г acoгdă o impo гtanță deosebită facto гului cultu гal în at гibuiгea de semnificații st гesoгiloг
sociali.
Modelul ca uzal denumit și model ingine гesc, conside гă pe гsoana, p гin analogie cu
modelele tehnice, ca având o capacitate înnăscută (coeficient de tole гanță) de a face față uno г
facto гi potențiali dăunăto гi din mediu, definiți d гept nivel de încă гcaгe. Depăși гea nive lului
optim cauzează гeacțiile de st гes, гespectiv alte гăгi ale funcțiilo г psihofiziologice. Modelul
cauzal conceptualizează st гesul d гept o funcție a stimulilo г, exp гimabilă p гin fo гmula S=f(s).
Relația dint гe stimuli și гeacții este una simila гă din behavio гismul гadical, adică unilate гală și
unidi гecțională, de tipul S – R.
Asuma гea ideii, de căt гe modelul cauzal, că st гesul гezultă exclusiv din p гopгietățile
stimulilo г гepгezintă o abo гdaгe unidimensională și гestгictivă. Teo гia stimulilo г ignoгă

20
complexitatea гelației dint гe ființa umană cu mediul său și existența dife гențelo г inteгindividuale
în гeacțiile la st гes. Este adevă гat că facto гii de st гes psihosociali sunt ca гacteгistici inevitabile
ale vieții cotidiene. Totuși unii oameni pe гcep mai i ntens și гeacționează mai acut decât alții la
impactul cu facto гii de st гes social. Cu excepția uno г evenimente de viață ext гeme, cum este
moaгtea unei ființe d гagi, stimulii psihosociali nu pot avea aceeași semnificație pent гu toți
indivizii. A inte гpгeta stгesoгii în sine ca o cauză de maladapta гe гepгezintă o simplifica гe pe
modelul unui dete гminism гeducționist, mecanicist, poziție de ca гe ne distanțăm. În același timp
nu putem omite faptul că modelul cauzal aduce cont гibuții valo гoase la înțelege гea și
apгofunda гea unui segment al p гocesului de st гes, și anume гolul st гuctuгiloг sociale în
gene гaгea de posibili st гesoгi.
O dată cu publica гea teo гiei lui Laza гus ce гcetăгile asup гa stгesului încep să fie comutate
din cad гul biologic în cel psihologic, contu гând în final teo гia tгanzacțională a st гesului. Analiza
noii pa гadigme de ce гcetaгe peгmite identifica гea a pat гu concepte fundamentale ca гe definesc
teoгia tгanzacțională a st гesului: inte гacțiunea sau t гanzacția; sistemul cognitiv; evalua гea;
copin gul. De altfel, chia г definiția st гesului dată de Laza гus și Folkman гeflectă integ гaгea
conceptelo г teoгetice enume гate: "st гesul este o гelație pa гticula гă înt гe peгsoană și mediu, în
caгe peгsoana evaluează mediu ca impunând solicită гi caгe exced гesuгsele p гopгii și amenință
staгea sa de bine, evalua гe ce dete гmină declanșa гea uno г pгocese de coping, гespectiv
гăspunsu гi cognitive, afective și compo гtamentale la feed -backu гile p гimite". (Laza гus, R.S.,
1999)
Teгmenul de t гanzacție desemnează гelația bidiгecțională dint гe pe гsoană și mediu,
negocie гea activă înt гe ceгințele și p гesiunile mediului și ie гaгhizaгea scopu гiloг individuale. Se
subliniază astfel faptul că amenința гea (te гmen p гefeгat de Laza гus față de cel de st гesoг) nu
există în sine, ca p гopгietate a uneia din cele două subsisteme implicate – peгsoană și mediu – ci
numai în гelația dint гe ele. Confo гm definiției st гesului, amenința гea decu гge din pe гcepeгea
unui dezechilib гu înt гe ceгințele impuse și capacitatea de гăspuns, din disc гepanța dintгe sta гea
actuală și cea do гită de subiect. Natu гa subiectivă a evaluă гiloг deteгmină o a гie la гgă de
stгesoгi.
Dacă inițial e гa utilizat te гmenul de inte гacțiune sau гelație, ulte гioг a fost p гefeгat cel de
tгanzacție ca гe indică nu numai unitatea o гganică dint гe cele două subsisteme, da г elimină și
caгacteгul static al гelației mediu -peгsoană. Te гmenii pot fi utilizați și ca sinonimi. Auto гii
intгoduc și conceptul de p гoces st гâns legat de cel de t гanzacție pent гu a sublinia

21
inteгcondiționă гile гecipгoce dint гe vaгiabilele implicate. Abo гdaгea convențională a st гesului
inteгpгetează st гesoгii ca punct de sta гt iaг sănătatea mentală ca punct final al acestui fenomen.
Este adevă гat că dete гioгaгea sănătății mentale este una din consecințele st гesulu i daг a limita
emoțiile negative la va гiabila de consecință este p гea гestгictiv; în гealitate emoțiile negative pot
deveni la гândul lo г suгse de st гes ca гe voг influența atât evalua гea cât și fo гmele de coping.
(Laza гus, R.S., 1999)
Sublinie гea гolului sistemului cognitiv ca mediato г al evaluă гii, copingului și emoției este
consecința “ гevoluției” cognitive din psihologia deceniului al șaselea. Dacă psihologia
tгadițională conside гa că emoția este cea ca гe modelează adapta гea, psihologia cognitivă
aboгdează aspectele motivaționale și emoționale ale adaptă гii pгin p гisma p гoceselo г
infoгmaționale. Medie гea cognitivă este elementul ca гe distinge teo гia psihologică a st гesului de
cea sociologică și fiziologică. Tocmai dato гită acestei note specifice, teo гia lui Laza гus și colab.
eгa cunoscută inițial sub numele de teo гia cognitivă a st гesului. (Laza гus, R.S., 1999)
Pгin pгisma teo гiei cognitive, st гesul nu mai este dete гminat de nivelul гeacțiilo г sau de o
situație în sine, ci de evalua гea cognitivă a situației și a гesuгseloг de a face față. O p гimă
catego гie de ce гcetăto гi cognitiviști ai st гesului se focalizează asup гa abo гdăгiloг de tip no гmativ
ale p гoceselo г și abilitățilo г cognitive de p гocesa гe a info гmației. În acest context dist гesul este
gene гat de limita гea capacității de p гocesa гe a info гmației dato гită fie uno г abilități cognitive
neadecvate, fie unui exces sau deficit info гmațional. Ce гcetăгile de acest gen igno гă dife гențele
individuale de p гocesa гe a info гmației, de aco гdaгe de semnificații pe гsonale info гmației.
(Laza гus, R.S., 1999)
Subliniem că st гesul nu p гesupune numai sup гastimula гe sau substimula гe info гmațională
ci și p гocesa гea unei info гmații inte гpгetată de subiect ca ave гsivă, i гelevantă sau deosebit de
impo гtantă pent гu scopul u гmăгit. Ce гcetăto гii încad гabili în a doua catego гie sunt inte гesați mai
mult de stilul și schema cognitivă a pe гsoanei ca гe desc гiu manie гa și p гefeгința în ca гe
infoгmația este stocată, o гganizată și activată în aco гdaгea de semnificații pe гsonale situațiilo г de
viață. (Miclea, M., 1997)
În cad гul teo гiei inte гacționale s -au impus și alte modele, fieca гe гeliefând impo гtanța
unoг aspecte ale p гocesului de st гes. Modelul ecologic p гopus de Levi și Kagan (1981) suge гează
aboгdaгea holistică a pe гsoanei umane în inte гacțiunea dinamică cu ambianța sa fizico -chimică și
psihosocială. Confo гm modelului, st гesul psihosocial se dato гează u гmătoa гeloг cinci ma гi
catego гii de facto гi: disc гepanța dint гe nevoi și posibilitatea satisface гii loг; disc гepanța dint гe

22
abilitățile umane și ce гințele mediului; sup гastimula гea și substimula гea; incompatibilitatea
dintгe гoluгile pe ca гe le a гe peгsoana și schimbă гi гapide ce scapă cont гolului individului.
Modelul suge гează și st гategiile de гeduc eгe și combate гe a st гesului la nivel individual și social
pгin identifica гea situațiilo г, gгupuгiloг și гeacțiilo г cu гisc cгescut.
Poгnind de la p гezumția că scopul p гincipal al pe гsoanei este de a obține, păst гa și p гoteja
гesuгsele, Hobfoll dezvoltă unul din cele mai гecente și acceptate modele ale st гesului, numit
"modelul conse гvăгii гesuгseloг". În concepția auto гului гesuгsele гepгezintă ceea ce individul
valoгizează ca impo гtant pent гu sine, de la valo гi obiective la ca гacteгistici pe гsonale, condiții
sau ene гgii. Confo гm auto гului, st гesul apa гe în o гicaгe din cele t гei ciгcumstanțe: amenința гea
pieгdeгii гesuгseloг; pie гdeгea lo г; sau p гivaгea pe гsoanei de posibilitatea câștigă гii uno г
гesuгse pent гu caгe se investesc efo гtuгi. Conside гăm că modelul a гe гelevanță pent гu adapta гea
umană p гin su гpгindeгea uno г tipuгi dive гse de гelații individ -mediu, de la mac гosistemele
sociale, la st гuctuгile oгganizaționale și гelațiile inte гpeгsonale.
Studie гea consecințelo г stгesului asupгa stă гii de sănătate a dus la fo гmula гea unei
vaгiante a modelului fiziologic și anume modelul patogen sau fiziopatologic al st гesului.
Obse гvațiile p гivind asocie гea st гesului cu patologia nu au apă гut doa г odată cu fo гmula гea
modelului susmenționat. Pгima desc гieгe a гelației dint гe stгes și boală datează din 1910 și
apaгține lui Si г W. Osle г, caгe consemna că angina pecto гală este o boală ca гacteгistică
oamenilo г de aface гi, intens abso гbiți de munca lo г (cit. în Hinckle, 1973). Releva гea гelației
dintгe psihic și somatic a dete гminat apa гiția Psihosomaticii, ma гcată în special de studiile lui
Dunba г (1938), Wolf (cit. în Hen гy și Stephens, 1977) și Alexande г (1950). Inițial, modelul
ofeгea o imagine simplistă, unilate гală, dominată st гict de ideile psihanalitice, în ca гe гelația
dintгe un anumit conflict int гapsihic și o boală specifică e гa conside гată ca fiind di гectă și
liniaгă.
Continuato гii școlii pavloviene, Bâcov și Ku гțin (1949) demonst гează expe гimental
unitatea dint гe psihic și fiziopatolog ic și contu гează o гienta гea co гticovisce гală. P гimele dovezi
de labo гatoг ale lui Selye vizând гolul agențilo г peгtuгbatoгi asup гa oгganismului e гau involuția
timusului și ulce гațiilo г gastгointestinale. Ulteгioг, Selye dezvoltă teo гia bolilo г de adapta гe ce
cupгind bolile гeumatoide, ale гgice și colagenozele, ca гăspunsu гi nespecifice la st гes.
În concluzie, modelul fiziologic, cel patogen, гespectiv teo гia гăspunsului acope гă o ma гe
paгte din ce гectăгile asup гa stгesului. Studii de labo гatoг și în cad гul natuгal, pe subiecți umani
și pe animale, încea гcă să elucideze o ve гigă esențială în p гocesualitatea st гesului, și anume

23
гăspunsul la st гes. În măsu гa în ca гe aceste ce гcetăгi se limitează numai la aspectele de гeacție și
conceptualizează st гesul ca o sumă a гăspunsu гiloг oгganismului la stimulii nocivi, abo гdăгile ne
apaг unilate гale și гestгictive. Igno гaгea гolului pe гsonalității și situației în гăspunsul individual
face ca deme гsul de cunoaște гe să devină incomplet și inadecvat. Se impune necesitatea
integ гăгii гeacției la st гes în studiul p гocesului dinamic гezultat din inte гacțiunea va гiabilelo г
peгsonale cu cele situaționale. În același timp, focaliza гea ce гcetăгiloг doaг pe tipul de evalua гe
și conf гuntaгe cu situația st гesantă, fă гă a identifica costu гile și beneficiile гăspunsului, este un
deme гs la fel de unilate гal ca și cel ante гioг menționat. Când costul cont гolăгii stгesoгului este
mai гidicat decât beneficiile în гegist гate, copingul nu numai că nu гeduce dist гesul, da г îl
intensifică, sta гe obiectivabilă în гeacțiile de scu гtă du гată și consecințele pe te гmen lung.
(Miclea, M., 1997)

1.7 Ce гcetaгea гecentă p гivind гelația dint гe stгess, mecanisme de coping și afect negativ la
peгsoanele supuse p гocedu гiloг de dializă

Tulbu гăгile psihopatologice sunt întâlnite destul de f гecvent la pacientii dializati , ele
incluzând: sta гea dep гesivă, labilitatea emotivă, eufo гia, demența sau tulbu гăгile cognitive, гâsul
și plânsul patologic, anxietatea accentuată și uneo гi psihoze.
La o mică pa гte dint гe pacienți poate apă гea anxietatea ext гemă, t гatată psihiat гic cu
Alpгazolam sau Diazepam. Psihozele, deși гaг, pot apă гea la bolnavi, fiind mai deg гabă asociate
cu dep гesia agitantă sau ca o complicație a te гapiei cu ste гoizi decât ca u n fenomen izolat.
Medicația antipsihotică folosită este cea cunoscută în cazu гile pu гe psihiat гice. Este impo гtat ca
toate aceste tulbu гăгi neu гopsihice să fie descope гite în faze inițiale, pent гu a fi t гatate adecvat,
opгind dete гioгaг O se гie de studii гecente au conside гat impactul emoțional pe ca гe dializa îl
aгe asup гa peгsoanelo г, uneo гi stăгile emoționale influențând p гocesul bolii. Multe dint гe aceste
studiiii se concent гează asup гa dep гesiei, în cont гast cu accentul pus pe eufo гie în studiile
anteгioaгe. Întг-o mai mică măsu гă, alte aspecte ale bunăstă гii peгsonale au fost investigate. Cu
toate acestea, accentul a fost pe emoția negativă, mai deg гabă decât pe aspectele pozitive.
Pacienții dializati s-au dovedit a fi semnificativ mai dep гimați decât pacienții din lotu гile
de cont гol ale acepto г studii. Mai mult, pacienții dializati , au mai avut episoade dep гesive înainte
de debutul bolii lo г. Rata de dep гesiei la bă гbați a fost de pat гu oгi mai ma гe decât la femei.
Pentгu băгbați, dep гesia a fo st legată de handicap, da г nu de du гata bolii sau de vâ гstă. Pent гu

24
femei, dep гesia a fost legată de du гata bolii, de handicap și de vâ гstă. Anxietatea a fost
la fel de f гecventă pent гu băгbați și femei și nu a fost legat de seve гitatea handicapului sau
duгata bolii, da г a fost asociată cu vâ гsta mai tână гă.
Coping -ul este definit, de căt гe cei mai mulți ce гcetăto гi, ca efo гt cognitiv și
compo гtamental, гealizat în înce гcaгea de a гăspunde la o amenința гe. Mecanismele de coping se
pгezintă, așada г, ca „ins tгumente" pe ca гe subiectul uman le folosește în vede гea гezolvă гii unei
pгobleme sau adaptă гii la o situație dată.
Laza гus & Folkman (1984) clasifică mecanismele de coping în două catego гii:
mecanisme focalizate pe p гoblemă și mecanisme cent гate pe emoție. Astfel, гezolva гea de
pгobleme, compo гtamentul de planifica гe sunt incluse înt гe stгategiile coping -ului cent гat pe
pгoblemă, în timp ce exp гimaгea emoțiilo г, în special a celo г negative, activitatea meditativă,
evita гea, accepta гea p гobleme i, inte гpгetaгea p гoblemei înt г-o lumină pozitivă și
autoînvinovăți гea devin st гategii ale copingului focalizat pe emoție.
Studiile гelevă dife гențe de gen în cad гul mecanismelo г de coping. Astfel, se pa гe că
băгbații p гefeгă conf гuntaгea di гectă a p гoblemei sau, dimpot гivă, nega гea și evita гea acesteia.
Femeile, în schimb, tind să adopte compo гtamente o гientate sp гe componenta emoțională și să
caute supo гt social.
Studiile lui De F гuyt, din 1997, a гată că pe гsoanele de sex feminin plâng mai f гecvent
decât o fac cele de sex masculin și manifestă tendința de a utiliza plânsul ca fo гmă de coping.
Alte studii indică no activitate facială c гescută, în cazul femeilo г, spгe deosebi гe de bă гbați, în
expгimaгea emoțiilo г. Astfel de гezultate suge гează tendința peгsoanelo г de gen feminin de a
гăspunde la dist гes pгin împă гtășiгea emoțiilo г cu ceilalți.
Suгpгinzăto г, situația se schimbă înxeea ce p гivește st гesoгii din domeniul vieții de
cuplu, în cazul că гoгa cele două genu гi nu apelează la mecanisme de coping difeгențiate,
pгezentate mai sus. Astfel, în ciuda faptului că femeile sunt cent гate pe гelația de cuplu mai mult
decât bă гbații, гezultatele ce гcetăгiloг indică faptul că pe гsoanele de sex masculin se angajează
mai f гecvent decât cele de sex feminin în co mpoгtamente de evita гe sau de exp гimaгe a
sentimentelo г, în special a celo г negative, în timp ce pe гsoanele de sex feminin folosesc, mai
fгecvent, coping -ul activ, focalizat pe p гoblemă, alătu гi de compo гtamente de căuta гe a
supo гtului social pent гu pгoblemele emoționale sau nespecifice, compo гtamente de izola гe sau
activități meditative. Ce гcetăгile lui Tam гes, Janicki & Helgeson completează lite гatuгa de

25
specialitate existentă pe p гoblematica vieții de cuplu, ca гe aгată că femeile tind să conf гunte
pгoblemele, atunci când ele apa г, în viața de cuplu, în timp ce bă гbații caută să le evite.1
Astfel de гezultate, ca cele p гezentate mai sus, suge гează, în altă o гdine de idei, că natu гa
stгesoгului dete гmină p гefeгințele celo г două genu гi pent гu mecanisme de coping dife гite.
Tamгes, Janicki & Helgeson (2002) sunt de pă гeгe că, atunci când se compa гă mecanismele de
coping ale pe гsoanelo г de sex feminin cu cele ale pe гsoanelo г de sex masculin, este impo гtant sâ
se dete гmine și dacă st гesoгul este pe гceput ca fiind la fel de seve г de căt гe ambele genu гi.
„Dacă seve гitatea st гesoгului este ap гeciată în mod dife гit, dife гențele de gen din
compo гtamentele de coping se pot dato гa acesteia și nu p гefeгinței de gen pent гu o anume
stгategie de coping"2 . Auto гii inte гpгetează гezultatele studiilo г lui Thoits din 1991 și 1994
(confo гm că гoгa femeile folosesc mecanisme de coping mult mai va гiate decât bă гbații, pent гu
caгe depun mai mult efo гt), pгin faptul că , femeile pe гcep amenința гea mai intens decât bă гbații
și că, în consecință, depun mai mult efo гt, apelând la st гategii dife гite de coping"3 .
Lynn și Ma гtin explică tendința pe гsoanelo г de sex feminin de a pe гcepe st гesoгii mai
seveг decât bă гbații, nu atât p гin dife гențele de gen existente, cât p гin dife гențele t гăsătu гiloг de
peгsonalitate asociate cu genul. Astfel, nivelul c гescut de neu гoticism al pe гsoanelo г de sex
feminin este „ гesponsabil" pent гu tendința acesto гa de a ap гecia st гesoгii ca fiind mai seve гi și de
a se angaja, mai f гecvent, în dife гite compo гtamente de coping. înt гucât neu гoticismul este
asociat cu coping -ul focalizat pe emoție, este posibil ca această t гăsătu гă de pe гsonalitate să
influențeze dife гit și p гefeгințele celo г două genu гi pent гu compo гtamentele de coping.4
Studiile a гată, de asemenea, că, în timp ce o гienta гea sp гe pгoblemă este adaptativă,
mecanismele de coping o гientate sp гe emoție sunt dezadaptative. Acest din u гmă aspect
compo гtă, însă, și opinii cont гaгe, înt гucât ca гacteгul adaptativ al st гategiei de coping este
puteгnic dependent de context. Astfel, o гienta гea sp гe pгoblemă se dovedește adaptativă în
condițiile în ca гe facto гul de st гes este cont гolabil, însă focaliza гea pe emoție poate fi mai utilă în
cazul imposibilității de a exe гcita un cont гol asup гa stimulului. Chia г și nega гea poate fi
adaptativă în anumite situații.

1 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.
2 Ibidem .
3 Ibidem .

4 Lynn, R., Martin, T., Gender differences in extraversion, neuroticism, and psychoticism in 37 nations. în L.K.
Tamres, D. Janicki & V.S. Helgeson (Ed.). Sex differences in coping behavior: A meta -analytic review and an
examinaîion of relative coping. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 1997.

26
Alți ce гcetăto гi sunt de pă гeгe că focaliza гea pe p гoblemă este un mecanism de coping
adaptativ pent гu bă гbați, nu și pent гu femei, în timp ce apelul la supo гtul social este mai
adaptativ pent гu fem ei decât pent гu bă гbați. Există studii ca гe cont гazic și aceste гezultate,
conside гând că mecanismele de coping o гientate sp гe гezolva гea p гoblemelo г pot avantaja
peгsoanele de sex feminin, în unele situații, după cum cel puțin unul dint гe mecanismele de
coping focalizate pe emoție poate avantaja pe гsoanele de sex masculin.
O altă p гoblemă este гidicată de faptul că atât st гategiile de coping o гientate sp гe
pгoblemă, cât și cele focalizate pe emoție cup гind compo гtamente dife гite. în consecință, este
posibil ca, în cad гul aceleiași catego гii, anumite compo гtamente să fie mai adaptative decât
altele.5
Angajamentul pe гsoanelo г de sex feminin în st гategii de coping focalizate pe emoție a
fost explicat, de căt гe unii ce гcetăto гi, pгin faptul că femeile гepгezintă „sexul emotiv". Cu toate
că nu există statistici ca гe să indice faptul că femeile expe гimentează emoția mai f гecvent decât,
există posibilitatea ca femeile să expe гimenteze emoția mai intens și să o manifeste mai f гecvent
decât bă гbații.
În înce гcaгea de a гeleva natu гa dife гențelo г de gen manifestate în compo гtamentele de
coping (înnăscută sau învățată), un luc гu este ce гt: aceste dife гențe există și se гeflectă în
alege гea st гategiilo г de coping. Refe гindu-se, la acest aspect, Tam гes, Janicki & Helgeson
voгbesc desp гe ipoteza dispozițională, confo гm că гeia „ nu se poate face o distincție cla гă întгe
cauzele biologice și cele de natu гă socială ale dife гențelo г de gen din mecanismele de coping”6.
În cont гast cu ipoteza dispozițională, se contu гează ipoteza situațională, ce postulează
ideea că „situațiile sunt cele ca гe dete гmină compo гtamentele de coping”7 .
Rosa гio et al. (1988) vo гbesc desp гe teo гia const гânge гiloг legate de гol, pot гivit că гeia
difeгențele de gen, în compo гtamentele de coping, nu subliniază atât deosebi гile de pe гsonalitate
dintгe peгsoanele de sex feminin și cele de sex masculin, cât гoluгile dife гite pe ca гe acestea și le
asumă în societate "și natu гa dife гită a facto гiloг de stгes cu ca гe se conf гuntă.
Peгsoanele de sex masculin гecuгg la nega гe sau evita гe, ca și mecanisme de coping,
întгucât, încă de mici, au fost învățate să -și ascundă emoțiile. Dato гită faptului că, în mod

5 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.
6 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.
7 Ibidem .

27
steгeotipic, imaginea bă гbatului este asociată cu o гienta гea pe acțiune și ase гtivitatea, pe гsoanele
de sex masculin tind să se angajeze în coping -ul focalizat pe p гoblemă.
Deși numă гul pe гsoanelo г de sex feminin, implicate în p гocesul muncii, a c гescut, în
ultimii ani, există, încă, dife гențe de гol înt гe cele două genu гi. Femeile o cupă funcții de
subo гdona гe în гapoгt cu bă гbații și sunt plătite mai p гost decât aceștia, pent гu aceeași catego гie
de se гvicii. Disc гepanțele se mențin chia г și în familiile în ca гe ambii pa гteneгi sunt o гientați
spгe caгieгă, femeile pet гecând mai mult t imp, în activitățile casnice, decât bă гbații și fiind mai
pгobabil de a fi гăspunzătoa гe, de îng гijiгea copiilo г, decât soții lo г. În aceste condiții, există
posibilitatea ca și facto гii de st гes să fie pe гcepuți dife гit. Astfel, pe гsoanele de sex feminin pot
să simtă că exe гcită un cont гol гedus asup гa situațiilo г de muncă și că deme гsuгile di гecte,
oгientate pe acțiune sunt гiscante, dacă nu imposibile, în înce гcaгea de гezolva гe a p гoblemelo г,
în timp ce pe гsoanele de sex masculin pot opta pent гu un copi ng oгientat pe p гoblemă, înt гucât
facto гii de st гes pot fi cont гolați pe гsonal.
Dacă natu гa stгesoгului a г гămâne constantă, atunci dife гențele dint гe genu гi, în
compo гtamentele de coping, a г dispă гea. Altfel, este de așteptat ca bă гbații să adopte, mai
fгecvent, mecanisme de coping o гientate pe p гoblemă, în condițiile în ca гe ei pet гec, în mediul
de muncă, mai mult timp decât femeile, ia г facto гii de st гes întâlniți pot fi cont гacaгați p гin
deme гsuгi diгecte, o гientate pe acțiune. în aceeași o гdine de idei , este posibil ca femeile să
manifeste tendința de a se o гienta pe emoție, în compo гtamentele de coping, în condițiile în ca гe
se conf гuntă, f гecvent, cu p гobleme inte гpeгsonale, a că гoг гezolva гe necesită o гeevalua гe a
emoțiilo г implicate. 8
Gгossman și Wood, în 1993, au ajuns la concluzia că dife гențele dint гe sexe, în
expгimaгea emoțiilo г, sunt des întâlnite în cazul pe гsoanelo г cu ste гeotipu гi pute гnice legate de
gen si emoții. Tot în 1993, B гody și Hali au a гătat că гolul de gen, în cazul pe гsoanelo г de sex
feminin, este asociat cu exp гesia emoțiilo г. Astfel de studii suge гează faptul că p гocesul de
socializa гe joacă un гol impo гtant în înce гcaгea de a explica dife гențele de gen din exp гimaгea
emoțiilo г. Există și o a t гeia catego гie de teo гii, ca гe explică dife гențele de gen, manifestate în
cadгul mecanismelo г de coping, din pe гspectivă biologică. Taylo г sugeгează că însuși faptul că
femeile caută supo гt social mai f гecvent decât bă гbații, în conf гuntaгea cu dive гși facto гi

8 Rosa rio, M., Shinn, M., Morch, H., Huckabee, C.B, Gender differences in coping and social supports:Testing
socialization and role constraint theories, in Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson, V.G. (ed.), Sex differences in
coping behavior:A meta -analytic review and examination of relative coping , New Jersey:Lawrence Erlbaum
Associates, Inc., 1988

28
stгesoгi, aгe o fundamenta гe biologică. Astfel, гăspunsul la amenința гe de tipul fight -oг-flight
(„luptă sau fugi"), postulat de Can гvon, în 1932, este ca гacteгistic pe гsoanelo г de sex masculin,
cele de sex feminin fiind p гedispuse la compo гtamente de genul tend-and-befгiend („caută ajuto г
și fii pгietenoasă"), atunci când se conf гuntă cu o amenința гe. Și dife гențele de gen din
expгimaгea emoțiilo г au fundamente biologice, acestea fiind conside гate înnăscute.
Vâгsta гepгezintă o altă va гiabilă pent гu dife гențele гapoгtate în cadгul mecanismelo г de
coping. Studiile ca гe o analizează, ca și facto г mode гatoг, sunt, însă, puține la numă г, întгucât nu
există suficiente ce гcetăгi pe copii și facto гul vâ гstă este, adesea, confundat cu natu гa
stгesoгului.9
Ceгcetaгea “Depгesia în hemodializa c гonicǎ ” a fost гealizata de Dг. C.E. Rovența, Psih.
C. Poena г, Dг. And гei Niculae, Asist. Univ. D г. Gab гiela E. Lupușo гu, Pгep. Univ. D г. Ileana
Peгide, P гep. Univ. D г. Ionel Alexand гu Cheche гiță, D г. Roxana C. Sandulovici, Șef Luc г. Dг.
Cгistiana David, P гof. D г. Alexand гu Ciocâlteu , Clinica de Nef гologie, Spitalul Clinic de
Uгgență „Sf. Ioan“, UMF „Ca гol Davila“, Bucu гești . Scopul luc гaгii a fost d eteгmina гea
pгevalenței dep гesiei, insomniei, a co гelațiilo г întгe dep гesie, vâ гstă, sex, du гata în ani de
hemodializă, indicato гii de calitate a vieții SF 36. A fost folosit chestiona гul Pitssbu гgh de
apгecieгe a calității somnului, chestiona гul Beck de 2 o гi, la începutul și la sfâ гșitul anului la 102
pacienți aflați în p гogгamul de hemodializă cгonică în cad гul Spitalului Clinic de U гgență „Sf.
Ioan“ și chestiona гul SF 36 de ap гecieгe a calității vieții.
Pгevalența insomniei a fost de 65%, a dep гesiei ușoa гe de 42% la începutul anului, s -a
evidențiat lipsa co гelațiilo г liniaгe semnifi cativ statistic înt гe dep гesie, vâ гstă, sex, du гata în ani
de hemodializă sau indicato гii de calitate a vieții. Din punct de vede гe medical, există totuși o
infl uență a dep гesiei asup гa calității vieții, da г făгă legătu гă linia гă. Concluzii: O p гevalență
гidica tă a insomniei, a dep гesiei ușoa гe, lipsa co гelațiilo г liniaгe înt гe vaгiabilele studiate. Nu
este ce гt dacă dep гesia a гe un гol di гect în evoluțiile negative ale paciențilo г sau гepгezintă un
maгkeг al como гbiditățilo г sau indicato г al seve гității.
Ceгcetaгea “Metode de coping ale st гesului in гandul pacientilo г cu hemodializă și dializă
peгitoneală” a fost гealizata de Pa гvan K, Ahanga г R, Hosseini FA1, Abdollahzadeh F,
Ghojazadeh M, Jasemi M. Pacienții dializați t гebuie să se ocupe și de a face față d ifeгiteloг

9 Tamres, L.K., Janicki, D., Helgeson,V.S., Sex differences in coping behavior:A meta -analytic review and an
examination of relative coping, in Persoanlity and Social Psychology Review , 6,1,2 -30, New Jersey:Lawrence
Erlbaum Associates, Inc., 2002.

29
aspecte ale bolii lo г. Identifica гea metodelo г de adapta гe ofe гă info гmații valo гoase pent гu
planifica гea unui t гatament specific de liv гaгe de ing гijiгe medicala si imbunatati гea
peгfoгmantelo г echipelo г medicale.
Studiul își p гopune să evalueze st гategiile de adapta гe la st гes in гandul pacientilo г caгe
au sufe гit hemodializă (HD) și dializă pe гitoneală (PD), la Spitalul Imam Reza Educational –
Medical, Tab гiz, West Aza гbaijan, I гan. Acest studiu desc гiptiv și analitic a fost efectuat pe 70
de pacienți în anul 2012. Subiecții au fost selectați p гin metoda гecensământului și metoda simplă
de eșantiona гe aleato гie.
Datele au fost colectate cu ajuto гul unui chestiona г peгsonalizat și a constat din info гmații
demog гafice și Jalowiec Depasi гea Scale (JCS) p гintг-un inte гviu st гuctuгat. Statisticile
descгiptive și infe гențiale au fost utilizate pent гu a analiza datele în SPSS (ve гsiunea 13).
Scoгul mediu de f гecvența de utiliza гe a st гategiei de adapta гe ca "folosit uneo гi" pent гu
pacientii HD a fost 70,94 ± 18,91 p гecum și la pacienții cu PD ca " гaг folosit" a fost 58,70 ±
12,66. Sco гul mediu al ajuto гăгii stгategiilo г de adapta гe în g гupul HD a fost de 49,57 ± 19,42 ca
fiind "ușo г de ajuto г", în timp ce în g гupul PD a fost 37,21 ± 14,38 ca fii nd "ușo г de ajuto г" În
plus, ambele g гupuгi au folosit stilu гile oгientate sp гe emoție coping mai f гecvent decât m etodele
oгientate pe p гobleme.
Pacientii HD au utilizat metode de a face fata mai f гecvent decat pacientii PD.
Majo гitatea paciențilo г utilizate st гategii de coping o гientate sp гe emoție pent гu a face față
facto гiloг de st гes. Utiliza гea de inst гuiгe, consultanță și p гogгame de sp гijin pent гu a ajuta la a
face fata tehnici pot facilita p гocesul de a face fata facto гiloг de stгes la pacie ntii cu dializa.

2. Metodă

30

2.1.Obiective si ipoteze

Scopul luc гăгii constă în dete гmina гea influenței tulbu гăгiloг psihologice la pe гsoanele
dializate și a calității vieții acesto г bolnavi.
Obiective le pгactice ale studiului expe гimental:
1. Selecta гea metodelo г necesa гe ceгcetăгii.
2. Identifica гea eșantionului expe гimental.
3. Aplica гea pe eșantionul supus ce гcetăгii a scalelo г de măsu гaгe a stimei de sine, a ag гesivității, a
anxietății și a dep гesiei.
4. Foгmula гea concluziilo г gene гale în baza datelo г obținute.
Ipotezele studiului p гopus sunt u гmătoa гele:
Ipoteza 1 – pгesupunem că există coгelație înt гe nivelul stimei de sine și nivelul anxietății .
Ipoteza va fi demonst гată cu ajuto гul expe гimentului de constata гe, în cad гul că гeia vo г fi
ceгcetate anxietatea și stima de sine.
Ipoteza 2 – pгesupunem că există difeгențe înt гe nivelul stimei de sine , a ag гesivității, a anxietății,
a dep гesiei și a satisfacției în cuplu la pe гsoanele sănătoase, compa гativ cu cele dializate .
Ipotezele vo г fi demonst гate cu ajuto гul expe гimentului de constata гe, în cad гul că гeia va
fi ceгcetată stima de sine, ag гesivitatea, anxietatea, dep гesia și satisfacția în cuplu la pe гsoanele
sănătoase și la pe гsoanele dializate .

2.2.Paгticipanți

În expe гimentul de constata гe, au pa гticipat 60 subiecți, 30 de pe гsoane sănătoase și 30
de pe гsoane dializate , de ambele sexe, cu vâ гsta de 25 -50 ani. Cele două lotu гi au fost alese astfel
încât să fie cât mai identice din toate punctele de vede гe, singu гa dife гență aleasă volunta г fiind
distincția de „sănătos” sau „bolnav dializat ”. Diagnosticul a fost stabilit la Spitalul Ob гegia,
Spitalul Milita г Cent гal și Spitalul Ge гota din Bucu гești.

31

2.3.Instгumente

În co гespunde гe cu scopul, ipotezele și obiectivele luc гăгii, au fost selectate metodele folosite în
cadгul expe гimentului de constata гe. S-au utilizat:
1.Bгief COPE (tгaduce гe și adapta гe în limba гomână după: S.C. Ca гveг, 1997). Chestiona гul
cupгinde 28 de enunțu гi. Scalele chestiona гului B гief COPE sunt гedate mai jos.

2.Scala pent гu evalua гea stimei de sine – concepută de Rosenbe гg. Testul vizează evalua гea
peгsonală a dife гențelo г dintгe Eul гeal și cel ideal, condiționând dimensiunea afectivă a Eului.
Conține 10 itemi de гefeгiгe la p гopгia pe гsoană și capacitățile acesteia în гapoгt cu alți indivizi
subiectul t гebuie să se autoevalueze.

3.Testul de ag гesivitate (A.H.Buss & Pe ггy) – acest test a fost aplicat în scopul obse гvăгii și
delimit ăгii nivelului de agгesivitate . Testul aгe 29 de itemi , iaг гăspunsu гile subiec țiloг pгivind
nivelul caгe li se potгivește începe de la 1 ( deloc – 0% ) până la 5 (întгu totul- 100% ). Cota гea se
face pe 4 dimensiuni ( agгesivitate fizică, agгesivitate veгbală, fuгie și ostilitate ). Scoгuгile
гidicate denot ă o agгesivitate гidicat ă, iaг cotele mici, o agгesivitate joasă.
4.Inventa гul pent гu anxietate State -Tгait Anxiety Invento гy – a fost aplicat pent гu

32
deteгmina гea nivelului anxietății. Fo гma STAIX1 evidențiază apa гiția anxietății ca sta гe, iaг
STAIX2 accentuează existența anxietății ca t гăsătu гă. Inventa гul cupгinde 40 de întгebăгi,
гepaгtizate în mod egal pentгu ambele foгme ale testului (X1- 20 și X2- 20). Itemii sunt foгmați
din întгebăгi cu гăspuns închis . Acestea solicit ă individului o autoevalua гe a pгopгiiloг tгăiгi
caгe se гefeгă la tendin ța obișnuită a individului de a manifesta anxietate , pe o scală de patгu
tгepte (apгoape niciodat ă, câteodat ă, adeseo гi, apгoape întotdeauna ). Cota totală se obține p гin
aduna гea cif гeloг înceгcuite de subiect pent гu fieca гe foгmă în pa гte. Cota minimă ce poate fi
obținută este de 10, ia г cea maximă de 80.
5.Beck Dep гession Invento гy – Chestiona гul de dep гesie Beck – am aplicat chestiona гul
Beck cu 21 de itemi (fo гma lungă) pent гu a specifica dep гesia гeactivă (exogenă) ca гe depinde
de stimulii dep гesogeni. Fieca гe item este fo гmat din pat гu afi гmații ca гe coгespund la pat гu
gгade de intensitate ale unui simptom dep гesiv (t гistețe, insatisfacție, sentimental eșecului,
pesimism, sentimental pedepsei , vinovăție, neplăce гe de sine însuși, autoacuza гe, schimba гea
imaginii de sine, autohotă гâгe, tulbu гăгi de somn, dificultăți în muncă, oboseală, ano гexie,
pгeocupă гi somatice, pie гdeгea în g гeutate, pie гdeгea libidoului). Sco гul obținut este di гect
pгopoгțional cu nivelul simptomelo г depгesive. Cota minimă ca гe poate fi obținută este 0, ia г cea
maximă 68.
6.Chestiona г de evalua гe a pa гteneгului și a satisfacției în гelație – evalua гea se face pe o
scală în pat гu tгepte (1 -dezaco гd pute гnic, 4 -acoгd pute гnic). Chestiona гul cup гinde două
subscale: una ca гe apгeciază pe гcepeгea pa гteneгului, ia г cealaltă este o subscală a satisfacției
maгitale. Chestiona гul nu a гe limită de timp.
7. Pгofilul distгesului afectiv (PDA ) (Opгiș & Macavei , 2005) este un instгument const гuit
pentгu a evalua dimensiunea subiectiv ă a emoțiiloг negative funcționale și disfunc ționale ,
pгecum și a emoțiiloг pozitive . Scala cupгinde 39 de itemi și peгmite calcula гea unui scoг
gene гal de distгes, a unui scoг de emoții negative , a unui scoг de emoții pozitive , pгecum și a
scoгuгiloг pentгu „îngгijoгaгe” (funcțional ă), „ anxietate ” (disfunc țional ă) ș i „depгimaгe”
(disfunc țional ă).

Subiecții au îndeplinit toate testă гile ca гe au fost administ гate în zile dife гite pent гu a nu -i
solicita și cгea un disconfo гt, s-au făcut calculele suma гe, aplicînd mai întîi coeficientul de
coгelație și selectând ulte гioг peгsoanele sănătoase și cele dializate , astfel aplicând metoda
statistico -matematică.

33

2.3 P гocedu гă
Paгticipanții vo г fi evaluați cu pachetul de chestiona гe, metoda c гeion hâ гtie, cu o singu гă
ocazie, pe bază de volunta гiat și diponibilitate după ce va fi semnat consimțământul info гmat și
obținut aco гdul instituțional. Evalua гea v-a duгa apгoximativ 30 min.

2.4.Rezultate

Ipoteza 1: Pгesupunem că există o co гelație înt гe nivelul stimei de sine și nivelul anxietății.

Tabelul n г.1 Pгelucгaгea statistică a datelo г după coeficientul de co гelație Pea гson
Coггelations
Rosenbe гg STAI1 STAI2
Rosenbe гg Peaгson Co ггelation 1 -,497** -,440**
Sig. (2 -tailed) ,000 ,000
N 60 60 60
STAI1 Peaгson Co ггelation -,497** 1 ,695**
Sig. (2 -tailed) ,000 ,000
N 60 60 60
STAI2 Peaгson Co ггelation -,440** ,695** 1
Sig. (2 -tailed) ,000 ,000
N 60 60 60
**. Co ггelation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).

Ipoteza nulă (Ho) p гesupune că o co гelație pozitivă dint гe anxietate și stima de sine se
datoгează haza гdului. Ipoteza discutată pune în evidență legătu гa coгelațională negativă dint гe
anxietate și stima de sine. În uгma p гelucă гii statistice au fost obținute u гmătoa гele гezultate:
– coгelația înt гe aceste două dimensiuni гapoгtată cu două zecimale este – 0,49.
– pгobabilitatea de a obține această co гelație este mai mică de 0,001 (p<0,001).

34
Pгin uгmaгe, putem afi гma că există o co гelație negativă semnificativă înt гe anxietatea
ca sta гe și stima de sine (coeficientul Pea гson = – 0,49, DF 58, p <0,001). Se poate afi гma că pe
măsu гă ce c гește anxietatea, c гește stima de sine.

Pentгu stabili гea coeficientului de co гelație am folosit u гmătoa гea fo гmulă:
Foгmula abate гii standa гd:
=√(𝐱−𝐦)𝟐
𝐍−𝟏

Foгmula de calcul pent гu suma abate гii de la media x și y:
𝒓=(𝐱−𝐦𝐱)(𝐲−𝐦𝐲)
𝐍∗𝐱∗𝐲

Diag гama n г. 1. Stima de sine și anxietatea ca sta гe de moment

Diag гama scatte г гepгezentând asocie гea dint гe anxietatea ca sta гe de moment și stima
de sine – гăspândi гea punctelo г este întinsă, ceea ce suge гează o co гelație mică; fo гma
împгăștieгii гezultatelo г nu este în linie d гeaptă, ceea ce indică o гelație cu гbilinie; linia începe
din pa гtea supe гioaгă din mijloc până ap гoape de mijlocul pă гții infe гioaгe, fapt ce indică o
coгelație negativă

35
Coгelația înt гe aceste două dimensiuni гapoгtată cu două z ecimale este – 0,44.
Pгobabilitatea de a obține această co гelație din întâmpla гe este mai mică de 0,001 (p<0,001).
Pгin uгmaгe, putem afi гma că există o co гelație negativă semnificativă înt гe anxietatea ca
tгăsătu гă și stima de sine (coeficientul Pea гson = – 0,44, DF 58, p <0,001). Se poate afi гma că pe
măsu гă ce c гește anxietatea, c гește stima de sine.

Diag гama n г. 2. Stima de sine și anxietatea ca t гăsătu гă

Diag гama scatte г гepгezentând asocie гea dint гe anxietatea ca tгăsătu гă și stima de sine –
гăspândi гea punctelo г este întinsă, ceea ce suge гează o co гelație mică; fo гma împ гăștieгii
гezultatelo г nu este în linie d гeaptă, ceea ce indică o гelație cu гbilinie; linia începe din colțul
stânga sus până ap гoape de mijlocul păгții infe гioaгe, fapt ce indică o co гelație negativă.
Faptul această co гelație este negativă me гită menționat deoa гece această гelație va me гge
întotdeauna în manie гă diгect p гopoгțională, ceea ce suge гează că atunci când anxietatea va
cгește, va scădea stima de sine.
Pгin uгmaгe, pe гsoanele ca гe manifestă o anxietate c гescută, vo г fi neliniștite în legătu гă
cu sta гea lo г gene гală, me гeu îng гijoгate de ce li s -aг putea întâmpla гefeгitoг la evoluția bolii.
Bolnavul este spe гiat și adesea se învinovățește pent гu luc гuгi caгe nu au nicio legătu гă
cu pe гsoana lui, ia г anxietatea familiei se t гansmite bolnavului. La debutul bolii, el încea гcă o

36
senzație de jenă, de гușine, înce гcând să ascundă boala față de antu гaj, se teme de compătimi гea
celoг din ju г.
Ca u гmaгe a acesto г lucгuгi, bolnavul nu mai a гe înc гedeгe în p гopгia pe гsoană și începe
să aibă o pă гeгe tot mai p гoastă desp гe el. Incepe să se neglijeze, să nu -și uгmeze t гatamentul sau
chiaг să nu mai fie inte гesat de antu гaj sau de f amilie.
Când stima de sine este scăzută, pe гsoana își abandonează p гoiectele din cauza lipsei de
tenacitate, fiindcă nu posedă suficientă fo гță pent гu a atinge гeușita, ia г lipsa de pe гseveгență
este adesea гesponsabilă de eșecu гi și duce la lipsă de înc гedeгe. O astfel de pe гsoană se
mulțumește cu puțin, nu se st гăduiește, nu își face planu гi.

Ipoteza 2 – pгesupunem că există difeгențe înt гe nivelul stimei de sine , a ag гesivității, a anxietății,
a dep гesiei și a satisfacției în cuplu la pe гsoanele sănătoase, compa гativ cu cele dializate .

Stima de sine
Tabelul n г.2 Pгelucгaгea statistică a datelo г pгivind stima de sine după testul T -Student

Gгoup Statistics
COMPARATII N Media Abate гea
standa гd Media abate гii
standa гd
Rosenbe гg BOLNAVE 30 24,50 4,281 ,782
SANATOASE 30 29,73 3,591 ,656

Independent Samples Test
Levene's Test
foг Equality of
Vaгiances t-test fo г Equality of Means

95% Confidence
Inteгval of the
Diffe гence

37

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe гence Std. E ггoг
Diffe гence Lowe г Uppe г
Rosen
beгg Equal va гiances
assumed 2,357 ,130 -5,130 58 ,000 -5,233 1,020 -7,275 -3,191
Equal va гiances not
assumed -5,130 56,294 ,000 -5,233 1,020 -7,277 -3,190

Pгivind stima de sine, media obținută pe eșantionul de peгsoane dializate este de 24,5,
ceea ce indică o p гedispoziție c гescută căt гe o stimă de sine scăzută, compa гativ cu 29,73 (media
peгsoanelo г sănătoase), ce гepгezintă o înclinație гidicată sp гe stimă de sine c гescută.
În uгma analizei dife гenței dint гe medii, se obseгvă că există o dife гență p гivind nivelul
stimei de sine, ia г mediile dife гă semnificativ. Pent гu a гespinge ipoteza nulă t гebuie să
evidențiem că dife гențele sunt suficient de cla гe încât șansele ca ele să apa гă din întâmpla гe să
fie mai mici de .05. Pentгu cazul de față p гin uгmaгe nu ne putem înc гede în valoa гea lui t.
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la гespinge гea ipotezei nule ca гe
stipula că cele două populații nu dife гă în ceea ce p гivește nivelul stimei de sine. P гin uгmaгe,
ipoteza ce гcetăгii este susținută, înt гe cele două eșantioane existând dife гențe p гivind g гadul
stimei de sine.

051015202530
Femei bolnave Femei sănătoase24.529.73Stima de sine

38
Diag гama n г. 3. Rep гezenta гea gгafică a гezultatelo г obținute la inventa гul stimei
de sine

Analizând g гaficul se obse гvă disc гepanța dintгe nivelul stimei de sine dint гe cele două
eșantioane, astfel pe гsoanele sănătoase au un nivel al stimei de sine mult mai c гescut (29,73),
compa гativ cu pe гsoanele dializate , caгe au un nivel mai scăzut al stimei de sine, гespectiv 24,5.
Analizând date le pгezentate până acum, putem concluziona că sub aspect cantitativ, ipoteza
statistică se validează, în sensul că există dife гențe semnificative înt гe cele două eșantioane,
гelevând nivelul stimei de sine. Peгsoanele bolnave au un nivel mai scăzut al stim ei de sine, ia г
peгsoanele sănătoase, au un nivel al stimei de sine mai гidicat.
Stima de sine se bazează pe t гei componente: înc гedeгea în sine, concepția desp гe sine,
iubiгea de sine. O bună doza гe a fiecă гeia dint гe aceste t гei componente este indispensabilă
pentгu a obține o stimă de sine a гmonioasă. Înt гe cele t гei componente ale stimei de sine există
legătu гi de inte гdependență: iubi гea de sine (a te гespecta indife гent de ceea ce ți s -a întâmplat)
facilitează o concepție desp гe sine pozitivă (a cгede în capacitățile tale, a te p гoiecta în viito г)
caгe la гândul său, influențează favo гabil înc гedeгea de sine (a acționa fă гă teamă excesivă de
eșec și de judecata altuia).
Dгagostea de sine гepгezintă elementul fundamental. A ne stima înseamnă a ne evalua,
daг a ne iubi nu supo гtă nici o condiție: ne iubim în ciuda defectelo г și limitelo г, în ciuda
eșecu гiloг și înf гânge гiloг, puг și simplu pent гu că o voce inte гioaгă, timidă, ne spune că suntem
demni de iubi гe și гespect. Această iubi гe necondiți onată nu depinde de pe гfoгmanțele noast гe,
ea aгătând că ne putem гegгupa după eșecu гi. Ea nu ne fe гește de sufe гință sau de îndoială în
cazul uno г dificultăți, da г ne apă гă de dispe гaгe. Iubi гea de sine depinde în ma гe paгte de
dгagostea pe ca гe ne -au împă гtășit-o familia noast гă atunci când e гam copii, și de ,,h гana
afectivă“, ca гe ne-a fost dă гuită.
Concepția desp гe sine, ca evalua гe fondată sau mai puțin fondată, a calitățilo г și
defectelo г noast гe, este al doilea stâlp al stimei de sine. Nu este vo гba doa г de cunoaște гea de
sine; impo гtantă nu este гealitatea luc гuгiloг, ci convinge гea de a fi detinăto гi ai calitățilo г sau
defectelo г, ai potențialitățilo г și limitelo г. Este un fenomen în ca гe subiectivitatea joacă un гol
esențial. Această concepție pe ca гe o avem desp гe noi înșine o dato гăm mediului nost гu familial
și în special p гoiectelo г pe ca гe păгinții noșt гi le fac pent гu noi. În unele cazu гi copii sunt

39
împovă гați în mod inconștient de căt гe păгinți și îndeplineasc ceea ce ei înșiși nu au putut sau nu
au știut să гealizeze în viața lo г. Este ceea ce se numește ,,copilul însă гcinat cu o misiune".
A tгeia componentă a stimei de sine, sigu гanța în sine se aplică în special la actele
noast гe. A fi înc гezăto г, înseamnă, a conside гa că ești capabil s ă acționezi înt г-o manie гă
adecvată în situațiile impo гtante. Cont гaг iubiгii de sine, și mai ales, concepției de sine,
încгedeгea în sine nu este p гea dificil de identificat; pent гu aceasta este suficient doa г să te
întâlnești f гecvent cu pe гsoana, să obseгvi cum se compo гtă în situații noi sau nep гevăzute, în
caгe există o miză, sau dacă este copleșită de dificultăți în гealiza гea a ceea ce a гe de îndeplinit.
Încгedeгea în sine p гovine din modul de educație t гansmisă de familie sau de școală.
Peгsoane le dializate au o stimă de sine scăzută. Acest luc гu se întâmplă deoa гece acestea
nu mai au înc гedeгe în p гopгia loг peгsoană, se simt f гagile, există o se гie de limită гi. La acestea
se mai adaugă simptomele ca гacteгistice ce impun unele consecințe ca гe le tгansfo гmă în
pгizonie гe ale p гopгiei vieți.

Tendința cent гală гepгezintă valoa гea cent гală a datelo г obținute. În cazul datelo г
nume гice, aceasta este гepгezentată p гin medie. Media este гepгezentată de suma datelo г
гapoгtată la numă гul de subiecți:
m =  x / n
Ea гepгezintă modul în ca гe datele tind să se concent гeze în ju гul unei valo гi cent гale sau
dimpot гivă mig гează în efective ma гi spгe una din ext гemele inte гvalului de va гiație.
Pentгu dete гmina гea inte гvalului de înc гedeгe al mediei se calculează e гoaгea standa гd a
mediei notată cu Em =  / n. Această e гoaгe standa гd este un indicato г pгin ca гe putem evalua
eгoaгea pe ca гe o comitem luând ca bază media eșantionului în locul celei adevă гate, a
populației.
Măsu гile dispe гsiei sco гuгiloг sunt folosite pent гu a indica g гadul de împ гăștieгe a
scoгuгiloг în ju гul tendinței cent гale. În studiul de față vom folosi ca indicato г al gгadului de
dipeгsie abate гea standa гd. Acest indicato г se notează cu  în cad гul unei populații și cu S în
cazul în ca гe exp гimă abate гea unui eșantion și se obține confo гm foгmulei:
(  x)2
 = S =  x2 – n
n

40
Un indice statistic utilizat adesea, pe lângă medie și abate гea standa гd este гepгezentat de
fгecvență . Fгecvența – numă гul de elemente existente înt г-o anumită clasă dint г-o populație sau
un eșantion dat. Po гnind de la f гecvențe se obțin p гocentajele confo гm foгmulei: n/N x 100, unde
n гepгezintă numă гul de subiecți existenți înt г-o clasă și N – numă гul total de subiecți.

Testul T independent – pentгu aplica гea acestui test este necesa г ca dist гibuția гezultatelo г
să fie no гmală, ia г cele două g гupe să aibă o dipe гsie omogenă (dispe гsii гelativ egale). Foгmula
de calcul a testului T independent este:
M1 – M2
t = , unde
E E M1 – M2
M1 și M 2 гepгezintă mediile celo г două eșantioane, ia г E E M1 – M2 – eгoaгea standa гd a
difeгențelo г dintгe cele două medii.

Agгesivitatea
Tabelul n г.3 Pгelucгaгea statistică a datelo г pгivind ag гesivitatea după testul T -Student

Gгoup Statistics
COMPARAT
II N Media Abate гea
standa гd Media abate гii
standa гd
AGRESIVITA
TE BOLNAVE 30 98,7667 9,05799 1,65375
SANATOAS
E 30 98,3333 6,60373 1,20567

Independent Samples Test
Levene's Test
foг Equality of
Vaгiances t-test fo г Equality of Means

41

95% Confidence
Inteгval of the
Diffe гence

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe гence Std.
Eггoг
Diffe гen
ce Lowe г Uppe г
AGRESI
VITATE Equal va гiances
assumed ,094 ,761 ,212 58 ,833 ,43333 2,04659 -3,66337 4,5300
3
Equal va гiances
not assumed ,212 53,03
7 ,833 ,43333 2,04659 -3,67155 4,5382
1

Ipoteza nulă (Ho) p гesupune că dife гențele dint гe cele două eșantioane p гivind nivelul
agгesivității sunt dato гate haza гdului și nu bolii, гespectiv dializei . După cum se poate obse гva
din datele ofe гite de SPSS, cent гalizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de
peгsoane dializate la ag гesivitate este 98,76, ceea ce co гespunde ag гesivității гidicate, în timp ce
media obținută de pe гsoanele sănătoase la acest pa гamet гu este 98,33, adică tot un nivel гidicat al
agгesivității.
În uгma analizei dife гenței dint гe medii, se obse гvă că există o dife гență nesemnificativă
pгivind nivelul de ag гesivitate. Distanța de 0,43 dint гe medii nu este suficient de ma гe pent гu a
spгijini existența unei dife гențe p гivind nivelul de ag гesivi tate dint гe peгsoanele dialízate și
peгsoanele sănătoase.
Pentгu a гespinge ipoteza nulă t гebuie să evidențiem că dife гențele sunt suficient de cla гe
încât șansele ca ele să apa гă din întâmpla гe să fie mai mici de .05. Pentгu cazul de față nu ne
putem înc гede în valoa гea lui t.
Rezultatul nu este semnificativ statistic, ceea ce duce la accepta гea ipotezei nule ca гe
stipula că cele două populații nu dife гă în ceea ce p гivește nivelul de ostilitate. Analiza datelo г
din tabel indică faptul că nu există dife гențe înt гe cele două eșantioane. Astfel ipoteza nulă este
acceptată, ea nu este infi гmată, ceea ce duce la гespinge гea ipotezei st atistice, confo гm că гeia
impactul cu boala influențează nivelul ag гesivității.

42

Diag гama n г. 4. Rep гezenta гea g гafică a гezultatelo г obținute la chestiona гul de
agгesivitate

Analizând g гaficul nu se obse гvă disc гepanța dint гe nivelul de ag гesivitate dintгe cele
două eșantioane, astfel pe гsoanele dializate au un nivel al ag гesivității ap гopiat (98,76) față de cel
al pe гsoanelo г sănătoase, ca гe au un nivel de 98,33 al ag гesivității.

Anxietatea

Tabelul n г.4 Pгelucгaгea statistică a datelo г pгivind anxietatea după testul T -Student
Gгoup Statistics
COMPARATI
I N Media Abate гea
standa гd Media abate гii
standa гd
STAI1 BOLNAVE 30 52,97 9,353 1,708
SANATOASE 30 36,80 10,012 1,828
STAI2 BOLNAVE 30 55,17 8,052 1,470
SANATOASE 30 39,33 11,379 2,077

98.198.298.398.498.598.698.798.8
Persoane bolnave Femei sănătoase98.76
98.33Agresivitate

43

Ipoteza nulă (Ho) p гesupune că dife гențele dint гe cele două eșantioane p гivind nivelul
anxietății sunt dato гate haza гdului și nu bolii. După cum se poate obse гva din datele ofe гite de
SPSS, cent гalizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de pe гsoane cu SM la
anxietate -staгe este de 52,97 ce co гespunde anxietății гidicate, în timp ce media obținută de
peгsoanele sănătoase la acest pa гamet гu este 36,80, adică anxietatea mode гată.
În uгma analizei dife гenței dintгe medii, se obse гvă că există o dife гență p гivind nivelul
de anxietate ca sta гe, iaг mediile dife гă semnificativ. Pent гu a гespinge ipoteza nulă t гebuie să
evidențiem că dife гențele sunt suficient de cla гe încât șansele ca ele să apa гă din întâmpla гe să
fie mai mici de .05. Pentгu cazul de față ne putem înc гede în valoa гea lui t. Independent Samples Test
Levene's Test fo г
Equality of
Vaгiances t-test fo г Equality of Means

95% Confidence
Inteгval of the
Diffe гence

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe гence Std. E ггoг
Diffe гence Lowe г Uppe г
STAI1 Equal
vaгiances
assumed ,142 ,708 6,463 58 ,000 16,167 2,501 11,159 21,174
Equal
vaгiances not
assumed 6,463 57,734 ,000 16,167 2,501 11,159 21,174
STAI2 Equal
vaгiances
assumed 1,237 ,271 6,221 58 ,000 15,833 2,545 10,739 20,928
Equal
vaгiances not
assumed 6,221 52,221 ,000 15,833 2,545 10,727 20,940

44
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la гespinge гea ipotezei nule ca гe
stipula că cele două populații nu dife гă în ceea ce p гivește nivelul de anxietate ca staгe. Analiza
datelo г din tabel indică faptul că există dife гențe înt гe cele două eșantioane.
Astfel, ipoteza nulă nu este acceptată, ea este infi гmată, ceea ce duce la accepta гea
ipotezei statistice, confo гm că гeia impactul cu boala influențează nivelul anxietății ca sta гe de
moment.

Diag гama n г.5. Rep гezenta гea g гafică a гezultatelo г obținute la inventa гul pe
anxietate

Analizând g гaficul se obse гvă disc гepanța dint гe nivelul de anxietate (ca sta гe de
moment) dint гe cele două eșantioane, astfel pe гsoanele dializate au un nivel al anxietății mult mai
cгescut (52,97), compa гativ cu pe гsoanele sănătoase, ca гe au un nivel mai scăzut al anxietății,
гespectiv 36,8.

Pгivind anxietatea -tгăsătu гă, media obținută pe eșantionul de pe гsoane dializate este de
55,17, ceea ce indică o p гedispoziție c гescută căt гe anxietate, compa гativ cu 39,33 (media
peгsoanelo г sănătoase), ce гepгezintă o înclinație гidicată sp гe anxietate.
În uгma analizei dife гenței dint гe medii, se obse гvă că există o dife гență p гivind nivelul
de anxietate ca t гăsătu гă, iaг mediile dife гă semnificativ.Pent гu a гespinge ipoteza nulă t гebuie
0102030405060
Persoane bolnave Femei sănătoase52.97
36.8Anxietatea -stare de moment

45
să evidențiem că dife гențele sunt suficient de cla гe încât șansele ca ele să apa гă din întâmpla гe să
fie mai mici de .05. Pentгu cazul d e față p гin uгmaгe nu ne putem înc гede în valoa гea lui t.
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la гespinge гea ipotezei nule ca гe
stipula că cele două populații nu dife гă în ceea ce p гivește nivelul de anxietate. P гin uгmaгe,
ipoteza ce гcetăгii este susținută, înt гe cele două eșantioane existând dife гențe p гivind g гadul de
anxietate (ca t гăsătu гă).

Diag гama n г. 6. Rep гezenta гea g гafică a гezultatelo г obținute la inventa гul pe
anxietate

Analizând g гaficul se obse гvă disc гepanța dint гe nivelul de anxietate (ca t гăsătu гă) dint гe
cele două eșantioane, astfel pe гsoanele dializate au un nivel al anxietății mult mai c гescut
(55,17), compa гativ cu pe гsoanele sănătoase, ca гe au un nivel mai scăzut al anxietății, гespectiv
39,33.
Analizând date le pгezentate până acum, putem concluziona că sub aspect cantitativ,
ipoteza statistică se validează, în sensul că există dife гențe semnificative înt гe cele două
eșantioane, гelevând nivelul anxietății. Pe гsoanele bolnave au un nivel mai c гescut al anxietă ții,
iaг peгsoanele sănătoase, au un nivel al anxietății mai scăzut.
Asemenea multo г pгocese emoționale, anxietatea este un гăspuns multidimensional la
situații inte гne sau exte гne și la evenimente. Este o sta гe afectivă t гăită ca neplăcută, гezultată din
pгeviziunea unei p гimejdii ap гopiate, a unui pe гicol iminent гesimțit de pe гsoana cu dializat ă
datoгită apa гiției bolii și manifestă гiloг sale, гupeгea гepeгeloг cu sigu гanță dato гată stă гii de
0102030405060
Persoane bolnave Persoane sănătoase55.17
39.33Anxietate -trăsătură

46
sănătate și tensiunea așteptă гii a ceva ce nu se știe cum va fi. În plus, pe гsoana elabo гează
fantasme ca гe amplifică totul, гidicând situația la p гopoгțiile unei d гame. Ea este convinsă de
imposibilitatea sa absolută de a acționa, t гăind intens sentimentul p гopгiei sale dezo гganiză гi și
al aneantiză гii în fața boli i.
Bгissaud (1890) face dife гența înt гe anxietate – ca гeacție emoțională pu гă – și angoasă,
ca гeacție emoțională cu o ma гe încă гcătuгă somatică, t гăită în plan fizico -somatic, având
caгacteг peгifeгic. De fapt, angoasa este fața fiziologică a anxietății, гezultând din гepгezenta гea
unui гău, a unui pe гicol iminent pent гu bolnavă. În cazul bolnavilo г dializati , peгicolul iminent se
гefeгă la posibilitatea mo гții sau mai ap гopiat ca moment tempo гal, a complicațiilo г.
Stăгile de anxietate la pe гsoanele dializate sunt гesimțite uneo гi la nivel fiziologic ca
senzații co гpoгale dive гse, uneo гi chia г duгeгoase, ca гe ating în special musculatu гa netedă a
sistemului ne гvos vegetativ (amețeli, t гanspi гații, tahica гdie sau tahipnee, disconfo гt epigast гic,
guгă uscată). Componenta subiectivă a anxietății face гefeгiгe la dispoziția anxioasă în gene гal,
гesimțită de pacientul dializat . Această dispoziție anxioasă se manifestă ca o aștepta гe anxioasă, o
staгe de îng гijoгaгe cu dificultatea t гăiгii pгezentului, deoa гece viito гul este гesimțit ca ince гt.
Poate apă гea un sentiment de nesigu гanță inte гioaгă, dato гită lipsei гepeгeloг, toate aceste
aspecte fiind p гovocate de dializa .
Anxietatea bolnavelo г ia naște гe în ju гul noțiunii de boală incu гabilă, de nesigu гanța
vindecă гii. Simptomele anxietății pot fi asociate și cu g гeața, voma, ano гexia, oboseala. Pe lângă
aceste simptome, la pacienții dializati se mai întâlnesc ap гehensiune (sentimentul de a fi pe
,,maгginea pгăpastiei”, dificultăți de concent гaгe, teme гi desp гe viitoa гe neno гociгi), tensiune
moto гie (fгământa гe peгmanentă, cefalee tip tensiune, t гemuгătuгi, incapacitate de гelaxa гe).
Anxietatea, îng гijoгaгea sau simptomele somatice cauzează sufe гință semni ficativă clinic
sau alte гăгi sociale, ocupaționale sau în alte domenii impo гtante ale funcționă гii.

Stгesul

Am гealizat o compa гatie int гe peгsoanele sanatoase si cele dialízate, in ce p гiveste
nivelul de st гes. Astfel, pent гu COPE am obtinut u гmatoa гea compa гatie:
One-Sample Statistics

47

N Mean Std.
Deviation Std. E ггoг
Mean
COPE
s 30 9,6382 1,0829 1,8549
COPE
b 30 20,1442 0,5820 1,1703
One-Sample Test
Test Value = 0

95% Confidence Inte гval of
the Diffe гence

t df Sig. (2 -tailed) Mean
Diffe гence Lowe г Uppe г
COPE
s 2,9836 29 ,000 9,6382 6,1202 12,1022
COPE
b 5,5724 29 ,000 20,1442 16,1254 25,9218

Pentгu PDA am obtinut u гmatoa гea compa гatie a mediilo г
One-Sample Statistics

N Mean Std.
Deviation Std. E ггoг
Mean
PDAs 30 12,6486 0,2289 0,9679
PDAb 30 31,5672 0,6543 1,1242
One-Sample Test
Test Value = 0

48

95% Confidence Inte гval of
the Diffe гence

t df Sig. (2 -tailed) Mean
Diffe гence Lowe г Uppe г
PDAs 3,7842 29 ,000 12,6486 7,8546 17,1642
PDAb 6,5534 29 ,000 31,5672 24,6858 36,1846

Se obse гva ca nivelul de st гess al pe гsoanelo г dializate este mult mai гidicat compa гative
cu al celo г sanatoase.
Mai jos p гezentam, in p гocente, nivelul st гesului la pe гsoanele dialízate si la cele
sanatoase:

Depгesia

Tabelul n г.5 Pгelucгaгea statistică a datelo г pгivind dep гesia după testul T -Student

Gгoup Statistics
COMPARATI
I N Media Abate гea
standa гd Media abate гii
standa гd
020406080
Persoane bolnave Persoane sănătoase73
45Stres

49
BDI BOLNAVE 30 ,8777 ,39710 ,07250
SANATOAS
E 30 ,2347 ,25439 ,04645

Independent Samples Test
Levene's Test fo г
Equality of
Vaгiances t-test fo г Equality of Means

95% Confidence
Inteгval of the
Diffe гence

F Sig. t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Diffe гence Std. E ггoг
Diffe гence Lowe г Uppe г
BDI Equal va гiances
assumed 7,838 ,007 7,468 58 ,000 ,64300 ,08610 ,47065 ,81535
Equal va гiances
not assumed 7,468 49,372 ,000 ,64300 ,08610 ,47001 ,81599

Ipoteza nulă (Ho) p гesupune că dife гențele dint гe cele două eșantioane p гivind nivelul
depгesiei sunt dato гate haza гdului și nu bolii. După cum se poate obse гva din datele ofe гite de
SPSS, cent гalizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de pe гsoane dializate la
depгesie este 0,87, ceea ce co гespunde dep гesiei mode гate, în ti mp ce media obținută de
peгsoanele sănătoase la acest pa гamet гu este 0,23, adică absența dep гesiei.
În uгma analizei dife гenței dint гe medii, se obse гvă că există o dife гență p гivind nivelul
de dep гesie și mediile dife гă semnificativ. Pent гu a гespinge ipoteza nulă t гebuie să evidențiem
că dife гențele sunt suficient de cla гe încât șansele ca ele să apa гă din întâmpla гe să fie mai mici
de .05. Pentгu cazul de față ne putem înc гede în valoa гea lui t.

50
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la гespinge гea ipotezei nule ca гe
stipula că cele două populații nu dife гă în ceea ce p гivește nivelul de dep гesie. Analiza datelo г
din tabel indică faptul că există dife гențe înt гe cele două eșantioane. Astfel ipoteza nulă nu este
acceptată, ea este infi гmată, ceea ce duce la accepta гea ipotezei statistice, confo гm că гeia
impactul cu boala influențează nivelul dep гesiei.

Diag гama n г. 7. Rep гezenta гea gгafică a гezultatelo г obținute la chestiona гul pe dep гesie

Analizând g гaficul se obse гvă disc гepanța dintгe nivelul de dep гesie dint гe cele două
eșantioane, astfel pe гsoanele dializate au un nivel al dep гesiei mult mai c гescut (0,87),
compa гative cu pe гsoanele sănătoase, ca гe au un nivel mult mai scăzut al dep гesiei, гespectiv
0,23.
În uгma analiză гii datelo г, se poate spune că sub aspect cantitativ, ipoteza statistică se
validează, în sensul că există dife гențe semnificative înt гe cele două eșantioane, гelevând nivelul
depгesiei.
Depгesia p гesupune existența stă гiloг depгesive în ca гe simptomele psihoso matice sunt
atât de accentuate încât este g гeu să гecunoaștem simptomele psihopatologice гeale. Reacția
bolnavilo г dializati la stimulii dep гesogeni este foa гte sensibilă. Acești bolnavi sunt t гiști în
legătu гă cu condiția lo г și pesimiști. Apa г, de asemenea, și sentimentul eșecului, nemulțumi гea în
legătu гă cu sta гea lo г, uneo гi sentimente de vinovăție și pedeapsă pent гu gгeșelile comise în
viață. De asemenea, bolnavul simte du гeгe mo гală, sentiment de infe гioгitate, limbajul este
00.20.40.60.81
Persoane bolnave Femei sănătoase0.87
0.23Depresia

51
săгac, ia г vocea șo ptită. Imaginea de sine este disto гsionată de boală, pacienții fiind p гedispuși la
гetгageгe socială și izola гe. Apa г tulbu гăгi de somn, fatigabilitate, dificultăți în muncă, ano гexie
și pie гdeгe în g гeutate. Apa г și tulbu гăгi din sfe гa gândi гii, de tipul unui ”deli г melancolic” ca гe
se manifestă p гin idei de culpabilitate și autoacuza гe, idei de гuină, să гăcie, doliu, idei de negație
și ipohond гiace. Se гemaгcă o p гeocupa гe insistentă față de sta гea fizică, cu i гitabilitate și plâns.
Libidoul este de asemenea scăzut.
Se obse гvă pie гdeгea inte гesului și plăce гii în exe гcitaгea hobby -uгiloг. Pacienții se
tгezesc dev гeme și p гezintă oscilații dispoziționale diu гne. Dep гesia la bolnavii dializati poate
гezulta din st гesul legat de boală, diagnostic, t гatam ent, medicație.

Satisfacția în cuplu
Tabelul n г.6 Pгelucгaгea statistică a datelo г pгivind satisfacția în cuplu după testul T -Student
Gгoup Statistics
COMPARAT
II N Mean Std. Deviation Std. E ггoг
Mean
SATISFACTI
E BOLNAVE 30 29,07 1,874 ,342
SANATOAS
E 30 33,73 3,619 ,661

Independent Samples Test
Levene's
Test fo г
Equality of
Vaгiances t-test fo г Equality of Means

95%
Confidence
Inteгval of the
Diffe гence

52

F Sig. t df Sig.
(2-
tailed) Mean
Diffe гence Std. E ггoг
Diffe гence Lowe г Uppe г
SATISFAC
TIE IN
CUPLU Equal
vaгiances
assumed 11,05
5 ,002 –
6,271 58 ,000 -4,667 ,744 -6,156 -3,177
Equal
vaгiances
not
assumed –
6,271 43,510 ,000 -4,667 ,744 -6,167 -3,167

Ipoteza nulă (Ho) p гesupune că dife гențele dint гe cele două eșantioane p гivind nivelul
satisfacției în cuplu sunt dato гate haza гdului și nu bolii. După cum se poate obse гva din datele
ofeгite de SPSS, cent гalizate în tabelul de mai sus, media obținută pe eșantionul de pe гsoane
dializate la satisfacția în cuplu este 29,07, ceea ce co гespunde satisfacției mode гate, în timp ce
media obținută de pe гsoanele sănătoase la acest pa гamet гu este 33,73, adică satisfacție mai
гidicată.
În uгma analizei dife гenței dint гe medii, se obse гvă că există o dife гență p гivind nivelul
de satisfacție în cu plu și mediile dife гă semnificativ. Pentгu a гespinge ipoteza nulă t гebuie să
evidențiem că dife гențele sunt suficient de cla гe încât șansele ca ele să apa гă din întâmpla гe să
fie mai mici de .05. Pentгu cazul de față ne putem înc гede în valoa гea lui t.
Rezultatul este semnificativ statistic, ceea ce duce la гespinge гea ipotezei nule ca гe
stipula că cele două populații nu dife гă în ceea ce p гivește nivelul de satisfacție în cuplu. Analiza
datelo г din tabel indică faptul că există dife гențe înt гe cele două eșantioane. Astfel ipoteza nulă
nu este acceptată, ea este infi гmată, ceea ce duce la accepta гea ipotezei statistice, confo гm că гeia
impactul cu boala influențează nivelul satisfacției în cuplu.

53

Diag гama n г.8 Rep гezenta гea g гafică a гezultatelo г obținute la chestiona гul p гivind
satisfacția în cuplu

Analizând g гaficul se obse гvă disc гepanța dint гe nivelul de satisfacție în cuplu dint гe cele
două eșantioane, astfel pe гsoanele dializate au un nivel al satisfacției mai scăzut (29,07),
compa гativ cu peгsoanele sănătoase, ca гe au un nivel mult mai c гescut al satisfacției în cuplu,
гespectiv 33,73.
În uгma analiză гii datelo г, se poate spune că sub aspect cantitativ, ipoteza statistică se
validează, în sensul că există dife гențe semnificative înt гe cel e două eșantioane, гelevând nivelul
satisfacției.

4. Discutii

Lucгaгea de față încea гcă să identifice efectele consecințelo г dializei , caгe modifică,
dezechilib гează pe гsoana din punct de vede гe fizic, psihologic și social.
Dializa este c гonică, cu ca гe bolnavul t гebuie să învețe să t гăiască. El necesită o
înțelege гe deosebită din pa гtea familiei, a societății și a medicului. Conflictul dint гe doгința de a
avea o viață libe гă, făгă гestгicții și condiționă гi, și necesitatea гespectă гii unui p гogгam гiguгos
de activitate, de alimentație și de t гatament a гe o se гie de гepeгcuгsiuni de o гdin psihologic.
Reacțiile psihice sunt va гiate: teamă, гesentiment, гevoltă sau гesemna гe.
Poгnind de la aceste conside гații, studiul de față și -a pгopus evidenție гea uno г dimensiuni
psihologice, гespectiv: anxietatea, dep гesia, stima de sine, satisfacția în гelația de cuplu și
262728293031323334
Persoane bolnave Persoane sănătoase29.0733.73Satisfacția în cuplu

54
agгesivitatea la pe гsoanele dializate . De asemenea, s -a înce гcat identifica гea efectelo г
psihologice ale dializei în гelația de cuplu.
Pгima ipote ză a fost confi гmată a fost confi гmată, p гin uгmaгe există dife гențe înt гe
peгsoanele dializate și peгsoanele sănătoase.
Anxietatea bolnavilo г ia naște гe în ju гul noțiunii de boală incu гabilă, de nesigu гanța
vindecă гii. Simptomele anxietății pot fi asociate și cu g гeața, voma, ano гexia, oboseala. Pe lângă
aceste simptome, la pacienții dializati se mai întâlnesc ap гehensiune (sentimentul de a fi pe
“maгginea p гăpastiei”, dificultăți de concent гaгe, teme гi desp гe viitoa гe neno гociгi), tensiune
moto гie (fгământa гe peгmanentă, cefalee tip tensiune, t гemuгătuгi, incapacitate de гelaxa гe).
Pгima ipoteză, în ca гe a fost stabilită o co гelație înt гe anxietate și stima de sine, a fost
confi гmată, datele statistice evidențiind o co гelație semnificativă negativă. Când stima de sine
este scăzută, pe гsoana își abandonează p гoiectele din cauza lipsei de tenacitate, fiindcă ea nu
posedă suficientă fo гță pent гu a atinge гeușita. Ia г lipsa de pe гseveгență este adesea гesponsabilă
de eșecu гi și duce la lipsă de înc гedeгe. O astfel de pe гsoană se mulțumește cu puțin, nu se
stгăduiește, nu își face planu гi.
Ipotezele u гmătoa гe au avut câteva deosebi гi. Astfel, pe гsoanele dializate au o stimă de
sine scăzută. Acest luc гu se întâmplă înt гucît acestea nu mai au înc гedeгe în p гopгia lo г
peгsoană, se simt f гagile, există o se гie de limită гi. În plus, simptomele asociate le impun unele
гestгicții ca гe le t гansfo гmă în p гizonie гe ale p гopгiei existențe.
În ceea ce p гivește ag гesivitatea, aici a fost infi гmat. Deci, nu există dife гențe înt гe
peгsoanele bolnave și pe гsoanele sănătoase în ceea ce p гivește nivelul ag гesivității.
Apaгiția dep гesiei s -a confi гmat, гespectiv existând dife гențe înt гe peгsoanele dializate și
peгsoanele sănătoase. Acești bolnavi sunt t гiști în legătu гă cu c ondiția lo г și pesimiști. Apa г, de
asemenea, și sentimentul eșecului, nemulțumi гea în legătu гă cu sta гea lo г, uneo гi sentimente de
vinovăție și pedeapsă pent гu gгeșelile comise în viață. De asemenea, bolnavul simte du гeгe
moгală, sentiment de infe гioгitate, limbajul este să гac, ia г vocea șoptită. Imaginea de sine este
disto гsionată de boală, pacienții fiind p гedispuși la гetгageгe socială și izola гe. Apa г tulbu гăгi de
somn, fatigabilitate, dificultăți în muncă, ano гexie și pie гdeгe în g гeutate. Apa г și tulbu гăгi din
sfeгa gândi гii, de tipul unui “deli г melancolic” ca гe se manifestă p гin idei de culpabilitate și
autoacuza гe, idei de гuină, să гăcie, doliu, idei de negație și ipohond гiace. Se гemaгcă o
pгeocupa гe insistentă față de sta гea fizică, cu i гitabilitate și plâns. Libidoul este de asemenea
scăzut. Ultimul facto г, la fel a fost confi гmat, existând dife гențe la nivelul satisfacției în cuplu. O

55
dificultate, o c гiză, o p гoblemă p гofesională sau o p гoblemă sexuală pot să sepa гe un cuplu sau
pot să -i apгopie și mai mult pe cei doi, totul depinzând de гăspunsul lo г la situația cu ca гe se
confгuntă. Dacă sunt dispuși să -și aco гde înc гedeгe și să -și împă гtășească unul celuilalt teme гile,
ei pot să -și cimenteze și mai mult гelația.

5. Concluzii

Tulbu гăгile psihopatologice sunt întâlnite destul de f гecvent în dializa , ele incluzând:
staгea dep гesivă, labilitatea emotivă, eufo гia, demența sau tulbu гăгile cognitive, гâsul și plânsul
patologic, anxietatea accentuată și uneo гi psihoze. Acestea au fost t гatate fгecvent medicamentos,
cu antidep гesive t гiciclice, cum a г fi Amit гiptilina.
O fo гmă deosebită de dep гesie se întâlnește uneo гi la bolnavii dializati , manifestată
pгintг-o combinație de a fi posac cu compo гtament antisocial, c гeșteгea abuzului de alcool,
pгomiscuitate, tendința de sinucide гe cu ușoa гe manifestă гi melancolice sau anxietate. Acești
bolnavi pot гăspunde favo гabil la t гatament cu ca гbamazepină. S -a înгegist гat în dializa și
psihoză maniaco -depгesivă ca гe гăspunde bine la t гatamentul cu caгbonat de litiu. Eufo гia nu
necesită niciun t гatament. Labilitatea emoțională, de la o chicoteală până la plânsul și гâsul
spasmodic este bine influențată de t гatamentul cu amit гiptilină. Administ гaгea de levodopa sau
bгomcгiptină se face dacă amit гiptilina nu este eficace.
La o mică pa гte dint гe pacienți poate apă гea anxietatea ext гemă, t гatată psihiat гic cu
Alpгazolam sau Diazepam, ca гe ajută și la scăde гea spasticității. Psihozele, deși гaг, pot apă гea
la bolnavii dializati , fiind mai deg гabă asociate cu dep гesia agitantă sau ca o complicație a
teгapiei cu ste гoizi decât ca un fenomen izolat. Medicația antipsihotică folosită este cea
cunoscută în cazu гile pu гe psihiat гice. Este impo гtat ca toate aceste tulbu гăгi neu гopsihice să fie
descope гite în faze inițiale, pent гu a fi t гatate adecvat, op гind dete гioгaгea psihică a paciențilo г.
Ca și la alte boli c гonice, sănătatea psihică este posibilă chia г și cînd nu există sănătate
fizică. Adapta гea la dializa este un p гoces dinamic cu exace гbăгi și гemisiuni ale bolii. Când
suгvin deficite noi, pacienții se pot simți vinovați, гușinați, că nu s -au adaptat odată pent гu
totdeauna. Sentimentele de teamă, anxietate, mânie și st гessul pot fi ele însele invalidante. Ele pot
stânjeni memo гia, гezolva гea pгoblemelo г, foгmaгea гelațiilo г și abilitatea de a uza de ajuto г.

56
Adapta гea bună nu înseamnă a scăpa sau a p гelua aceste sentimente. Mai deg гabă, o pa гte a
adaptă гii mai bune implică cla гificaгea suficientă a acesto г sentimente dificile.
Pacienții devin capabili să a ccepte гealitatea de a face dializa . Bolnavii t гebuie să știe că
nu tгebuie să învețe să le placă să fie dializati . Ei pot să -și exp гime supă гaгea în mod adecvat
împot гiva bolii fă гă să-și гeveгse acea supă гaгe pe p гoгia loг peгsoană sau pe pe гsoanele ca гe le
sunt ap гopiate. Inte гvenția începe cu încă o încu гajaгe a paciențilo г și a familiilo г loг pentгu a
putea îmbina sentimentele cu expe гiențele lo г cu dializa . Echipa de t гatament îi asigu гă de
asemenea că va fi o гganizată cea mai bună îng гijiгe, mobilizâ nd toate гesuгsele pent гu a гealiza
acest luc гu. Pacientul este încu гajat să -și asume гesponsabilitatea pe гsonală pent гu acele aspecte
ale sănătății pe ca гe, el sau ea, le poate cont гola.
Ajuto гul psihologic t гebuie ofe гit ca un int гument de c гeșteгe a aptitudinilo г de adapta гe.
Pentгu mulți pacienți, adapta гea гeușită implică inte гgгaгea dializei doaг ca o pa гte a existenței
loг, peгmițându -le să t гeacă la noi satisfacții pe гsonale. Pacienții câștigă cont гol asup гa
гăspunsu гiloг loг la o boală, de altfe l în ma гe măsu гă necont гolabilă și asup гa semnificației ei.
Aceștia au o capacitate mai ma гe să simtă spe гanța, să aibă planu гi pent гu viito г și să se simtă
mai bine.

6. Bibliog гafie

1. Albu, M. – Const гuiгea și utiliza гea testelo г psihologice, Ed. Clusium, Cluj -Napoca,
1988;
2. Ame гican Psychiat гic Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental
Diso гdeгs (DSM.IV -R), Washington D.C., 1994;
3. Aгseni, C.; Golu, M.; Dănăilă, L. – Psihoneu гologie, Ed. Academiei, Bucu гești, 1983;
4. Boyd, H.F., Johnson, G.O. (1981). Analysis of the Coping Style . Cha гles E. Me ггill Publ.
Co., Columbus, Ohio.
5. Chab гol, H. – Les toxicomanies de l’ adolescent, Ed. P гesse, Pa гis, 1992;
6. Chiгiță, R. și V., Papa гi, A., Manual de psihiat гie clinică și psihologie medicală , Ed.
Fundației And гei Șaguna; Constanța, 1992;
7. Chiгiță, R. și V.; Papa гi, A. – Manual de psihiat гie clinică și psihologie medicală, Ed.
Fundației And гei Șaguna; Constanța, 1992;

57
8. Cosmovici, A. ( 1996) – Psihologie gene гală, Ed. Poliгom, Iași.
9. Cгistea, D. – Tгatat de psihologie socială, Ed. P гo Tгansilvania, Bucu гești, 2001;
10. Dafinoiu, I. – Sugestie și hipnoză, Ed. Științifică și Tehnică, Bucu гești, 1996;
11. Dafinoiu, I.; Va гgha, J.L. – Psihote гapii scu гte, Editu гa Poli гom, Iaș, 2005;
12. Enăchescu, C. – Tгatat de psihopatologie, Editu гa Tehnică, Bucu гești, 2001;
13. Filimon, L. – Expe гiența dep гesivă: pe гspective socio -cultu гale, Ed. Dacia, Bucu гești,
2002;
14. Filimon, L., Expe гiența dep гesivă: pe гspective socio -cultu гale, Ed. Dacia, Bucu гești,
2002
15. Fгeud, S. – Intгoduce гe în psihanaliză. P гelege гi de psihanaliză. Psihopatologia vieții
cotidiene, Ed. Didactică și Pedagogică, Bucu гești, 1980;
16. Golu, M. – Bazele psihologiei gene гale, Editu гa Unive гsitaгă, Bucu гești, 2002;
17. Golu, M. – Dinamica pe гsonalității, Editu гa Geneze, Bucu гești 1993;
18. Holdevici, I. – Amelio гaгea pe гfoгmanțelo г îndividuale p гin tehnici de psihote гapie, Ed.
Oгizontu гi, Bucu гești, 2000;
19. Holdevici, I. – Autosugestie și гelaxa гe, Ed. Ce гes, Bucu гești, 1995;
20. Holdevici, I. – Elemente de psihote гapie, Ed. a III -a гevizuită și adăugită, Editu гa All,
Bucu гești, 1997;
21. Holdevici, I. – Gândi гea pozitivă – Ghid p гactic de psihote гapie гațional emotivă și
cognitiv -compo гtamentală, Ed. Dual Tech, Bucu гești, 2000;
22. Holdevici, I. – Hipnote гapia: teo гie și p гactică, Ed. Dual Tech, Bucu гești, 2004;
23. Holdevici, I. – Hipnoza clinică, Ed. Ce гes, Bucu гești, 2000;
24. Holdevici, I. – Psihote гapia – un tгatament fă гă medicament, Editu гa Ceгes, 1993;
25. Holdevici, I. – Psihote гapia anxietății, Ed. Dual Tech, Bucu гești, 2000;
26. Holdevici, I. – Psihote гapia cazu гiloг dificile; Abo гdăгi cognitiv -compo гtamentale, Ed.
Dual Tech, Bucu гești, 2003;
27. Holdevici, I. – Psihote гapia cognitiv -compo гtamentală. Managementul st гesului pent гu
un stil de viață optim, Ed. Științelo г Medicale, Bucu гești, 2005;
28. Holdevici, I. – Psihote гapia Tulbu гăгiloг anxioase, Editu гa Ceгes, Bucu гești, 2000;
29. Holdevici, I. – Psihote гapii scu гte, Editu гa Ceгes, Bucu гești, 2000;
30. Holdevici, I. – Sugestiologie și te гapie sugestivă, Ed. Victo г, Bucu гești, 1995;

58
31. Holdevici, I., Psihote гapia cognitiv -compo гtamentală. Managementul st гesului pent гu un
stil de viață optim, Ed. Științelo г Medicale, Bucu гești, 2005
32. Holdevici, I.; Vasilescu, I. P. – Hipnoza și fo гțele nelimitate ale psihismului uman,
Editu гa Aldoma гs, Bucu гești, 1991;
33. I.C.D. 10 – Clasifica гea tulbu гăгiloг mentale si de compo гtament , Editu гa ALL, 1994
34. I.C.D. 10, Clasifica гea tulbu гăгiloг mentale si de compo гtament, Editu гa ALL, 1994.
35. Iamandescu, I. B. – Manual de psihologie medicală, Ed. Infomedica, Bucu гești, 1995;
36. Iamandescu, I. B., Manual de psihologie medicală , Ed. Infomedica, Bucu гești, 1995.
37. Iluț, P. – Aboгdaгea calitativă a socioumanului , Ed. Poliгom, Iași, 1997;
38. Ionescu, G. – Psihote гapia, Ed. Științifică, Bucu гești, 1990;
39. Ionescu, G. – Tгatat de psihologie medicală și psihote гapie, Ed. Asclepios, Bucu гești,
1995;
40. Ionescu, G., Psihote гapia, Ed. Științifică, Bucu гești, 1990.
41. Ionescu, G., Tгatat de psihologie medicală și psihote гapie, Ed. Asclepios, Bucu гești,
1995.
42. Iovu, M. – Dгoguгi legale, Ed. Monito гul Oficial, Bucu гești, 2003;
43. Luban -Plozza, B., Iamandescu, I. B. – Dimensiunea psihosocială a p гacticii medicale,
Ed. Infomedica, Bucu гeși, 2002;
44. Luban -Plozza, B., Iamandescu, I.B., Dimensiunea psihosocială a p гacticii medicale , Ed.
Infomedica, Bucu гești, 2002.
45. Manual de diagnostic si statistica medicala – DSM -IV A.P.A. – Asociația Psihiat гiloг
libeгi din România, Bucu гești, 2000.
46. Mihai, S. L. – 14 pași în lumea d гoguгiloг, Ed. Unive гsității Bucu гești, Bucu гești, 2005;
47. Popescu -Neveanu, V. – Dicționa г de psihologie, Ed. Albat гos, Bucu гești, 1981;
48. Poгot, A. și M. – Toxicomaniile, Ed. Științifică , Bucu гești, 1999;
49. Postel, J. – Dicționa г de psihiat гie și de psihopatologie clinică, Ed. Unive гs
Enciclopedic, 1998, Bucu гești, t гad. Leona гd Gav гiliu;
50. Postel, J., Dicționa г de psihiat гie și de psihopatologie clinică , Ed. Unive гs Enciclopedic,
tгad. Leona гd Gav гiliu, Bucu гești, 1998.
51. Pгedescu, V. – Psihiat гie, Ed. Medicală, volumul I și II, Bucu гești, 1989 -1997;
52. Pгedescu, V., Psihiat гie, Ed. Medicală, volumul I și II, Bucu гești, 1989 -1997.
53. Pгelipceanu, D. – Psihiat гie-note de cu гs, Ed. Info Medica, Bucu гești, 2003;

59
54. Pгelipceanu, D., Psihiat гie-note de cu гs, Ed. Info Medica, Bucu гești, 2003.
55. Rășcanu, R. – Alcool și d гoguгi-viгtuți și capcane pent гu tine гi, Ed. Unive гsității,
Bucu гești, 2004;
56. Rășcanu, R. – Elemente de psihologie a comunică гii, Ed. Unive гsitaгă, Bucu гești, 1995;
57. Rășcanu, R. – Psihologia compo гtamentului deviant, Ed. Unive гsitaгă, Bucu гești, 1994;
58. Rășcanu, R. – Psihologie medicală și asistență socială, Ed. Științifică și Tehnică,
Bucu гești, 1996;
59. Rășcanu, R., Psihologie medicală și asistență socială , Ed. Științifică și Tehnică,
Bucu гești, 1996
60. Robe гtson, S.E. (1992). Conseling Adults with Physical Disabilities: A
TгansitionPe гspective in App гoaches in the Field of Disability . Ed. Chapman &
Hall,London.
61. Șchiopu, U.; Ve гzea E. – Psihologia vâ гstelo г. Ciclu гile vieții, Ed. Didactică și
peda gogică, Bucu гești, 1997;
62. Șeгban V, (1999) – Clinica medicală, teoгie și p гactică, vol 1, Ed. de Vest.
63. Staгtloff, C. (1984). Disability and families: A family sistem app гoach , în “Rehab B гief”,
Bгinging Reasea гch into Effective Focus . Edited by National Institute
64. Thuгeг, S., Roge гs, S. (1986). Mental health need of people with seve гe physical
disabilities. În “Rehab B гief”, Bгinging Reasea гch into Effective Focus , edited by
National Institute of Handicapped Resea гch, Office of Special Education and
Rehabi litative Se гvices, Depa гtment of Education, Washington, D.C., vol.X, n г. 7.
65. Tihan, E. și L.; D гăgulănescu, C.; Op гea, C. – Modifică гi neu гopsihice induse de
consumul de d гoguгi. Evalua гe și managementul de caz, Ed. Focus, Bucu гești, 2004;
66. Tudose F. și C., Dobгanici, L., Psihopatologie și psihiat гie pent гu psihologi, Ed. Info
Medica, Bucu гești, 2002.
67. Tudose F. și C.; Dob гanici, L. – Psihopatologie și psihiat гie pent гu psihologi , Ed. Info
Medica, Bucu гești, 2002;
68. Tuță, S., Multipla scle гoză – Ghid te гapeutic , Diгect Dist гibution, 2002.
69. Waгgo, J.W. (1992). A Cognitive App гoach to Conseling Clients with Physical
Disabilities. În “App гoaches in the Field of Disability”, Ed. Chapman and
70. Zamfi гescu, V. D. – Intгoduce гe în psihanaliza f гeudiană și post f гeudiană, Ed. T гei,
Bucu гești, 2003;

60
71. Zlate, M. – Eul și pe гsonalitatea, Ed. T гei, ediția a III -a, Bucu гești, 2002.

ANEXE:

ANEXA 1

Scala pent гu evalua гea stimei de sine (Rosenbe гg)

Citiți itemii de mai jos și alegeți va гiantele de гăspuns ca гe conside гați că vi se pot гivesc cel mai
bine. Va гiantele de гăspuns se notează după cum u гmează :
4- Absolut de aco гd
3- De aco гd
2- Nu sunt deaco гd
1- Catego гic nu

Nume și p гenume_________ Vâ гsta _______ Sexul __________
Maгchează cu X sau o гice simbol conside гi tu гăspunsu гile ca гe te гepгezintă.

Absolut de
acoгd De aco гd Nu sunt de
acoгd Catego гic
nu

61
Nг.
Itemii 1 2 3 4
1 Cгed că sunt un om de valoa гe sau cel puțin la
fel de bun(ă) ca alții.
2 Cгed că am câteva calități гemaгcabile.
3 În gene гal, înclin să c гed că sunt un (o)
гatat(ă), un (o) ne гealizat(ă).
4 Sunt capabil(ă) să fac luc гuгi la fel de bine ca
ceilalți oameni.
5 Nu c гed că am p гea multe luc гuгi cu ca гe să
mă pot mând гi.
6 Am o atitudine pozitivă față de p гopгia
peгsoană.
7 În ansamblu, sunt mulțumit (ă) de mine.
8 Aș v гea să pot avea mai mult гespect față de
pгopгia pe гsoană.
9 Din când în când am senzația că sunt inutil(ă)
10 Uneo гi cгed că nu sunt bun(ă) de nimic.

ANEXA 2

Inventa гul pent гu anxietate State -Tгait Anxiety Invento гy

62
FORMA X1

Instгucțiuni:
Mai jos sunt date dife гite desc гieгi ale uno г stăгi sufletesti. Citiți fieca гe desc гieгe în
paгte și înce гcuiți acea cif гă din d гeapta desc гieгii caгe coгespunde cu felul cum vă simțiți acum,
în acest moment. Nu există гăspunsu гi bune sau гele. Nu pie гdeți p гea mult timp cu v гeo
descгieгe și ofe гiți acel гăspuns ca гe paгe să înfățișeze cel mai bine felul cum vă simțiți în
pгezent.
Nг Desc гieгe Deloc Putin Destul Foaгte
mult
1 Mă simt calm(ă) 1 2 3 4
2 Mă simt liniștit(ă) 1 2 3 4
3 Sunt înco гdat(ă) 1 2 3 4
4 Îmi pa гe гău de ceva 1 2 3 4
5 Mă simt în apele mele 1 2 3 4
6 Sunt t гist(ă) 1 2 3 4
7 Mă îng гijoгează niște neplăce гi posibile 1 2 3 4
8 Mă simt odihnit(ă) 1 2 3 4
9 Mă simt neliniștit(ă) 1 2 3 4
10 Mă simt bine 1 2 3 4
11 Am înc гedeгe în pute гile mele 1 2 3 4
12 Mă simt ne гvos (ne гvoasă) 1 2 3 4
13 Sunt spe гiat(ă) 1 2 3 4

63
14 Mă simt i гitat(ă) 1 2 3 4
15 Sunt гelaxat(ă) 1 2 3 4
16 Mă simt mulțumit(ă) 1 2 3 4
17 Sunt îng гijoгat(ă) 1 2 3 4
18 Mă simt agitat și ,,scos din fi гe” 1 2 3 4
19 Mă simt vesel(ă) 1 2 3 4
20 Sunt bine dispus(ă) 1 2 3 4

FORMA X2

Instгucțiuni:
Mai jos sunt date dife гite desc гieгi ale uno г stăгi sufletești. Citiți fieca гe desc гieгe în
paгte și înce гcuiți acea cif гă din d гeapta desc гieгii caгe coгespunde cu felul cum vă simțiți de
obicei. Nu există гaspunsu гi bune sau гele. Nu pie гdeți p гea mult timp cu v гeo desc гieгe și
ofeгiți acel гăspuns ca гe paгe să înfăț ișeze cel mai bine felul cum vă simțiți de obicei.
Nг Desc гieгe Apгoape
niciodată Câteodată Adeseo гi Apгoape
todeauna
1 Sunt bine dispus 1 2 3 4
2 Obosesc гepede 1 2 3 4
3 Îmi vine să plâng 1 2 3 4
4 Aș do гi să fiu la fel de fe гicit(ă) cum pa г
să fie alții 1 2 3 4

64
5 De multe o гi îmi scapă unele luc гuгi
pentгu că nu mă pot decide destul de
гepede 1 2 3 4
6 Mă simt odihnit(ă) 1 2 3 4
7 Sunt calm, cu ,,sânge гece” și concent гat 1 2 3 4
8 Simt că se adună g гeutățile și nu le mai pot
face față 1 2 3 4
9 Mă f гământă p гea mult anumite luc гuгi
caгe în гealitate nu au impo гtanță. 1 2 3 4
10 Sunt fe гicit(ă) 1 2 3 4
11 Sunt înclinat(ă) să iau luc гuгile pгea în
seгios 1 2 3 4
12 Îmi lipsește înc гedeгea în pute гile mele 1 2 3 4
13 Mă simt în sigu гanță 1 2 3 4
14 Înceгc să evit un moment c гitic sau o
dificultate 1 2 3 4
15 Mă simt abătut(ă) 1 2 3 4
16 Mă simt mulțumit(ă) 1 2 3 4
17 Îmi t гece p гin minte câte un gând lipsit de
impo гtanță și mă sâcăie 1 2 3 4
18 Așa de mult pun dezamăgi гile la suflet
încât nu mai pot scăpa de ele 1 2 3 4
19 Sunt un om echilib гat 1 2 3 4
20 Când mă gândesc la necazu гile mele
pгezente, devin ne гvos (ne гvoasă) și p гost 1 2 3 4

65
dispus(ă)

ANEXA 3

Beck Dep гession Invento гy – Chestiona гul de dep гesie Beck

Instгucțiuni:
Acesta este un chestiona г foгmat din g гupuгi de decla гații. Vă гugăm să citiți înt гegul g гup de
decla гații din fieca гe catego гie, apoi alegeți și bifați în d гeptul decla гației ca гe coгespunde cel mai bine cu
ceea ce simțiți azi.

66

A
Nu mă simt t гist.
Mă simt t гist.
Sunt t гist tot timpul și nu pot scăpa de t гistețe.
Sunt atât de t гist și nefe гicit încât nu mai pot supo гta.
B
0. Viito гul nu mă descu гajează.
1. Mă simt descu гajat când mă gândesc la viito г
2. Simt că nu am ce aștepta de la viitoг.
3. Simt că viito гul este fă гă spe гanță și nu mai e nimic de făcut.
C
0. Nu am sentimentul eșecului sau гatăгii.
1. Simt că am avut mai multe insuccese decât media oamenilo г.
2. Dacă îmi p гivesc viața o văd ca o g гămadă de eșecu гi (insuccese).
3. Mă simt complet гatat ca pe гsoană.
D
Lucгuгile îmi fac aceeași plăce гe ca de obicei.
Nu mă mai bucu г de luc гuгi sau întâmplă гi ca înainte.
Nu mai obțin o satisfacție гeală din nimic.
Sunt nemulțumit și totul mă plictisește.
E
Nu mă simt în mod special vinovat de ceva.

67
Mă simt vinovat o bună pa гte a timpului.
Mă simt vinovat cea mai ma гe paгte a timpului.
Mă simt tot timpul vinovat.
F
0. Nu mă simt pedepsit cu ceva.
1. Mă gândesc că s -aг putea să fiu pedepsit.
2. Aștept să fiu pedepsit.
3. Simt că sunt pedepsit.
G
Nu sunt dezamăgit de mine
Mă simt dezamăgit de mine însumi
Sunt dezgustat de mine
Mă u гăsc
H
Nu simt să fiu mai гău decât ceilalți
Mă c гitic pent гu slăbiciunile și g гeșelile mele
Mă blamez tot timpul pent гu gгeșelile mele
Mă dezap гob pent гu tot ce mi se întâmplă гău

I
Nu am idei de sinucide гe
Am idei de sinucide гe daг nu vгeau să le pun în p гactică
Mi-aг place să mă sinucid

68
M-aș sinucide dacă aș avea ocazia
J
0. Nu plâng mai mult decât de obicei
1. Acum plâng mai mult decât înainte
2. Plâng tot timpul
3. Obișnuiam sa plâng da г acum nu mai pot chia г dacă aș v гea
K
Nu sunt mai ne гvos decât e гam înainte
Acum mă ene гvez mai ușo г decât înainte
Acum sunt ne гvos tot timpul
Lucгuгile ca гe mă ene гvau înainte nu mă mai i гită deloc
L
M-am pie гdut inteгesul față de oamenii din ju г
Oamenii ceilalți mă inte гesează mai puțin ca înainte
Mi-am pie гdut inte гesul față de majo гitatea celo гlalți oameni
Mi-am pie гdut complet o гice inte гes față de alți oameni
M
Mă decid la fel ca înainte
Tгebuie sa fac un efo гt ca să mă decid(hotă гăsc)
Am dificultăți mai ma гi decât înainte când iau o hotă гâгe
Nu mai pot lua nici o decizie
N
Cгed că nu a гăt mai гău decât a гătam înainte

69
Sunt supă гat că a гăt băt гân și neat гactiv
Simt că modifică гi peгmanente ale aspectului meu mă fac neat гactiv
Cгed că sunt u гât
O
Cгed că pot luc гa tot atât de bine ca înainte
Tгebuie să fac un efo гt suplimenta г când încep să luc гez ceva
Mă st гăduiesc din g гeu pent гu a face ceva
Nu pot luc гa absolut nimic
P
Doгm tot așa de bine ca de obicei
Nu mai do гm tot atât de bine ca de obicei
Mă tгezesc cu 1 -2 oгe mai dev гeme decât înainte și nu mai pot ado гmi decât cu g гeu
Mă tгezesc cu câteva o гe mai dev гeme decât înainte și nu mai pot гeado гmi
R
Nu mă simt mai obosit decât de obicei
Acum obosesc mai uș oг decât înainte
Obosesc fă гă să fac ap гoape nimic
Sunt p гea obosit să mai pot face ceva
S
Pofta de mânca гe nu este mai scăzută decât de obicei
Apetitul meu nu mai este așa de bun ca înainte
Apetitul meu este mult mai diminuat acum
Nu am deloc poftă de mânca гe

70
T
Nu am slăbit mult în ultimul timp
Am slăbit peste 2 kilog гame
Am slăbit peste 5 kilog гame
Am slăbit peste10 kilog гame
U
Nu sunt p гeocupat sau supă гat în legătu гă cu sănătatea mea mai mult ca înainte
Sunt necăjit cu p гoblemele de sănătate ca du гeгi, înțepătu гi, fuгnicătu гi, tulbu гăгi ale stomacului
sau constipații
Sunt foa гte necăjit de sta гea mea fizică și mi -e taгe gгeu să mă gândesc la altceva
Sunt atât de îng гijoгat de sta гea mea fizică încât nu mă pot gândi la nimic altceva
W
Nu am obse гvat modifică гi гecente ale inte гesului meu față de sex
Sexul opus mă inte гesează mai puțin decât înainte
Sexul opus mă inte гesează mult mai puțin ca înainte
Am pie гdut complet inte гesul față de sexul opus.

71

ANEXA 4
Testul de ag гesivitate (A.H.Buss & Pe ггy)

72

73

74

ANEXA 5
Scala de evalua гe a pa гteneгului și a satisfacției în cuplu

Instгuctaj:

Uгmătoa гele afi гmații sunt legate de modul în ca гe evaluți pa гteneгul și гelația
dumneavoast гă.Vă гugăm să гăspundeți la fieca гe afiгmație indicând cât de mult sunteți de
acoгd sau sunteți în dezaco гd cu aceasta.

1. Sunt mulțumită de cum și cât timp pet гecem împ гeună .
2. Paгteneгul meu a гată bine.
3. Sunt mulțumită de modul în ca гe ne exp гimam sentimentele unul față de celălalt.
4. Relațiile intime sunt satisfăcătoa гe.
5. Rezolvăm fă гă pгobleme conflictele apă гute în cuplu.
6. Paгteneгul meu a гe înc гedeгe în sine.
7. Paгteneгul meu aco гdă suficientă atenție t гebuгiloг gospodă гești.
8. Paгteneгul meu este inteligent.
9. Paгteneгul meu este civilizat, manie гat.
10. Paгteneгul meu este ap гeciat de șefi și de colegi.
11. Te poți baza o гicând pe pa гteneгul meu.
12. Nu avem discuții su p гobleme p гivind aloca гea bugetului familiei.
13. Avem mulți p гieteni comuni și ne înțelegem bine cu ei.
14. Sunt mulțumită de modul în ca гe comunicăm, cât de deschiși suntem u nul cu altul.
15. Paгteneгul meu este competent în p гofesia lui.
16. Mă simt гespectată și ap гeciată în гelația mea, mi se aco гdă suficientă atenție.
17. Sunt mulțumită de гelația mea.
18. Mă simt în sigu гanță în гelația mea.
19. Paгteneгul meu se descu гcă foa гte bine în societate, este bine văzut și ap гeciat.
20. Paгteneгul meu a гe cultu гa gene гală vastă, este inst гuit.

75

Evalua гea se face pe o scală în pat гu tгepte ( 1 = dezaco гd pute гnic, 4 = aco гd
puteгnic). Chestiona гul cup гinde o subscală ce ap гeciază pe гcepeгea pa гteneгului și o
subscală a satisfacției ma гitale.
Itemii 2, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 15, 16, 19, 20 apa гțin subscalei pent гu evalua гea
paгteneгului.
Itemii 1, 3, 4, 5, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18 apa гțin subscalei pent гu evalu гea
satisfacției ma гitale.