RELAȚIA COPIILOR NEDORIȚI ÎN PERIOADA DECRETULUI 770 CU [623020]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

RELAȚIA COPIILOR NEDORIȚI ÎN PERIOADA DECRETULUI 770 CU
MAMA ȘI TATĂL ÎN FAMILIA DE ORIGINE

DISERTAȚIE DE MASTERAT

Autor:
Florin Iulian Rada

2018

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

RELAȚIA COPIILOR NEDORIȚI ÎN PERIOADA DECRETULUI 770 CU
MAMA ȘI TATĂL ÎN FAMILIA DE ORIGINE

DISERTAȚIE DE MASTERAT

Autor:
Florin Iulian Rada

Coordonator științific:
Conf. asoc. dr. Diana Vasile

2018

Rezumat

Contextul : Nicolae Ceaușescu a promulgat în 1966 decretul 770 prin care avortul era
permis doar în anumite condiții foarte drastice. Ca urmare a acestui decret, parte din copiii
născuți în acea perioadă au venit pe lume într -un moment în care fie familiile nu erau pregătite,
fie nu își doreau copii. Urmările crește rii ca și copil nedorit sunt su rprinse în literatura de
specialitate, precum și felul în care relațiile tensionate în familii, în special la nivelul părinte –
copil, influențează familia de origine și se transmite apoi în familia actuală și în dezvoltarea
pisho -socială a adultului.

Obiecti ve: Disertația își propune două mari obiective. În primul rând, construirea unui
instrument de măsurare a sănătății familiale în familia actuală și validarea acestuia pe
populația din România. Cel de -al doilea obiectiv a constat în analizarea relației per soanelor
născute în timpul decretului cu părinții lor și modul în care aceste relații influențează sănătatea
în familia de origine, familia actuală, cum se raportează diferit în funcție de sentimentul de
apartenență în familie, precum și factorii care infl uențează relația dintre familia actuală și
expectanța pentru succes.

Metodologia cercetării: Disertația a fost realizată pe un eșantion de 200 de persoane
născute în perioada 1967 -1987 și care aveau întemeiată o familie. Au existat două etape, în
prima e tapă toți subiecții trebuind să completeze toate chestionarele, în timp ce în a doua etapă,
pentru validarea instrumentului de evaluare a sănătății în familia actuală, au fost selectate
aleator 40 de persoane care au trebuit să completeze din nou chestiona rul. Instrumentele folosite
au evaluat sănătatea în sistemul familiei actuale și în cel al familiei de origine din punct de
vedere al autonomiei și intimității, figura parentală de care s -au simțit mai apropiați,
sentimentul de a fi fost sau nu doriți în f amilia de origine, nivelul de educație atins, numărul de
mariaje avute și expectanța pentru succes. Datele obținute au fost analizate utilizând procedeele
statistice de corelație, moderare, de analiză de consistență și de calculare a fidelității test -retes t.
Rezultate: Chestionarul de evaluare a să nătății familiale în familia ac tuală a fost validat
la nivelul populației din România. De asemenea, nivelul de educație moderează relația dintre

familia actuală și expectanța pentru succes, înregistrând asocieri mai puternice în cazul unor
nivele scăzute de educație (liceal și gimnazial). Contrar așteptărilor, relația părinte -copil și
numărul de ma riaje nu reprezintă moderatori ai relației dintre expectanța pentru succes și
familia actuală sau cea de origine. Nu a fost confirmat nici faptul că sentimentul de apartenență
în familie ar modera relația dintre familia de origine și apropierea de părinți.

Implicații practice: Rezultatele obținute se doresc a constitui doar un punct de plecare spre
noi cercetări și d e deschidere a interesului spre un subiect puțin cercetat. Mai mult, se dorește
oferirea unui instrument valid de evaluare a sănătății familiale în familia actuală. O mai bună
înțelegere a efectelor psihologice ale decretului la nivelul familiilor prezente poate oferi un
suport real în terapia de familie prin înțelegerea mecanismelor transgeneraționale.

Abstract

Context : Nicolae Ceaușescu has issued decree 770 in 1966 in which the abortion was
only permitted under severe conditions. Following this decree, part of the children born in that
period came in a moment in which either their families were not ready yet, or they just didn’t
want any children. The repercussions of growing up as an unwanted child are shown in
literature, as is the way in which the tense relationships in families, especially the ones between
child and parent, can influence the family of origin and ca n be passed into the current family and
in the psycho -social development of the adult.

Objectives: The paper proposes two major objectives. First of all, adapting a family
health measuring instrument of the current family and validating it on the Romania n population.
The second objective was to analyze the relationship of those born during the decree and their
parents, the way these relationships influence the family of origin and the current family’s health
and how they relate differently according to th e subjective feeling of being wanted in the family,
as well as factors that influence the relationship between the current family and the expectation
for success.

Research Methodology: The dissertation was conducted on a sample of 200 people born
between 1967 and 1987 that have founded a family . There were two stages, in the first stage all
subjects had to fill in all the questionnaires, while in the second stage 40 persons were randomly
selected to validate the health assessment instrument of the current family, whom had to fill in
the questionnaire again . The instruments used have evaluated the health of the current family
system and that of the family of origin in terms of autonomy and intimacy, the parental figure to
which they felt closest , the feeling of being wanted or not in the family of origin , the education
level reached, the number of marriages and the expectation for success. The data obtained w as
analyzed using the statistical correlation, moderation, consistency analysis, and test -retest
fidelity methods.

Results : The family he alth assessment questionnaire of the current family was validated
at the population level in Romania. Also, it was found that the level of education moderates the
relationship between the current family and the expectation for success, registering stronger
associations within low levels of education (high school and gymnasium). Contrary to
expectations, the parent -child relationship and the number of marriages are not moderators of
the relationship between the expectation for success and the current or the family of origin. It
was also no t confirmed that the feeling of being wanted would moderate the relationship between
family of origin and closeness to parents.

Practical Implications: The results obtained are intended to be just a starting point for
new research and creating an intere st for the subject. Moreover, they intend to provide a valid
family health assessment tool of the current family. A better understanding of the psychological
effects of the decree in the present family can provide real support in family therapy through
under standing transgenerational mechanisms.

Cuprins

• Introducere………………….. ………………. ……………. ………………………… …………. ……… .pag. 1
• 1. Cadrul teoretic……………… …………………. ………………………………… ……………. ……pag. 4
o 1.1 Decretul 770 și decrețeii ………………………………… ………….. ………………….pag. 4
o 1.2 Avortul în Cehoslovacia și studiul Praga ……….. ………. ………… …………….pag. 6
o 1.3 Efectele unei sarcini nedorite în familia de origine. ……………….. ……… …pag. 8
o 1.4 De la familia de origine la familia actuală…………………. …………….. ……..pag. 11
o 1.5 Efectele relației cu părinții asupra dezvoltării ulterioare a adultului… ….pag. 17
• 2. Obiectivele și metodologia cercetării ………………………………………………………..pag. 20
o 2.1 Obiective și ipoteze…………………………………………………….. ………………..pag. 20
o 2.2 Design……………………….. ……………………………………………………………….pag. 21
o 2.2 Variabile …………………….. ………………………. ………………………………………pag. 21
o 2.3 Participanți …………………………………………… …….. ………………………………pag. 22
o 2.4 Instrumente …………………………………………………. ……… ……………………….pag. 23
o 2.5 Procedură……………………………………………………………. ……… ……………….pag. 24
• 3. Rezultatele cercetării ……………………………………………………………….. ……………..pag. 27
o 3.1 Interpretarea statistică a rezultatelor ………………………………………………..pag. 27
o 3.2 Interpretarea rezultatelor ………………………………………………………………..pag. 33
• 4. Concluzii și aprecieri finale ……………………. ……… ………………………………………..pag. 37
o 4.1 C oncluzii …………………….. ……… ……………………………….. …………………….pag. 38
o 4.2 Limite și direcții de viitor ………………………………………………………….. …..pag. 39
• Anexe………………………………………………………………………………………………. ……… …pag. 42
o Anexa 1. Scală sănătate familia actuală ……………………………………….. …….. ..pag. 42
o Anexa 2 . Chestionar introductiv …………….. ………. …………………………. ……… .pag. 45
• Bibliografie……………………………………………………………… ………………… ……… ………pag. 48

1
Introducere

Lucrarea de disertație își propune să cerceteze consecințele psihologice ale decretului
770, decret anti -avort apărut sub regimul lui Ceaușescu în 1966. Acest decret a avut ca scop
interzicerea și oprirea famiilor să recurgă la avorturi în cazul sarcinilor nedorite, deoarece
Ceaușescu dorea stoparea declinului natalității și creșterea populației țării până la cifra de 30 de
milioane de locuitori.
În literatura d e specialitate, majoritatea documentelor existente prezintă urmările
decretului din punct de vedere istoric, descripti v sau cele psihologice, dar asupra femeilor
nevoite să recurgă la metode de avort care le puneau viața în pericol. Extrem de puține cercetări
s-au oprit însă asupra copiilor născuți în acea perioadă. Parte din copiii născuți în perioada 1966 –
1989, cunoscuți popular sub numele de “de creței”, au fost și s -au simțit în copilărie ca fiind
nedoriți, produs al unui regim comunist orientat spre nevoile partidului și nu ale populației.
Disertația de față face parte dintr -un studiu mai complex, realizat împreună cu trei colegi
ai Facultăți i de Psihologie și Științele Educației din București, care și -a propus să cerceteze și să
surprindă mai multe aspecte psihologice ale copiilor născuți în urma Decretului 770/1966.
Astfel, au fost printre altele analizate relația copiilor născuți în perioad a 1966 -1989 cu
părinții în familia de origine, dar și cu alți membrii ai familie, relațiile de atașament și traumele
dobândite în copilărie, dar și șituația actuală a acestora, dacă și -au format sau nu o familie, ce
relații de parenting au cu copiii lor, c um văd ei avortul și cum se raportează la situația actuală.
Variabilele cheie ale st udiului la nivel general au fost apartenența în familie (dacă s -au
simțit sau nu doriți în familia de origine), sănătatea familială din punct de vedere al autonomiei și
intimității în familia de origine și în cea actuală, nivelul de educație, numărul de mariaje,
expectanța pentru succes, satisfacția de viață, locul controlului, dezvoltarea personală, traumele
suferite și reziliența, imaginea corporală și sănătatea sexuală.
Disertația prezentă caută să exploreze relația dintre acești copii, o parte dintre ei născuți
într-un moment în care familiile lor fie nu și -i doreau, fie nu erau pregătite , și părinți. Mai mult,
caută să explice cum această relație părinte -copil afecteaz ă familia de origine și să descopere
dacă există diferențe în funcție de sentimentul de a fi dorit de către familie, dar și repercursiunile

2
asupra familiei actuale pe care copilul ajuns adult și -a format -o și ce factori moderează aceste
relații.
De asemene a, studiul își propune să investigheze cum aceste relații afectează expectanța
pentru succes a individului, dar și factorii care moderează relația dintre expectanța pentru succes
și familia actuală. În acest scop, este investigat nivelul de educație atins de subiecți, precum și
numărul de mariaje pe care acești adulți născuți în perioada decretului l -au avut în decursul vieții.
Pentru a putea evalua însă nivelul sănătății familiale din punct de vedere al autonomiei și
intimității, cercetarea s -a lovit de inexistența unui instrument validat pe populația din România.
Pentru a remedia acest lucru, a fost realizată prima oară o adapt are a instumentului de evaluare al
sănătății familiale în familia de origine (Hovestadt et all., 1985) pe familia actuală, realizându -se
apoi validarea chestionarului pe populația din care au fost selectați subiecții.
Descoperirile făcute în cadrul acestu i studiu au numeroase implicații asupra mediului
psihologic din România, dar și din străinătate. Deși în majoritatea țărilor avortul este în prezent o
opțiune viabilă, există însă în continuare, la nivel mondial, atât o dezbatere intensă asupra acestui
subiect, dar și țări în care avortul este interzis și încă numeroși copii care se nasc nedoriți din
varii motive.
Așadar, rezultatele cercetării pot conduce la o mai bună înțelegere a implicațiilor
longitudinale ale sarcinilor nedorite sau inoportune asupra sistemului familial, atât în familia de
origine, cât și în cea actuală. Mai mult, studiul oferă posibilitatea unei mai bune înțelegeri a
tiparelor transgeneraționale transmise de la familia de origine la cea actuală și în special efectul
relației părinte -copil asupra dezvoltării adultului prezent.
Informațiile oferite pot fi un sprijin în înțelegerea mecanismelor aflate în spatele
transmiterii transgeneraționale și pot fi de un real ajutor în terapia de familie și în teoriile
acesteia. De asemenea, informațiile oferite pot ajuta procesul terapeutic al persoanelor născute
între anii 1966 -1989 și duce la o mai bună înțelegere a propriilor experiențe prin care aceștia au
trecut sau la care au fost expuși.
Nu în ultimul rând, rezultatele disertației pot ajuta la formarea unei intervenții de
prevenție și de protecție a noii generații, copiii așa -zișilor decreței , prin înțelegerea tiparelor de
parenting preluate de către părinții lor și de zvoltarea unor metode de a le combate efectele
adverse.

3
În final, disertația își propune să ofere publicului larg înc ă un instrument util mediului
psihologic și anume cel al sănătății familiale în familia actuală, va lidat pe populația din România,
deoarece p rincipala dificultate întâmpinată în cadrul cercetării a fost cea de obținere a unor
instrumente de măsurare a conc eptelor validate .
Pe lângă aceasta, l ucrarea s -a lovit de problema de a realiza evaluarea obiectivă a
conceptului de a fi dorit sau nu în familia de origine. Din lipsa accesului la informații mai
obiective precum direct de la familia de origine a subiecților, această disertație s -a folosit de o
evaluare subiectivă a felului în care aceștia s -au simțit în familie și nu a diferențiat între membrul
familie care le -a inspirat acest sentiment.
Cu toate acestea, diser tația se dorește a fi o portiță spre un potențial neexplorat până acum
în lumea celor născuți în perioada decretului 770 și care își propune să stârnească curiozitatea
publicului și a cercetătorilor spre a continua pe acest drum deschis.

4
Capitolul 1 – Cadrul teoretic

1.1 Decretul 770 și decrețeii

Nicolae Ceaușescu a fost ultimul conducător comunist al României, aflat la conducerea
țării începând cu anul 1965 și până la căderea regimului comunist, pe data de 22 decembrie 1989,
fiind condamnat la moarte și executat pe data de 25 decembrie 1989, împre ună cu soția sa, Elena
Ceaușescu.
Numeroși autori au notat situația României în timpul conducerii ceaușiste, evenimentele
în sine, legile promulgate de acesta și efectele lor în acea perioadă (Berelson, 1979; D eletant,
1999; Iordache, 2014) , însă majoritatea autorilor se axează pe o versiune descriptivă și istorică și
ignoră efectele psihologice pe termen lung ale acelei perioade.
Una dintre cele mai controversate decizii ale lui Ceaușescu a fost promulgarea Decretului
770/1966. Acesta stipula faptul că avortul este permis doar în condiții aspre și anume femeilor de
peste 40 de ani, mamelor care au deja mai mult de patru copii, în cazul în care sarcina a apărut ca
urmare a unui viol sau incest și în cazul exis tenței unor cauze medicale severe precum anomalii
ale fetusului (Deletant, 1999) .
Acest decret a venit în urma efectelor legalizării avortului în 1957, ceea ce a condus la
scăderea dramatică a natalității, fapt ce amenința ritmul alert de industrializare a țării impus de
către Ceaușescu prin scăderea forței de muncă disponibile (Deletant, 1999) .
Decretul însă nu și -a îndeplinit scopul propus. Deși în primii ani rata natalității a crescut
considerabil, populația crescând cu mai mult de 2 milioane în primii 10 ani (Berelson, 1979) ,
ulterior aceasta a început din nou să scadă în perioada care a urmat, atât din cauza avorturilor
ilegale, dar și din cauza nivelului de trai scăzut din acea perioadă.
Soluțiile găsite de Cea ușescu pentru această situație a fost obligarea medicilor să
realizeze controale periodice ale femeilor, inclusiv în fabrici, pentru a vedea dacă acestea
folosesc mijloace contraceptive interzis e, dacă acestea au făcut avort ilegal, dacă sunt
însărcinate, dar și amenințarea medicilor cu închisoarea dacă aceștia fie ajutau o femeie să facă
avort, fie îi ofereau asistență neautorizată în cazul în care aceasta a încercat să își provoace un
avort și au apărut complicații.

5
Astfel, rata de deces în urma avortulu i auto -provocat ca urmare a hemoragiei sau
septicemiei a crescut foarte mult, acest număr ridicându -se la peste 10.000 de femei decedate în
perioada în care decretul a stat în picioare (Deletant, 1999) .
Pe lângă aceste indicații către cadrele medicale, Ceaușescu a impus și niște măsuri fiscale
menite să stimuleze dorința familiilor de a avea copii. Astfel, toate cuplurile fără copii erau
obligate să plătească un impozit mai mare și, mai mult, femeile primeau alocații și bonusuri de
naștere corelate cu numărul de copii pe car e familia respectivă o avea (Iordache, 2014)
Următoarea decizie luată de către acesta a fost creșterea vârstei permise pentru avort de la
40 la 45 de ani și scăderea vârstei permise pentru căsătorie la 15 ani, toate în încercarea de a
crește rata natalității. Rezultatul tuturor acestor decizii a fost apariția așa -zișilor decreței (copii
născuți în perioada decretului anti -avort), dar și creșterea considerabilă a numărului de copii
abandonați, într -o Românie care nu era pregătită nici din punct de vedere e moțional , nici din
punct de vedere al siste mului educațional (Tomescu, 2013)
Decrețeii s -au născut într -o perioadă în care părinții lor treceau prin factori de stres cu
puternic impact asupra stabilității familiale. Părinții se luptau cu constrângerea de a forma familii
de teama repercursiunilor c eaușiste, trăind într -o emoție constantă de groază. Situația financiară
era și ea una precară. Mai mult, situația locativă a acestor familii era una deficitară, fiind forțați
să locuiască cu familia extinsă în spații prea mici pentru numărul de membrii. Co ndițiile de
muncă erau și ele unele solicitante și epuizante (Baban, 1994) .
Mai mult, familiile treceau prin numeroase traume – fie direct prin pierderea mamei, a
unui alt membru al familiei sau din cercul de prieteni în urma unei tentative de avort nereușit sau
al încarcerării pentru nerespectarea legislației, fie indirect prin asistarea la situația existentă la
nivel național.
În acest context cu puternic impact emoțional și destabilizator, ne putem întreba cum au
supraviețuit aceste familii și cum au reușit ele să crească copiii, să formeze relații cu aceștia și
cât au fost aceștia respinși prin prisma faptului că unii dintre ei nu au f ost doriți. Așa cum am
menționat mai sus, puține studii s -au oprit să analizeze efectele psihologice ale decretului pe
termen lung asupra persoanelor născute cât timp a fost acesta în vigoare.
Unul dintre acestea ( Dóczy, 2010 ) a subliniat efectele negative regăsite la adulții născuți
în perioada decretului, printre care riscul crescut de pierdere a locului de muncă, frecvența
crescută a persoanelor cu handicap fizic sau mental, creșterea riscului de dependență de fumat.

6
Un lucru interesant semnalat însă de acest studiu a fost diferența între femei și bărbați în ceea ce
privește expectanța salariului. Dacă femeile născute între 1966 și 1989 au salarii medii mai mici
decât celelalte, la bărbați raportul stă invers.
Situația deficitară din sistemul de educație care nu a fost pregătit pentru a primi un număr
mare de copii a dus la o suprapopulare în școli. Astfel, studiile (Pop -Eleches, 2006) arată faptul
că deși decrețeii au urmat în medie mai mulți ani de școală față de populația de re ferință, ei au
avut dificultăți mai mari ulterior la locul de muncă (ceea ce vine în acord cu studiul anterior și
poate fi explicat de lipsa capacității de a primi atenția educațională necesară din cauza numărului
mare de copii dintr -o clasă, ceea ce a dus și la un comportament anti -social manifestat).

1.2 Avortul în Cehoslovacia și studiul Praga

Dacă în România, situația ulterioară a copiilor născuți în perioada decretului 770 a fost
mai mult sau mai puțin trecută cu vederea, în alte părți ale Europei efectele legilor anti -avort nu
au fost ignorate. Cel mai bun exemplu este Studiul Praga.
Deși lucrurile au stat puțin diferit în alte țări decât la noi, și în Cehoslovac ia avortul, deși
permis, exista doar în anumite condiții care le permitea femeilor să a peleze la un astfel de
procedeu. Astfel, deși mai accesibil decât în România, și la ei au existat numeroase femei care s –
au lovit de refuzul de a face un avort, apărând numeroși copii care nu au fost doriți de familiile
lor, la fel ca și în cazul nostru.
Studiul Praga este unul longitudinal și care a acoperit o mare parte din problemele de care
s-au lovit aceste familii și copiii lor și a studiat efectele psihologice la anumite vârste ale acestor
copii născuți în urma unor sarcini nedorite. Mai precis, stu diul a ana lizat un grup de 220 de copii
ale căror mame au încercat de două ori să avorteze, dar au fost refuzate pe motivul nerespectării
condițiilor impuse (Kubicka, Roth, Dytrych, Matĕjcek, & David, 2002) .
Importanța acestui studi u este dată în special de complexitatea sa, existând 5 etape de
analiză a acelor copii: la 9 ani, 14 -16 ani, 21 -23, 26 -28 și respectiv 30 -35 de ani, iar datele au
fost colectate din surse diferite, ce includ atât mediul școlar, specialiști medicali, dar și diferite
forme și metode de colectare a datelor psihologice (Z. Matějček, Dytrych, & Schüller, 1978) .
Eșantionul de cercetare a fost comparat cu un eșantion de control de copii doriți de
părinți acestora (prin doriți a se înțelege că nu au fost înregistrate tentative de avort). Gruparea pe

7
perechi a acestor copii din grupul de cercetare și di n cel de control a fost realizată urmărind
anumite variabile legate de mamele acestora și situația socio -economică și familială (David,
Dytrych, & Matejcek, 2003) , dar și vârsta și sexul (Zdeněk Matějček, Dytrych, & Schüller,
1980) .
Prima etapă de evaluare a fost cea de la vârsta de 9 ani. Cercetătorii au documentat atât
efectel e asupra mamelor, dar și cele asupra copiilor respectivi. Astfel, a reieșit faptul că mamele
din grupul de cercetare au dificultăți în relația maritală, dar sunt și mai absente din creșterea
copilului. Asupra copilului, aceste lucruri s -au oglindit în defi ciențe în dezvoltare și dificultăți în
mediul școlar, precum rezultate școlare slabe și inadaptare în mediul social (Z. Matějček et al.,
1978; Zdeněk Matějček et al., 1980; Russo, 2014) . Ei au infirmat ipoteza conform căreia copiii
nedoriți ar fi subdezvoltați la nașter e, deși au descoperit faptul că majoritatea copiilor din grupul
de cercetare au fost înțărcați prematur.
La vârsta de 15 -16 ani, copiii au fost re -evaluați în ceea ce a constat a doua etapă a
studiului Praga. Au fost înregistrat e diferențe mai mari între cele două grupuri în ceea ce privește
rezultatele școlare și adaptarea socială. Copiii nedoriți au fost mai frecvenți percepuți ca având
un comportament volatil și ca fiind mai puțin obedienți. Adolescenții au început de asemenea să
înregistreze relații n egative cu părinții, să se simtă respinși sau neglijați (Zdeněk Matějček et al.,
1980) . De remarcat este faptul că în primele două etape a reieșit faptul că băieții din grupul de
cercet are sunt mai afectați decât fetele în ceea ce privește variabilele studiate.
A treia etapă a apărut la vârsta de 21 -23 de ani (David, 2006) . Grupul de cercetare a
manifestat mai puțină satisfacție de muncă față de grupul de control, mai multe conflicte în
mediul de lucru, dar și în afara acestuia, existând un ris c crescut de manifestare de
comportamente anti -sociale, până la încarcerarea acestora. Pe acest fond, mamele respectivilor
tineri au manifestat un nivel crescut de insatisfacție față de evoluția și perspectiva de viitor a
acestor copii.
Rezultatele celei de-a patra etape , la vârsta de 26 -28 de ani (David, 2006) , au menținut
dificultățile profesionale, dar au subliniat în special dificultăți în viața de familie a acestor tineri
adulți – existând numeroase situații de incompatibilitate maritală, divorțuri, avorturi și lipsa
încrederii în propriile capacități parenta le.
Ultima etapă (David, 2011; Kubička et al., 1995; Kubicka et al., 2002; Russo, 2014) , la
vârsta de 30 -35 de ani, a subliniat faptul că multe dintre diferențele notate în etapele anterioare

8
între grupul de cercetare și grupul de control s -au estompat. Au rămas însă o se rie de diferențe,
printre care o instabilitate emoțională mai frecventă la femeile nedorite, dificultăți în socializare,
frecvență crescută de divorțuri sau imposibilitatea de a -și găsi un partener, precum și de pierdere
a locului de muncă și apelarea la s ervicii psihologice sau psihiatrice.
Introducerea în ultimele etape a unui grup de comparație format din frații acestor subiecți
nedoriți a arătat două aspecte importante de menționat. În primul rând, cei care nu au avut frați
au înregistrat diferențe mai mari între grupul de cercetare și grupul de control, prezența fraților în
familie având un efect pozitiv în viața acestora și estompând din diferențe. În al doilea rând, în
ultima etapă a fost remarcat faptul că deși încă apar diferențe între subiecții di n cele două
grupuri, nu au fost constatate diferențe semnificativ statistice între subiecți și frații acestora.
Un ultim aspect important adus de studiul Praga a fost invalidarea teoriilor conform
cărora persoanele nedorite în familia de origine ar manife sta la vârsta adultă niveluri mai
crescute de criminalitate sau de consum de substanțe.
În concluzie, cercetătorii cehi au reușit să surprindă multe dintre efectele unei sarcini
nedorite pe termen lung asupra copiilor și familiei respective. Această cerce tare ne poate oferi un
punct de plecare legat de așteptăr ile pe care le putem avea în privința urmăril or decretului 770
asupra populației din România.

1.3 Efectele unei sarcini nedorite în familia de origine

Decretul 770 a dus deci, prin interzicerea avortului, la crearea multor familii în care copiii
nu au fost doriți. Pentru clarificarea conceptului, cercetătorii au propus o diferențiere între o
sarcină nedorită, una dorită și una inoportună, sau altfel spus între a nu vrea, a vrea sau a nu fi
pregătit în acel moment (Gipson, Koenig, & Hindin, 2008; Herd, Higgins, Sicinski, &
Merkurieva, 2015) . Decretul a dus cel mai probabil la crearea unor familii din toate cele trei
categorii menționate mai sus.
Prima întrebare care apare este care sunt efectele pe care o sar cină nedorită sau una
inoportună le are asupra sist emului familial în care acestea apar? Cum influențează
imposibilitatea avortului relația de cuplu, dar și fiecare individ în parte?

9
Cercetătorii au descoperit în primul rând o legătură între depresia la mamă și sarcina
nedorită (Herd et al., 2015; Shahry, Kalhori, Esfandiya ri, & Zamani -Alavijeh, 2016) . Shahry a
motivat aceste rezultate pe baza susținerii sociale scăzute la care sunt supuse femeile respective,
a problemelor economice din mediul respectiv, dar și dificultăți în adaptarea la rolul de părinte și
scăderea înc rederii în propria eficacitate.
Deși femeile cu o sarcină neplanificată manifestă în primul an după naștere o stare
emoțională sever afectată, atitudini punitive și respingerea rolului matern, Grussu a arătat faptul
că aceste diferențe între femeile cu o sarcină dorită și una nedorită se estompează, dispărând
aproape de tot începând cu cel de -al doilea an (Grussu, Quatraro, & Nasta, 2005) .
Ce trebuie avut în vedere în analizarea simptomelor depresive ale părinților după nașterea
unui copil nedorit este și c are dintre părinte este cel ce nu își dorește sarcina – mama, tatăl sau
ambii. Leathers (Leathers & Kelley, 2000 ) a descoperit faptul că o sarcină care nu este dorită de
bărbat, dar este dorită de femeie are șanse mai mari să ducă la depresie postpartum, în special în
cazul femeilor. Totodată, a subliniat faptul că ambii parteneri pot suferi de depresie, deși
mecanismele implicate sunt diferite.
Pe de altă parte, alți autori au demonstrat faptul că nou -născuții care au fost doriți de
mama lor, dar nu și de tatăl lor sunt supuși la riscuri crescute de probleme de sănătate. În același
timp, dacă sarcina nu a fost d orită de mamă, riscurile sunt mai mari decât dacă aceasta a fost
dorită de ambii părinți (Korenman, Kaestner, & Jo yce, 2002) . Astfel, este important de evaluat
care dintre părinți este cel ce și-a dorit sau nu sarcina, care a fost intenția fiecăruia și în funcție de
aceasta riscul la care este supus copilul este diferit.
O sarcină nedorită aduce cu ea o serie de probleme și dificultăți în familia de origine.
Aria sexuală și cea a relațiilor maritale sunt sever afectate, apărând instabilitatea maritală sau
chiar și violență în familie (Boden, Fergusson, & Horwood, 2015) . Pe lângă acestea, este afectat
și nivelul de tr ai, prin schimbări neprogramate – creșterea cheltuielilor și scăderea veniturilor –
fapt ce are un impact negativ asupra întregului sistem familial.
Din păcate, nu au fost găsite suficiente date legate de impactul acestor sarcini nedorite
sau inoportune asupra figurii paterne din familie. Un studiu realizat în 2007 (Bronte -Tinkew,
Ryan, Carrano, & Moore, 2007) a descoperit faptul că bărbații ca re nu își doreau o sarcină au
manifestat mai rar comportamente pozitive legate de creșterea copilului și căldură părintească
față de cei aflați în situația unei sarcini inoportune, venite la un moment neprielnic.

10
Odată înțelese efectele unei sarcini nedor ite asupra sistemului parental, ne putem întreba
cum acestea afectează relația dintre părinte și copil și cum se formează atașamentul în aceste
condiții. Mai mult, ne putem întreba în ce fel această situație se reflectă asupra rolului de părinte.
Mai mulți autori au subliniat faptul că o sarcină nedorită duce la relații deficitare ulterioare între
părinte/părinți și copii (Boden et al., 2015) .
Într-un studiu pe 3.134 de mame, împreună cu cei 5.890 de copii ai lor, Barber a arătat că
acei copii născuți din sarcini nedorite sau inoportune primesc mai puține resurse cognitive și
emoț ionale de la părinți decât frații care au fost doriți (Barber & East, 2009) . Aceste resurse se
referă mai precis la materialele de învățare oferite, oportunități, interacțiuni pozitive mamă -copil
și un tip de parenting cald și susținător.
Alți autori (Ispa, Sable, Porter, & Csizmadia, 2007) au explorat legătura dintre stresul
parental, căldura părintească și atașamentul securizant, în cazul femeilor aflate la primul copil.
Rezultatele au arătat că acceptarea sarcinii prezice negativ stresul apărut din sentimentul că a fi
părinte este o povară, dar nu și cu acela că interacțiunile cu proprii copi i nu sunt plăcute sau cu
căldura maternă. De asemenea, acceptarea sarcinii corelează pozitiv cu atașamentul copilului,
astfel putând exista probleme de atașament în cazul sarcinilor nedorite
O cercetare destul de exhaustivă a literaturii realizată de către Holcombe și colaboratorii
săi a relevat niște aspecte importante legate de efectele unei sarcini nedorite, atât asupra
părinților, cât și asupra copiilor (D, Holcombe, D, & Ryan, n.d.) .
Astfel, aceștia au descoperit faptul că multe femei consideră inițial că o sarcină nedorită îi
va apropia de partenerii lor de viață și va crește implicarea în relația de cuplu. Cu toate acestea,
în urma solicitărilor noului rol de mamă, multe dintre acest e relații au încetat. Majoritatea
studiilor nu au găsit însă răspunsuri clare cu privire la durata sau calitatea relațiilor dintre părinți
în urma unei sarcini nedorite.
Aceeași inconsistență este regăsită și în legătură cu atitudinile mamelor legate de n oul rol
de părinte. Pe de altă parte, în aceeași lucrare este prezentat faptul că mai multe femei cu o
sarcină nedorită sau inoportună se află într -un risc crescut de a suferi abuz fizic de la partenerii
lor.
Familia născută în timpul perioadei ceaușiste și a decretului 770 este una trecută prin
traume. Este important de văzut și dacă și în ce măsură traumele trăite de părinți sunt transmise
propriilor copii. Există numeroase studii realizate pe tații diagnosticați cu PTSD (tulburarea de

11
stres post -traumat ic) și transmiterea la copii a simptome precum probleme comportamentale și
emoționale, dar mai puține legate de alți membrii ai familiei care ar putea transmite copiilor
efectele traumei prin care au trecut.
Printre efectele transmise la copil se numără î nsă tulburări alimentare, de comunicare,
probleme de comportament și academice, depresie, anxietate, dar și dificultăți emoționale (Dekel
& Goldblatt, 2008) . Au fost descoperite efecte și asupra calității parentale, tații cu PTSD fiind
mai supra protectivi, manifestând un grad mai mare de co ntrol asupra copiilor și având cereri și
așteptă ri mai mari din partea acestora. De asemenea, efectele PTSD asupra tatălui (detașarea,
evitarea, amorțirea emoțională) au un grav impact asupra relației părinte -copil.
Familia de origine reprezintă primul co ntact al copilului cu tot ce înseamnă viața și este
cea care pune bazele dezvoltării ulterioare a copilului din punct de vedere fizic, psihic și social.
Astfel , rămâne de urmărit cum problemele din familia de origine și relațiile părinte -copil
deficitare a fectează viața copilului în drumul său către a deveni adult.
În acest sens, este important de văzut cum afectează relația cu părintele și situația din
familia de origine expectanța pentru succes a adultului viitor, dar și în ce mod se reflectă acestea
în deciziile acestuia, în nivelul de educație și ce legături există între aceste variabile.

1.4 De la familia de origine la familia actuală

Având în vedere problemele din familia de origine întâmpinate de către cei născuți în
perioada decretului 770 și informațiile legate de modul în care a fi dorit sau nu de către familie
influențează relațiile din familie, relația părinte -copil, mediul în ca re copilul se dezoltă, dar și
copilul în sine, ne putem întreba cum se reflectă aceste lucruri mai târziu asupra adultului și în
propria lui familie. Numeroși autori au căutat să găsească dacă există o legătură între relația cu
părinții în copilărie și, ul terior, relațiile de natură romantică la nivelul adultului.
Într-un studiu logitudinal pe 193 de subiecți, început în 1989 atunci când aceștia se aflau
în clasa a VII -a și încheiat la vârsta de aproximativ 20 de ani (Conger, Cui, Bryant, & Elder,
2000) , autorii au descoperit o legătură între procesele de interacțiune din copilărie și calitatea
relației subiecților ca adulți. Concret, cei care au avut părinți care erau calzi, implicați și care au
oferit un mediu securizant au avut ulterior relații calde, de susținere și fără ostilitate cu partenerul
de viață.

12
Alt studiu a arătat o legătură între relația cu părinții și satisfacția în mariaj (Truant,
Herscovitch, & Lohrenz, 1987) . Astfel, cei care au avut părinți care au avut grijă de ei sau care
au fost chiar supra -protectivi, au avut niveluri mai crescute de satisfacție maritală, acest lucru
aplicându -se în special la femei, la cei care nu au avut mariaje anterioare sau care nu au avut
experiențe de separare în copilărie.
De asemenea, alți autori (Amato & DeBoer, 2001) au căutat să ex plice transmiterea
transgenerațională a instabilității maritale, din punct de vedere al implicării maritale și al
abilităților relaționale. Aceștia au descoperit o legătură între divorțul parental și divorțu l la vârsta
adultă, autorii punând acest fapt asupra unei scăderi a perspectivei adultului asupra unei căsătorii
pe viață dat de modelul parental primit.
Aceste descoperiri au fost mai pronunța te în cazul în care părinții au raportat un nivel
scăzut de ce rturi înainte de divorț. Acest lucru poate fi explicat din două perspective – fie prin
faptul că acești adulți nu au primit un model eficient de rezolvare a situațiilor conflictuale prin
neasistarea la certuri, fie prin faptul că divorțul a apărut în ochii lor ca fiind brusc și nejustificat.
Transmiterea disfuncțiilor maritale intergenerații este susținută și de Story și colaboratorii
săi. Aceștia au examinat 60 de cupluri proaspăt căsătorite pe durata a patru ani (Story, Karney,
Lawrence, & Brad bury, 2004) din punct de vedere al conflictelor și divorțului raportate în
familia de origine și a rezultatelor maritale în cei patru ani. Aceștia au prezentat și factorii care
mediază această relație: agresivitatea verbală și fizică, exprimări de afec t negative, dar și procese
interpersonale negative.
Un studiu longitudinal cu 2 evaluări la 14 și la 31 de ani (Whitton et al., 2008) a pus de
data aceasta accentul pe preluarea din familia de origine a tiparelor de rezolvare a conflictului.
Rezultatele au arătat faptul că există o influență puternică a familiei de origine asupra
interacți unilor maritale și î n special asupra nivelului ostilității. Niveluri scăzute de ostilitate și
crescute de angajament în relațiile dintre părinte -adolescent duc la interacțiuni maritale pozitive,
o bună comunicare relațională și niveluri crescute de acomodare maritală.
Dinero și colaboratorii săi au mers mai departe și au căutat să explice legătura dintre
familia de origine, relațiile romantice actuale și atașamentul romanic sigur, prin observarea
tiparelor de interacțiune în copilărie și în adolescență și comportamentul în relațiile romantice la
vârsta de 25 -27 de ani (Dinero, Conger, Shaver, Widaman, & Larsen -Rife, 2008) . Ei au
descoperit astfel că cei care au avut parte de inter acțiuni în familie calde și senzitivitate au

13
manifestat același tip de comportament și în relațiile actuale, putând vorbi de preluarea tiparului
de interacțiune în familie.
Mai mult, Dinero a găsit aceeași legătură între interacțiunile în familia de orig ine și
atașamentul romantic. Cu toate acestea, evaluările consecutive la vârsta de 25 și respectiv la 27
de ani au demonstrat faptul că atașamentul romantic nu prezice calitatea relațiilor adultului.
Într-o căsnicie însă, ambii parteneri vin cu propriul l or „bagaj” din familia de origine.
Sabatelli (Sabatelli & Bartle -Haring, 2003) a căutat să exploreze cum fiecare experiență
individuală a fiecărui partener de cuplu cu propria familie de origine influențează experiența
propriului lor mariaj. Rezultatele au arătat pe lângă faptul că experiența fiecărui partener
influențează ajustarea la viața de cuplu, și un aspect interesant și anume că experiența soțiilor în
familia de origine influențează nu numai propria viziune asupra căsniciei, dar și pe cea a soțului.
Un al doilea aspect important de analizat este dacă familia de origine influe nțează nu doar
relația de cuplu, ci și modul de a crește propriul copil și ce anume este preluat transgenerațional.
Stilul de parenting și calitățile de părinte sunt subiecte îndelung tratate în prezent în încercarea de
a descoperi ce anume te face a fi sa u nu un bun părinte.
Un studiu longitudinal efectuat în Noua Zeelandă pe 200 de subiecți (Belsky, Jaffee,
Sligo, Woodward, & Silva, 2005) studiați în mod repetat începând cu vârsta de 3 ani a căutat să
observe dacă climatul familial și procesul de creștere în copilăria timpurie, copilăria mijlocie și
adolescență influențează abilitățile pa rentale și de creștere a propriului copil.
Rezultatele au arătat faptul că mamele care au crescut într -un climat familial pozitiv și
plin de susținere au demonstrat mai multă grijă la rândul lor față de proprii copii. Concret, un
climat marcat de coezivit ate, expresivitate pozitivă, niveluri scăzute de conflict, comunicare
deschisă, relații apropiate cu părinții duc la a deveni un părinte cald, sensibil și care stimulează
copilul, în timp ce un climat autoritar, cu o disciplină strictă, bazat pe obediență creează părinți
supracontrolatori, intruzivi, negativi. Nu a fost însă descoperită preluarea unui comportament de
creștere a copiilor din familia de origine în cazul tatălui.
Alte studii s -au concentrat pe efectele nașterii unui copil asupra satisfacției maritale și
cum sunt ele influențate de experiența din familia de origine (Perren, Wyl, Bürgin, Simoni, &
Klitzing, 2005) . A fost analizat impactul amintirilor legate de familia de origine asupra calității
mariajului actual în primul an de la nașterea copilului. Subiecții care prezentau amintiri negative
legate de mariajul propriilor părinți în copilărie au demonstrat un declin mai sever al calității

14
mariajului după nașterea primului copil, confirmând transmite rea generațională a calității
maritale , ce ar fi declanșată de nașterea și creșterea unui copil.
Nu întotdeauna însă familiile noi formate preiau modelul parental primit în copilărie.
Belsky a prezentat o serie de variabile moderatoare și mediatoare care ar interveni în relația
dintre familia de origine și calitățile ulterioare de părinte (Belsky, Conger, & Capaldi, 2009) .
Printre acestea se numără relațiile maritale disfuncționale ale adulților, relațiile cu prietenii ș i
rudele, relațiile suportive (fie ele cu un terapeut sau un partener de viață), experiența în școală și
sentimentul de auto -eficacitate.
Familia de origine influențează însă adultul pe mai multe aspecte, atât prin influența pe
care o au asupra acestuia, cât și prin modelele transmise. Printre aceste aspecte influențate se
numără și perspectiva de viitor și de succes, nivelul de educație și dezoltarea în carieră.
De exemplu, Whiston și Keller au studiat literatura existentă legată de familia de origine
și alegerile făcute de adulți în domeniul carierei (Whiston & Keller, 2004) . Acestea au găsit
faptul că numeroși factori cum ar fi sexul, vârsta și rasa influențează relațiile dintre cele două
variabile. Cu toate acestea, literatura arată o influență notabilă între familia de origine și o serie
de constructe legate de carieră.
Familia de origine a fost analizată din punct de vedere al ocupației părinților și al unor
variabile precum susținerea oferită, relațiile de atașament, căldura părintească și nivelul
autonomiei. Cariera a fost evaluată din punct de vedere al explorării și id entității vocaționale,
dezvoltarea valorilor de muncă, așteptărilor și aspirațiilor ocupaționale, orientării în carieră,
procesului de luare de decizii în carieră, precum și alegerii ocupaționale preliminare și ulterioare.
Situația din România a acelei per ioade a dus însă la numeroase familii fie dezbinate, fie la
copii instituționalizați din pricina decesului mamei sau a incapacității de a -i îngriji. În acest
context, trebuie evaluat și efectul pe care instituționalizarea , în condiții deficitare de supra –
populare, îl are asupra adultului curent.
Sigal a studiat 41 de femei și 10 bărbați cu vârste cuprinse între 42 și 73 de ani, care au
fost instituționalizați la naștere sau în copilăria timpurie. Studiul (Sigal, Perry, Rossignol, &
Ouimet, 2003) confirm ă riscul crescut al acestor adulți de a dezvolta disfuncții psihologice și boli
cronice bazate pe stres.

15
1.5 Efectele relației cu părinții asupra dezvoltării ulterioare a
adultului

Au fost familii care și -au dorit un număr de copii, dar ulterior, din motive financiare,
deteriorarea stării de sănătate, schimbarea locului de muncă, decese survenite în cadrul familiei,
ori prea mulți copii pe care îi aveau deja, nu și -au mai dorit alți copii. Alții poate că de la început
nu erau pregătiți pentru a întemeia o familie. Dar pentru că nu mai puteau să întrerupă o sarcină
apărută, erau constrânși să accepte, să crească și să îngrijească un copil pe care nu îl voiau sau nu
erau capabili să -i ofere tot ceea ce avea nevoie.
Și atunci aveau anumite reticențe față de copilul respectiv, poate că -l neglijau sau unul
dintre părinți se purta într -un fel cu el și celălalt altfel. Copiii simțeau aceste comportamente ale
părinților sau ale altor oameni d in familie. Relația cu părinții este una care lasă urmări adânci în
dezvo ltarea fizică, psihică și socială a copilului, urmări ale căror efecte pot fi observate și la
vârsta adultă.
Familiile în care relațiile dintre membrii sunt reci, neglijente sau care nu oferă sprijin și
susținere pot afecta sever sănătatea mentală, dar și fizică a individului. Printre efectele adverse
ale creșterii într -o astfel de familie se numără probleme de control și expresie ale emoțiilor,
deficiențe ale competenței sociale, per turbări ale reglării sistemului fiziologic și al celui
neuroendocrin, abuz de substanțe sau probleme comportamentale, în special cele care le pun în
pericol viața, agresivitate, depresie și boli cronice majore sau tulburări anxioase (Repetti, Taylor,
& Seeman, 2002)
Relația cu părinț ii reprezintă o resursă important ă și o relație defectuoasă poate afecta pe
termen lung viitorul adult (Mallers, Charles, Neupert, & Almeida, 2010) . Deși majoritatea
cercetărilor s -au concentrat pe relația doar cu mama și efectele acestei relați i în timp asupra
viitorului adult, Mallers a abordat experiențele din copilărie pe care adulții și le amintesc legat de
relația lor atât cu mama, cât și cu tatăl, punându -le în legătură cu experiențele emoționale zilnice
ale adulților și cu procesele de ab ordare a stresului în perioada adultă.
Într-un studiu pe 912 persoane cu vârsta între 25 și 74 de ani, Mallers și colaboratorii săi
au arătat că relația mamă -copil corel ează cu nivele mai scăzute de stres zilnic la vârsta adultă. De
asemenea, relațiile ad ulților în copilărie cu ambii părinți sunt strâns legate de expunerea la factori

16
de stres, în timp ce relația tatălui cu fiul este legată de nivele scăzute de reactivitate emoțională la
stresori la adulții curenți.
Și alți cercetători au explorat mai mult relația cu tatăl, considerând că aceasta aduce o
contribuție unică în ceea ce privește fericirea și satisfacția de viață, dar și legat de distresul
psihologic (Amato, 1994) . El a mai adus în discuție o serie de alți factori care afectează legătura
dintre relația tată -copil și satisfacția de viață, printre care ma riajele și angajarea cu normă
întreagă.
Suportul părinților reprezintă și un important predictor al capacității de acomodare în
adolescența târzie și astfel, o relație bună cu părinții este extrem de importantă pentru menținerea
stării de bine psihologice (Dennis, Phinney, & Chuateco, 2005) . Cercetările au arătat faptul c ă
lipsa unui suport familial este mai importantă și afectează mai mult decât prezența unei astfel de
pături de siguranță.
Într-un studiu pe 304 adulți, Diehl (Diehl, Elnick, Bourbeau, & Labouvie -Vief, 1998) a
abordat și el calitatea relației cu părinții în copilărie, din prisma teoriei atașamentului. Acesta a
găsit faptul că o relație defectuo asă duce la o stimă de sine mai scăzută și o stare emoțională de
bine mai scăzută, în timp ce cei care au un stil de atașament securizant descriu atât relația cu
familia de origine, cât și cea cu familia actuală ca fiind una pozitivă, au un nivel de încred ere în
sine mai ridicat, cât și o funcționare mai bună în viața de zi cu zi și o percepție a stării de bine
mai ridicată.
Flouri, împreună cu Buchanan au încercat să evalueze implicarea și apropierea de părinți
în relație cu calitatea relației cu partene rul de viață, deci cu familia actuală, la vârsta de 33 de ani
(Flouri & Buchanan, 2002) . Acestea au descoperit că bune relații cu familia la vârsta de 16 ani
duc la o situ ație maritală mai bună la 33 de ani, scăderea distresului psihologic, dar și legături cu
nivelul educațional.
Într-un al doilea studiu realizat în 2003 de aceste cercetătoare pe un eșantion de
adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani, Flouri și B uchanan au arătat că implicarea
tatălui are un efect mai puternic decât cea a mamei asupra nivelului fericirii adolescenților
(Flouri & Buchanan, 2003) .
Flouri a mers mai departe în 2004 și a studiat de asemenea legătura dintre relația cu
părinții (evaluată ca implicarea fiecărui părinte la vârsta de 7 ani și apropierea de fiecare dintre

17
aceștia la 16 ani) și starea de bine a adultului de 42 de ani, din punct de vedere al s atisfacției de
viață, funcționării psihologice și a distresului psihologic (Flouri, 2004) .
Aceasta a descoperit că implicarea tatălui corelează cu satisfacția de viață în cazul
femeilor, în timp ce pentru bărbați a corelat cu implicarea mamei. Implicarea ambilor părinți a
fost negativ corelată cu factori de distres psihologic, în timp ce apropie rea de ambii părinți a
corelat pozitiv cu satisfacția de viață și negativ cu funcționarea psihologică deficitară. Cu toate
acestea, nici apropierea, nici implicarea tatălui nu au corelat cu starea de bine a adultului, însă
cea a mamei a prezis satisfacția de viață la vârsta de 42 de ani.
Părinții au un impact emoțional puternic asupra copiilor și în ceea ce privește așteptările
legate de succesul la job sau expectanța pentru succes. Studiile (Galambos & Silbereisen, 1987)
au descoperit o legătură puternică între probleme f inanciare de tipul pierderea venitului ca și
factor stresor ce afectează funcționalitatea familiei, pesimismul tatălui și scăderea încrederii
copilului de sex feminin în expectanța pentru succes la muncă.
Alte studii arată și faptul că există o legătură î ntre relația cu părinții, stima de sine și
ușurința de a lua decizii privind cariera (Emmanuelle, 2009) . Cu c ât adolescenții se simt mai
atașați de unul dintre părinți, cu atât este mai ușor pentru aceștia în ceea ce privește deciziile
legate de carieră, existând însă diferențe atât în funcție de genul subiecților, dar și de care dintre
părinți se simt mai atașaț i.
Nivelul de educație constituie de asemenea un factor important ale cărui influențe ar
trebui studiate în legătură cu relația cu părinții. Dennis și colaboratorii săi au studiat susținerea
percepută, dar și lipsa percepută a acestei susțineri pentru a p rezice realizările educaționale în
colegiu și ajustarea la această viață.
Studiul (Dennis et al., 2 005) a fost realizat pe 100 de studenți care făceau parte din
minorități etnice cu vârsta medie de 19 ani. Ei au demonstrat faptul că percepția resurselor
familiale și a grupului de prieteni de care aveau nevoie subiecții a fost mai strâns legată de
rezultatele acestora decât percepția sprijinului disponibil de la aceste două grupuri.
Alte cercetări s -au concentrat pe diferența dintre interesul mamei și cel al tatălui ca
predictori ai nivelului de educație maxim obținut de copii (Flouri, 2006) . Astfel, ei au descoperit
faptul că interesul mamei este corelat cu nivelul de educație atins atât de către bărbați, cât și de
către femei, în timp ce i nteresul acordat de tată prezice doar nivelul educațional al femeilor, prin
creșterea implicării mamei.

18
În același timp, Buchanan a găsit faptul că implicarea independentă a tatălui și a mamei la
vârste mici (7 ani) prezice nivelul educațional atins de co pii la vârsta de 20 de ani (Flouri &
Buchanan, 2004) , aceeași asociere fiind obținută indiferent de sexul copilul ui. Așadar, aceasta
consideră faptul că implicarea tatălui poate fi un factor protectiv care să contracareze alți factori
de risc care ar putea conduce la un nivel de educație atins scăzut.
Din cauza condițiilor de viață și a tuturor morților premature al e mamelor din familiile
comuniste ale anilor 1966 -1989, ne putem întreba cum afectează nivelul de educație creșterea cu
un singur părinte.
Studiile arată că există de asemenea o diferență la nivelul de educație (ultima formă de
învățământ absolvită) în fu ncție de structura familială, stilurile parentale și aspirațiile
educaționale ale părinților (Astone & McLanahan, 1991) . Astfel, cercetător ii demonstrează
faptul că persoanele născute în familii mo no-parentale sunt mai predispuse să nu își finalizeze
studiile liceale sau să nu meargă la facultate.
Mai mult, cei care locuiesc cu ambii părinți primesc mai multe încurajări și mai mult
ajutor în realizarea temelor, acești factori și implicarea părinților ducând la rezultate școlare mai
bune (Astone & McLanahan, 1991) . În același timp, nu au fost descoperite diferențe
semnificative în funcție de comportamentul parental în ceea ce pr ivește nivelul de educație în
cazul copiilor crescuți de ambii părinți sau de unul singur.
Alți cercetători s -au concentrat însă pe nivelul de educație al părinților și modul în care
acesta are un impact asupra performanțelor copiilor. Astfel, nivelul de educație al părinților
prezice rezultatele adultului 40 de ani mai târziu, chiar și atunci când sunt controlate variabile
precum interacțiunile familiale negative, comportamentul și aspirațiile subiecților în copilărie
(Dubow, Boxer, & Huesmann, 2009) .
Datele regăsite în literatură subliniază importanța impactului pe care relația cu fiecare
părinte o are asupra copiilor pe termen lung, efectele putând fi observate in clusiv la adult. Aceste
repercu siuni se oglindesc inclusiv în stabilitatea maritală a adultului, în nivelul maxim de
educație pe care acesta îl atinge sau în expectanța pentru succes și viitor, în special în domeniul
profesional.
Având în vedere aceste informații obținute, ne putem întreba cum a fost afectată familia
actuală și familia de origine de către relația cu părintele, de care dintre aceștia s -au simțit mai
apropiați, ce impact a avut asupra expectanței adulților pentru viitor și pentru succes și influența

19
asupra nivelului de educație și al numărului de mariaje în caz ul copiilor născuți în contextu l
decretului 770, într -o familie care nu era pregătită sau care nu își dorea un copil, dar care a fost
obligată să ajungă în această situație sub conducerea ceaușistă, cu toate nea junsurile implicate de
acest lucru.

20
Capitolul 2 – Obiectivele și metodologia cercetării

2.1 Obiective și ipoteze

Perioada decretului 770/1966 este una destul de întunecată, în sensul în care nu există
extraordinar de multe documente despre aceasta, care să prezinte evenimentele în sine și cu atât
mai puțin care să studieze consecințele psihologice ale acestui decret anti-avort.
Cercetarea de față face parte dintr -un grup de cercetări ce și -a propus să studieze pe mai
multe axe efectele decretului 770 asupra persoanelor născute în acea perioadă, din punct de
vedere psihologic. În cadrul acestei lucrări de disertație ne-am propus să analizăm relația acestor
adulți în familia de origine sub prisma sentimentului de apartenență în familie, de a fi dorit sau
nedorit și apropierea lor de figurile parentale.
De asemenea, vom aborda factorii care influențează familia lor act uală, căutând să
explicăm relația dintre persoana de care s -au simțit mai apropiați în familia de origine, numărul
de mariaje al acestora, educația primită de către ei și expectanța de succes pe care aceștia o
manifestă.
Pentru îndeplinirea acestor scopu ri, cercetarea măsoară sănătatea în familia de origine și
în cea actuală, considerate ca nivel al autonomiei și intimității, sentimentul de a fi sau nu dorit în
familia de origine, figura parentală de care s -au simțit cel mai apropiați în copilărie, număru l de
mariaje al acestor adulți, nivelul de educație atins, precum și expectanța de succes.
Primul obiectiv al acestei cercetări pentru a putea testa ipotezele prezentate mai jos a fost
validarea chestionarului de sănătate familială în familia actuală pe p opulația din România,
realizându -se în acest scop și retestarea chestionarului după un interval de o lună.
Cel de -al doilea obiectiv a fost testarea ipotezelor de la care a pornit această cercetare:
1. Sentimentul de apartenență în familie (de a fi dorit sau nedorit) reprezintă un
moderator al relației dintre familia de origine și apropierea de părinți.
2. Nivelul de educație reprezintă un moderator al relației dintre familia actuală și
expectanța pentru succes.
3. Numărul de mariaje reprezintă un moderator al re lației dintre familia actuală și
expectanța pentru succes.

21
4. Relația dintre familia de origine și expectanța pentru succes este moderată de
apropierea de părinți (mama/tata/ambii/niciunul).
5. Relația dintre familia actuală și expectanța pentru succes este mo derată de
apropierea de părinți.

2.2 Design

Cercetarea are la bază utilizarea chestionarelor, fiind astfel o cercetare non –
experimentală, cercetătorul neintervenind direct pentru a provoca reacții. Design -ul folosit este
unul de tip corelațional, aici incluzând și analiza de regresie ( metoda statistică principal utilizată
în această disertație pentru testarea ipotezelor).
Goodwin (2005) vorbea despre regresie ca fiind metoda de a face predicții asupra unei
variabile, folosind o altă variabilă, în cond ițiile în care între cele două variabile există corelații
semnificativ statistice (pe baza coeficientului de corelație, care ne indică dacă variabilele merg în
aceeași direcție sau în direcții opuse și al celui de determinare care explică cât la sută din
variabilitatea unei variabile este dată de variabilitatea celei de -a doua).
Studiul de față este totodată unul cantitativ datorită faptului că folosește metode statistice
pentru a analiza datele măsurate, fapt ce permite generalizarea datelor obținute. Pe ntru a putea
efectua validarea unui chestionar pe populația din România a fost utilizat un design longitudinal
prin testarea aceluiași grup de subiecți în două momente diferite.

2.3 Variabile

Scorurile la chestionarele de evaluare a sănătății familiale în familia de origine, precum și
cel din familia actuală, măsurate conform nivelului de intimitate și autonomie în familie,
reprezintă variabile dependente, pe scală de tip interval/raport. Acest ea au scoruri aflate între 40
și 200, un scor ridicat corespunzând unui nivel ridicat al sănătății familiale. Acestea au fost
notate în continuare ca FO (sănătatea în familia de origine) și FA (nivelul sănătății în familia
actuală).

22
Apropierea de părinți reprezintă o variabilă independentă, măsurată pe o scală de tip
categorial, ce evaluează de care dintre părinți adulții s -au simțit mai apropiați în familia de
origine și care are patru valori posibile (niciunul dintre părinți, mama, tatăl sau ambii părinț i).
Aceasta a fost notată în continuare cu AP. Aceasta are însă și rolul de variabilă moderatoare în
funcție de ipoteza la care facem referință.
O a doua variabilă independentă este expectanța pentru succes (ES), care a fost măsurată
pe o scală de tip inte rval/raport și care poate lua valori între 30 și 150, scorurile înalte
reprezentând un locus al controlului succesului intern.
Pe lângă apropierea de părinți, mai există o serie de variabile care au fost cercetate ca
fiind variabile moderatoare. Prima din tre acestea este sentimentul de apartenență în familia de
origine, o variabilă categorială, de tip dihotomic, având valorile dorit sau nedorit.
Cea de -a doua variabilă moderatoare controlată a fost nivelul de educație al persoanelor,
o variabilă de asemen ea categorială, cu 5 categorii (gimnaziu, liceu, facultate, studii post –
universitare și altceva), ce sur prinde ultima formă de învățământ absolvită. Ultima variabilă
moderatoare este numărul de mariaje avut de aceștia, de asemenea o variabilă de tip catego rial cu
cinci categorii (primul mariaj, al doilea mariaj, al treilea mariaj, relație de concubinaj, altceva).

2.4 Participanți

Eșantionul total de aplicare a chestionarelor a fost de 216 persoane. În urma verificării
datelor completate, 16 persoane au fost eliminate, rămânând un eșantion final de 200 de
persoane. Cele 16 persoane au fost eliminate ca urmare a încălcării condițiilor de participare
impuse de cer cetarea prezentă.
Aceste condiții au fost să se fi născut în perioada în care decretul 770 a fost în vigoare
(pentru o delimitare mai precisă a fost ales intervalul de ani 1967 -1987), precum și să aibă o
familie actuală (aceasta fiind definită ca fiind fo rmată fie prin căsătorie, în urma procreării sau ca
o relație de concubinaj de lungă durată, membrii considerându -se ca făcând parte dintr -o familie,
fără schimbarea oficială a stării civile).
Astfel, eșantionul cercetării a fost format din 142 de femei ș i 58 de bărbați. Vârsta
subiecților a fost între 30 și 50 de ani, cu o medie de 37.2 și o abatere standard de .42.

23
Majoritatea, mai precis 85.5% dintre subiecți, au completat chestionare online, pe Internet, prin
intermediul Google Forms. Restul de 14.5% a u completat chestionare de tip creion -hârtie, fie la
o asociație non -guvernamentală (ONG) ce se ocupă de terapia copiilor cu tulburări de dezvoltare,
fie în prezența cercetătorilor, la domiciliu.
Datele colectate au arătat faptul că 87% dintre ei aveau cop ii, 86.5% dintre ei erau
căsătoriți, 8% necăsătoriți, 4.5% divorțați și 1% văduvi, în același timp 82.5% dintre ei fiind la
primul mariaj, 5.5% la al doilea mariaj, 0.5% la al treilea mariaj, 8.5% se aflau în relații de
concubinaj, iar 3% au declarat ca fi ind altceva.
În ceea ce privește ultima formă de învățământ absolvită, 44% dintre ei au avut studii
post-universitare, 38% facultate, 15.5% liceul, 0.5% gimnaziul și 2% altceva. Mai mult, un
procent majoritar de 60% s -au simțit mai apropiați de mamă, 23% de tată, restul declarând că au
fost la fel de a propiați de amândoi sau de nici unul.

2.5 Instrumente

Așa cum a fost menționat anterior, această lucrare de disertație a fost realizată împreună
cu alți trei colegi, propunându -ne să studiem efectele psihologice ale legii anti -avort 770/1966. În
acest scop au fost aplicate o serie de chestionare – chestionar introductiv (a se vedea mai jos),
Satisfacția de Viață (Diener et all., 1985), Familia de Origine, Familia Actuală, Evenimente
Traumatice până la vârsta de 18 ani, Indexul Controlului (Duttweiler, P., 1984), Evaluarea
Expectanțelor pentru Succes, Evaluare a Rezilienței (Hurtes, K. & Allen, L., 2001) și Imaginea
Corporală.
Doar o parte dintre acestea sunt însă relevante pentru îndeplinirea obiectivelor disertației
de față. Primul dintre acestea este chestionarul introductiv (vezi Anexa 2) . Acesta a fost rea lizat
împreună cu colegii pentru a surprinde în primul rând date de identificare și demografice precum
nume, sex, vârstă, stare civilă, situație familială (membrii familiei de origine și ai familiei
actuale). Pe lângă acestea, chestionarul cuprinde și într ebări cheie pentru disertația de față.
Primul item se referă la sentimentul de apartenență în familia de origine: “De la părinți
am aflat că venirea mea pe lume a fost…” și avea patru variante de răspuns (o bucurie, un
accident, o întâmplare, o program are) cu ajutorul căruia subiecții au fost clasificați în două
grupuri: cei care s -au simțit doriți și cei care s -au simțit nedoriți în familia lor de origine.

24
Cel de -al doilea item relevant a fost legat de care dintre părinți s -a simțit mai apropiat.
Răsp unsurile subiecților au fost de asemenea catalogate în patru categorii – nici unul, ambii,
mama sau tatăl. Tot acest chestionar ne -a oferit informații atât despre nivelul de educație prin
intermediul ultimei forme de învățământ absolvite (gimnaziu, liceu, facultate, studii post –
universitare sau alta), cât și despre numărul de mariaje pe care aceștia le -au avut (variind de la
primul mariaj, al doilea, al treilea, relație de concubinaj sau altceva).
Următorul chestionar aplicat pentru lucrarea de față a fost scala Familia de Origine
(Hovestadt et all., 1985). Ace sta măsura nivelul de sănătate din familia de origine, pornind de la
nivelul de autonomie și intimitate perceput de subiecți în familia de proveniență. Scala cuprinde
40 de itemi cu valori cuprinse între 1 și 5, astfel încât scorurile totale variază de la 40 la 200,
scorul înalt reprezentând nivelul de autonomie și intimitate perceput ca fiind mai înalt și implicit
o sănătate familială crescută. Acest chestionar a fost standardizat de Hovestadt și e chipa sa pe
un eșantion de 278 de persoane, reieșind o consistență internă medie (Cronbach Alpha .97),
stabilitate test -retest bună și o validitate discriminativă bună (Hovestadt et all., 1985).
Pe baza scalei de mai sus a fost realiza t și chestionarul de evaluare a sănătății în familia
actuală (vezi Anexa 1) . Acesta își propune să evalueze nivelul perceput de intimitate și
autonomie în familia actuală (cea creată fie prin căsătorie, în urma procreării sau ca o relație de
concubinaj de lungă durată, membri i considerându -se ca făcând parte dintr -o familie, fără
schimbarea oficială a stării civile). Această nouă scală a avut de asemenea tot 40 de itemi cu
valori de la 1 la 5. Deoarece validarea acesteia este parte a obiectivului cercetării, analiza de
consist ență internă, precum și fidelitatea test -retest pot fi regăsite în capitolul de interpretare
statistică a rezultatelor.
Nu în ultimul rând, a fost aplicată și Scala pentru Evaluarea Expectanțelor pentru
Succes (Fibel, B. & Hale, D., 1978). Această sc ală cu 30 de itemi măsoară locusul controlului
succesului prin abordarea eficienței generale, a expectanței față de o carieră de succes și
capacitatea de rezolvare a problemelor personale. Eșantionul de standardizare a fost format din
339 de persoane, din care 207 femei și 132 de bărbați, iar scala a obținut o fidelitate excelentă,
un scor Cronbach Alpha de .90 și o fidelitate test -retest la 6 săptămâni de .83.

25
2.6 Procedură
În primul rând, a fost începută procedura de selectare a subiecților pentru cercetare. Au
fost publicate anunțuri prin intermediul rețelelor sociale, al cunoștiințelor și al unei asociații
non-guvernamentale axate pe terapia copiilor cu tulburări pervazive de dezvoltare. Anunțurile
conțineau informații legate de tema generală a ce rcetării, condițiile de participare și durata
aproximativă a completării tuturor chestionarelor și informații legate de lipsa unor beneficii
materiale în urma completării.
Concomitent, au fost create două variante de formulare ce cuprindeau toate cele 9
chestionare și scale necesare întregii echipe – o variantă ce putea fi completată online, prin
intermediul Google Forms și o variantă de tip creion -hârtie. Din totalul de 216 persoane, 85.5%
dintre subiecți au completat formularul online, în timp ce 14.5% a u completat chestionare de tip
creion -hârtie, fie la sediul asociației non -guvernamentale, fie în prezența cercetătorilor, la
domiciliu.
Completarea formularelor a început cu asigurarea de către cercetători a înțelegerii
modului de completare a acestora, e xplicarea obiectivelor în limita în care divulgarea acestora
nu afecta rezultatele cercetării, explicarea modului de scalare și oferirea tuturor instrumentelor
necesare pentru o bună desfășurare a procesului de completare. Această etapă a fost urmată de
obținerea consimțământului informat al tuturor participanților, care conținea informațiile legate
de obiectivele cercetării, condițiile de participare la aceasta, durata aproximativă a completării,
precum și asigurarea confidențialității informațiilor obținu te de pe urma acesteia.
Au existat două condiții principale de participare în cadrul studiului. Aceste condiții au
fost să se fi născut în intervalul de ani 1967 -1987, perioada în care decretul 770 a fost în vigoare,
precum și să aibă o familie actuală (d efinită ca fiind formată fie prin căsătorie, în urma procreării
sau ca o relație de concubinaj de lungă durată, membrii considerându -se ca făcând parte dintr -o
familie, fără schimbarea oficială a stării civile).
Durata aproximativă de completare a tuturor celor nouă chestionare a fost de aproximativ
40 de minute. Participanții au fost informați de asemenea de faptul că o parte dintre aceștia vor fi
solicitați să completeze din nou o parte dintre aceste scale, după o perioadă de aproximativ o
lună, timpul e stimat în cea de -a doua etapă fiind de 10 minute, totalul de timp necesar pentru
ambele etape fiind de 50 de minute.

26
Ulterior, baza de date a fost introdusă în SPSS 21 și au fost evaluate datele obținute cu
ajutorul programului specializat. În urma evaluă rii, 16 dintre subiecți au fost eliminați din studiu
din cauza încălcării uneia sau mai multor condiții de participare menționate mai sus sau din
cauza descoperirii unor valori lipsă.
La o distanță de o lună de la prima testare au fost selectați în mod al eator din baza de
date un număr de 40 de persoane. Acestea au fost rugate să participe la retestarea de 10 minute,
în care scala de sănătate în familia actuală, precum și cea de imagine corporală au fost utilizate
pentru a se putea efectua validarea lor pe populația din România.
Ultima etapă a presupus introducerea și acestor date obținute în SPSS 21, scorarea
tuturor instrumentelor folosite conform indicațiilor autorilor respectivi și utilizarea procedeelor
statistice necesare pentru atingerea obiective lor cercetării și verificarea ipotezelor.
Pentru disertația de față, acest procedeu a pr esupus scorarea scalelor de sănătate în
familia de origine, în familia actuală, precum și cea de expectanță pentru succes, realizarea
analizei statistice descriptive, testarea condițiilor de aplicare a moderării, aplicarea procedeului
statistic de moderare, dar și de analiza de consistență, precum și calcularea fidelității test -retest
a scalei de măsurare a sănătății în familia actuală pentru validarea acesteia pe popul ația din
România.

27
Capitolul 3 – Rezultatele cercetării

3.1 Interpretarea statistică a rezultatelor

În primul rând, am obținut indicii descriptivi ai variabilelor care fac subiectul disertației
de față (Tabelul 3.1). Astfel, se pot observa media, abaterea standard, intervalul de încredere al
mediei și indicele Cronbach pentru variabilele nivelul de sănătate în familia de origine (FO),
nivelul de sănătate în familia actuală (FA) și expectanța pentru succes (ES). Pentru scala de
evaluare a exp ectanței pentru succes s -a obținut un indice de consistență internă Cronbach Alpha
bun spre excelent de .91

Tabel 3.1 – Statistică descriptivă – medie, eroare standard, intervalul de încredere al mediei și
indicele Cronbach
Medie SD CI95% Cronbach α
Nivel sănătate familia de origine (FO) 136.38 2.417 131.61 -141.15 .97
Nivel sănătate familia actuală (FA) 170.73 1.660 167.45 –174 .95
Expectanța pentru succes (ES) 115.88 1.221 113.47 -118.29 .91

Pentru a realiza validarea chestionarelor stării de sănătate familială în familia de origine
(FO) și în familia actuală (FA) am utilizat mai întâi analiza de consistență internă Cronbach
Alpha și am calculat apoi fidelitatea test -retest pentru chestionarul FA.
Astfel, pentru cei 40 de itemi ai chestionarului FO se observă un indice de consistență
internă Cronbach Alpha de .97 (CI95%: .96 – 98). Analiza corelației dintre itemi și scorul global
ne arată faptul că fiecare item are o corelație cu scala de cel puțin .35. În concluzie fiecare item
îndeplinește criteriile de includere și are o contribuție importantă în măsurarea constructului
dorit.
Pentru chestionarul Familiei Actuale (FA) am obținut un indice de consistență internă
Cronbach Alpha de .95 (CI95%: .94 – .96). Analiza corelației dintre itemi și scorul global ne
arată faptul că fiecare item are o corelație cu scala de cel puțin .35. În concluzie, fiecare item
îndeplinește criteriile de includere și are o contribuție importantă în măsurarea constructul ui
dorit, evaluând sănătatea familială din punct de vedere al intimității și autonomiei.

28

Tabel 3.2 – Corelația item – scor total pentru chestionarul FA
Item-Total
Correlation Cronbach's
Alpha if Item
Deleted
i1 0.441 0.951
i2 0.588 0.95
i3 0.433 0.951
i4 0.5 0.951
i5 0.454 0.952
i6 0.492 0.951
i7 0.656 0.95
i8 0.405 0.951
i9 0.638 0.95
i10 0.298 0.952
i11 0.46 0.951
i12 0.542 0.951
i13 0.719 0.949
i14 0.444 0.951
i15 0.543 0.951
i16 0.557 0.951
i17 0.744 0.949
i18 0.584 0.95
i19 0.531 0.951
i20 0.692 0.95
i21 0.473 0.951
i22 0.694 0.95
i23 0.474 0.952
i24 0.482 0.951
i25 0.668 0.95

29
i26 0.631 0.95
i27 0.532 0.951
i28 0.732 0.949
i29 0.55 0.951
i30 0.738 0.949
i31 0.628 0.95
i32 0.733 0.949
i33 0.544 0.951
i34 0.595 0.95
i35 0.622 0.95
i36 0.449 0.951
i37 0.549 0.951
i38 0.626 0.95
i39 0.663 0.95
i40 0.626 0.95

Analiza fidelității de tip test -retest indică un indice de corelație r = . 64 (p < .001) pentru
chestionarul familiei actuale. Acest indice de corelație are o intensitate mare, ceea ce indică un
indice de fidelitate test -retest acceptabil pentru situații de cercetare.
Tabelul 3.3 prezintă corelațiile dintre variabilele familie actuală, famili a de origine și
expectanță pentru succes, dar și corelațiile acestora cu nivelul educației, numărul de mariaje,
apropierea de părinte, dar și sentimentul de apartenență în familie (de a fi dorit sau nedorit).
Corelația dintre familia actuală și expectanța față de succes are o intensitate medie. Pe
lângă acestea se pot observa o serie de alte corelații, care, deși sunt semnificative statistic, au o
intensitate slabă. Toate aceste corelații sunt pozitive, indicând o corelație directă între variabilele
date, a cestea variind în același sens.
Familia actuală (FO) corelează atât cu familia de origine (FA), cât și cu nivelul educației,
în timp ce familia de origine corelează cu expectanța pentru succes (ES), cu apropierea de un
anumit părinte (AP), dar și cu apart enența în familie (AF). În același timp, expectanța pentru
succes corelează atât cu nivelul educației, dar și cu apropierea de părinte.

30

Tabel 3.3 – Matricea corelațiilor dintre variabilele cheie
FA FO ES Eucație Mariaje AP AF
Familie actuală (FA) –
Familia origine (FO) .25** –
Expectanță succes (ES) .44** .36** –
Educație .20** .06 .16* –
Număr mariaje -.01 .00 -.03 -.05 –
Apropierea de părinte (AP) -.06 .24** .15* .05 .06 –
Apartenența în familie (AF) .06 .21** .09 .10 -.10 .11 –
*p < .05; **p < .01

Pentru a analiza rolul moderator al variabilelor noastre am utilizat PROCESS (Hayes,
2013).
A fost analizat întâi rolul moderator al sentimentului de apartenență în familie asupra
relației dintre familia de origine și apropierea de părinți (tabelul 3.4). Apropierea de părinte și
sentimentul de apartenență în familie (a se simți sau nu dorit) explică aproximativ 10% din
varianța nivelului sănătății familiale în familia de origine, acest model fiind semnificativ statistic
(R2 = .10, p < .01).
Odată introdusă însă în acest model variabila interacțiunii dintre apropierea de părinte și
sentimentul de apartenență în familie, nu a fost determinată o creștere semnificativă a varianței
explicate a sănătății în familia de origine (R2 = .006, p > .05). În concluzie, sentimentul de
apartenență în familie, de a fi dorit sau nu, nu reprezintă un moderator al relației dintre
apropierea de părinți (cu care dintre aceștia s -a simțit mai conectat) și familia de origine.
În cazul copiilor care s -au simțit în familia de origine ca fiind nedoriți, nu există o
corelație semnificativ statistică între apropierea de părinți și sănătatea în familia de origine (r = –
.76, p > .05). Pe de altă parte, în cazul copiilor care s -au simțit doriți există o relație între
părintele de care s -au simțit mai apropiați și sănătatea în familia de origine (r = .25, p < .001).
Astfel, sunt indicate diferențe în funcție de sentimentul de apartenență în familie în interacțiune
cu relația dintre FO și PA.

31

Tabel 3.4 – Efectul moderator al sentimentului de apartenență în familie asupra relației dintre familia de
origine și apropierea de părinți.
Pasul Variabile β R2 ΔR2
1 Apropierea de părinte
Apartenența în familie 9.54**
15.66* .10 –
2 Apropierea de părinte x Apartenența în familie 8.76 .10 .006
*p < .05; **p < .01

În continuare a fost analizat rolul moderator al educației asupra relației dintre familia
actuală și expectanță pentru succes (tabelul 3.5). Familia actuală și nivelul educației explică
aproximativ 22% din varianța expectanței pentru succes, modelul fiind semnificativ statistic (R2
= .222, p < .001).
În al doilea pas a fost introdusă în modelul de regresie variabila interacțiunii dintre
familia actuală și educație. Introducerea acestei variabile de termină o creștere a varianței
explicate semnificativă statistic (R2 = .02, p < .01). În concluzie, educația reprezintă un
moderator al relației dintre familia actuală și expectanța pentru succes.
La nivelul gimnazial sau liceal al educației corelația dint re familia actuală și expectanța
pentru succes este r = . 66 (p < .001), iar la nivelul superior al educației corelația dintre cele două
variabile este r = .37 (p < .001).
Testul Z Fisher indică o diferență semnificativă între cei doi coeficienți de corela ție (Z =
2.01, p < .05). În concluzie, relația dintre familia actuală și expectanța pentru succes este mai
puternică la niveluri scăzute ale educației.

Tabel 3.5 – Efectul moderator al educației asupra relației dintre familia actuală și expectanța succes ului
Pasul Variabile β R2 ΔR2
1 Familia actuală
Educație .30**
.79 .222 –
2 Familie actuală x Educație -.15* .245 .023*
*p < .01; p < .001

32

Grafic 3.1 – Efectul moderator al educației asupra relației dintre familia actuală și expectanța succesului

Familia actuală și numărul de mariaje explică aproximativ 19.5% din varianța variabilei
expectanța pentru succes. Introducerea în modelul de regresie a variabilei interacțiunii dintre
familia actuală și numărul de mariaje nu determină o creștere semnific ativă a varianței explicate
a expectanței pentru succes (R2 = .0001, p > .05). În concluzie, numărul de mariaje/relații nu
reprezintă un moderator al relației dintre familia actuală și expectanța pentru succes.
Tabel 3.6 – Efectul moderator al numărului de mariaje/relații asupra relației dintre familia actuală și
expectanța pentru succes.
Pasul Variabile β R2 ΔR2
1 Familia actuală
Mariaje/Relații .32**
-.39 .195 –
2 Familie actuală x Mariaje/Relații .005 .195 .000
*p < .01; **p < .001
În ceea ce privește apropierea de părinți ca moderator al relației dintre nivelul sănătății în
familia de origine și expectanța pentru succes, nu sunt îndeplinite condițiile necesare aplicării
procedurii statistice de moderare, între moderator și variabila independentă FO existând o 050100150200250300
Familie actuală inf Familie actuală mediu familie actuală superiorEfectul de moderare al educației
gimnazial & liceal superior

33
corelație (a se vedea tabelul 3.3, r = .24, p < .01). Astfel, apropierea de părinți nu reprezintă un
moderator al relației dintre cele două variabile mai sus menționate (FO și ES).
Nu în ultimul rând a fost testat efectul moder ator al apropierii de părinți asupra relației
dintre sănătatea familială în familia actuală și expectanța pentru succes (tabelul 3.7). Sănătatea în
familia actuală din punct de vedere al intimității și autonomiei, precum și apropierea de unul
dintre părinț i explică aproximativ 23% din varianța expectanței pentru succes pe care aceștia o au
(R2 = .23, p < .01).
Cu toate acestea, odată introdusă însă în acest model variabila interacțiunii dintre aceste
două variabile, nu a fost determinată o creștere semnifi cativă a varianței expectanței pentru
succes (R2 = .001, p > .05). În concluzie, relația dintre familia actuală și expectanța pentru succes
nu este moderată de apropierea de părinți

Tabel 3.7 – Efectul moderator al apropierii de părinți asupra relației di ntre sănătatea familială în familia
actuală și expectanța pentru succes.
Pasul Variabile β R2 ΔR2
1 Familia actuală
Apropierea de părinte .33**
3.95** .23 –
2 Familia actuală x Apropierea de părinte .04 .23 .001
*p < .05; **p < .01

3.2 Interpretarea rezultatelor
Pentru a putea măsura conceptele propuse, studiul s -a lovit în primă fază de inexistența
unor instrumente potrivite pentru măsurarea sănătății familiale în familia actuală. Pentru a
remedia acest neajuns, a fost realizat un instument adaptat după chestionarul de evaluare a
sănătății familiale în familia de origine (Hovestadt et all., 1985).
Chestionarul a constat din 40 de afirmații la care subiecții puteau răspunde pe o scală de
la 1 la 5, unde 5 însemna că este foarte de a cord că asta descrie familia sa, 4 că este de acord că
acea afirmație descrie familia sa actuală, 3 neutru, 2 că nu este de acord cu afirmația și 1 indica
faptul că nu este deloc de acord. Instructajul chestionarului a pus accent pe ce înseamnă familia

34
actuală (familia formată în urma căsătoriei și/sau nașterii unui copil), dar și pe faptul că nu există
răspunsuri corecte sau greșite, fiecare familie fiind unică.
Instrumentul de evaluare a sănătății în familia actuală astfel creat, a fost validat apoi pe
populația din România, confirmându -se faptul că acesta măsoară efectiv caracteristica pe care a
fost construit să o măsoare și anume sănătatea familială din punct de vedere al autonomiei și
intimității. Mai mult, reutilizarea instrumentului în aceleași cond iții a fost demonstrată ca oferind
aceleași rezultate, existând un indice de fidelitate test -retest după o lună acceptabil pentru situații
de cercetare.
În continuare, odată obținute instrumentele necesare realizării cercetării, studiul s -a
concentrat pe înțelegerea modului în care relația părinte -copil afectează familia de origine și
familia actuală și descoperirea diferențelor existente între adulții care s -au simțit doriți și cei care
nu. Mai mult, a căutat factorii care moderează aceste relații, dar ș i pe cei care moderează relația
dintre expectanța pentru succes și familia de origine și cea actuală, evaluând în acest scop nivelul
de educație și numărul de mariaje sau de relații avute.
Cele mai puternice legături au fost găsite între expectanța de succes și familie, sănătatea
în familia actuală explicând aproximativ 19% din varianța expectanței pentru succes, în timp ce
familia de origine un procent de 13%. Așadar sunt confirmate studiil e care susțin faptul că
familia are un important aport asupra felului în care individul percepe șansele succesului la în
domeniul profesional (Emmanuelle, 2009; Galambos & Silbereisen, 1987; Whiston & Keller,
2004) .
Aceștia descoperiseră legături între familie și carieră, din punct de vedere al explorării și
identității vocaționale, dezvoltarea valorilor de muncă, așteptărilor și aspirațiilor ocupaționale,
orientării în carieră, procesului de luare de decizii în carieră, precum și alegerii ocupaționale
prelimin are și ulterioare.
Un accent pus în literatură este pe cum afectează familia de origine și relația cu părinții
din copilărie familia actuală, ce anume se transmite transgenerațional și în special cum
influențează ideea de parenting al proaspeților adulți. Studiile arată faptul că climatul familial în
familia de origine este un predictor al climatului în familia actuală (Belsky et al., 2005) , dar și al
stării de bine psihologice generale și al satisfacției de viață (Amato, 1994; Dennis et al. , 2005;
Flouri & Buchanan, 2004) .

35
Studiul de față indică într -adevăr o corelație între familia de origine și relația părinte –
copil, însă nu a fost depistată o legătură între această apropiere de părinte și familia actuală.
Există însă o legătură puternică între familia actuală și cea de or igine.
Explicația lipsei unei conexiuni între relația de apropiere între părinte și copil și familia
actuală în cazul copiilor născuți sub interzicerea avortului este dată chiar de David în cadrul
ultimei etape a studiului Praga (David, 2006) . Acesta a descoperit faptul că, odată cu trecerea
timpului și creșterea în vârstă, diferențele între grupuri se estompează.
Mai mult, r ezultatele arată că nivelul sănătății în familia de origine este influențat, atât de
către relația părinte -copil prin apropierea de părinte (de mamă, tată, ambii sau niciunul), cât și de
sentimentul de apartenență în familie, de a se fi simțit în copilăr ie ca fiind dorit sau nedorit. Cu
toate acestea, sentimentul de apartenență în familie nu reprezintă un moderator al relației dintre
familia de origine și apropierea de părinți.
Un aspect impo rtant semnalat însă este faptul că relația dintre sănătatea în familia de
origine și apropierea de părinți apare doar în cazul copiilor care s -au simțit doriți. În cazul
copiilor nedoriți, această relație nu are valori semnificativ statistice, indicând fap tul că în cazul
acestor copii apar anumiți factori care intervin în relație, factori ce ar fi de dorit să fie analizați în
continuare pentru a determina ce anume din experiența copiilor nedoriți afectează relația părinte –
copil și familia de origine.
Astfe l, este totuși confirmat faptul că a se simți nedorit este o traumă care lasă amprente
asupra familiei de origine și a relațiilor mamă -copil și tată -copil și sănătatea în familia de origine
din punct de vedere al autonomiei și intimității, însă nu au fost identificate mecanismele din
spate care duc la această ruptură.
Nivelul de educație a fost și el îndelung studiat în literatură. Acesta a fost strâns legat în
general de familia de origine, susținând faptul că nivelul de educație depinde de percepția
resurselor familiale (Dennis et al., 2005) , interesul ma nifestat de părinți (Flouri, 2006) și
implicarea acestora ( (Flouri & Buchanan, 2004) , structura familiei (Astone & McLanahan, 1991)
și nivelul de educație al părinților (Dubow et al., 2009) .
Cu toate acestea, studiul prezent nu a identificat legături între nivelul de educație și
sănătatea în familia de origine, în schimb nivelul maxim de studii realizat având o influență
redusă asupra familiei actuale (4%) și a expectanț ei pentru succes (2%).

36
Mergând mai departe la expectanța pentru succes, a fost descoperit faptul că sănătatea
familială în familia actuală și nivelul educației explică 22% din varianța acesteia. Rezultatele au
confirmat faptul că educația este un moderato r al relației dintre familia actuală și expectanța
pentru succes.
Astfel, relația dintre familia actuală și expectanța pentru succes este mai puternică în
cazul celor cu un nivel de educație inferior (ultimele studii finalizate fiind gimnaziu sau liceu), în
timp ce este mai scăzută în cazul celor cu un nivel de educație superior (facultate sau studii post –
universitare).
Acest lucru ar putea fi explicat de faptul că cei cu un nivel superior de învățământ se
bazează mai mult pe propriile forțe, au mai multă încredere în sine și o motivație extrinsecă care
duce la o expectanță pentru succes crescută, în timp ce cei cu mai puține studii se bazează pe
familie pentru a primi încrederea necesară în forțele proprii și în perspectiva de viitor pentru
succes. Nu a f ost luată însă în calcul în această cercetare relația nivelului de educație cu familia
de origine.
În același timp, a fost infirmat faptul că numărul de mariaje sau de relații ale persoanei ar
modera relația dintre familia actuală și expectanța pentru suc ces, deși împreună, atât numărul de
mariaje/relații, cât și sănătatea în familia actuală explică 19.5% din varianța expectanței pentru
succes. Astfel, indiferent de numărul de mariaje anterioare, familia actuală reprezintă un sprijin
în încrederea asupra e ficienței generale, a expectanței față de carieră pe termen lung și în
rezolvarea problemelor personale.
Influența familiei de origine, a relației cu părinții și a sentimentului de a fi sau nu dorit
asupra mariajelor a fost și ea îndelung studiată, din pr isma scăderii satisfacției maritale (Truant et
al., 1987) , creșterii frecvenței divorțurilor (Amato, 1994; Story et al., 2004) și a conflictelor
(Story et al., 2004) , precum și scăderea calității mariajului (Belsky et al., 2009; Flouri &
Buchanan, 2002) și a angajamentului, odată cu creșterea ostilității (Whitton et al., 2008) .
În ciuda așteptării ca aceste lucruri să se oglindească în numărul de mariaje/relații și
contrar literaturii de specialitate, studiul de față nu a identificat corelații între numărul de mariaje
sau de rela ții avute de -a lungul vieții de către subiecți și variabilele cercetării (familia de origine,
familia actuală, expectanța pentru succes, nivelul de educație, apropierea de părinți și
sentimentul de a fi sau nu dorit).

37
De asemenea, apropierea de părinți pr in relația părinte -copil nu a fost identificată ca
moderator al relațiilor dintre expectanța pentru succes și familia de origine, precum și familia
actuală. Așadar, contrar studiilor realizate de către Whiston asupra impactului relației cu
părinților asupr a carierei (Whiston & Keller, 2004) , nu au fost găsite dovezi care să susțină că o
relație mai bună cu tatăl sau cu mama ar influența modul în care expectanța pentru succes este
susținută sau împiedicată de către sănătatea familială în familia de origine sau în cea actuală.
Acest lucru poate însemna pe de -o parte că familia actuală are o influență mai puternică
asupra încrederii în sine și în forțele proprii și funcționează ca un factor protectiv care scade
impactul pe care traumele unei relații deficitare cu părinții le poat e avea asupra adultului.

38
Capitolul 4 – Concluzii și aprecieri finale

4.1 Concluzii

Această lucrare a încercat să explice din punct de vedere psihologic urmările decretului
770, dat de Ceaușescu în 1966 pentru a interzice avorturile, asupra persoanelor născute între anii
1966 și 1989, cât timp decretul a stat în picioare. În ciuda informa țiilor limitate existente în
literatura de specialitate, urmările decretului continuă să influențeze noi și noi familii prin
transmiterea transgenerațională, fiind necesare mai multe investigații și cercetări pentru a putea
obține cunoștințele necesare pen tru a contracara efectele sale negative.
Disertația prezentă s -a oprit asupra a o part e din aspectele care ar trebui să constituie un
interes central al specialiștilor psihologici pentru o mai bună înțelegere a fenomenului care a
urmat după promulgarea decretului 770.
Mai precis, au fost abordate sănătatea familială în familia de origine ș i în familia actuală
din punct de vedere al autonomiei și intimității, apropierea de părinți ca relație părinte -copil (de
care dintre părinți s -au simțit mai apropiați), sentimentul de apartenență în familie prin prisma de
a se fi simțit sau nu dorit în fa milia de origine, nivelul de educație maxim atins de către subiecți
și numărul de mariaje sau relații pe care aceștia le -au avut în decursul vieții adulte.
Pentru îndeplinirea scopurilor prezentei cercetări, s -a realizat în primul rând crearea unui
chesti onar de evaluare a stării de sănătate familială în familia actuală, precum și validarea sa
statistică, rezultatele confirmând validitatea și fidelitatea sa test -retest.
Dintre ipotezele cercetării, singura confirmată a fost faptul că nivelul de educație
moderează relația dintre familia actuală și expectanța pentru succes, înregistrând asocieri mai
puternice în cazul unor nivele scăzute de educație (liceal și gimnazial).
A fost infirmată ipoteza conform căreia numărul de mariaje ar modera relația de mai s us,
dar și faptul că apropierea de părinți ar constitui un moderator al relațiilor dintre expectanța de
succes și familia de origine, respectiv familia actuală. Datele prelucrate nu au confirmat nici
faptul că sentimentul de apartenență în familie ar moder a relația dintre familia de origine și
apropierea de părinți.

39
Au fost însă depistate, în acord cu literatura de specialitate, corelații între familia de
origine și familia actuală, dar și între acestea și expectanța pentru succes. Mai mult, au existat
corelații și între nivelul de educație și familia actuală, dar și între apropierea de părinte și familia
de origine, respectiv expectanța pentru succes. Corelațiile obținute sunt în acord cu datele din
literatură, existând însă și corelații care nu au fost o bținute în lucrarea prezenă, în ciuda
așteptărilor și a rezultatelor altor cercetări.
Cu toate acestea, datele statistice obținute sunt suficiente pentru a confirma faptul că a te
simți sau nu dorit într -o familie este un sentiment care lasă urmări adânci în dezvoltarea unei
persoane, din copilărie și până la vârsta adultă. Mai mult, cercet area confirmă importanța relației
cu părinții și a climatului familial în familia de origine asupra dezvoltării ulterioare a unei noi
familii și asupra încrederii în perspectivele de viitor, de realizare și de obținere a succesului.
Rezultatele obținute, se doresc a constitui doar un punct de plecare spre noi cercetări care
să rezolve limitele prezente și de deschidere a interesului spre un subiect care, deși cu o mare
importanță pentru specialiști, a fost mai mult sau mai puțin trecut cu vederea.
Contrib uția autorului la acest subiect a fost explorarea în primul rând a decretului 770 din
prisma relațiilor dintre părinți și copii și a perspectivelor de viitor și nu din cea a traumelor prin
care au trecut femeile vremii, nevoite să devină mame fără voia lor . Mai mult, o contribuție
importantă o constituie oferirea pe piața de specialitate românească a unui instrument validat
capabil să măsoare sănătatea familială în familia actuală din punct de vedere al intimității și
autonomiei.
Studiul își dorește să vină în sprijinul specialiștilor prin oferirea unei mai bune înțelegeri
a urmărilor cu care se confruntă generația “decrețeilor” și familiile lor și mecanismele care au
fost transmise transgenerațional, pentru integrarea acestor noi cunoștințe în terapia lor personală,
dar și în teoriile terapiei de familie. Mai mult, studiul caută să ajute la înțelegerea modelului de
parenting și prevenirea efectelor adverse asupra noilor copii născuți de generația 1966 -1989.

4.2 Limite și direcții de viitor

Această lucrare prezintă și o serie de limite, care vor trebui avute în vedere atât în
interpretarea rezultatelor prezentate, cât și în dezvoltarea ulterioară a noi cercetări pornind de la

40
acest subiect. Explicațiile legate de diferențele între rezultatele obținute și cele din literatura de
specialitate pot fi deduse din seria de limite de mai jos.
În primul rând, o limită importantă se leagă chiar de principala dificultate de care s -a lovit
cercetarea și anume imposibilitatea de a realiza o evaluare obiec tivă a conceptului de a fi dorit
sau nu în familia de origine. Această disertație a utilizat o evaluare subiectivă din prezent a
felului care s -au simțit subiecții în familia de origine, fapt care poate duce la două probleme.
Pe de -o parte, viziunea adultului în privința sentimentului de apartenență în familie poate
să difere, odată cu trecerea timpului, față de cea din copilărie. Mai mult, nu a fost realizată
distincția dintre sarcinile nedorite și cele inoportune din cauza li psei posibilității de a prelua
această variabilă direct de la părinții subiecților.
De asemenea, literatura (Leathers & Kelley, 2000) a identificat diferențe în funcție de
persoana din familie care i -a făcut pe subiecți să se simtă nedoriți. Cu toate acestea, disertația de
față tratează apartenența în familie doar din prisma sentimentului de a se fi simțit sau nu dorit în
copilărie și nu realizează distincția dintre mamă/tată/alți membrii ai familiei.
În al doilea rând, diverse cercetări, inclusiv a lui Mallers (Mallers et al., 2010)
semnalează diferențe între rezult atele obținute la femei sau bărbați în ceea ce privește impactul
relației cu părinții. Deși aceste date au fost preluate în cadrul cercetării, subiecții nu au fost
împărțiți în funcție de variabila genului, datele obținute fiind calculate la comun, atât pe ntru
femei, cât și pentru bărbați.
Mai mult, în ceea ce privește expectanța pentru succes, influența grupului de prieteni,
care este una extrem de importantă pentru dez voltarea expectanței de succes ș i realizarea în viață
(Dennis et al., 2005) , nu a fost luată în calcul în această cercetare. Variabila respectivă trebuie
controlată pentru a vedea dacă influența părinților este sau nu una notabilă.
Nu în ultimul rând, disertația nu a luat în considerație situațiile în care, din varii motive,
copiii nu au crescut cu ambii părinți (fie prin pierderea unui părinte ca urmare a situației din
regimul ceaușe sc sau al altor cauze, fie în urma divorțului), în alte cuvinte dacă apropierea de
părintele menționat este datorată lipsei unei a doua figuri parentale, cei care au crescut cu părinți
vitregi sau care au avut alte figuri de atașament, și nici cazul specia l al copiilor instituționalizați.
În ceea ce privește direcțiile de dezvoltare al viitoarelor cercetări pe această temă, se
recomandă în primul rând luarea în considerare a acestor limite, printr -o mai bună clarificare a

41
conceptului dorit versus nedorit versus inoportun în familia de origine și a diferențierii persoanei
din familie care le -a transmis sentimentul de inadvertență.
Pentru obținerea unor rezultate mai precise, se recomandă de asemenea controlul
anumitor variabile care, conform literaturii ci tate, ar putea influența rezultatele obținute, printre
care sexul persoanei, vârsta, factori protectivi precum grupul de prieteni și structura familială.
Deoarece, așa cum a fost menționat anterior, această disertație face parte dintr -un studiu
mai larg realizat împreună cu alți colegi ai Facultății de Psihologie și Științele Educației , se
propune urmărirea și a ipotezelor, rezultatelor și limitelor identificate de aceștia dacă se dorește
aprofundarea subiectului abordat – efectele psihologice ale decret ului 770/1966.
Cu toate acestea, câteva sugestii de perspective de viitor și care nu au fost studiate prin
intermediul chestionarelor oferite de autori ar fi pe de -o parte analizarea efectelor asupra copiilor
“decrețeilor”, din prisma transmiterii transg eneraționale, dar și compararea grupului de subiecți
născuți în perioada decretului (1966 -1989) cu un grup de control format din frații lor născuți fie
înainte, fie după încetarea decretului, din punct de vedere al variabilelor prezentate în studiul de
față.
Nu în ultimul rând, pe viitor este de preferat analizarea tuturor acestor variabile pe
populația țintă , utilizând mai multe instrumente care să surprindă din diferite unghiuri variabilele
cercetate în prezentul studiu . Având în vedere lipsa cercetăril or de specialitate, este un drum lung
care trebuie parcurs pentru a reuși să înțelegem cât mai bine prin ce au trecut acele generații, ce
efecte au avut și cum pot fi ajutați.

42
Anexe
Anexa 1 – Scală sănătate familia actuală
Instructaj: Familia actuală este familia pe care ți -ai format -o în urma căsătoriei și/sau
nașterii unui copil. Această scală este destinată să te ajute să exprimi modul în care
funcționează familia ta.
Fiecare familie este unică și are propriile sale moduri de a face lucruril e. Astfel nu există
alegeri corecte sau greșite în această scală. Ceea ce este important este ca tu să răspunzi cât de
onest poți.
Atunci când citești următoarele afirmații, aplică -le la familia ta actuală așa cum simți tu
că este. Folosind următoarea scal ă, încercuiește numărul care se potrivește cel mai bine în cazul
familiei tale. Te rog răspunde la fiecare afirmație.

5 – sunt foarte de acord că asta descrie familia mea actuală
4 – sunt de acord că asta descrie familia mea actuală
3 – neutru
2 – nu sunt de acord că asta ar descrie familia mea actuală
1 – nu sunt deloc de acord că asta descrie familia mea actuală

1 În familia mea este normal să arătăm atât sentimentele pozitive,
cât și negative. 5 4 3 2 1
2 Atmosfera în familia mea este de regulă neplăcută. 5 4 3 2 1
3 În familia mea ne încurajăm unul pe altul să dezvoltăm noi
prietenii. 5 4 3 2 1
4 Descurajez diferențele de opinie în familia mea. 5 4 3 2 1
5 Membrii familiei mele își găsesc deseori scuze pentru greșelile lor. 5 4 3 2 1
6 Încurajez membrii familiei să se asculte unul pe altul. 5 4 3 2 1
7 Conflictele din familia mea nu se rezolvă niciodată. 5 4 3 2 1
8 Încerc să îmi învăț familia că oamenii sunt în esență buni. 5 4 3 2 1
9 Mi se pare dificil să înțeleg ce spun sau cum se simt alți membri ai
familiei mele. 5 4 3 2 1
10 Vorbim despre tristețea noastră atunci când moare o rudă sau un 5 4 3 2 1

43
prieten.
11 Admit deschis familiei mele atunci când am greșit. 5 4 3 2 1
12 În familia mea îmi exprim aproape orice sentiment pe care îl am. 5 4 3 2 1
13 Rezolvarea conflictelor în familia mea este o experiență foarte
stresantă. 5 4 3 2 1
14 În familia mea suntem receptivi la modurile diferite în care diverși
membrii ai familiei văd viața. 5 4 3 2 1
15 Încurajez membrii familiei să-și exprime deschis punctele de
vedere. 5 4 3 2 1
16 Deseori trebuie să ghicesc ce gândesc sau cum se simt alți
membrii ai familiei. 5 4 3 2 1
17 Atitudinile și sentimentele sunt frecvent ignorate sau criticate în
familia mea. 5 4 3 2 1
18 Membrii familiei mele își exprimă rareori responsabilitatea pentru
acțiunile lor. 5 4 3 2 1
19 În familia mea suntem liberi să ne exprimăm opiniile proprii. 5 4 3 2 1
20 Nu am vorbit niciodată despre durerea noastră atunci când o rudă
sau un prieten de familie a murit. 5 4 3 2 1
21 Uneori în familia mea nu trebuie să spun nimic, dar mă simt
înțeles/înțeleasă. 5 4 3 2 1
22 Atmosfera în familia mea este rece și negativă. 5 4 3 2 1
23 Membrii familiei mele nu sunt foarte receptivi la punctele de
vedere ale celorlalți. 5 4 3 2 1
24 Mi-e ușor să înțeleg ce spun sau simt alți membrii ai familiei mele. 5 4 3 2 1
25 Când un prieten de familie s -a indepărtat niciodată nu am discutat
despre sentimentele noastre de tristețe. 5 4 3 2 1
26 În familia mea suntem suspicioși față de alții. 5 4 3 2 1
27 În familia mea transmit că putem să vorbim deschis și să calmăm
conflictele. 5 4 3 2 1

44
28 Îmi este dificil să -mi exprim propriile păreri în familie. 5 4 3 2 1
29 În timpul meselor acasă este, de regulă, o atmosferă apropiată și
plăcută. 5 4 3 2 1
30 În familia mea nimănui nu îi pasă de sentimentele altor membrii ai
familiei. 5 4 3 2 1
31 De regulă suntem capabili să rezolvăm conflictele în familie. 5 4 3 2 1
32 În familia mea nu este permisă exprimarea anumitor sentimente. 5 4 3 2 1
33 În familia mea credem că oamenii, de regulă, se folosesc de tine. 5 4 3 2 1
34 Îmi este ușor în familie să exprim ceea ce gândesc și modul în care
mă simt. 5 4 3 2 1
35 Membrii familiei mele sunt de regulă sensibili la semntimentele
altuia. 5 4 3 2 1
36 Când cineva important pentru noi se îndepărtează, familia noastră
discută despre sentimentele noastre de pierdere. 5 4 3 2 1
37 Nu accept ușor atunci când membrii famili ei exprimă puncte de
vedere diferite de ale mele. 5 4 3 2 1
38 În familia mea oamenii își asumă responsabilitatea pentru ceea ce
au făcut. 5 4 3 2 1
39 Familia mea are o regulă nescrisă: nu -ți exprima sentimentele. 5 4 3 2 1
40 Simt familia ca fiind caldă și suportivă. 5 4 3 2 1

45
Anexa 2 – Chestionar introductiv
Instructaj: Te rugăm să completezi cu atenție sau să alegi litera pe care o consideri cea
mai potrivită pentru tine.
1. Nume: _________________________________________________
Menționăm că numele este necesar doar pentru identificarea chestionarelor în baza de date și poate fi înlocuit
de exemplu cu inițiale în cazul în care nu te simți confortabil cu divulgarea acestuia, însa nu va fi folosit în nici
un fel în cadrul cercetării și va fi respectată în întregime confidențialitatea.

2. Sex:
A) Masculin
B) Feminin

3. Vârsta:_________________

4. Anul nașterii:____________

5. Starea civilă:
A) Necăsătorit(ă)
B) Căsătorit(ă)
C) Divorțat(ă)
D) Văduv(ă)

6. De la părinți am aflat că venirea mea pe lume a fost:
A) O bucurie
B) Un accident
C) O intâmplare
D) O programare

7. Ultima formă de învățământ absolvită:
A) Gimnaziu
B) Liceu
C) Facultate
D) Studii post -universitare
E) Alta (te rugăm să specifici ): ________________ ________________________

8. Cât de satisfăcut(ă ) te consider i față de viața profesională? (încercuiește cifra care ț i se potrivește)

1 2 3 4 5 6 7

46
9. De care dintre părinți te -ai simț it mai apropiat? _______________________

10. Câți frați/surori ai? __________________________

11. Din câte știi , au existat întreruper i de sarcină în familia de origine? Dacă da, notează numărul
acestora. ______________________________

12. Familia actuală reprezintă:
A) Primul mariaj
B) Al doilea mariaj
C) Al treilea mariaj
D) O relație de concubinaj
E) Altceva (te rugăm să specifici) : _____________________________________
13. Câți copii ai? (menționează dacă există cazuri speciale care consideri că trebuie detaliate – copii din
căsătorii anterioare, adoptați, etc.) __________________________________________________________

14. Cate întreruperi de sarcină au existat în relațiile dvs.? _____ ____________ ____________

15. Sunt de acord cu avorturile:
A) Da
B) Nu
C) Depinde de situație (te rugăm să specifici) : ___________________________ __

16. Cât de sănă tos din punct de vedere sexual te consider i?
A) Foarte nesănătos
B) Destul de nesănătos
C) Neutru
D) Destul de sănătos
E) Foarte sănătos

17. Ai avut di ficultăț i sexuale?
A) foarte rar
B) rar
C) destul de des
D) des
E) foarte des

18. Cum a i evalua s atisfacția vieț ii tale sexuale?

47
A) Foarte scăzută
B) Scăzută
C) Nici ridicată, nici scăzută
D) Ridicată
E) Foarte ridicată

19. Mă preocup continuu de dezvoltarea mea personală (terapie personală, cursuri de dezvoltare
personală, grupuri de suport, yoga, coaching, meditatie, pilates, etc.) :
A) În foarte mică măsură
B) În mică măsură
C) Mediu
D) În mare măsură
E) În foarte mare măsură

48
Bibliografie

Amato, P. R. (1994). Father -Child Relations, Mother -Child Relations, and Offspring
Psychological Well -Being in Early Adulthood. Journal of Marriage and Family , 56(4),
1031 –1042. https://doi.org/10.2307/353611
Amato, P. R., & DeBoer, D. D. (2001). The Transmission of Marital Instability Across
Generations: Relationship Skills or Commitment to Marriage? Journal of Marriage and
Family , 63(4), 1038 –1051. https://doi.org/10.1111/j.1741 -3737.2001.01038.x
Astone, N. M., & McLanahan, S. S. (1991). Family Structure, Parental Practices and High
School Completion. American Sociological Review , 56(3), 309 –320.
https://doi.org/10.2307/2096106
Baban, A. (1994). Voices of Romanian women: perceptions of sexuality, reproductive behavior,
and partner relations during the Ceausescu era . Bethesda, MD: Transnational Family
Research Institute.
Barber, J. S., & East, P. L. (2009). Home and Parenting Resour ces Available to Siblings
Depending on Their Birth Intention Status. Child Development , 80(3), 921 –939.
https://doi.org/10.1111/j.1467 -8624.2009.01306.x
Belsky, J., Conger, R., & Capaldi, D. M. (2009). The intergenerational transmission of parenting:
intro duction to the special section. Developmental Psychology , 45(5), 1201 –1204.
https://doi.org/10.1037/a0016245
Belsky, J., Jaffee, S. R., Sligo, J., Woodward, L., & Silva, P. A. (2005). Intergenerational
Transmission of Warm -Sensitive -Stimulating Parenting: A Prospective Study of Mothers
and Fathers of 3 -Year -Olds. Child Development , 76(2), 384 –396.
https://doi.org/10.1111/j.1467 -8624.2005.00852.x
Berelson, B. (1979). Romania’s 1966 Anti -Abortion Decree: The Demographic Experience of
the First Decade. Populat ion Studies , 33(2), 209 –222. https://doi.org/10.2307/2173528
Boden, J. M., Fergusson, D. M., & Horwood, L. J. (2015). Outcomes for Children and Families
Following Unplanned Pregnancy: Findings from a Longitudinal Birth Cohort. Child
Indicators Research , 8(2), 389 –402. https://doi.org/10.1007/s12187 -014-9241 -y

49
Bronte‐Tinkew, J., Ryan, S., Carrano, J., & Moore, K. A. (2007). Resident Fathers’ Pregnancy
Intentions, Prenatal Behaviors, and Links to Involvement With Infants. Journal of
Marriage and Family , 69(4), 977 –990. https://doi.org/10.1111/j.1741 -3737.2007.00425.x
Conger, R. D., Cui, M., Bryant, C. M., & Elder, G. H. (2000). Competence in early adult
romantic relationships: a developmental perspective on family influences. Journal of
Personality and Soci al Psychology , 79(2), 224 –237.
D, C. L. P., Holcombe, E., D, J. M. P., & Ryan, S. (n.d.). The Consequences of Unintended
Childbearing .
David, H. P. (2006). Born Unwanted, 35 Years Later: The Prague Study. Reproductive Health
Matters , 14(27), 181 –190. https ://doi.org/10.1016/S0968 -8080(06)27219 -7
David, H. P. (2011). Born Unwanted: Mental Health Costs and Consequences. American Journal
of Orthopsychiatry , 81(2), 184 –192. https://doi.org/10.1111/j.1939 -0025.2011.01087.x
David, H. P., Dytrych, Z., & Matejcek, Z. (2003). Born unwanted: Observations from the Prague
Study. American Psychologist , 58(3), 224 –229. https://doi.org/10.1037/0003 –
066X.58.3.224
Dekel, R., & Goldblatt, H. (2008). Is there intergenerational transmission of trauma? The case of
combat veteran s’ children. The American Journal of Orthopsychiatry , 78(3), 281 –289.
https://doi.org/10.1037/a0013955
Deletant, D. (1999). Romania Under Communist Rule (Revised, Subsequent edition). Iași,
Romania ; Portland, OR: Center for Romanian Studies.
Dennis, J. M. , Phinney, J. S., & Chuateco, L. I. (2005). The Role of Motivation, Parental
Support, and Peer Support in the Academic Success of Ethnic Minority First -Generation
College Students. Journal of College Student Development , 46(3), 223 –236.
https://doi.org/10. 1353/csd.2005.0023
Diehl, M., Elnick, A. B., Bourbeau, L. S., & Labouvie -Vief, G. (1998). Adult attachment styles:
their relations to family context and personality. Journal of Personality and Social
Psychology , 74(6), 1656 –1669.
Diener, E., Emmons, R.A., Larsen, R.J., și Griffin, S. (1985). Scala satisfacției față de viață,
Jurnalul de evaluare a personalității, 49,71 -75. Instrument reprodus cu acordul lui Ed.
Digner.

50
Dinero, R. E., Conger, R. D., Shaver, P. R., Widaman, K. F., & Larsen -Rife, D. (2008).
Influence of family of origin and adult romantic partners on romantic attachment
security. Journal of Family Psychology: JFP: Journal of the Division of Family
Psychology of the American Psychological Association (Division 43) , 22(4), 622 –632.
https://doi.or g/10.1037/a0012506
Dóczy, G. (2010), “Children of the Decree: How the Romanian Abortion Ban Affected Labor
Market Success and Health”, Central European University, MA Thesis
Dubow, E. F., Boxer, P., & Huesmann, L. R. (2009). Long -term Effects of Parents’ Education on
Children’s Educational and Occupational Success: Mediation by Family Interactions,
Child Aggression, and Teenage Aspirations. Merrill -Palmer Quarterly (Wayne Stat e
University. Press) , 55(3), 224 –249. https://doi.org/10.1353/mpq.0.0030
Duttweiler, P.C. (1984). Controlul Indexului Intern: O nouă măsurare a locusului controlului,
Măsurare Educațională și Psihologică, 44, 209 -221. instrument reprodus cu permisiunea
Patriciei Duttweiler și Educational and Psychological Measurement.
Emmanuelle, V. (2009). Inter -relationships among attachment to mother and father, self -esteem,
and career indecision. Journal of Vocational Behavior , 75(2), 91 –99.
https://doi.org/10.1016/j.jvb.2009.04.007
Fibel, B & Hale W. D. (1978). Scala pentru măsurarea expectanței pentru succes – o nouă
măsurare, Jurnalul de psihologie clinică și consultanță, 46, 924, 931
Flouri, E. (2004). Subjective Well -Being in Midlife: The Role of Involvement of and Closeness
to Parents in Childhood. Journal of Happiness Studies , 5(4), 335 –358.
https://doi.org/10.1023/B:JOHS.0000048461.21694.92
Flouri, E. (2006). Parental interest in children’s education, children’s self -esteem and locus of
control, and later educational attainment: Twenty -six year follow -up of the 1970 British
Birth Cohort. British Journal of Educational Psychology , 76(1), 41 –55.
https://doi.org/10.1348/000709905X52508
Flouri, E., & Buchanan, A. (2002). What predicts good r elationships with parents in adolescence
and partners in adult life: findings from the 1958 British birth cohort. Journal of Family
Psychology: JFP: Journal of the Division of Family Psychology of the American
Psychological Association (Division 43) , 16(2), 186 –198.

51
Flouri, E., & Buchanan, A. (2003). The Role of Father Involvement and Mother Involvement in
Adolescents’ Psychological Well ‐being. The British Journal of Social Work , 33(3), 399 –
406. https://doi.org/10.1093/bjsw/33.3.399
Flouri, E., & Buchanan, A. (2004). Early father’s and mother’s involvement and child’s later
educational outcomes. British Journal of Educational Psychology , 74(2), 141 –153.
https://doi.org/10.1348/000709904773839806
Galambos, N. L., & Silbereisen, R. K. (1987). Income Change, Pa rental Life Outlook, and
Adolescent Expectations for Job Success. Journal of Marriage and Family , 49(1), 141 –
149. https://doi.org/10.2307/352678
Gipson, J. D., Koenig, M. A., & Hindin, M. J. (2008). The Effects of Unintended Pregnancy on
Infant, Child, and Parental Health: A Review of the Literature. Studies in Family
Planning , 39(1), 18 –38. https://doi.org/10.1111/j.1728 -4465.2008.00148.x
Goodwin, C.J.(2010), “ Research in Psychology: methods and design” , Western Carolina
University, Editura Wiley
Grussu, P., Quatraro, R. M., & Nasta, M. T. (2005). Profile of Mood States and Parental
Attitudes in Motherhood: Comparing Women with Planned and Unplanned Pregnancies.
Birth , 32(2), 107 –114. https://doi.org/10.1111/j.0730 -7659.2005.00353.x
Hayes, A. (2013 ). Introduction to Mediation, Moderation, and Conditional Process Analysis: A
Regression -Based Approach . New York: Guilford Publications.
Herd, P., Higgins, J., Sicinski, K., & Merkurieva, I. (2015). The Implications of Unintended
Pregnancies for Mental He alth in Later Life. American Journal of Public Health , 106(3),
421–429. https://doi.org/10.2105/AJPH.2015.302973
Hovestadt, A.J., Anderson, W.T., Piercy, F.A., Cochran, S.W. și Fine M. (1985). O scală a
familiei de origine, Jurnalul de căsătorie și Terapi a de Familie, 11 no. 3, 287 – 297
Hurtes, K. & Allen, L. (2001). Measuring Resiliency in Youth: The Resiliency Attitudes and
Skills Profile, Therapeutic Recreational Journal, Vol. 35 , No. 4, 333 -347

Iordache, A. (2014). The Discourse and Control of Reproduction in Communist and Post –
Communist Romania. New Series , (2), 28.

52
Ispa, J. M., Sable, M. R., Porter, N., & Csizmadia, A. (2007). Pregnancy Acceptance, Parenting
Stress, and Toddler Attachment in Lo w-Income Black Families. Journal of Marriage and
Family , 69(1), 1 –13. https://doi.org/10.1111/j.1741 -3737.2005.00174.x -i1
Korenman, S., Kaestner, R., & Joyce, T. (2002). Consequences for Infants of Parental
Disagreement in Pregnancy Intention. Perspectives on Sexual and Reproductive Health ,
34(4), 198 –205. https://doi.org/10.2307/3097730
Kubička, L., Matějček, Z., David, H. p., Dytrych, Z., Miller, W. b., & Roth, Z. (1995). Children
from unwanted pregnancies in Prague, Czech Republic revisited at age thirty . Acta
Psychiatrica Scandinavica , 91(6), 361 –369. https://doi.org/10.1111/j.1600 –
0447.1995.tb09795.x
Kubicka, L., Roth, Z., Dytrych, Z., Matĕjcek, Z., & David, H. P. (2002). The mental health of
adults born of unwanted pregnancies, their siblings, and matc hed controls: a 35 -year
follow -up study from Prague, Czech Republic. The Journal of Nervous and Mental
Disease , 190(10), 653 –662. https://doi.org/10.1097/01.NMD.0000034739.17138.EB
Leathers, S. J., & Kelley, M. A. (2000). Unintended pregnancy and depressive symptoms among
first-time mothers and fathers. The American Journal of Orthopsychiatry , 70(4), 523 –
531.
Mallers, M. H., Charles, S. T., Neupert, S. D., & Almeida, D. M. (2010). Pe rceptions of
childhood relationships with mother and father: daily emotional and stressor experiences
in adulthood. Developmental Psychology , 46(6), 1651 –1661.
https://doi.org/10.1037/a0021020
Matějček, Z., Dytrych, Z., & Schüller, V. (1978). Children from unwanted pregnancies. Acta
Psychiatrica Scandinavica , 57(1), 67 –90. https://doi.org/10.1111/j.1600 –
0447.1978.tb06875.x
Matějček, Zdeněk, Dytrych, Z., & Schüller, V. (1980). Follow -Up Study of Children Born from
Unwanted Pregnancies. International Journal of Behavioral Development , 3(3), 243 –251.
https://doi.org/10.1177/016502548000300302
Perren, S., Wyl, A. von, Bürgin, D., Simoni, H., & Klitzing, K. von. (2005). Intergenerational
Transmission of Marital Quality Across the Transition to Parenthood. Family Process ,
44(4), 441 –459. https://doi.org/10.1111/j.1545 -5300.2005.00071.x

53
Pop-Eleches, C. (2006). The Impact of an Abortion Ban on Socioeconomic Outcomes of
Children: Evidence from Romania (SSRN Scholarly Paper No. ID 941144). Rochester,
NY: Social Science Research Network. Retrieved from
https://papers.ssrn.com/abstract=941144
Repetti, R. L., Taylor, S. E., & Seeman, T. E. (2002). Risky families: family social environments
and the mental and physical health of offspring. Psychological Bulletin , 128(2), 330 –366.
Russo, so N. F. (2014). Abortion, unwanted childbearing, and mental health. Salud Mental ,
37(4), 283 –291.
Sabatelli, R. M., & Bartle ‐Haring, S. (2003). Family -of-Origin Experiences and Adjustment in
Married Couples. Journal of Marriage and Family , 65(1), 159 –169.
https://doi.org/10.1111/j.1741 -3737.2003.00159.x
Shahry, P., Kalhori, S. R. N., Esfandiyari, A., & Zamani -Alavijeh, F. (2016). A Comparative
Study of Perceived Social Support and Self -Efficacy among Women with Wanted and
Unwanted Pregnancy. International Journal of Community Based Nursing and
Midwifery , 4(2), 176 –185.
Sigal, J. J., Perry, J. C., Rossignol, M., & Ouimet, M. C. (2003). Unwanted infants:
psychological and physical consequences of inadequate orphanage care 50 years later.
The Am erican Journal of Orthopsychiatry , 73(1), 3 –12.
Story, L. B., Karney, B. R., Lawrence, E., & Bradbury, T. N. (2004). Interpersonal mediators in
the intergenerational transmission of marital dysfunction. Journal of Family Psychology:
JFP: Journal of the Div ision of Family Psychology of the American Psychological
Association (Division 43) , 18(3), 519 –529. https://doi.org/10.1037/0893 -3200.18.3.519
Tomescu, A., Todiras, D., Bigiu, N. & Rogozea, L. (2013), Problematica avortului în România și
influența regimulu i comunist, Jurnal Medical Brașovean, ISS. 1, 75 -81
Truant, G. S., Herscovitch, J., & Lohrenz, J. G. (1987). The relationship of childhood experience
to the quality of marriage. Canadian Journal of Psychiatry. Revue Canadienne De
Psychiatrie , 32(2), 87 –92.
Whiston, S. C., & Keller, B. K. (2004). The Influences of the Family of Origin on Career
Development: A Review and Analysis. The Counseling Psychologist , 32(4), 493 –568.
https://doi.org/10.1177/0011000004265660

54
Whitton, S. W., Waldinger, R. J., Schulz, M. S., Allen, J. P., Crowell, J. A., & Hauser, S. T.
(2008). Prospective Associations From Family -of-Origin Interactions to Adult Marital
Interactions and Relationship Adjustment. Journal of Family Psychology : JFP : Journal
of the Division of Family Psychol ogy of the American Psychological Association
(Division 43) , 22(2), 274 –286. https://doi.org/10.1037/0893 -3200.22.2.274