Relatia Clima Hidroenergie pe Valea Lotrului

CUPRINS

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

BĂNCILĂ, I. – Geologia amenajărilor hidrotehnice, Ed. Tehnică, București, 1989;

CHIRIAC, V.; FILOTTI, A.; TEODORESCU, I. – Lacuri de acumulare, Ed. Ceres, București, 1976;

CIULACHE, S. – Clima depresiunii Sibiu, Ed. Universității din București, București, 1997;

CIULACHE, S.; IONAC, NICOLETA – Fenomene atmosferice de risc, Ed. Științifică, București, 1995;

CONEA, I. – Țara Loviștei, Bul. Soc. Rom. Geogr. 53, 1931;

DECEI, P. – Lacuri de munte, Ed. Sport-Turism, București, 1981;

FOCȘA, V. – Accidentarea barajelor, Hidrotehnica, 23, 5, 114-116, București, 1978;

GÂȘTESCU, P. – Lacurile din România, Ed. Academiei RSR, București, 1971;

GROZESCU, H. – Morfologia Văii Lotrului, dări de seamă, Inst. Geol. Rom., 3 (1919-1920), București, 1971;

ICHIM, I.; RĂDOANE, MARIA – Efectele barajelor în dinamica reliefului, Ed. Academiei, București, 1986;

IONIȚĂ, VERONICA – Metode de control și reglare ale eutrofizării lacurilor de acumulare, Hidrotehnica, 2, București, 1998;

MUJICICOV, N. – Munții Cibin-Lotru, Ed. Stadion, București, 1970;

PIȘOTA, I. – Lacurile glaciare din Carpații Meridionali, Ed. Academiei RSR, București, 1971;

PLOAIE, GH. – Valea Lotrului, Ed. Sport-Turism, București, 1983;

PLOAIE, GH. – MunțiiLatoriței. Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București, 1987;

POP, GR. – România. Geografie hidroenergetică, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1996;

POPESCU, N. – Munții Căpățânii. Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București, 1977;

POSEA, GR.; POPESCU, N.; IELENICZ, M. – Relieful României, Ed. Științifică, București, 1974;

RĂDOANE, MARIA; IONIȚĂ, I.; RĂDOANE, N. – Analiza cantitativă în geografia fizică, Ed. Universității “Al. I. Cuza”, Iași, 1996;

STEGĂROIU, P. – Folosința hidroenergetică în schemele de amenajare, Hidrotehnica, 5, București, 1998;

ȚIȘTEA, D. – Calculul și repartiția radiației solare pe teriroriul R.P.R., Met., Hidr. și Gosp. Ap., nr. 1, București, 1961;

UJVARI, I. – Geografia apelor României, Ed. Științifică, București, 1972;

* * * – Atlas R.S.R., Ed. Academiei, București, 1972-1979;

* * * – Atlas climatologic al R.S.R., I.M., București, 1966;

* * * – Clima R.P.R., Vol. I, Comitetul de Stat al Apelor, Inst. Meteorologic, București, 1962;

* * * – Geografia României I, Geografie Fizică, Ed. Academiei R.S.R., București, 1983;

* * * – Geografia României III, Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, Ed. Academiei R.S.R., București, 1987;

* * * – Vâlcea – monografie, Ed. Sport-Turism, București, 1980.

Similar Posts

  • Campia Olteniei Studiu Geomorfologic

    Campia olteniei – studiU geomorfologic INTRODUCERE Lucrarea de fata, intitulata “ Campia Olteniei – studiu geomorfologic”, se incadreaza in seria studiilor de geomorfologie regional a teritoriului tarii noastre. Pentru realizarea acestui studiu mi-au fost de mare folos lucrarile de geografie si geologie asupra Olteniei, efectuate de Vintila Mihailescu, Petre V. Cotet, . Emil I. Pop,…

  • Monografie Bazna

    CONSIDERAȚII GENERALE POZIȚIA GEOGRAFICĂ 2. INFRASTRUCTURA 3.CADRUL NATURAL 4. CADRUL SOCIOECONOMIC II. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC FACTORI DE CLIMĂ FACTORI DE CURĂ NIVELUL ACTUAL DE VALORIFICARE DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICE ȘI DE AGREMENT PAGINI 10 === MONOGRAFIE BAZNA === MONOGRAFIA LOCALITĂȚII BAZNA CONSIDERAȚII GENERALE POZIȚIA GEOGRAFICĂ Localitatea Bazna este situată în…

  • Ecoturism International

    -INTRODUCERE- Industria călătoriilor și a turismului este considerată ca fiind cea mai importantă și mai diversă industrie a lumii. Multe națiuni o consideră ca prima sursă de venituri a economiei, prima industrie generatoare de locuri de muncă, prima industrie ce determină creșterea sectorului privat și prima industrie care determină dezvoltarea infrastructurii. Se constată o intensificare…

  • Stadiul Actual de Valorificare a Potentialului Turistic din Judetul Caras Severin

    Cap 1. TURISMUL ȘTIINȚIFIC Turismul științific este practicat de către cercetătorii care exploatează anumite zone naturale (peșteri, rezervații naturale), urmăresc migrația păsărilor, cercetează anumite fenomene, necesitând servicii similare necesare serviciului tehnic. “ Noi vrem să protejăm natura, nu numai pentru ea însasi, dar mai ales pentru oamenii care cauta în ea o sursă de bucurie,…

  • Cresterea Competitivitatii Turismului Balnear DIN Romania

    CUPRINS CAPITOLUL I TURISMUL BALNEAR – COMPONENTĂ MAJORĂ A TURISMULUI 1.1. Aspecte generale privind turismul balnear/turismul de sănătate 1.2. Particularitățile turismului balnear CAPITOLUL II COMPETITIVITATEA – CONDIȚIE A SUCCESULUI PE PIAȚĂ 2.1. Conținutul și importanța competitivității 2.2. Competitivitatea în turism 2.3. Competitivitatea produselor turistice 2.4. Competitivitatea turismului balnear CAPITOLUL III TURISMUL BALNEAR ÎN ROMÂNIA 3.1….

  • Construirea Unei Pensiuni Turistice

    INTRODUCERE Fondurile Structurale reprezintă instrumente financiare prin intermediul cărora Uniunea Europeană acționează în vederea reducerii disparităților economice și sociale între regiuni, cu scopul de a realiza coeziunea economică și socială. Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene în perioada 2007 – 2013 sunt următoarele: 1. Obiectivul ”Convergență”: menit să accelereze dezvoltarea economică pentru regiunile rămase…