Relansarea turistică a stațiunii balneare Geoagiu Băi, jud. Hunedoara [626089]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM “ION
MINCU” DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚ IE
la disciplina
SINTEZA PROIECTĂRII DE ARHITECTURĂ

cu titlul
OBIECTUL DE ARHITECTURĂ CA PUNCT DE PLECARE
AL PROGRAMULUI DE REGENERARE URBANĂ
Relansarea turistică a stațiunii balneare Geoagiu Băi, jud. Hunedoara

Coordonator științific:
Conf. dr. Anca MITRACHE
Student: [anonimizat]
2017

CUPRINS

PLAN DE IDEI ………………………….. ………………………….. ……………. Error! Bookmark not defined.
CONSIDERAȚI I INTRODUCTIVE ………………………….. ………………………….. …………………….. 3

CAPITOLUL I. NOȚ IUNI GENERALE PRIVIND RE VITALIZAREA URBANĂ ………… 4
Secțiunea I. Principii generatoare de formă urbană – percepția spațiului …………………….. 4
Subsectiunea I. Mediu l natural – Extinderea ………………………….. ………………………….. ………………. 6
Subsectiunea I I. Mediul Antropic – Delimitarea ………………………….. ………………………….. …………. 7
Sectiunea a II -a. Înțelegerea actului de revitalizare – continuitate/discontinuitate ………… 9
CAPITOLUL II. STRUCTUR A PROGRAMULUI DE RE VITALIZARE URBANĂ……. Error!
Bookmark not defined.
Sectiunea I. Evaluarea situației actuale ………………………….. . Error! Bookmark not defined.
Sectiunea a II -a. Rentabilitatea implementării programului ………………………….. …………….. ?
Sectiunea a I II-a. Prezentarea programului de re generare ………………………….. ………………. ?
Subsectiunea I. Inițiativa . Colectarea informațiilor privind situația actuală a zonei …………………. ?
Subsectiunea a II -a. Analiza SWOT a zonei ………………………….. ………………………….. ………………. ?
Subsectiunea a III -a. Enunțarea obiectivelor programului de regenerare urbană ……………………… ?
CAPITOLUL III. EFECTELE INTERVENȚIEI ………………………….. ………………………….. ….. ?
Sectiunea I. Scenariul evoluției comunității ………………………….. ………………………….. …………. ?
Sectiunea a II-a. Posibilitățile de implementare a unor noi intervenții ulterioare …………… ?

STUDII DE CAZ – ABORDĂRI SIMILARE ………………………….. ………………………….. ………… ?
Karlovy Vary (Karlsbad SPA), Cehia ………………………….. ………………………….. …………………. ?
Bagno Vignoni, regiunea Toscana, Italia ………………………….. ………………………….. …………….. ?
Băile termale de la Valz, Elveția – arhitect. Peter Zumthor, 1996 ………………………….. …….. ?
Plomberes -les-Bains, Franța ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. ?

CONCLUZII – Premise pentru lucrarea de diplomă ………………………….. ………………………….. ?

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… ?

1
PLAN DE IDEI
Considerații introductive

Pe fondul valorificării resurselor hidrologice, insuficient exploatate, pe care stațiunea
balneoclimaterică Geoagiu Băi, din județul Hunedoara, le deține, lucrarea cercetează modul în care
obiectul de arhitectură se poate impune in cadrul natural. Scopul e ste acela de a implementa un program
nou, meni t să re lanseze întreaga zona turistică. Așadar, lucrarea va analiza rentabilitatea intervenției
programului de revitalizare urbană, dar și modul în care obiectul de arhitectură va reprezenta un punct
de plec are pentru acesta.
Pentru a înțelege cât mai bine cum acționează pro gramele de revitalizare urbană, lucrarea
radiografiază fenomenul urban – peisagist, pe care îl descompune în structuri și componente cunoscute .
Noțiuni generale privind revitalizarea urbană

Pe parcursul capitolului se vor analiza posibilele efecte negative, datorate intervențiilor omului
asupra cadrului natural. Metodele de rezolvare la care arhitectul apelează sunt, în general, preluate de la
programe similare, ce și -au găsir rezolva rea astfel. Chiar dacă în alte cazuri au răspuns bine necesităților
locului, soluțiile nu pot fi accep tate ca rețete general valabile, acestea nefuncționând mereu la fel.
Subiectele pe care capitolul le abordează sunt, așadar, modurile în care sunt greșit gestionate
resursele locului, studiul răspunsurilor altor programe de regenerare urbană și, nu în ultimul rând, analiza
felului în care omul tinde , adesea, să își însușească locul, fapt ce, de multe ori, împiedică formularea
corectă și coerentă a unor str ucturi de revitalizare urbană.
Structura programului de revitalizarea urbană

Capitolul va prezenta etapizat programul de revitalizare și va evidenția care -i sunt elementele
cheie. În modul acesta, se vor defini clar care sunt relațiile pe care o stațiune turistică (în cazul de față,
Geoagiu Băi) se bazează și care sunt posibilele direcții în care aceasta se îndreaptă.
Pornind de la afirmația că u n loc creat de om se distinge în primul rând prin faptul c ă este
delimitat, c apitolul va marca exact limitele în care programul de revitalizare acționează . Acesta va trece
în revistă atât calitățile (implicații pe toate planurile – economic, social, politic) pe care regenerarea
urbană le are, dar și efectele secundare deopotrivă (efe cte ce apar, dacă, din diferite considerente, nu au
fost respectate toate condițiile până la sfârșit).

2
Efectele intervenției

Unul dintre elementele constitutive ale caracterului terapeutic al unei stațiuni cu destinație
balneoclimat erică este peisajul. P rogramul de revitalizare urbană urmărește ca fiecare component ă a a
acestuia să rămână neafectată , astfel încât, la rândul său, caracterul zonal să fie cât mai autentic.
Pornind de la premisa că fiecare om își modelează spațiul după sensibilitatea, modul de
înțelegere, percepția senzorială și comportament, este relevant ca acesta să fie stimulat în permanență să
conștientizeze importanța acțiunilor lui, mai ales în apropierea celorlalți indivizi. Rezultă , deci, că
principiile după care omul se ghidează pot influența la rândul lor comportamentele celor din jur.
Efectele pe care intervenția le produce, vizează o percepție spațială individuală, nealterată de
caracterele celorlalți indivizi , dar în același timp și pă strarea unui caracter al locului cât mai autentic.

Concluzii – Premise pentru lucrarea de diplomă

Construirea unui centru balneoclimateric, beneficiind de o tehnologie nouă, la standarde în
vigoare, are ca principal obiectiv reînnoi rea imaginii de ansamblu a stațiunii Geoagiu Băi, dar și atragerea
unor noi valuri de turiști, ce vor beneficia de facilități moderne de cură și relaxare. Serviciile de tratament
vor avea ca principale instrumente apele meteorice și nămolul terapeutic (turbă), indicate în tratamentul
stărilor preartrozice.
Odată cu creșterea numărului de locuri de muncă din stațiune, unitățile de cazare fiind iar ocupate
de numărul crescut al celor ce aleg să înnopteze aici, tendința de scădere a populației stabile din or așul-
mamă, Geoagiu, va fi stopată.
În concluzie, pentru oprirea tendinței de scădere demografică, stațiunea Geoagiu Băi, din județul
Hunedoara, ale cărei fonduri terapeutice, de proprietăți remarcabile, dar din păcate, neîndeajuns
fructificate, necesi tă cât mai repede, un program de revitalizare.

Studii de caz

Capitolul prezintă și promovează strategiile de dezvoltare turistică a unor stațiuni al căror regim
si resurse sunt similare celor regăsite în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi. De asemenea, prezintă
cazuri în care obiecte de arhitectură au reușit să devină puncte de plecare pentru programe de revitalizare
urbană, demonstrând astfel că aceste structuri le menite să regene reze relaționează doar cu elemente
menite să regenereze.

3
CON SIDERAȚII INTRODUCTIVE

„ În ultimii 20 de ani, problema cheie în Europa a fost aceea de a reduce distanța dintre
politicile urbane promovate de UE și cerințele reale la nivel național și local.” 1
Din dorința creșterii calității vieții în mediul urban , cercetarea în domeniul regenerării urbane este
absolut necesară . Strategiile implementărilor programelor de revitaliza re evită planificările de tip
ocazional și se doresc a fi cât mai concise și complexe , pentru o perioadă cât mai îndelungată de ti mp.
Totodată , acestea trebuie să permită posibilitatea intervențiilor ulterioare , în scopul îmbunătățirii , ori
menținerii calității regionale.
Pe acest fond, pe teritoriul țării, s e poate observa o amplasare relativ uniformă a orașelor mari,
acestea din urmă putând stimula dezvoltarea regională. Recunoașterea calităților și promovarea
resurselor locului devine, așadar, indispensabilă procesului evolutiv.
România deține două treimi din apele termale ale Europei. Potențialul economic pe care România
îl are, poate fi exploatat din numeroase direcții, resursele hidrologice reprezentând una dintre cele mai
la îndemână variante. Resursele de apă de suprafață se găsesc repartizate în prop orții neunitare, modeste
cantitativ, cele din râuri fiind răspândite în proporție de 66% în zonele montane și de numai 10% în
zonele de podiș, câmpie și dea l; acestea din urmă, servind imediat necesităților ramurilor industriale,
alimentării populației, i rigațiilor, hidroenergiei etc. În schimb, rezervele de apă subterană pe care țara le
deține sunt regăsite în regiunile joase, cele dulci găsindu -și utilitatea în special în domeniul alimentării
cu apă a populației.2
Stațiunea balenoclimaterică Geoagiu Băi , din județul Hunedoara dispune de resurse de apă
termală, a căror proprietăți curative deosebite erau cunoscute încă din perioada Imperiului Roman. Din
păcate însă, d in 1990 localitatea se află într -un continuu declin. Lipsa turismului de masă, caracteristic
regimului comunist, dar și lipsa ajutoarelor economice oferite persoanelor a flate în nevoie de tratament
au contribuit la scaderea demo grafică a localității.
Așadar, lucra rea de față sintetizează , pe cât posibil , acest nou „limbaj” al europenizării și își
propune să introducă structuri regenerante (ale căror punct de plecare îl constituie un nou obiect de
arhitectură) abordând resursele locului ca principal instrument de potențare și dezvoltare regională.

1 Pietro ELISEI, Europenizarea politicilor urbane românești: calea dificilă către Planurile Urbane
Integ rate, în Regenerarea Urbană în contextul transformării orașelor din România : situația actuală și
perspective de dezvoltare, Editura Universitară Ion Mincu, 2009, pag. 19,
2 Cf. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ resursele -naturale -ale-europei77 .php, accesat la
13.03.2017

4
CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENER ALE PRIVIND REVITALIZAREA URBANĂ

Cuvinte cheie; Definiții:

Mediu – 1. Ansamblu de factori, de obiecte materiale și de condiții fizice, care înconjoară și influențează
organismele. 2. Spațiu material în care se află un corp sau în care se desfașoară un fenomen fizic. 3.
Ansamblu de condiții externe în care trăiește și se dezvoltă un individ uman. 4. Ansamblu de circumstanțe
materiale sau morale; ambianță care înconjoară o persoană; anturaj; climat; cadru1
Stațiune balneoclimaterică – localitate care pose dă factori naturali (climă, ape minerale, nămoluri,
gaze naturale) cu acțiune terapeutică demonstrată științific, în cantități suficiente pentru o exploatare
suficientă; posedă servicii medicale și baze de tratament prin care se acordă asistență medicala î n
scop profilactic, curativ și de recuperare funcțională, asigură un mediu natural și social2

Secțiunea I. Principii generatoare de formă urbană – percepția spațiului

Așa cum a fost menționat și în prezentarea pilot a capitolului (planul de idei) , noțiunile
introductive au ca st abiliment o serie de principii și rețete , preluate din situații similare, ce pot fi aplicate
cu succes și în programul de revitalizare al stațiunii balneare, Geoagiu -Băi.
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au încercat să cunoască lumea înconjurătoare, limbaj ul
comun fiind forma. Conceptul de formă poate fi privit din numeroase direcții. Chiar problema existențială
poate fi comprimată până la esență, conturând lucrurile din jur ca forme. Aceasta din urmă ajunge să fie
percepută ca element definitoriu pentru lumea înconjurătoare: oameni, limite, înțelegere etc. 3
Ce înseamnă, de fapt, forma nu poate fi cuprins doar într -o simplă definiție, iar pentru a o
înțelege, trebuie abordată, citându -l pe Tiberiu Florescu, în lucrarea Forma și trans -formare urbană ”
prin prisma a trei feluri de definiții: definiții descriptive, definiții morfologice și din punctul de vedere al
înțelegerii ei în artă și arhitectură”.4
Conform Dictionnaire du francais primordial , Forma se poate defini ca ”aparență, aspect, vizibil,
ansamblu al contururilor unui obiect sau organism, rezultat prin structurarea părților sale componente”5.
Potrivit aceleiași surse, noțiunea mai este explicată și ca fiind învelișul exterior, cel ce acordă unei entități
un caracter distinctiv, precum și „ansamblurilor contururilor unui obiect sau organism privite din punct

1 Cf. https://dexonline.ro/definitie/mediu , NODEX 2002, accesat la 08.03.2017
2 Berlescu E., Enciclopedia de Balneoclimtologie a României , pag. 202, ediția a II -a, Editura All,
București, 1998
3 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană , Ed. Ion Mincu, București, 2009 , pag. 16
4 Idem 3
5 Micro Robert, Dictionnaire du francais primordial , 1987, Paris

5
de vedere estetic”. De asemenea, forma este definită și ca „o materializare particulară și concretă a unui
fapt general, o manieră variabilă sub care o noțiune un eveniment, o acțiune, un fenomen se prezintă”.1
Într-un mod mai realist, forma apare ca fiind „o ipostază analitică, la un moment dat, a unui
organism [urban] ce constituie exprimarea structurii și a elementelor sale morfologice. Ea se constituie
în același timp ca un cadru secvențial al unui fenomen [urban]”.2 Din asocierea ipostazei analitice cu
noțiunea de formă se poate deduce atât o oarecare dinamică a formelor în cadrul fenomenului urban , cât
și o intercalare între teorii morfologice, dinamica sistemelor și structura formelor complexe 3.

Din punctul de vedere al înțelegerii în artă și arhitectură, forma, devine dependentă de
semnificație și simbol. De asemenea, ea poate să individualizeze obiectul de arhitectura , fiind adesea
considerată chiar expresia ideii arhitecturale. Prin urmare, forma arhitecturală reprezintă atât un mod de
exprimare , cât și o rezultantă de stare pentr u aceasta.
Plecând de la sensul cuvântului de bază, morfologia urbană devine componentă a structurii ce
reprezintă organismul urban . Acesta din urmă însumând și alte două noțiuni – pe cea de viață urbană și
pe cea de cadru urban . În ciuda faptului că lucrarea nu dorește să abordeaze orașul ca pe o structura
matematică, ci doar să o observe și să o studieze în ansamblu, înțelegerea formei urbane și, implicit a
fenomenului urban, este absolut necesară. Analiza corectă a manifestărilo r organismului urban,
interpretarea relațiilor dintre orașe și înțelegerea configurațiilor spațiale reprezintă factori decisivi pentru
obținerea rezultatelor dorite ale unui masterplan de dezvoltare regională.
Se observă uriașe discrepanțe de dezvoltare între orașele mari, medii și mici, acestea din urmă
fiind cel mai puternic afectate de lipsa funcțiilor urbane , prezentând infrastructuri deficitare.4 Pe tot
parcursul evoluției zonelor în cauză, problema spațiului a fost puternic influențată de activită țile și de
programele obiectelor de arhitectura. Caracterele atât de diferite sunt, deci, rezultatul interacțiunilor
dintre arhitectura locului, factorii naturali și cei umani.
În timp ce locul este bine delimitat și se prefigurează ca ceva concret, spațiul este constituit în
mare parte din noțiunea de abstract, presupunând elemente de ordin psihologic sau chiar cultural.

1 Micro Robert, Dictionnaire du francais primordial , 1987, Paris
2 Sandu Alexandru, Teoria structurilor urbane, curs U.A.U.I.M, București
3 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană , Ed. Ion Mincu, București, 2009, pag. 18
4 Gabriela FRENȚ, Ionuț TRINCĂ, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor prin Programul
Operațional Regional 2007 -2013 , în Regenerarea Urbană în contextul transformării orașelor din
România : situația actuală și perspective de dezvoltare, Editura Universitară Ion Mincu, Conferință
națională București 29 mai 2008 , pag. 3 8

6
Prin urmare, chiar dacă este perceput doar cu sensul de cadru natural al obiect ului de arhitectură,
peisajul tot are abilitatea de a ghida și influența percepția edificiului. Principiile și maniera după care se
orientează cadrul natural și mediul antropic, pot fi analizate printr -o perspectivă fenomenologică.

Subsecțiunea I: Mediul antropic – Delimitarea

Mediul antropic își definește caracterul prin delimitări , prin felul în care cele două (mediul creat
de om și cadrul natural) se separă. Delimitările sunt clare și fac distincția definitivă dintre cunoscu t și
necunoscut. Acestea de vin aproape de nestrăpuns, mai ales atunci când nu reprezintă doar contururi
vizual -continue, ci și când acționează ca bariere impotriva deplasărilor1.
Formele și texturile materialelor (precum t ransparența sau opacitatea ) sunt valori ce joacă roluri
vitale în definirea cunoscutului. „Viața este formă, iar forma este modul de manifestarea al vieții.
Raporturile dintre forme în natură nu pot fi pure contingențe, iar ceea ce noi numim viață naturală se
definește ca un raport necesar între formele fără de care ea nici nu ar exista. […] Natura creează forme,
imprimând obiectelor din care este alcătuită și forțelor care le animă figuri și simetrii, astfel încât nu o
dată omul a văzut în ea opera unui Dumnezeu artist, inventator al unor combinații.”2. Tendinț a omului
de a se autoplasa în centrul spațiului este evidentă. Acesta se ghidează după manifestări formale de
definire a contururilor, după repere sau axe compoziționale, asemenea celor regăsite la spațiile de cult.
Astfel că distanțele pot fi măsurate atât din perspectiva timpului sau a banilor, cât și prin raportarea la
alte distanțe reale. Chiar dacă din punct de vedere anatomic, punctul proxim de vedere la distanță al
omului este de șase metri, totuși, fiecare om percepe spațiul în mod subiectiv.
Tocmai din acest motiv , omul tinde să își însușească spațiul , atribuindu -i elemente și obiective
familiare lui. Pornind de la stabilirea reperelor, distanțele pot fi măsurate în linie dreaptă, perimetral sau
prin compararea suprafețelor. Acest tip de cunoașt ere a spațiilor este specifică spațiului urban, ale cărui
elemente definitorii sunt densitatea (zone le greu de străbătut ) , alternanțele înălțimilor (repere le) și
omogenitatea și eterogenitate a zonală (compararea suprafețelor).
În acest sens, mediul antropic reliefează valorile pe care omul le are referitor la oraș , dar și
raporturile pe care omult le stabilește cu organismul urban

1 Lynch Kevin, The Image of the City, MIT Press, Londra, 1959, pag. 62
2 Henri Focillon, Viața formelor, ed. Meridiane 1995, ediția a II -a, pag. 7 -9

7
Subsecțiunea I I: Mediul natural – Extinderea

Stabilirea măsurilor în care obiectele/lucrurile, reprezentate de apă vegetație și forme de relief ,
definesc suprafața pământului, nu reprezintă un mod științific de abordare, ci doar un concept existențial.
Mediul natural își definește caracterul extinzâ ndu-se permanent. „Termenul de loc natural denotă o
serie de niveluri ale mediului, pornind de la continente la țări și înapoi la suprafața umbrită de sub
copac. Toate aceste locuri sunt determinate de proprietățile concrete ale cerului și pământului”.1
Concret, proprietățile cerului și pământului se definesc prin texturi, pattern -uri complexe, se
compun din culori, din formule matematice. Cadrul natural reușește să preia din proprietățile elementelor
compoziționale și chiar să și le însușească. Așa cum a pariția apei, sub forma unui lac, ori mare, îi poate
atribui peisajului un caracter static, așa poate influența percepția cadrului și către o anumită dinamică,
atunci când aceasta ia forma unei cascade sau a unui râu învolburat. Totodată, apa poate atribu i mediului
natural și microscară.
Descompunând într -un limbaj ușor de înțeles noțiunea de mediu (a cărui elemente componente
sunt complet cunoscute), putem considera par tea lui materială peisajul geografic . Ecologia peisajului
este rezultatul, obțiunt de școala americană, în încercarea de a descoperi un tipar al elementelor
teritoriale, afirmate din punct de vedere fizic și biologic. Concept ecologic, peisajul este conceput dintr –
o serie de ecosisteme inte r-relaționate . Totodată, ecologia peisajului este dependentă și de modelările
naturale , dezvoltate în cadrul geosistemului.
Relația compactă dezvoltată între peisajul natural și geosistem se poate determina din chiar
definiția atribuită geosistemului. Așadar, conceptul se referă la ansamblul elementelor naturale care, în
mod inevitabil, sunt subordonate legilor naturii . Acestea din urmă au ca rezultat modificări asupra
scoarței geografice, cu o impresionantă capacitate de autoreglare . Această definire repr ezintă punct de
plecare și pentru încadrarea raportului de dependență dintre peisaj și mediu, având în vedere că
difuncționalitățile prezente în una dintre cele două forme conduc inevitabil la modificări în cadrul
celeilalte. În urma argumentelor enunțate anterior, se poate constata rolul fundamental pe care peisajul îl
ocupă în geosistem.2

1 Traducere din engleză: „The term „natural place” denotes a series of environmental levels , from
continents to countries down to the shaded area under a tree. All these ”places” are determined by the
concrete properties of earth and sky”. Norberg Schultz Christian, Genius Loci. Towards a
Phenomenology of Architecture, Rizzoli, New York, 1979, p ag. 32
2 http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte -teoretice -privind -notiunea -de.html , accesat la
17.03.2017

8
Un fenomen esențial de studiat la nivelul mediului natural este dinamica prezentată de efectul
continuitate -discontinuitate în ceea ce privește alcătuirea și evoluția sa. Cele două noțiuni pereche,
definite adesea de teoreticeni prin negarea celeilalte, au stat la baza mai multor teorii dezvoltate de -a
lungul timpului, având un spectru larg de aplicabilitate. Mai mult, noțiune a de continuitate a reprezentat
de fapt, o constantă aplicabilă gândirii u mane . Astfel, Basarab Nicolescu a privit noțiunea de continuitate
dintr -o perspectivă mai degrabă a percepției subiectelor, o așa -numită “evidenț ă furnizată de organele de
simț”.1 Același autor considera noțiunea opusă percepută a fi o alterație accidentală, un fenomen supus
aleatoriului, considerat chiar enigmatic.
Studiile geografice au concretizat până în momentul de față numeroase prototipuri de
dicontinuități. Așadar, se poate construi o clasificare concretă în materie, luându -se în considerare o serie
de criterii ce trasează o scindare evidentă în categorii.
În primul rând, cons acrata lucrare “Discontinuități spațiale ”2, delimitează conceptul raportat la
mediul natural, ținând cont de frecvența apariției lor, în discontinuități statice și discontinuități dinamice .
Dintre acestea, p rima categorie se referă la modificările relativ stabile, cum sunt cele aduse liniei
țărmul ui, iar cea aflată la polul opus consacră discontinuitățile naturale ce apar în cursul evoluției
frecvent.
O altă clasificare a celor două tipuri de dinamică naturală privește proveniența factorilor ce
determină apariția acestora, descompunându -le în disco ntinuități exogene și discontinuități endogene .
Așa cum arată și denumirea, prima categorie grupează discontinuitățile ce au ca punct de p ornire factori
externi, iar cea de -a doua se referă la acele discontinuități naturale provocate de factori interni, pr oveniți
din interiorul scoarței terestre.3 Importanța cunoașterii evoluției cadrului natural , a caracteristicilor
locului prezente prin continuitate sau discontinuitate este crucială pentru definirea formei naturale
raportat ă mai ales asupra scoarței. Astfel, conceptul concret de formă naturală , ce reprezintă un indice în
timp și spațiu, conduce la o înțelegere amplă asupra factorilor prezenți într -un areal geografic,
compun ând o imagine de ansamblu asupr a multitudinii de proc ese prezente ce alcătuiesc un așa -numit
postament spațial. Cunoașterea dinamicii naturale se circumscrie și ideilor revoluționare enunțate de
Char les Jencks, care propune ca tendință definitorie contrucțiile în tandem cu natura – în natură și după
natură. De asemenea, mediul natural și implicit cunoașterea sa, pot reprezenta un factor cheie pentru
diversitate, de alfel, o altă tendință către care autorul îndeamnă.4

1 Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea , Editura Polirom, Iași, 2002, pag. 9 -10.
2 Jean-Cristophe Gay, Les discontinuites spatiales , Editura Economică, Paris, 1995
3 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană, Ed. Ion Mincu, București, 2009, pag. 35 -36
4 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană, Ed. Ion Mincu, București, 2009 , pag. 54

9

Fig. 1. Relațiile stabilite între peisajul geografic și geosistem
Sursa: http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte -teoretice -privind -notiunea -de.html

Secțiunea II. Înțelegerea actului de revitalizare – continuitate/discontinuitate

Orașele sunt într -o continuă dezvoltare, iar acum parcă mai repede ca niciodată. Din păcate însa,
aceste schimbări sunt adesea incapabile să răspundă tuturor cerințelor locuitorilor și totodată reușesc să
dezarmonizeze parțial, ori chiar complet, imaginea inițial creată. Însăși t ransformările suferite de oraș
par să ceară noi direcții si viziuni din partea urbaniștilor, propuneri care să dezvolte idei și planuri a căror
rezolvare să interacționeze cu valorile deja existente ale orașului. 1
Munca de cercet are are ca prim obiectiv readucerea orașului aflat în situații problematice (spre
exemplu stațiunea studiată, Geoagiu Băi) în direcția corectă. Studiul situației actuale , înțelegerea

1 Giuseppe CINA, Orașele românești : o schimbare epocală inadecvat gestionată , în Regenerarea
Urbană în contextul transformării orașelor din România : situația actuală și perspective de dezvoltare,
Editura Universitară Ion Mincu, pag. 7, Conferință națională București 29 mai 2008

10
comportamentelor locuitorilor și descoperirea cauzelor ce au condus la d eraierea ori la stoparea
dezvoltării corecte prefațetează prioritizarea și structurarea etapelor operațiunii de revitalizare a zon ei.
Factorul cauzator se dovedeș te a fi, de cele mai multe ori, implementarea unor structuri inutile , insuficient
analizate și inspirate din modele greșit alese. Dotările edilitare , inițial relevante, sunt adesea abandonate,
neîncercându -se în niciun fel reutilizarea acestora, ori măcar recuperarea materialel or. Se dovedește că
acestea nu au fost implementate corespunzător, sau că interesele econ omice ale investitorilor au fost
prioritare, în defavoarea sustenabilității și durabilității prognozate inițial pentru acestea.
Problematica transpunerii de la nivel de prognoză la cel de drept efectiv, de la evoluția normelor
la enunța rea unei structuri operaționale, este înțeleasă, dezvoltată și explicată prin zonificăre . Această
împărțire, ori fragmentare a orașului în unități independente, reprezintă, așadar, evoluția de la stadiu de
proiect sau de viziune la practică.1 Rețeta unor bune gestionări a resurselor locului, dar și de păstrare cât
mai autentică a caracterului unei anumite zone, este aceea de a fi în permanență autoadministrat .
Desemnarea și atribuirea rolului de a mânui fondurile, ori de a răspunde pentru operațiunile pri vind
administrarea materialelor reprezintă un prim pas, deosebit de important.
Înțelegerea actului efectiv de gestionare a resurselor zonei este indispensabilă. Din păcate, însă,
încredințarea rolurilor administrării acestora diferă de la loc la loc, în așa fel încât această metodă a
devenit neverosimilă (nepotism, lipsa asigurării concursurilor pentru ocuparea posturilor). În scopul
combaterii acțiunilor de acest gen, societatea contemporană a adoptat o atitudine fermă, în care rezoluțiile
sunt rezultatu l unor examinări prealabile a problemelor. Acestea au devenit reprezentative pentru
acțiunile de acest fel, instrumentele folosite fiind bazate pe structuri de tip : nod , rețea, ori sistem.2
Generic, noțiunea de forma urbană se prezintă ca o însumare a comportamentelor organismului
urban , mai precis a relațiilor pe care omul le are cu orașul , dar și viceversa, din punct de vedere social,
poitic, ecologic, etc. Perceperea orașului ca sistem socio -spațial este, așadar, parte in tegrantă a noțiunii
de formă urbană. Regiunile nu se mai prezintă ca neîntrerupte , ci mai degrabă ca un sistem de noduri ce
relaționează sau nu, scopul urbanismului devenind, totodată, acela de a detensiona aceste puncte critice
ale rețelelor.
Printr -o rep rezentare grafică simplificată, Mihai Botez și Mariana Celac , indică felul în care se
constituie configurațiile socio – spațiale. Acest plan redus la câteva linii și idei principale prezintă,
totodată, și nivelele de amenajare a acestora. 3 Folosirea conce ptului de spațiu amenajat pentru a defini

1 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană, Ed. Ion Mincu, București, 2009, pag. 35
2 Ibidem , pag. 35
3 Ibidem , pag. 39

11
sistemele socio – spațiale se regăsește în lucrarea ”Sistemele spațiului amenajat” 1, fiind înțeles ca „sediu
al unei configurații socio -teritoriale, acoperind o varietate de fenomene cu caracter locațional (localități,
zone intraurbane polifuncționale, teritorii sau rețele de transfer de energie, bunuri, comunicații, utilități,
persoane, informații). Toate componentele acestei tipologii au o caracteristică esențială: dezvoltate la o
scară mai mare decât programele arhitecturale propriu -zise, ele se descriu prin interacțiunile dintre
terenul propriu -zis și identitățile în funcțiune în economie și în viața so cială și spirituală a zonei.” 2

Fig. 2. Configurații socio spațiale.
Sursa: Mihai Botez, Mariana Celac, Sistemele spațiului amenajat – modelare, optimizare, previziune; pag. 24

1 Mihai Botez, Mariana Celac, Sistemele spațiului amenajat – modelare, optimizare, previziune, Ed.
Științifică și eciclopedică. București, 1980
2 Mihai Botez, Mariana Celac, Sistemele spațiului amenajat – modelare, optimizare, previziune, Ed.
Științifică și eciclopedică. București, 1980, pag. 22 -23

12
Trebuie menționat că obiectul de arhitectură, privit ca răspuns al programului arhitectural, nu
reprezintă un sistem socio – spațial. 1 Acesta din urmă implică un cadru controlat, un plan definit (spațiu
amenajat) și prezența actorilor (oamenii). Este fantezist să percepem obiectul de arhitectură c a formă
urbană în sine, p entru că asta ar presupune ca printr -o simplă inserare a mai multor obiecte de arhitectură
în mediul urban, forma urbană să evolueze într -una globală. În plus, forma arhitecturală poate fi înțeleasă
ca urbană numai dacă, încă din stadiu incipient, cadrul în care aceasta se regăsește și în care acționează
este unul urban.2

CAPITOLUL II. STRUCTURA PROGRAMULUI DE REVITALIZARE URBANĂ
Cuvinte cheie; Defini ții:
Loisir 3– s.n. Timp liber (al cuiva). Folosire optimă a timpului liber, potrivit dorințelor și înclinațiilor
individului. [Pr.: loazír ] – Din fr. loisir.
Wellness4– este multi dimensional, precum: spiritual, fizic, emoțional, de carieră, intelectual, de
mediu,social. Integrare totală, căitarea creșterii continue și balanța celor șapte dimensiuni

Secțiunea I . Evaluarea situației actuale

Pentru a putea aprecia care este direcția generală înspre care stațiunea Geoagiu Băi se îndreaptă,
e nevoie de analiza tuturor informațiilor, documentelor și demersurilor făcute până în prezent de către
autoritățile locale. Evaluarea situației actuale pre supune înțelegerea strategiilor de dezvoltare enunțate
de către Consiliul Județean . Oportunitățile pe care stațiunea le are din punct de vedere al posibilei
devoltării economice sunt puternic corelate de măsurile pe care autoritățile trebui e să le adopte î n ceea
ce priveș te infrastructura turistică , respectiv:
– proiectele de refacere/realizaree a infrastructurii turistice – accesul către izvoarele termale ;
amenajarea unui pietonal , al cărui scop este plimbarea de cură
– reabilitarea rețelei de aprovizionare cu apă termominerală – îmbunătăți rea calității apei
termominerale și refacerea foișoarelor ce adăpostesc cele 6 izvoare termale

1 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană, Ed. Ion Mincu, București, 2009 , pag. 40
2 Florescu, Tiberiu, Forma si trans -formare urbană, Ed. Ion Mincu, București, 2009, pag. 41
3 https://dexonline.ro/definitie/loisir, DEX ’09, accesat la 12.03.2017
4 Traducere din engleză „Wellness is multidimensional including: Spiritual, Physical, Emotional,
Career, Intellectual, Environmental, Social . Wellness is a full integration and the pursuit of continued
growth and balance in these seven dimensions of wellness. ”, conform Universității din Wisconsin
Stevens Point, http://www.uwsp.edu/HPHD/Pages/7dimensions .aspx, accesat la 12.03.2017

13
Indiferent dacă regimul localității este sau nu unul balnear, turismul constituie una dintre
activitățile de bază pentru o stațiune de recreere. Modul în care acesta funcționează, precum și felul în
care este susținut , an de an , fluxul celor în nevoie de t ratament, este specificat și elaborat în Masterplanul
pentru Dezvoltarea Turismului Balnear . Turismul de sănătate trebuie să răspundă, conform propunerii
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, celor trei subzone diferite de turism:
– Diviziunea turismului (înțeles ca loisir și wellness) – adresat de obicei unui număr mare de
persoane , de vârste diferite . Acesta urmărește, în general, activitățile ludice, influențate direct
de rezervele nat urale ale locului (hidrologice), indicând, astfel, o concentrare a activităților în
jurul bazelor de tratament, de tip spa, ce folosesc cu preponderență apa termală.
– Diviziunea sănătății – este cunoscut sub denumirea de turism de tratament și se adresează de
obicei persoanelor vârstnice, ce beneficiază de tratamente pe perioade îndelungate de timp
(de peste o săptămână). Acesta vizează explicit resursele locului: ape termale, nămoluri cu
proprietăți curative etc.
– Diviziunea s sportului – Se adresează în ge neral unei medii de vârstă cuprinsă între 25 și 40
de ani. Urmărește dotările de tip spa, centre wellness, caracteristice menținerii condiției fizice,
ori care chiar ajută la dezvoltarea capacităților fizice: săli de forță , săli de fitness, etc.

Propunerea venită în 2009, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației
Publice își dirijează atenția către centrele pentru prevenirea îmbatrânirii, urmărind dezvoltarea
localităților ce beneficiază de resurse termale: „România s -ar pute a poziționa ca o țară pilot pe filiera
„îmbătrânirii lente si frumoase” și a luptei împotriva îmbătrânirii și ar putea crea primul cluster
european.” 1

Indicațiile Planului Urbanistic General (PUG) :
 Ocrotirea izvoarelor termale, prin amenajarea unor suprafețe de protecție – nelaterarea apelor
 Construirea doar a unităților de cazare de dimensiuni reduse – păstrarea regimului de înălțime
 Neautorizarea construcțiilor pe suprafețele aflate în patrimoniu – protecția zonelor istorice
 Ocuparea și utilizarea cumpănită a terenurilor – compatibilitatea diverselor destinații funcționale
 Interzicerea defrisării arborilor aflați pe teritoriul localității – păstrarea intactă a cadrului natural

1 Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear , propus de Ministerul Dezvoltării Regionale și
Administrației Publice, 2009

14
Secțiunea II. Rentabilitatea implementării progamului

Programul de relansare turistică a stațiunii Geoagiu Băi, din județul Hunedoara urmărește, deci,
structura programelor operațional -regionale , respectiv :
 Îmbunătățirea căilor de acces (drumului județean DJ705) și asigurarea necesarului de locuri de
parcare în centrul stațiunii
 Cât timp p rincipalul motiv al celor ce înnoptează în stațiune este tratamentul, finanțarea
îmbunătățirii dotărilor de tratament devine una dintre priorități
 Majorarea bugetului pentru amenajarea unor spații verzi și pentru refacerea celor existente
 Promovarea lăcașului de cult din stațiune – „Rotonda ”1, cea mai veche biserică medievală din țară
 Amplasarea unor panouri menite să informeze și să ghideze turiștii către punctele de interes,
precum: Biserica Rotonda, drumul roman, castrul roman Germisara2 etc.
Potențialul turistic atât de prețios trebuie, așadar, susținut de către autorități prin adoptarea unor
măsuri menite să faciliteze , atât staționa rea regulamentară a autoturismelor, cât și accesul rapid al
acestora în punctele de interes ale stațiuni.
Implementarea acestor dispoziții vor avea rezultatele așteptate (pozitive ), numai dacă autoritățile
locale nu vor fi impiedicate de societatea civilă, ori investitori. Măsurile adoptate trebuie să evite
incomodarea desfășurării în bune condiții a activităților locuitorilor, sau, dacă o soluție alternativă nu
poate fi găsită, să le fie alocată acestora o sumă compensatorie pentru deranjul provocat de autorități.
Deoarece bugetul alocat inițial programelor de regenerare urbană , este, adesea, depășit, este
nevoie atât de un studiu preliminar al costurilor necesare , cât și de unul, comparativ, pe parcursul
executării lucrărilor de amenajare . În vederea evitării situațiilor în care autoritățile rămân fără resurse
de natură economică, este recomandat să fie luate în considerare temeinic, cu ajutorul studiilor de
specialitate, posibilatea apariției riscurilor (precum cele de natură meteorologică, etc.) . Este, astfel,
indicat ca autoritățile să ia în calcul, încă de la început, alocarea fodurilor pentru eventuale situații și
evenimente neprevăzute.

1 Biserica Rotonda, din stațiunea Geoagiu Băi, datează din secolul al XII -lea, din perioada de domnie a
regelui Ladislau I al Ungariei. Inițial, aceasta a servit ca biserică, iar apoi întrebuințarea ei a fost cea de
capelă. În urma săpăturilor arheologice, atât în interior, cât și în curtea acesteia au fost descoperite 172
de morminte. Aceasta este considerată a fi cea mai veche biserică medievală din țară.
2 Aflat în vecinătatea localității Geoagiu, castrul roman Germisara este un castru de unitate auxiliar ă și
până în anul 2000 rămăsese nedescoperit, fiind acoperit de lucrări agricole. Rolul acestuia era de
supraveghere a vechiului drum roman, ce asigura legătura dintre Sarmizegetusa Ulpia Traiana de
Apullum

15
Secțiunea III. Prezentarea programului de regenerare

Subsectiunea I. Inițiativa. Colectarea informațiilor privind situația actuală a zonei
Asemenea celorlalte stațiuni balneare pe care România le deține, stațiunea Geoagiu – Băi prezintă
o serie de disfuncții ce au condus la degradarea continuă a acesteia. Interesul redus acordat de către
autoritățile locale, lipsa resurselor de natură e conomică și insuficienta promovare a valorilor de care
regiunea dispune reprezintă doar câteva dintre argumentele pentru care localitatea se află într -o
permanentă deteriorare.
Ca urmare a studiilor de antropologi e – sociale și economice – a localităților cu destinații similare
s-a constat că principalii factori pentru care stațiunile balneare au fost private de orice urmă de
prosperitate economică în perioada post -decembristă sunt , ca și în cazul stațiunii Geoagiu Băi :
 Reorientarea /interesul turiștilor autohtoni pentru destinații noi, prohibite în perioada comunistă
 Insuficiența dotărilor de agrement și a tehnologiilor noi de cură
 Nesuplimentarea locurilor de parcare, ca urmare a creșterii spectaculoase a numărului de
autoturisme din ultimii ani
 Renunțarea acordării concediilor de tratament, de 7 -12 zile, pe care sindicatele le asigurau
persoanelor cu probleme de sănătate, în perioada comunistă
 Lipsa turismului de masă
Funcționalitatea balneoclimaterică pe care stațiunea Geoagiu Bă i o asigura turi știlor români în
nevoie , în special prin programe le de tratament asigurate de sindicat , a trecut în ultimii ani în derizoriu,
întrucât , în ultima perioadă, centrele de cură și trata ment nu au mai fost reabilitate. Problemele actuale
cu care stațiunea este pusă față în față sunt, atât de natură sezonieră, cât și permanente:
– Serviciile de turism nediversificate
– Discrepan ța numărului celor veniți la tratament vara și numărul celor ce vi n iarna
– Insuficiența panourilor de promovare a obiectivelor turistice
– Specificitatea sezonier ă a turismului balnear1
– Imposibiltatea de a se ridica la nivelul așteptărilor turiștilor, din punct de vedere al dotărilor
de agrement și tehnologiilor moderne de cură și tratament
– Necesitatea unei strategii de dezvoltare coerent formulată
– Insuficienta promovare în mediul on -line

1 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice
din România, 2009, pag. 54

16
Subsectiunea a II -a. Analiza SWOT a zonei

Fig. ?. Analiza de tip SWOT a stațiunii balneare Geoagiu -Băi, din județul Hunedoara1

Subsectiunea a III -a. Enunțarea obiectivelor programului de regenerare urbană
În vederea obținerii unor rezultate care să corespundă, cât mai bine, așteptărilor și nevoilor celor
veniți la tratament, se impune ca, în prealabil, să fie completate, în număr cât mai mare (atât de către
aceștia, cât și de către localnici), o serie de chestionare , ale căror întrebări să atingă subiecte esențiale,
din domenii variate , precum cele de economie, sociologie, turism etc.
În linii mari, din dorința unei constatări cât mai precise a felului în care locuitorii stațiunii Geoagiu
Băi înțeleg aspectele pentru care stațiunea a cunoscut un continuu declin, după perioada comunistă și
cum pot întrerupe permanenta scăderea demografică ce afectează localitatea încă de atunci, se conturează
o serie de întrebări esențiale înțelegerii fenomenului:

1 Analiza SWOT reprezintă o schemă utilizată în special în domeniul afacerilor, cu ajutorul căreia se
poate urmări etapizat planul, ori procesul de afaceri . Acronimul este utilizat pentru prima dată în America
la Stanford Research Institute între 1960 și 1970. Analiza reprezintă o bază preliminară a structurii unui
plan de afaceri. Originile literelo r sunt: S – strength, W – weaknesses, O – opportunities, T – threats

17
– Care consideră că sunt nevoile prioritare ale stațiunii Geoagiu Băi?
– În condițiile în care vor fi suplimentate locurile de muncă din domeniul turistic, în ce măsură
consideră ofertantă această arie de activitate și dacă sunt dispuși să se reorienteze din punct
de vedere profesional?
– În condițiile în care localitatea va intra într -un amplu program de re lansare turistică, pentru
o perioadă de până la X ani, ceea ce va presupune posibila întrerupere a activităților în
anumite zone, (precum zona centrală, zona de nord, lângă biserica Rotonda, dar și zona
dinspre drumul județean DJ705) la ce măsuri compensat orii se așteaptă din partea
autorităților? (întrebare adresată celor ce prestează servicii în zonele direct afectate)
– Cum ar îmbunătăți imaginea stațiunii, dacă ar dispune de x fonduri?
– Ce așteptări au de la serviciile de tratament și ce dotări de agrement lipsesc cu desăvârșire?
– În ce măsură consideră utilă alocarea de fonduri în dotări turistice (marcaje, panouri etc) ?
Chestionarele și interviurile nu au doar ca obiectiv formularea coerentă a așteptărilor și nevoilor
celor veniți la tratament în stațiunea Geoagiu Băi, cât și informarea și înștiințarea acestora cu privire la
problemele tehnice, ori de specialitate, precum investirea în rețeaua de alimentare cu apă, cu gaze etc .
De asemenea se impune întrevederea autorităților locale cu administratorii unităților de cazare
din stațiune, în scopul unei bune informări (de către ambele părți) în ceea ce privește direcția generală pe
care stațiunea să o urmează, din punct de vedere turistic și balnear. În prezent, gama dotărilor de agrement
pe care unitățile de cazare le oferă este una nediversificată, rezumându -se doar la bazinele cu apă
termominerală, mese de ping -pong și biliard. Așadar, în urma comparării cu alte stațiuni cu destinații
similare, amenajarea unor săli de fitness, teren uri de tenis și baschet, baze de tratament moderne, cu
dotări pentru wellness (precum hamam, ori dușuri Vichy etc.) devin necesare pentru satisfacerea
standardelor cerute de turiști . În acest sens, compararea periodică a facilităților și serviciilor pe care
bazele de tratament competitoare le oferă, devine indispensabilă pentru mențirea continuă în standardele
cele mai ridicate.
În altă ordine de idei , pentru asigurarea unor servicii de cea mai bună calitate, se impune ca
proiectele d e reamenajare și regenerare urbană, pe care autoritățile din stațiunea Geoagiu Băi le vizează,
să fie făcute publice și, totodată, să fie acordate prin conc ursuri , cu liberă participare. Totodată, pentru
evitarea depășirii bugetelor alocate lucrărilor de r elansare turistică, a plicarea măsurilor adoptate de către
autoritățile locale trebuie să își respecte întocmai termenele autoimpuse. Pentru aceasta, prioritățile și
structura programului de regenerare urbană, odată enunțate, este recomandat să rămână neschimbate până
la expirarea termenului limită al lucrărilor de reamenajare.

18
CAPITOLUL III. EFECTELE INTERVENȚIEI

Cuvinte cheie; Definiții:
Strategie 1– 2. Ansamblu de operații și manevre, realizate în vederea atingerii unei victorii. [G.-D
strategiei] /<fr. stratégie
Comportament – 1. Ansamblul manifestărilor obiective ale unui individ prin care se exteriorizeaza viața
sa psihică; 2. (biol.) mod în care un organism reacționează față de factorii de mediu; 3. Funcție umană
aflată la intersecția dintre nevoile mediului interior – biologic și nevoile mediului social – fizic extern. 2

„Regenerarea urbană presupune și inovația profundă în ceea ce privește rolul și
responsabilitatea actorilor implicați sau care urmează a fi implicați, cu diferite responsabilități .” 3

Odată ce au fost identificate și înțelese nevoile, ori așteptărilor turiștilor (prin compararea
ofertelor și variantelor oferite de stațiuni cu destinație asemănătoare pe plan național și mai apoi
european) se urmărește elaborarea scrisă a strategiei de intervenție . Pasul imediat următor îl reprezintă
materializarea acesteia: depunerea planului, în scopul obținerii fondurilor de dezvoltare regională
(locale/naționale/europene) . Ultima etapă constă în investirea propriu -zisă a fondurilor în reamenajare
peisagera, infrastruc tură, restaurări și reconversii, evenimente culturale, obiecte noi de mobilier etc.
Identificarea și stabilirea concretă a etapelor formulate mai sus r eprezintă punctul de plecare
pentru proiectul de diplomă , un centru balnear , obiect arhitectural ce are c a obiectiv relansarea turistică
a stațiunii Geoagiu Băi, din județul Hunedoara, prin:
 Oferirea unor servicii de cură și tratament de lux : hamam, duș Vichy4, reflexoterapie etc.
 Propunerea unor noi programe de agrement, precum turismul de wellness
 Promovarea produselor locale: nămolul terapeutic, turba
 Îmbunătățirea calităților programelor terapeutice și a serviciilor
 Asigurarea unui număr mare de locuri de parcare , rezolvând, astfel, una dintre problemele
majore ale localităț ii

1 https://dexonline.ro/definitie/strategie , NODEX 2002, accesat la 12.03.2017
2 Catanase, A.J. și Snyder, J.C. Introduction to Architecture, capitolul 3 scris de Moore, G.T.
Environment – Behaviour Studies, pag. 47
3 Giuseppe CINA, Orașele românești : o schimbare epocală inadecvat gestionată , în Regenerarea
Urbană în contextul transformării orașelor din România : situația actuală și perspective de dezvoltare,
Editura Universitară Ion Mincu, pag. 9, Conferință națională București 29 mai 2008
4 Dușul Vich y este un serviciu hidroterapeutic ce poate fi, adesea, combinat cu tratamente de exfoliere.
Procedeul alternează puterea jeturilor de apă ale celor 5 sau 7 capete duș, ce reprezintă principalele
instrumente de tratament

19
Secțiunea I . Scenariul evoluției comunității

„ Dar sunt convins că urbanismul, așa cum este el gândit azi, nu mai poate fi susținut pentru că
presupune sisteme de stăpânire și control a unor fenomene care nu mai există. Această incapacitate
prezintă diverse aspecte. Cel mai important constă poate în di stanța care desparte concepția
profesioniștilor despre rolul lor (ei considerându -se, tradițional ca reprezentanți ai faptului public și ai
voinței colective) și ceea ce trăim azi. […] Ceea ce înseamnă că ansamblul de valori vechi, care a devenit
inoperant și contraproductiv, nu mai funcționează și îi paralizează azi pe cei care trebuie să gândească
orașul.”1
Generarea de noi forme urbane se poate traduce prin îmbogățirea limbajului locului. Limbajul
curent de arhitectură constă în felul în care arhitectul controlează forma și spațiul locuit. Astfel, modul
în care arhitectul percepe noțiunea de public devine conceptul de lipsă a construitului , de gol dintre
clădiri. Devin , așadar, spații ale m ulțimii, spații de întâlnire, accesibile oricui, spații publice: străzi,
parcări, grădini, ronduri, piețe etc.2
Exact sub această pâslă a ambiguității fondului – folosirea în mod atât de diferit a spațiului public ,
se concretizează și posibilele scenarii d e evoluție a localității Geoagiu Băi. Atribuirea domeniului
spațiului public a elementelor (clădiri) a căror folosire este una colectivă, precum centrele comerciale
sau, în cazul de față, baze de tratament, complică înțelegerea noțiunii de public. Folosire a colectivă a
unui spațiu comun sau privat poate fi tradusă prin simpla asociere a actorilor cu scena. Cum poate
răspunde orașul amalgamului de acțiuni pe care edificiul le adăpostește devine subiectul central.
Scenariul dezvoltării localității (implicit a comunității) constată două posibile sensuri de mers:
 Crearea unui pol de interes (Centru balnear Geoagiu Băi) – un nucleu în jurul căruia se vor
concentra toate activitățile comunității, urmând ca abia apoi eleme ntele acestuia să fie acceptate,
preluate și dezvoltate în zonele aflate la periferia stațiunii.
 Degajarea dotărilor turistice pe întreaga suprafață a localității, ori chiar extinderea în afara
granițelor acesteia. Astfel, relansarea turistică a zonei de interes se formulează și acționează mult
mai repede și poate chiar mai eficient decât în primul caz , însă, totodată, prezintă ș i riscuri .3

1 Rem Koolhaas, în interviul dat lu i Jean Michel – Place, interviul a apărut în forme prescurtate, forma
extinsă a acestuia îi parvine A.M. Zahariade
2 Ana Maria Zahariade, Spațiul public și reinserția socială a proiectului artistic și arhitectural, Editura
„Ion Mincu”, București, 2006, pag . 8-9
3 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice
din România, 2009, pag. 57

20
Primul scenariu al evoluției localității Geoagiu Băi , cel în care activitățile principale ale comunității
se regăsesc concentrate, sub forma unui singur pol de interes, prezintă dezavantajul că procesul de
relansare turistică și dezvoltare se v a realiza pe o perioadă îndelungată . În același timp, defavorizarea
regiunilor învecinate și condiționările normativelor privind supra -aglomerarea unor anumite zone să
atragă după sine restricți, ori chiar măsura de strămutare a acesteia în zone favorabile .1
Fig. ?. Posibilitate de dezvoltare concentrată 2 Fig. ?. Posibilitate de dezvoltare policentrică 3

Cea de -a doua direcție în care localitatea se poate orienta, cea în care preocupările, ori activitățile
zilnice ale comunității sunt dispersate pe întreaga suprafață a stațiunii, dând totodată naștere mai multor
centre de interes, are ca punct forte dezvoltarea concomitentă a localității . Însă p rincipal ele argument e
pentru care o astfel de abord are nu va reprezenta conceptul și punctul de pornire pentru amenajarea
centrului balnear din Geoagiu Băi le reprezintă :
 Presiunea pe care raza mare de acțiune a acesteia o are asupra întregii comunității locale
 Fondurile alocate asigurării unei bune infras tructuri pe toată suprafața localității
 Riscul unei atenții insuficient acordate punctului de interes – Centrului Balnear Geoagiu Băi

1 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice
din România, 2009, pag. 57
2 Fig. ?, Posibilitate de dezvoltare concentrată, Ibidem 1 , pag. 58
3 Fig. ?, Posibilitate de dezvoltare policentrică, Ibidem 1 , pag. 58

21
Secțiunea II. Posibilitățile de implementare a unor noi intervenții ulterioare
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–

–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–
–

22
STUDII DE CAZ – ABORDĂRI SIMILARE

Karlovy Vary (Karlsbad SPA), Cehia
Fig. ?. Localizare și perspectiva orașului 1
Localizare : Localitatea se găsește la 142 de kilometri de orașul
Praga, în vestul Boemiei, în imediata apropiere a graniței cu
Germania
Populație: 53.708 locuitori (în 2008)
Relief: submontan
Suprafață: 59.10 Km²
Tipul factorilor terapeutici : 132 de ivoare termale, acestea
asigurând o cantitate de 2000 litri/minut. Apele sunt puternic
ionizate și sunt încărcate cu sodiu.
Afecțiuni tratate: afecțiuni neurologice, dereglări ale
sistemului locomotor, digestive.
Activități principale: balneoterapie, împachetări cu nămol,
servicii de înfrumusețare.
Istoric: Întemeiat de regele Charls al V -lea, în anul 1370,
orașul si -a făcut remarcate încă de la început izvoarele termale,
de ale căror proprietăți s -a bucurat în special clasa aristocrată.
Fondul construit a fost în mare parte pierdut în secolul al XVII –
lea, ca urmare a Razboiului de 30 de ani. Printre personalitățile
ce au beneficiat de tratamentele curative ale stațiunii se află și
țarul Rusiei, Petru cel Mare. Din păcate însă, stațiunea a fost
puternic afectată și de cele două Războaie Monidale.
Revitalizar ea stațiunii, măsură adoptată de autorități dupa
1989, a condus la faima de care se bucură până în prezent.
Stațunea este destinată în special clientelei al cărei capital
depășește media și reprezintă una dintre stațiunile balneare de
top, la nivel global.2

1 Fig. ?. Localizare și perspectiva orașului, https://ro.wikipedia.org/wiki/Karlovy_Vary
2 Maria Cristina Mi hălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice
din România, 2009, pag. 33 -34

23
Caracteristici:
Localitatea și -a clădit renumele printre stațiunile turistice de top din lume, ca urmare a măsurilor
adoptate de autorități, imediat dupa 1989. Acestea au urmărit ca stațiunea să își exploateze la maximum
ce a mai rămas din patrimoniul c ultural, puternic afectat de cele două Războaie Mondiale. Promovarea
unor elemente din tradițiile locale, precum băitura becherovka1, ori Grand Hotel Pupp (devenit elblematic
pentru oraș, ridicat în 1701 și rămas neschimbat până în secolul 20, când a fost restaurat, devenind
totodată unul dintre cele mai importante hoteluri cu specific din Europa), au devenit prioritățile
autorităților. De asemenea, organele administrative au sușținut puternic și promovarea evenimentelor
culturale, de tipul concertelor simf onice sau Festivalul internațional de film de la Karlovy Vary.2
Organizare :
O puternică dezvoltare a avut loc în zona
sudică, chiar pe structura deja existentă, „axa de
forță a orașului identificându -se cu axa de forță
a stațiunii. Dotările destina te turismului balnear
coexistă cu locuirea și dotările orășenești. Axa
de compoziție este determinată de apă”.3
Din punct de vedere al turismului, stațiunea
a fost puternic afectată atât de lipsa interesului
administrației din perioada comunistă, dar și d e
lipsa condițiilor și tehnologiilor moderne de
cură, nesatifăcând în nici un fel așteptările
turiștilor. Însă, după ce autoritățile au demarat
procesul de revitalizare urbană și s -a reușit
Fig. ?. Schema organizării stațiunii Karlovy Vary 4 refațetarea acesteia, speranțele apariției clienților
înstăriți au devenit tot mai mari. În acest fel, clasificarea stațiunii a devenit una de lux, în care accentul
este pus pe elementele tradiționale și culturale.5

1 Conform https://en.wikipedia.org/wiki/Becherovk , Becherovka este o băutură spirtoasă, din plante al
căror gust este amărui, cu o alcoolemie d e 38%, ce se consumă adesea ca digestiv. Aceasta este produsă
exclusiv în Karlovy Vary, în Cehia, de către compania Jan Becher, deținută de Pernod Ricard.
2 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din
România, 2009, pag. 35
3 Ibidem 2
4 Schema organizării stațiunii Karlovy Vary, Ibidem 2
5 Ibidem 2

24
Măsurile ad optate de autorități:
– Punerea în valoare a caracteristicilor și componentelor tradiționale
– Susținerea evenimentelor cu caracter cultural: Festivalul internațional de film de la Karlovy
Vary, concertele simfonice de la Karlovy Vary
– Realizarea Festivalului de Turism Karlovy Vary SPA, care, din 2008, promovează pe piața
europeană turismul balneoclimateric, ale cărui direcții s -au schimbat permanent
– Relaționarea cu alte stațiuni al căror regim turistic este similar – Colaborări cu orașe precum
Baden -Baden, Tow n of Kusatsu -Japonia, City of Carlsbad -Calitornia, Casino -Italia
– Definirea unei embleme a orașului
– Revoluționarea tehnologiilor din domeniul tratamentelor de tip SPA
– Investirea în cercetarea științifică și elaborarea unor noi programe terapeutice
– Investirea și încurajarea cercetărilor în domeniul medical: SPA Hotel President
– Apariția unui nou tip de tratament, derulat pe o perioadă de trei săptămâni, ce combină
elementele de SPA cu relaxarea și dieta
– Urmează a se ridica și amenaja un centru multifu ncțional, al cărui număr total de locuri să
depășească 7000 de persoane.1

Investiții și fonduri:
Proiectele gata concepute, au fost realizate inițial, în special, din fonduri europene pentru
dezvoltare regională, urmând ca apoi să fie investite fonduri p rivate. Încă de la început, imediat după
accesarea fondurilor regionale și naționale, autoritățile au urmărit o autodezvoltare a stațiunii, strategia
fiind aceea de parteneriat public -privat.2

În concluzie, statutul de destinație turistică de lux are la bază un puternic și bine analizat program
de relansare turistică. Programul de revitalizare urbană și peisageră a stațiunii Karlovy Vary , din Cehia,
a avut randamentul așteptat încă de la început (faza accesării fondurilor publice – naționale și regionale).
Dezvoltarea turistică a localității a fost posibilă cu ajutorul unei bune formulări a programului de
regenerare, program ce a vizat în primul rând relansarea turistică, păstrarea caracterului l ocului și
promovarea elementelor tradițional -regionale. 3

1 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din
România, 2009, pag. 35
2 Ibidem 1, pag 36
3 Ibidem 1, pag 36

25
Bagno Vignoni – regiunea Toscana, Italia
Fig. ?. Localizare și perspectiva orașului 1
Localizare : Loca litatea se găsește în vestul Italiei, în regiunea
Toscana, cunoscută încă din Antichitate pentru proprietățile
deosebite ale apelor sale termominerale. Satul San Quirico
d’Orcia, aflat la doar 4 kilometri distanță de stațiune, se
regăsește din 2004 pe lista UNESCO, fapt datorat clădirilor
medievale încă bine conservate.
Populație: 30 (în 2001 )
Altitudine: 306 m deasupra mării.
Tipul factorilor terapeutici : ape termominerale, a căror
temperatură este de aproximativ 49 °C și în a căror componență
se găsesc substanțe alcaline, precum și aerosoli. 2
Activități principale: servicii de înfrumusețare, balneoter apie,
împachetări cu nămol
Istoric:
Proprietățile terapeutice ale resurselor locului sunt recunoscute
încă din perioada Imperiului Roman, mărturie fiind inscripția
descoperită, ce definește calitățile acestora. În prezent, inscripț ia
se găsește chiar în interiorul bazei. În perioada medievală,
localitatea a fost bunul familiei Salimbeni , urmând ca apoi să
fie încredințată republicii Siena. 3
Caracteristici: Până în prezent, nu s -a intervenit absolut deloc
asupra construcțiilor din stațiune, acestea datatând încă din
perioada medievală. Caracteristica acestei localități cu regim
balneoclimateric o reprezintă planimetria și organizarea
spațială. Majoritatea uni tăților de cazare, ori locuire, sunt
amplasate perimetral bazinului cu apă termominerală. Rolul pe care acesta îl ocupă în imaginea orașului
este de piață urbană, bazinul având o deschidere generoasă – 49 de metri lungime și o lățime de 24 de

1 Fig. ?. Localizare și perspectiva orașului, https://it.wikipedia.org/wiki/Bagno_Vignoni
2 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din
România, 2009, pag. 36
3 Ibidem 2

26
metri. De as emenea, o altă componentă al cărei caracter este unul turistic o reprezintă prezența celor
cinci mori de piatră, acestea din urmă fiind recondiționate în anul 1999. Morile se află în zona nordică,
dar și în cea de sud – est, acolo unde parcul Mulini face l egătura pietonală cu stațiunea, aceasta din urmă
regăsindu -se la o înalțime ceva mai joasă.
Baza termală joacă cel mai important rol pe plan local, fiind principala sursă de turism și
economie a regiunii. Cu toate acestea, conform unor analize ce vizează relația cerere -ofertă în domeniul
balnear, potențialul pe care stațiunea îl are nu este explo atat la maximum. În prezent se urmărește o
dispersare a activităților pe întreaga suprafața a acesteia, scopul fiind acela de a atrager un număr mai
mare de turiști – reorganizare planimetrică.1
Organizare spațială:
Separarea bazei termale de localitatea
propriu -zisă a avut ca rezultat definirea și trasarea
unei suprafețe mai mari a regiunii termale, astfel
încât în imediata apropiere a primei baze s -a
dezvoltat o a doua, ale cărei programe terapeutice
sunt similare cele dintâi. Cele două c entre
relaționează și se dezvoltă concomitent. De
asemenea, dezvoltarea acestora este puternic
susținută și de satul San Quirico d ’Orcia.
Măsurile adoptate de autorități:
 Definirea unor noi programe culturale
 Propunerea unor noi programe de agrement
 Dezvoltarea infrastructurii rutiere
 Creșterea producției agricole din zonă
 Promovarea produselor locale Fig. ?. Organizarea funcțională a stațiunii Bagno Vignoni 2
 Îmbunătățirea calităților programelor terapeutice și a serviciilor
 Asigurarea unui mediu propice dezvoltării activităților comerciale
 Promovarea caracterului imaginii de ansamblu a localității prin info-panouri.
 Colaborarea economică și turistică d între cele două centre termale

1 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din
România, 2009, pag. 37
2 Fig. ?. Organizarea funcțională a stațiunii Bagno Vignoni, Ibidem 1

27
Proiecte finalizate:
 Amenajarea peisageră a parcului Mulini
 Schimbarea mobilierului urban din stațiune
 Repavarea pietonalelor
 Asigurarea numărului de locuri de parcare necesare prin amenajarea la periferie a unei parcări
 Îmbunătățirea instalațiilor tehnico – edilitare a bazelor termale
Investiții și fonduri:
Asemenea programului de relansare turistică a stațiunii Karlovy Vary, din Cehia, proiectele au
fost concepute, cu sprijinul operatorilor comerciali și a administrației și autorităților locale, accesând
fonduri naționale și regionale.
Ca u rmare a îndeplinir ii tuturor măsurilor impuse de administrația locală, stațiunea Bagno
Vignoni a devenit un bun exemplu de urmat în domeniul relansării turistice a stațiunilor cu destinație
balneară. Menținerea nealterată a caracterului arhitectural și cadrului natural repr ezintă o modalitate
sinceră de promovare a valorilor regiunii. De asemenea, variantele adoptate de reconversie a unor obiecte
de arhitectură, în scopul satisfacerii cererilor de pe piață, au fost atent studiate și analizate în prealabil. 1
Un alt principiu ce poate fi considerat un bun model pentru proiectul de diplomă îl constituie felul
în care serviciile moderne de tratament balnear comunică cu elemente a căror valoare este una istorică.

STUDII DE CAZ – ABORDĂRI SIMILARE
Băile termale de la Vals, Elveția – arhitect Peter Zumthor, 1996
„Ridicate peste unicul izvor termal din Graubunden Canton, Elveția, băile termale de la Vals
sunt și hotel și spa, combinând astfel o experiență senzorială completă, proiectată de Peter Zumthor.”2
Proiectate și desc hise încă din 1996, băile termale de la Vals au fost premiate în 2009 cu Premiul
Pritzker, premiu acordat atât pentru felul în care obiectul de arhitectura a reușit să se integreze în cadru,
cât și reușitei acestora de a reactiva turismul în zonă.

1 Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din
România, 2009, pag. 38
2 Traducere din limba engleză: ” Built over the only thermal springs in the Graubunden Canton in
Switzerland, The Therme Vals is a hotel and spa in one which combines a complete sensory experience
designed by Peter Zumthor.„ http://www.archdaily.com/13358/the -therme -vals, accesat la 20.03.2017

28
Dorind u-se a fi percepute mai mult ca rezultat și
mai puțin ca generator de stil, construcția a fost
îngropată parțial, păstrând pe cât posibil intactă
arhitectura hotelurilor învecinate. Accesul în terme este
asigurat printr -un tunel, ce, de altfel, reprezint ă și unicul
acces, imposibilă fiind ieșirea sau intrarea din exterior.
Conceptul de prag, reprezintă pentru Peter Zumthor o
limită între lumi, treapta dintre obișnuit și necunoscut,
vocabularul fiind ceremonialul spălării. Atracția pentru
mistic și căutare a beneficiilor antice ale băilor sunt
modelate în stâncă.
Munte, piatră, apă – clădire în piatră, clădire
cu piatră, în munte, clădire din munte, fiind în munte –
cum pot fi interpretate implicațiile și senzualitatea
acestor cuvinte?” devine întrebarea ce îl frământă pe
arhitect și, totodată, punctul de plecare al conceptului.
Asemenea unor peșteri, ale căror galerii și
coridoare sunt modelate atent de timp, vânt și apă, băile
termale din Vals ascund trasee și circulații, ce îl conduc
pe cel venit la băi către punctele de interes, permițându –
i în același timp să le exploreze.1
La nivel formal, indiferent dacă încurajează sau
nu o anumită imagine, perspectivele sunt mereu
controlate. Volumetria rigidă, perfect rectangulară
conduce la ideea de carieră, de tăieturile puternice ale
mediului natural, dar concomitent sunt neautentice,
fiind puternic controlate. Formele camerelor, ale căror
geometrie este una simplă, curată, rectangulară, flatează
Fig. ?. Localizare și perspectiva orașului 2 siluetele celor veniți la tratament.

1 http://www.archdaily.com/13358/the -therme -vals, accesat la 20.03.2017
2 Fig. ? – Localizare și perspectiva orașului, sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Vals,_Switzerland

29
Pereții n etezi contribuie și ei la acea stă dezmierdare a corpului uman, deve nind parteneri și
totodată panouri de proiecție pentru formele sinuase ale omului. Așadar, piatra nu concurează cu siluetele
celor veniți la băi, ci, alege să le pună în valoare, proiectând geometria lo r moale pe toată suprafața ei.1
Tipul factorilor terapeutici : Apele termominerale, a căror temperatură este de aproximativ 30 °C, au
ca sursă de proveniență izvorul Sfântul Petru.
Activități principale: relaxare, servicii de înfrumusețare, balneoter apie, împachetări cu nămol, masaj
Facilități:
 SPA: 7 camere de tratament balnear și o cameră pentru masaj
 Terme: Piscina interioară cu apă termală de 32 °C; piscină exterioară cărei temperatură diferă în
funcție de sezon: 36 °C iarna și 30 -33 °C vara; piscină parfumată (33 °C); piscină cu apă fierbinte
(42°C), piscină cu apă rece (14 °C); 12 saune cu baie de aburi.

Fig. ?. Interior – Băile termale de la Vals 2 Fig. ?. Exterior – Băile termale de la Vals3
Peter Zumthor a dezvăluit în interviul „ Talking Arc hitecture ”4, acordat lui Tony Chapman, că ideea
originală a termelor de la Vals a fost de a crea un gol în locul unde se află. „ La început a fost o carieră,
apoi a devenit mai mult un sit construit. Intenția nu a fost de a dirija umbrele, ci de a lăsa lumina și
peisajul înauntru. […] Au fost multe momente de adevăr. Totuși, la sfârșit, am judecat cu inima. Dacă
nu îmi place, cine pune preț pe reguli? O luăm de la c apăt. Ia timp. Câteodată nu e ușor să explici asta
clienților. Câteodată oamenii au impresia că -l pot comanda pe Zumthor.”5

1 http://www.archdaily.com/13358/the -therme -vals, accesat la 27.03.2017
2 Fig. ?, Interior băile termale de la Vals
3 Fig. ?, Exterior băile termale de l a Vals
4 „Talking Architecture” este denumirea Interviului acordat de către Peter Zumthor lui Tony Chapman,

5 Ibidem 4

30
Proiectul reușește, așadar, să preia din elementele cadrului natural și să le transpună în obiectul de
arhitectură. Imaginea neafectată a peisajului devine un punct forte al proiectului, concept ce va sta și la
baza proiectului de diplomă. – preluarea cara cteristicilor locului și utilizarea elementelor regionale.
Centrul termal de la Vals corelează figura cu fondul, conlucrând atât cu conceptul de integrare, cât și
cu cel de contrast. Textura și culoarea materialului folosit – piatra, cât și tratarea tera sei – acoperirea cu
iarbă, integrează obiectul în cadrul natural. Totodată, însă, volumetria rigidă și perfect geometrizată
devine neverosimilă, nenaturală. Tocmai această relație de antiteză devine cheia înțelegerii proiectului.
Felul în care peisajul, in tangibil din cauza lipsei accesibilității, comunică prin ramele tabloului surprinde
prin sentimentul de introvertire. 1

Fig. ?. Organizare planimetrică – Băile termale de la Vals 2
Proiectul oferă o incontestabilă experiență s enzorială , cauzată de:
 coloritul diversificat al micilor incinte, ca urmare a conținutului în cantități diferite de săruri și
minerale, ori a temperaturi lor (senzația de cald acolo unde culorile utilizate sunt roșiatice și
senzația de frig, acolo unde culorile sunt albastre)
 textura la scară mică a finisajelor de piatră conduce la percepția că, în ciuda volumetriei masive,
obiectul de arhitectură, în ansamblul lui, poate fi înțeles și cuprins
 organizarea planimetrică a ansamblului „ poate acomoda mai multe categorii de grupuri. Spațiile
largi în care se regăsesc bazinele cu apă termală permit interacțiunea între indivizi și formarea
spontană a unor grupuri de utilizatori, în timp ce spațiile intime ale bazinelor de dimens iuni mici
oferă posibilitatea prezenței unor grupuri foarte mici de utilizat ori”3

1 Andrei Constantin GHERLA, Arhitectură – Peisaj – Comportament, 2013, pag. 28
2 Fig. ?, Organizare planimetrică – băile termale de la Vals
3 Ibidem 1, pag. 30

31
CONCLUZII – Premise pentru lucrarea de diplomă

Potențialul turistic pe care stațiunea balenoclimaterică Geoagiu Băi, din județul Hunedoara, îl are
constă în calitatea apelor termale din zonă, de o puritate deosebită, ale căror proprietăți sunt neîndeajuns
valorificate. Calitățile terapeutice ale acestora trateaza numeroase afecțiuni, precum reumatismele post
traumatice, sistemul nervos central și periferic, precum și afecțiun i asociate: nevroza astenică,
metabolice, de nutriție, dermatologice, profesionale și endocrine. 1 Zestrea balneara a stațiunii este
întregită de un alt agent terapeutic, reprezentat de bioclimatul local, ce va proiecta stațiunea în topul
stațiunilor turistice din România. Mediul este deosebit de favorabil curelor naturiste de tip helio si aero
terapie , având un raport optim între ionii pozitivi si cei negativi.2
În urma analizei teoretice, am reliefat o succesiune de măsuri și modalități de administrare a
rezervelor, ori mijloacelor susceptibile de a fi valorificate, vizând o echilibrare a relației act or-resursă –
cadru.
Așadar, prezenta lucrare urmărește relansarea turistică a stațiunii, identificând și propunând o
serie de măsuri, constând în analize și metode de gestionare a resurselor locului, acestea reprezentând,
totodată, premisele și instrumentel e utilizate în lucrarea de diplomă.
Înțelegerea felului în care alte stațiuni cu regim similar au reușit să depășască momentele dificile
și aprofundarea m odelelor pe care acestea le -au preluat la rândul lor, devin elemente cheie în elaborarea
unui program de revitalizare. De asemenea, din dorință dezvoltării calității vieții din regiune este absolut
necesară identificarea celorlalte opțiuni, ori oferte, din imediata apropiere (ai cărei factori benefici
coincid), astfel încât formularea unei strategii regen eratoare să nu fie, din păcate, una sterilă.
Datorită p ropunerile de a promova doar produse calitative și utilizarea exclusivă a tehnologiilor
noi se vor putea asigura tratamente pe tot parcursul anului – dispariția caracterului sezonal al loc alității.
O altă măsură urmărește îmbunătățirea infrastructurii , accesibilitatea deficitară și lipsa locurilor de
parcare fiind unii dintre factori principali de evitare a anumitor zone. Valorificarea peisajului,
redescoperirea identității culturale, ori asigurarea unei plaje variate de activități de agrement sunt doar
câteva dintre conceptele propuse și dezvoltate de prezenta lucrare, urmând ca acestea să devină
generatoarele elaborării obiectului de arhitectură , propus în lucrarea de diplomă.

1 http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/harta -57×70 -Patrimoniu -balnear -RO.pdf
2 Planul Urbanistic General al localității Geoagiu Băi, Vol. 2, Regulamentul Local de Urbanism, Proiect
Nr. 17/1996

32
Construirea unui cent ru balneoclimateric, la standarde în vigoare, are ca principal obiectiv
relansarea turistică a stațiunii Geoagiu Băi, dar și atragerea unor noi valuri de turiști, ce vor beneficia de
facilități moderne de cură și relaxare. Serviciile de tratament vor avea ca principale instrumente apele
meteorice și nămolul terapeutic (turbă), indicate în tratamentul stărilor preartrozice.
Odată cu creșterea numărului de locuri de muncă din stațiune, unitățile de cazare fiind iar ocupate
de numărul crescut al celor ce ale g să înnopteze aici, tendința de scădere a populației stabile din orașul –
mamă, Geoagiu, va fi stopată.
În concluzie, pentru oprirea tendinței de scădere demografică, stațiunea Geoagiu Băi, din județul
Hunedoara, ale cărei fonduri terapeutice, de propri etăți remarcabile, dar din păcate, neîndeajuns
fructificate, necesită cât mai repede, un program de revitalizare. Lucrarea de față își propune ca prin
construirea noului obiectiv turistic, stațiunea să se poziționeze în cel mai scurt timp printre stațiun ile cu
destinație balneoclimaterică de top din Europa.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

33
BIBLIOGRAFIE

I. CĂRȚI
1. Ana Maria Zahariade – Spațiul public și reinserția socială a proiectului artistic și arhitectural
2. Angelica Stan, Peisajul periferiilor urbane –revitalizarea peisageră a zonelor periferice
3. Anthony J. CATANASE și James C. SNYDER, Introduction to Architecture, McGraw – Hill,
New York, 1979
4. Basarab NICOLESCU , Noi, particula și lumea , Editura Polirom, Iași, 2002
5. Christian Norberg S CHULTZ , Genius Loci. Towards a Phenomenology of Architecture,
Rizzoli, New York, 1979
6. Elena B ERLESCU , Enciclopedia de Balneoclimtologie a României , ediția a II -a, Editura All,
București, 1998
7. Henri F OCILLON , Viața formelor, ediția a II -a, Editura Meridiane , 1995
8. Jean-Cristophe GAY , Les discontinuites spatiales , Editura Economică, Paris, 1995
9. Kevin LYNCH , The Image of the City, MIT Press, Londra, 1959
10. Mihai BOTEZ și Mariana CELAC , Sistemele spațiului amenajat – modelare, optimizare,
previziune, Editura Științifică și eciclopedică. București, 1980
11. Tiberiu FLORESCU Forma si trans -formare urbană , Editura Ion Mincu, București, 2009
II. REVISTE ȘI PUBLICAȚII
1. Daniela Andronic RĂDULESCU, Regenerarea Peisajului Urban / Arhitectural. Între Repere – Priorități –
Limite, Editura Universitară Ion Mincu , București, Argument 1/2009
2. Gabriela FRENȚ, Ionuț TRINCĂ, Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor prin Programul
Operațional Regional 2007 -2013, în Regenerarea Urbană în contextul transformării orașelor
din România : situația actuală și perspective de dezvoltare, Editura Universitară Ion Mincu,
Conferință națională București 29 mai 2008
3. Giuseppe CINA, Orașele românești : o schimbare epocală inadecvat gestionată , în
Regenerarea Urbană în contextul transformării orașelor din România : situația actuală și
perspective de dezvoltare, Editura Universitară Ion Mincu, Conferință națională București 29
mai 2008
4. Ministerul Dezvoltăr ii Regionale și Administrației Publice , Masterplanul pentru Dezvoltarea
Turismului Balnear , 2009
5. Pietro ELISEI, Europenizarea politicilor urbane românești: calea dificilă către Planurile
Urbane Integrate , în Regenerarea Urbană în contextul transformării orașelor din România :
situația actuală și perspective de dezvoltare, Editura Universitară Ion Mincu, 2009
6. Planul Urbanistic General al localității Geoagiu Băi, Vol. 2, Regulamentul Local de Urbanism,
Proiect Nr. 17/1996
III. CURSURI
1. Alexandru SANDU , Teoria structurilor urbane, curs U.A.U.I.M, București

34
IV. INTERVIURI
1. Rem KOOLHAAS , în intervi ul acordat lui Jean Michel – PLACE
2. Peter ZUMTHOR, în interviul acordat lui Tony Chapman – TALKING ARCHITECTURE
V. LICENȚE ȘI DISERTAȚII
1. Ana Maria MIHAI , Sanitas per Aquam , 2006
2. Andrei Constantin GHERLA , Arhitectură – Peisaj – Comportament, 2013
3. Maria Cristina MIHĂLCIOIU, Turismul de cură balneară și probleme ale stațiunilor
balneoclimaterice din România , 2009
V. WEBOGRAFIE
1. http://www.archdaily.com/13358/the -therme -vals
2. http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/RESURSELE -NATURALE -ALE –
EUROPEI77.php
3. http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte -teoretice -privind -notiunea -de.html ,
4. http://www.uwsp.edu/HPHD/Pages/7dimensions .aspx
5. http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/harta -57×70 -Patrimoniu -balnear -RO.pdf
VII. DICȚIONARE
1. https://dexonline.ro
2. Micro Robert, Dictionnaire du francais primordial , 1987, Paris
VIII. DOCUMENTAȚIE FOTOGRAFICĂ
1. Fig. 1 – http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/aspecte -teoretice -privind -notiunea -de.html
2. Fig. 2 – Mihai Botez, Mariana Celac, Sistemele spațiului amenajat – modelare, optimizare,
previziune ; pag. 24
3. Fig. ? – Analiza de tip SWOT a stațiunii Geoagiu Băi, Jud. Huned oara
4. Fig. ? – Localizare și perspectiva orașului, https://ro.wikipedia.org/wiki/Karlovy_Vary
5. Fig. ? – Posibilitate de dezvoltare concentrată, sursa: Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de cură
balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din România , 2009, pag. 58
6. Fig. ? – Posibilitate de dezvoltare policentrică. sursa: Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul de
cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din România , 2009, pag. 58
7. Fig. ? – Schema organizării stațiunii Karlovy Vary, sursa: Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul
de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din România , 2009, pag. 35
8. Fig. ? – Localizare și perspectiva orașului, https://it.wikipedia.org/wiki/Bagno_Vignoni
9. Fig. ?. – Organizarea funcțională a stațiu nii Bagno Vignoni, Maria Cristina Mihălcioiu, Turismul
de cură balneară și probleme ale stațiunilor balneoclimaterice din România , 2009, pag. 37

35
10. Fig. ? – Localizare și p erspectiva orașului, sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Vals,_Switzerland
11. Fig. ? – Interior băile termale de la Vals
http://www.designrulz.com/architecture/2013/01/thermal -baths -in-vals-by-peter –
zumthor/?fullscreen=true
12. Fig. ? – Exterior băile termale de la Vals,
http://www.designrulz.com/architecture/2013/01/thermal -baths -in-vals-by-peter –
zumthor/?fullscreen=true
13. Fig. ? – Organizare planimetrică – băile termale de la Vals , https://www.architectural –
review.com/buildings/thermal -baths -in-vals-switzerland -by-peter -zumthor/8616979.article