RelaĠii InternaĠionaleANUAR ùTIINğIFIC [622569]

Institutul de
RelaĠii InternaĠionaleANUAR ùTIINğIFIC
44ASIGURAREA SECURIT ĂğII NAğIONALE
ÎN CONTEXTUL GLOBALIZ ĂRII
Nicolai AFANAS, IRIM
Dans cet article l’auteur analyse l'influence de la mondialisation sur la sécurité nation-
ale. On fait l’evaluation des domaines les plus exposés au mondialisation, comme celui
économique qui est l’interdépendance entre le système financier mondial et la sécurité de
l’IT qui est à la hausse.
En meme temps l’auteur évalue la sécurité nationale de Moldova, ayant en base cinq
dimentions conçus par B. Buzan: la sécurité militaire, politique, économique, social et de
l’environement. On a constate que la République de Moldova a plus des lacunes au chapitre
de la sécurité nationale. C’est pourquoi on exige de nouvelles conceptions sur la sécurité qui
vont répondre aux défis provenant des systèmes régionaux et internationax.
Pentru studierea influen Ġelor efectelor procesului de globalizare asupra
securităĠii naĠionale, vom defini úi tipologiza mai întîi conceptul de securitate,
facilitînd în Ġelegerea acestuia. Astfel, în opinia lui Wolfers A. securitatea în sens
obiectiv se refer ă la absenĠa ameninĠărilor la adresa unor valori dobîndite úi în sens
subie ctiv la abse n Ġa temeiurilor c ă ace ste valori vor fi supuse unori atacuri. Un alt
teoretician Bellany T. consider ă securitatea în sine o relativ ă absenĠă a războiului,
combinată cu o relativ ă convingere c ă niciun război care ar putea avea loc nu s-ar
termina cu înfrîngere [6, p. 9]. Constat ăm că ambele defini Ġii analizeaz ă cu
preponderen Ġă o singură parte a securit ăĠi, anume cea militar ă, iar celorlalte sectoare
fiindu-le acordat ă o importan Ġă mai mică sau chiar de loc. Asftel, este necesar în
noile condi Ġii analizarea atît a domeniului militar, cît úi a celorlalte sectoare ale
securităĠii.
Analiza securit ăĠii implică o tipologizare de la cel mai inferior nivel spre cel mai
complex. Primul nivel va fi securitatea na Ġională, prin care în Ġelegem posibilitatea
garantării integrit ăĠii teritoriale, a independen Ġei statului úi crearea condi Ġilor de
dezvoltare social ă prin mecanismele politicii interne úi externe ale statului. Al doilea
nivel este securitatea regional ă/zonală, care presupune crearea unui sistem de
securitate într-un spa Ġiu geografic bine definit de limite geografice, cu scopul
convenĠuirii paúnice a statelor din aceast ă regiune prin asigurarea unei securit ăĠi
colective. Securitatea regional ă se realizeaz ă prin existen Ġa úi activitatea
organizaĠilor interna Ġionale sau în baza unor acorduri semnate între p ăUĠi în care sunt
prevăzute:
-consfinĠirea obliga Ġiei păUĠilor acordului de a solu Ġiona exclusiv prin
mijloace pa únice litigiile ap ărute între p ăUĠile semnatare;
-obligaĠia păUĠilor acordului de a oferi asisten Ġă individual ă sau colectiv ă
statului supus agresiunii armate;
-participarea în acest sistem a statelor doar dintr-o regiune geografic ă,
delimitatăúi consfinĠită prin tratatele de constituire ale organiza Ġilor sau la semnarea
acordului [7, p. 19].

VOLUMUL VIInstitutul deRelaĠii InternaĠionale
45Al treilea nivel de analiz ă este securitatea interna Ġională, care prevede asigurarea
securităĠii tuturor membrilor comunit ăĠii internaĠionale prin excluderea riscurilor úi
ameninĠărilor cu caracter global, fiind posibil ă prin aplicarea sistemului colectiv de
securitate, prin recunoa úterea principiului de nerecurgere la for Ġă, prin lupta
colectivă împotriva riscurilor securit ăĠii interna Ġionale. Ac Ġiunile preventive ale
comunităĠii internaĠionale asupra unui agresor, aplicarea de sanc Ġiuni este o metod ă
de contraven Ġie împotriva surselor de insecuritate.
Statele la rîndul lor trebuie s ă elaboreze úi să aplice o politic ă comună de
securitate bazat ă pe colaborarea úi aplicarea acelora úi instrumente [4, p. 84], fiind
atît de strîns legate unul de cel ălalt, încît nu pot ignora interesele fiec ăruia în parte.
Recunoscînd suveranitatea celorlal Ġi, se oblig ă pe viitor în rela Ġiile dintre subiec Ġi să
se conduc ă de baza normativ ăúi regulile recunoscute la nivel interna Ġional. Dar în
acelaúi timp statele ac Ġionează sau dimpotriv ă ezită să acĠioneze reie úind din teama
úi neîncrederea fa Ġă de o putere advers ă care se poate pomeni mai suprem ă decît el
însuúi, astfel func Ġionează "anarhia matur ă" în care statele se conduc în mare parte nu de
legislaĠia internaĠională, ci constrîn úi de a recunoa úte úi accepta for Ġa celuilalt actor [2, p.
180-183]. Este evident c ă între aceste trei nivele exist ă o legătură foarte strîns ă, iată de
ce, în analiza unuia din nivele trebuie s ă luăm în calcul procesele care se petrec úi în
celelalte dou ă nivele. Securitatea unui stat nu poate fii analizat ă separat de securitatea
regiunii geografice unde el se afl ăúi securitatea interna Ġională în ansamblu.
Dacă am analiza efectele globaliz ării asupra securit ăĠi naĠionale úi redefinirea
metodelor de asigurare ale acesteia în noile condi Ġi geopolitice, trebuie s ă constatăm
Fă au suferit schimb ări semnificative sub influen Ġa procesului dat, în primul rînd,
aceasta se r ăsfrînge asupra suveranit ăĠii statului úi libertăĠii de acĠiune pe plan
extern, prin predarea unor prerogative na Ġionale structurilor suprana Ġionale ca UE
sau organiza Ġii internaĠionale ca ONU, NATO sau OMC.
Securitatea regional ă urmează a fi asigurat ă prin luarea în considerare a
tendinĠelor generale ale procesului de globalizare pe dimensiunea securit ăĠii. În
acelaúi timp, trebuie s ă constatăm că toate dimensiunele globaliz ării sunt foarte
i n t e r d e p e n d e n t e , i a r s e c u r i t a t e a z o n a l ă n u p o a t e f i a s i g u r a t ă, făUă a Ġi n e c o n t d e
problemele economice din acest ă regiune úi din sistemul economic interna Ġional în
ansamblu. În secolul XXI, exis ă mai multe probleme care necesit ă un cadru
multilateral, pentru combaterea lor ca: vulnerabilitatea sistemelor financiare
naĠionale faĠă de sistemul financiar interna Ġional, problemele de mediu, amenin Ġările
din partea terorismului úi criminalit ăĠii transfrontaliere. Astfel, influen Ġa securităĠii
internaĠionale este în cre útere asupra celei na Ġionale, nici un stat neputîndu- úi asigura
propria securitate f ăUă a cunoa úte amenin Ġările úi vulnerabilit ăĠile mediului
internaĠional.
Putem constata c ă sunt patru domenii generale de influen Ġă ale globaliz ării
asupra securit ăĠii naĠionale:
-dimensiunea economic ă – prin dezvoltarea economic ăúi ridicarea gradului
de prosperitate social-economic ă să consolideze pacea dintre state. Este un principiu
apărut în a doua jum ătate a secolului XX, ca metod ă de stopare a r ăzboaielor dintre
naĠiuni úi de a da posibilitate apari Ġiei/reapari Ġiei relaĠiilor de prietenie úi colaborare
dintre state, bazîndu-se pe principul c ă fiecare stat dore úte prosperitate;

Institutul de
RelaĠii InternaĠionaleANUAR ùTIINğIFIC
46-dimensiunea investi Ġională – actorii priva Ġi în unele domenii joac ă un rol cu
mult mai important decît cei statali, pentru ace útia în mare m ăsură nu import ă
regimul care se afl ă într-un stat la putere, ci import ă dacă investiĠile lor în acest stat
sunt în siguran Ġăúi vor avea din aceast ă afacere un profit. Putem conchide c ă orice stat
doritor de a atrage noi investi Ġii în economia na Ġională trebuie s ă asigure stabilitatea
sistemului economico-financiar intern úi să minimizeze riscurile cu privire la investi Ġii;
-dimensiunea financiar ă – statele sunt legate una de cealalt ă în sistemul
financiar interna Ġional, fiind expuse riscurilor externe în timpul unor crize regionale
sau interna Ġionale;
-dimensiunea noilor tehnologii informa Ġionale (IT) – internetul în acela úi
timp reprezint ă o oportunitate pentru dezvoltarea rela Ġiilor interstatale, sunt în
acelaúi timp un pericol la adresa securit ăĠii naĠionale, prin activitatea criminal ă în
domeniu IT >1, p.37-38 @.
Globalizarea are urm ătoarele rezultate directe úi indirecte asupra securit ăĠii naĠionale:
-útergerea grani Ġelor dintre riscurile interne úi cele externe, nu doar de natur ă
economic ă, dar úi la cele politice úi sociale;
-intensificarea vechilor úi apariĠia noilor riscuri la adresa securit ăĠii naĠionale;
-principalele riscuri úi ameninĠări pentru un stat ast ăzi nu mai sunt de natur ă
politico-militar ă, ci economico-sociale [5, p. 81-82].
Astfel, acele conflicte dintre na Ġiuni care se duceau prin metode politico-militare
se vor desf ăúura prin instrumente economice, luptele principale se vor da pentru
izvoarele de materie prim ăúi pieĠile de desfacere, iar principalii actori ai conflictelor
nu vor mai fi structurile statale, dar cele nestatale úi suprastatale, în primul rînd
societăĠile transna Ġionale. Toate statele î úi vor apăra propriile resurse în cazul în care
vor dispune de acestea, iar dac ă nu vor avea resurse naturale proprii vor c ăuta în
afară. Lupta pentru bazinele de resurse va fi dat ă nu între posesorii acestora úi cel
care doreúte să instaureze "protectoratul" asupra acestor teritorii, ci între doi subiec Ġi
care vor considera acest ă regiune zona de interes na Ġional propriu. În acela úi timp,
nu trebuie s ă neglijăm úi dimensiunea cultural ă a globaliz ării, prin
exportul/expansiunea unor modele culturale care diminueaz ă din tradiĠiile úi cultura
unui popor, amenin Ġînd originalitatea úi specificul unei culturi na Ġionale. Procesul de
unificare a culturii duce la trezirea mi úFărilor opuse care au ca scop p ăstrarea úi chiar
conservarea tradi Ġiilor naĠionale ceea ce duce/poate duce la conflicte inter-etnice úi
inter-culturale în interiorul unui stat, mai ales c ă majoritatea statelor sunt
multinaĠionale, ceea ce reprezint ă încă o amenin Ġare a securit ăĠii statului.
În noile condi Ġii este necesar ă redifinirea strategiei securit ăĠii naĠionale care
prezintă în sine teoria úi practica privind asigurarea st ării necesare de protec Ġie ale
intereselor personale, ale societ ăĠii úi statului contra amenin Ġărilor reale úi potenĠiale
pin măsuri politice, economice, diplomatice, militare úi alte elemente ale puteri de
stat [8, p.43-45]. Elaborarea unei strategii a securit ăĠii naĠionale trebuie s ăĠină cont
de:
-valorile na Ġionale sunt baza filosofico-juridic ă pentru asigurarea existen Ġei úi
dezvoltării continue a societ ăĠii. Din valori reies scopurile na Ġionale care î úi găsesc
oglindire în Constitu Ġia Ġării;

VOLUMUL VIInstitutul deRelaĠii InternaĠionale
47-interesul na Ġional, prin studierea tendin Ġelor ce influen Ġează asupra
modificării acestuia, atît din partea factorilor interni, cît úi a celor externi;
-politica na Ġională, acĠiunile generale ale statului menite s ă asigure
stabilitatea în limita unui teritoriu, sarcinile de viitor care ar prevedea posibilele
schimbări ale sistemului de securitate regional úi internaĠional.
În luna mai 2008 a fost adoptat un nou concept al securit ăĠii naĠionale al
Republicii Moldova, în care principale prevederi erau:
-asigurarea respect ării statutului de neutralitate permanent ă;
-restabilirea integrit ăĠii teritoriale ale statului, eliminarea prezen Ġei militare
străine, consolidarea independen Ġei úi suveranit ăĠii statului;
-menĠinerea proceselor de integrare european ă într-o stare dinamic ă avansată;
-asigurarea dezvolt ării democratice a societ ăĠii úi consolidarea securit ăĠii ei
interne;
-dezvoltarea economic ă úi socială ascendent ă a Ġării prin accelerarea
reformelor politice, economice úi instituĠionale, în primul rînd a celor care permit
îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea European ă;
-dezvoltarea úi valorificarea cît mai plenar ă a potenĠialului uman, principala
resursă a Ġării, apărarea cît mai eficient ă a intereselor úi drepturilor cet ăĠenilor săi în
Ġarăúi peste hotare;
-consolidarea dimensiunii economice, sociale, energetice úi ecologice a
securităĠii [3].
Însă principiile date au caracter general úi nu reflect ă starea real ă a lucrurilor din
Republica Moldova. Consider ăm că această concepĠie urmeaz ă a fi modificat ă în
contextul cerin Ġelor sistemelor de securitate în care ne afl ăm.
Analizînd situa Ġia securit ăĠii Republicii Moldova, bazîndu-ne pe cele cinci
dimensiuni date de B Buzan, constat ăm că:
-securitatea militar ă, care exprim ă dubla capacitate a statului pin for Ġa de
ofensivăúi cea de defensiv ă. Statul Republica Moldova úi-a declarat neutralitatea
prin Constitu Ġia, art. 11 care intr ă în vigoare în 1994. În prezent, efectivul Armatei
NaĠionale reprezint ă cîteva mii de oameni, ceea ce evident nu este suficient pentru a
garanta securitatea na Ġională;
-securitatea politic ă, existenĠa unor organe de stat stabile, func Ġionarea
sistemului de guvernare úi ideologic este legitim, posibilitatea exercit ării pe întreg
teritoriul republici a prerogativelor de stat. Principala vulnerabilitate la acest capitol
pentru Moldova este existen Ġa unui regim secesionist în partea de est a Ġări úi prin
aceasta incapacitatea statului de a controla întregul s ău teritoriu ceea ce duce la
insecuritate, atît pentru Republica Moldova, cît úi pentru întreaga regiune a Europei
de Est;
-securitatea economic ă, presupune accesul la resursele financiare úi pieĠile
necesare pentru a sus Ġine prosperitatea social-economic ă a statului. Republica
Moldova este dependent ă la ambele capitole atît exporturi, cît úi importuri: pe de o
parte export ă principalului s ău produs – vitivinicol în preponderen Ġă pe o singur ă
piaĠă úi depinde în mare parte de importurile sale. Astfel, suntem nevoi Ġi să
promovăm politici care ar facilita exportul úi ar garanta importul;

Institutul de
RelaĠii InternaĠionaleANUAR ùTIINğIFIC
48-securitatea social ă, prevede capacitatea de a sus Ġine în limitele condi Ġilor de
evoluĠie acceptabil ă elementele tradi Ġionale: identitatea na Ġională, obiceiurile, cultura
úi religia. La acest capitol, RM se confrunt ă cu două mari probleme: pe de o parte
cele demografice, prin îmb ătrînirea popula Ġiei, exodului masiv de cet ăĠeni care nu
doresc a se reîntorce în Ġară, iar pe de alt ă parte pierderea identita Ġii naĠionale prin
occidentalizarea úi rusificarea acestui teritoriu;

VOLUMUL VIInstitutul deRelaĠii InternaĠionale
49-securitatea ecologic ă/de mediu, presupune men Ġinerea/păstrarea biosferei
locale úi planetare, confruntîndu-ne cu o alt ă problemă: mai multe state europene în
dorinĠa de a-úi îmbunăWăĠi propria situa Ġie ecologic ă scot în afar ă de cele mai
poluante uzine úi fabrici care ajung în statele slab dezvoltate, de exemplu Moldova.
Trebuie s ă constatăm că la toate capitolele Moldova a înregistrat deficien Ġă în
asigurarea securit ăĠii naĠionale. Globalizarea a influen Ġat nu în modul cel mai bun
securitatea na Ġională. În acest sens, este nevoie de elaborat úi implementat politici
complexe care ar lua în calcul sistemul de securitate regional în care se afl ă Moldova
la etapa actual ăúi în acelaúi timp săĠină cont de principalele tendin Ġe ale sistemului
de securitate interna Ġională. Analizarea úi elaborarea de noi politici la acest capitol
trebuie săĠină cont de toate domeniile de securitate în ansamblu f ăUă a face o
ierarhizare a acestora, doar a úa este posibil ă găsirea noilor metode de asigurare úi
îmbunăWăĠire a securit ăĠii naĠionale.
ReferinĠe
1. Albu N., Influen Ġa procesului de globalizare asupra securit ăĠii naĠionale a Republicii
Moldova. Chi úinău, 2007. 170 p.
2. Buzan B., Popoarele, statele úi teama. O nou ă agendă pentru studii de securitate
internaĠionale. Edi Ġia a II rev ăzut úi adăugat. Ed. Cartier. Chi úinău, 2000. 386 p.
3. ConcepĠia securit ăĠi naĠionale a Republicii Moldova//Monitorul Oficial 97-98/357,
03.06.2008
4. Dorul O., Neutralitatea – parte component ă a sistemului de securitate colectiv ă.
Chiúinău, 2008. 166 p.
5. Ɇɚɥɚɣɂ ., Ɇɟɫɬɨɢɪɨɥɢɧɚɰɢɨɧɚɥɶɧɵɯɝɨɫɭɞɚɪɫɬɜ ɜɩɪɨɰɟɫɫɚɯɝɥɨɛɚɥɢɡɚɰɢɢ .
Ʉɢɲɢɧɟɜ , 2008 173 c.
6. Pleúca V., Impactul reformei armatei asupra asigur ări securit ăĠii naĠionale. Cazul
Republicii Moldova. Chi úinău, 2008. 136 p.
7. Richicinschi I., Aspecte juridice ale securit ăĠii interna Ġionale privind terorismul.
Chiúinău, 2005. 126 p.
8. Rusnac A., Aspecte ale teoriei securit ăĠii. Ed. Draghi útea. Chiúinău, 2005. 216 p.
Prezentat la 12.11.2008