Rela țiile Armatei cu societatea. București: Editura [606634]

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE CERCETĂRI JURIDICE ȘI POLITICE

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 32.001

COROPCEAN ION

SERVICIUL MILITAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
ABORDARE POLITICO -JURIDICĂ

Specialitatea 561.01 – Teoria, metodologia și istoria politologiei;
instituții și procese politice

AUTOREFERATUL
tezei de doctor în științe politice

Chișinău, 2017

2
AUTOREFERATUL ȘTIINȚIFIC
Teza a fost elaborată în cadrul Centrului de Cercetări Politice și Relații Internaționale a
Institutului de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei.
Conducător științific :
MANOLACHE Constantin , doctor habilitat în științe politice, conferen țiar universitar

Consultant științific:
JUC Victor, doctor habilitat în științe politice, profesor cercetător
Referenți oficiali:
1. GIURCĂ Ion , doctor în științe militare, profesor universitar , România
2. PÎRȚAC Grigore, doctor în științe politice, conferențiar universitar

Componența Consiliului Științific Specializat:
1. RUSNAC Gheorghe , președinte , doctor habilitat în istorie, profesor universitar , academician
2. RUSANDU Ion , secretar științific, doctor în filo sofie, conferențiar cercetător
3. ROȘCA Alexandru, doctor habilitat în fil osofie, academician
4. MORARU Victor, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar
5. VARZARI Panteli mon, doctor habilitat în științe politice, profesor universitar
6. CUȘNIR Valeriu , doctor habilitat în drept, profesor universitar
7. CHIRIAC Vasile, doctor în științe tehnice, conferențiar universitar
8. CIOBANU Vitalie, doctor în istorie
9. TĂNASE Mircea, doctor în științe militar e, lector universitar, România

Susținerea tezei va avea loc la 7 septembrie , ora 14 .00, în ședința Consiliului Științific
Specializat D H 18.561.01 -02 în cadrul Institutului de Cercetări Juridice și Politice al Academiei
de Științe a Moldovei (mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt , 1, et. II, Sala Mică ).
Teza de doctor și Autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Națională a Republicii
Moldova, la Biblioteca Științif ică Centrală „Andrei Lupan” a A cademiei de Ș tiințe a Moldovei și
pe pagina Web a C.N.A.A. ( www.cnaaa.md ).
Autoreferatul a fost expediat la data de __ august 2017 .

Secretar științific al Consiliului Științific Specializ at: Rusandu Ion
Conducător științific : Manolache Constantin
doctor habilitat în științe politice, conferen țiar universitar

Consultant științific: Juc Victor
doctor habilitat în științe politice, profesor cercetător

Autor Coropcean Ion

© COROPCEAN Ion, 2017

3
REPERE CONCEPTUAL E ALE CERCETĂRII
Actualitatea și importanța problemei abordate . După mai mult de un sfert de secol de
la declararea suveranității și independenței , Republica Moldova nu a elaborat o strategie coerentă
de asigurare a securită ții și apărării naționale, un document de politici care să includă mai multe
sfere: politică, economică, militară, ecologică, informa țională, societală și de altă nuanță . În acest
sens de acțiuni oportune , una dintre problem ele major e constă în indispensabilitatea de a revizui
atât Concepția securității naționale, Strategia securită ții naționale , alte documente de politici, cât
și sistemul de apărare și securitate na țională în ansamblu . Un asemenea exercițiu este important,
deoarece stabilitatea economică și dezvoltarea socială a unui stat sunt determinate nemijlocit de
climatul general de securitate, calitatea și eficiența sistemului de asigurare a securității și apărării
naționale.
În scopul implementării reușite a obiectivelor strategice de integrare europeană urmăr ite
de Republica Moldova, este iminentă necesitatea e labor ării suportului științific adecvat pentru
modernizarea sectorului de apărare și securitate națională . Una din direcți ile prioritar -strategic e
ține de serviciul militar , abordat ca factor de bază pentru reformarea democratică a sistemului dat
și participarea la mecanismele de securitate internațională. În cadrul angajamentelor asumate pe
plan internațional (IPAP, PARP, ONU, UE), Republica Moldova a anun țat inten ția de a de zvolta
capabilități de participare la misiuni /opera țiuni interna ționale de gestionare a crizelor (stabilizare,
menținere a păcii, umanitare), ac țiuni care deloc nu contravin statutului de neutralitate proclamat
în Constituție.
Binomul armată – societate este foarte important în men ținerea și promovarea stabilității
și securității naționale. Armata exercită influență asupra societății, iar societatea civilă exercită
control indirect asupra organismului militar, control care garantează păstrarea de către Arma tă a
rolului constitu țional în asigurarea securită ții și apărării na ționale. Serviciului militar îi revine , de
asemenea, o sarcină de prim ordin privind educația patriotică și morală, care reprezintă piatra de
temelie a formării personalității omului. Fiin d destinat să asigure suveranitatea și integritatea
teritorială a țării, serviciul militar constituie unul din cele mai importante mecanisme ale apărării
și securității statului. În perioada independen ței, serviciul militar a căpătat con ținut și trăsături
noi, cum ar fi: profesionalizarea efectivului , creșterea importan ței și a atenției față de sănăt atea
fizică și psihic ă a contingentului încorporat, perseveren ța și pregătir ea volitive. Este d e subliniat
că în Republica Moldova se desfă șoară reforma militară, care , la rândul ei, generează mod ificări
esențiale în structura și în funcționalitatea serviciului militar. Militarii îndeplinesc obligațiunile
constituționale în interior ul țării, dar participă și la activită ți desfă șurate în cadrul Programului
„Parteneriat pen tru Pace” și în operațiuni de menținere a păcii. Prin urmare , în prezent, serviciul
militar suportă o perioadă de serioase transformări calitative și cantitative.

4
În condițiile identificării conținutului reformelor , o deosebită actualitate capătă abordarea
politologică a serviciului militar , reliefată în contextul oportunități i asigurării securită ții statului ,
societății și persoanei . Această abordare propulsează pe prim plan -problema cercetării politico –
juridice complexe a serviciului milit ar, problemă care la etapa actuală este de importan ță majoră,
dată fiind omniprezența sau lipsa voinței politice . Aspectele privind politica construcției militare,
reevaluarea atribuți ilor autorităților puterii de stat și ale conducerii militare ce țin de dirijarea
serviciului militar pot fi soluționate numai ținând cont de rolul evident al analizei politologice.
Incontestabil este că apărarea Patriei reprezintă datoria , obligația constituțională a fiecărui
cetățean al R epublicii Moldova , care se r ealizează printr -un set complex de instrumente , inclusiv
prin instituirea serviciului militar. Constituind o variantă distinctă a serviciului public, serviciul
militar reprezintă prin caracter o instituție de drept . Problema interacțiunii statului și cetățenilor
prin prisma îndeplinirii serviciului militar este foarte actuală în contextul edificării în Republica
Moldova a statului de drept aliniat la valorile europene, formării societății contemporane, dar și
al diversificării pericole lor la adresa sec urității. P rin intermediul îndeplinirii serviciului militar ,
militarilor le revine sarcina importantă de a asigura securitatea militară a statului și a cetățenilor
săi, astfel oferindu -se posibilitate societății să participe la edificarea statului democrat ic, fondat
pe normele libertății și drepturilor general acceptate. În circumstanțele când în societate s -a creat
o situație care solicită elaborarea fundamentelor teoretico -metodologice și reperelor practice ale
modernizării serviciului militar prin prisma necesităților de securitate, cercetarea oportunități lor
date se distinge prin actualitate și importanță deosebită, conceptual -teoretică și aplicativă.
Serviciul militar are drept misiune să asigure funcționalitatea Forțelor Armate, a cărui
importanț ă crește mai ales în contextul schimbărilor cardinale în arhitectura securi tății europene
și subregionale influențată de desfășurarea unui război hibrid în Ucraina, războiului din Siria și
revendicărilor islamiștilor, migrației masive din lumea orientală spre Europa , dar și în context ul
nou al colaborării Republicii Moldova cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea
Europeană. Aceste și alte transformări reclamă stringent adoptarea unor programe de reformă a
Forțelor Armate pentru a face față noilor împrejurări. Însă există marea incertitudine a procesului
de reformă prin modernizare a Armatei Naționale, în lipsa clarității la Ministerul Apărării asupra
rezultatului Analizei Strategice a Apărării și elaborării Strategiei militare naționale.
Noi considerăm că politicile în domeniul militar trebuie să fie schimbate, astfel încât de la
stagnare a sau dezvoltare a haotică a Armatei să trecem la o armată integrată corespunzător în
interesele naționale. Procesul complex de reformare a Armatei Naționale necesită dezvoltare a și
perfecționare a continuă a bazei normative în sectorul apărării și sec urității, inclusiv a instituției
serviciului militar, accentuându -se semnificația asigurării multilaterale a drepturilor, libertăților
și protecției sociale ale militarilor , membrilor familiilor acestora . În acest context, analiza valorii

5
sociale a servici ului militar și includerea acestei valențe normative în legislație va asigura în mod
incontestabil fortificarea imaginii pozitive a serviciului militar în societate.
Actualitatea și importanța problemelor abordate în lucrare sunt determinate de necesitate a
de a supune investigațiilor problematica serviciului militar în Republica Moldova ca element
consolidant al securității militare a statului. Relevanța științifică a investigațiilor este amplificată
de fortific area valorii serviciului militar , care devine actuală în reforma și modernizarea Armatei.
Până la moment, încă n u a fost realizată o analiză politologic o-juridică a serviciului militar, deși
aceasta a devenit o cerință imperativă a timpului. Analiza politologică a serviciului militar oferă
o largă posibilitate de a identific a locul și rolul său în asigurarea securității statului. Investigațiile
științifice ale reglementări i juridic e a serviciului militar permit de a supune analizei constituirea
relațiilor de serviciu militare, în procesul căro ra se asigură îndeplinirea obligațiunilor de serviciu,
definirea atribuți ilor militarilor și competențe lor structurilor în cadrul cărora se exercită serviciul.
Semnificația științifico -practică a investigațiilor este determinată de actualitatea concluziilo r și
recomandărilor fezabile pentru reforma Armatei Naționale, având ca bază principiile europene
de organizare și funcționare a serviciului militar .
Descrierea situației în domeniul de cercetare politico -juridică a serviciului militar
din Republica Moldova și identificarea problemelor supuse investigațiilor. Analiza literaturii
științifice de specialitate denotă că cercetătorii de peste hotare au acumulat un bogat potențial de
idei și abordări, î n a căror bază s-a realizat elaborarea conceptual -teoretică a problemelor c are se
referă direct la func ționalitatea și evoluți a serviciului militar al statului . Au fost publicate diferite
lucrări științifice, inclusiv militaro -științific, care tratează sub variate aspecte problema în cauză.
În continuare vom prezenta lapidar unele dintre elaborări le științifice la tema investigată.
În lista autorilor occidentali care au analizat evoluția serviciului militar în ansamblu se
includ B. Boene [1] și V. Por teret [2], care argumentează transformarea serviciului militar de la
unul de masă la unul profesionist. Școala științifică rusă cu privire la securitate și arta militară a
avut impact relevant asupra calității cercetărilor din domeniu, printre autorii de vază înscriindu –
se O. Alexeenko [3], A. Semakin [4] și A. Kudașkin [5].
Pentru cercetarea realizată se impun ca relevante elaborările efectuate de către specialiști
din România, printre care pot fi menționați P. Duțu [6], C. Moștoflei [7], A. Sar cinschi [8], M.
Ionescu [9], L. Grigore [10], care supun analize i problema serviciului militar în cadrul reformei
Forțelor Armate ale României ca stat membru al structurilor euroatlantice. Este de precizat că la
moment în lucrările științifice predomină ab ordările pur militare, problematica serviciului militar
ca factor de asigurare a securității naționale rămânând mai puțin cercetată din punct de vedere
politologic. În Republica Moldova primele teze de doctorat cu tematică militară au fost susținute
de V. Gaiciuc [11] și V. Pleșca [12], de doctor habilitat – de C. Manolache [13], care s -au referit

6
tangențial și la serviciul militar . Însă această problematică abia urmează să fie adusă pe tapetul
cercetărilor, ce ea ce ne propunem să realizăm în studiul de faț ă.
Problemele principale de cercetare înaintate cu titlu de ipoteze sunt:
– serviciul militar în Republica Moldova are proveniență constituțională și este organizat pentru
apărarea independenței, suveranității și integrității teritoriale, reprezentând structural -funcțional
un element definitor al securității militare ca parte componentă a securității naționale;
– serviciul militar este organizat instituțional în baza unor principii care îl caracterizează ca pe un
tip de serviciu public și în calitate de formă specială de exercitare a serviciului public, reflect ând
cele mai importante laturi ale activității cetățenilor și ale organizațiilor în care este prevăzut;
– serviciul militar se află în slujba societății prin reglementarea politico -juridică a relaț iilor de
serviciu militare, iar procesul de modernizare a Forțelor Armate în conformitate cu standardele
europene poate fi realizat cu succes atunci când este fondat pe principii avansate de organizare și
funcționalitate;
– după exercitarea serviciului militar persoanele sunt trecute în rezerva Forțelor Armate, procesul
de adaptare a lor difi cilă la via ța civilă nu se află în atenția autorităților, lăsând acești cetățeni în
voia sorții și întâmplării, ceea ce afectează imaginea serviciului militar în soc ietate.
Scopul și obiectivele tezei . Scopul urmărit constă în analiza politico -juridică a esenței,
structurii, conținutului și contradicțiilor funcționalității serviciului militar al Republicii Moldova
pentru a determina modalitățile de impact asupra secur ității naționale și identifica mecanisme de
modernizare în contextul proceselor de reformă a Forțelor Armate.
Pentru atingerea scopului trasat, au fost stabilite următoarele obiective:
– a supune investigațiilor serviciul militar ca parte componentă a politicii statului în organizarea
cetățenilor și a societății în vederea asigurării suveranității, independenței, integrității teritoriale
și securității naționale a Republicii Moldova;
– a pune în lumină reperele conceptual -teoreti ce și a reliefa cadrul politico -juridic de organizare
și funcționalitate a serviciului militar al Republicii Moldova, identific ându -se principiile generale
și particularitățile de instituționalizare, conducere și activitate;
– a cerceta în dinamică aspect ele care vizează apariția și încetarea relațiilor de serviciu militare,
stabilite între militari, pe de o parte, militari și organizațiile care prevăd statutar raporturi de acest
tip, pe de alta;
– a nuanța relațiile de interdependență dintre militari, pe de o parte, stat și societate, pe de alta, în
special prin identificarea unor soluții fezabile ce țin de problema trecerii milit arilor în rezervă și
adaptarea lor și a familiilor acestora la viața civilă.
Metodologia cercetării științifice. Investiga țiile științifice la tem ă au fost efectuate prin
aplicarea unui instrumentar metodologic extins, care însumează atât abordări, metode și principii

7
de cercetare general -științifice, cât și de factură particular -științifică , folosite cu preponderență în
funcție de specificul domeniului de explorare. Acest instrumentar conține abordări (politologică,
sistemică) , metode gene ral-științifice (sistemică, institu țională, structural -funcțională, analiza și
sinteza, comparativă, behavioristă, inducția și deducția , istoriografică ) și particular -științifice
(politologico -descriptivă, analiza evenimentelor, analiza con ținutului docume ntelor, studiu de
caz, sociologico -militară, pedagogico -militară, militar -strategică, istorico -militară ) și principii
(interdisciplinarității , continuității, istorismului ).
Noutatea și originalitatea științifică a rezultatelor obținute se exprimă prin efectuarea
pentru prima dată în Republica Moldova a unor cercetări științifice de pe poziții politologice a
esenței și structurii serviciului militar, a dinamicii de reconfigurare ca element al politicii statului
în organizarea cetățenilor și societății pe ntru a sigurarea intereselor naționale. Noutatea științifică ,
exprimată în particular, rezidă în următoarele:
– este argumentată științific oportunitatea funcționării serviciului militar ca proces de asigurare a
securității și apărării naționale, fiind iden tificate și clasificate sursele de activitate, contradicțiile
și tendințele de dezvoltare a acestei instituții;
– sunt puse în lumină procesele de reglementare politico -juridică a relațiilor de serviciu militare
în Republica Moldova, apariția și modificare a lor, fiind identificat rolul acestora în consolidarea
organismului militar al statului;
– sunt elucidate cadrul politico -juridic de instituționalizare și mecanismul organizatorico -juridic
de conducere a serviciului militar, acțiuni desfășurate la nivel d e instituții, cu diferite atribuții de
organizare și/sau de executare.
Problema științifică importantă soluționată în domeniul științelor politice și studiilor
de securitate pentru teorie și practică ține de argumentarea indispensabilității serviciului militar
în asigurarea securității și apărării naționale a Republicii Moldova, fapt care a contribuit esențial
la demonstrarea necesită ții și a oportunității de modernizare internă și racordare la standardele
contemporane . Au fost identificate potențialul ș i capabilită țile pentru modernizarea serviciului
militar al Republicii Moldova în contextul redimensionării arhitecturii de securitate regională.
Importanța teoretică a lucrării și valoarea aplicativă a lucrării constă în elaborarea
cu titlul de pionierat a unei cercetări științifice interdisciplinare a serviciului militar în Republica
Moldova prin abordarea politico -juridică, iar sub aspect ul practic investigațiile soldându -se cu
perfectarea și prezentarea unui studiu amplu și complex, în măsură să contribuie la elucidarea
semnificației serviciului militar. În particular, semnificația teoretică a investigațiilor efectuate
rezidă în următoarele:
– este elaborat cadrul conceptual -metodologic pentru a efectua cercet ări științifice ale serviciului
militar, racordat la rea litățile în schimbare și la tendințele postneclasice de dezvoltare a științei,

8
fiind propusă o construcție relevantă de investigație a serviciului militar, iar rezultatele obținute
formează suport metodologic pentru cercetarea acestui fenomen social -politic;
– este aplicat instituționalismul în calitate de suport teoretic pentru cercetarea serviciului militar
ca instituție în contextul în care a devenit un actor important al serviciului public prin cal itatea de
a apăra independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statului;
– este reliefată deosebirea dintre serviciul de alternativă, serviciul militar activ și serviciul militar
în rezervă, fiind puse în lumină importanța elementului protecției sociale a militarilor ca factor
de consolidare a imaginii în societate.
Valoarea aplicativă a lucrării rezidă în elaborarea unui studiu cu valen țe fezabile, c are
se mani festă prin următoarele:
– contribuie la familiarizarea opiniei publice cu rolul și locul serviciului militar în asigurarea
securității și apărării naționale , contribuind la mai buna înțelegere a caracterului, obiectivelor,
modului de organizare și funcționalitate, evidențiind militarul ca purtător al principalelor
răspunderii pentru apărare și securitate ;
– complete ază setul redus de elaborări științifice/științifico -practice consacrate problemei ce ține
de securit atea militar ă a statului, formulează unele recomandări științifico -practice referitoare la
optimizarea sistemului serviciului militar, realizar ea construcției militare în Republica Moldova ,
la elaborarea politicii de apărare și securitate a statului, la promova rea relațiilor civil -militare în
societate;
– asigură factorii de de cizie din cadrul autorităților puterii de stat, experții din centrele analitice
și cercetătorii științifici din instituțiile unive rsitar-academice cu rezultate pentru fundamenta rea
și promova rea politicilor în domeniul serviciului militar, vine în suportul cadrelor din conducerea
militaro -politică și militară să soluționeze științific argumentat sarcini practice vizând asigurarea
capacității de apărare în condițiile de transformare a societății și redimensionare a arhitecturii de
securitate regională;
– sunt create premisele indispensabile pentru fundamentarea științifică a strategiei și tacticii de
organizare a serviciului militar la etapa actuală de modernizare a sistemului național de securitate
și apărare.
Rezultatele obținute pot fi folosite la elaborarea cadrului normativ în domeniul militar, la
predarea cursurilor speciale de politologie (politologie militară) în sistemul de învățământ militar
și universitar, la pregăt irea social -umanitar ă și juridic ă a militarilor, la elaborarea unor manuale
și a altor suporturi metodico -didactice.
Rezultatele științifice principale înaintate spre susținere constau în următoarele:
1. Republica Moldova devenind stat independent și fiind acceptată ca membru plenipotențiar al
Organizației Națiunilor Unite, și-a rezerv at dreptul de a crea și dispune de Forțe Armate destinate

9
apărării independen ței, suveranită ții și integrită ții sale teritoriale. Pentru a asigura Forțele Armate
cu poten țial uman necesar , statul a institui t, prin Constitu ție, alte acte normative , serviciul militar
care este organizat pe principiu obligatoriu și pe principiu benevol, prin contract.
2. Serviciul militar reprezintă un factor determinant în fortificarea securită ții militare a statului ,
dezvoltare a politicii externe prin componenta de politică militară , promovarea imaginii statului
pe arena mondială ca un contribuitor de securit ate regională și interna țional ă, extinderea relațiilor
bilaterale și multilaterale ale Republicii Moldova , construc ția Forțelor Armate în conformitate cu
principiile unui stat democratic , inclusiv a sistemului de pregătire a cadrelor militare la standarde
europene și euroatlantice.
3. Odată cu încetarea relațiilor de serviciu militare, militarul trece în rez erva Forțelor Armate.
Asigurarea adaptări i socio -psihologice a rezervei militare este o problemă atât personală, cât și a
guvernului, r ezolvarea ei permițând oamenilor să se acomode ze la condi țiile noi, iar societă ții să
utilizeze eficient persoane instruite pentru dezvoltar ea social -economică.
Implementarea rezultatelor științifice. Rezultatele cercetărilor exprimate prin concluzii
și recomandări au fost implementate în: Concepția reformei militare, aprobată prin Hotărârea
Parlamentului nr. 1315 din 26.07.2002; Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea
Patriei nr.1245 din 18.07.2002; Legea cu privire la rezerva Forțelor Armate nr. 1244 din
18.02.2002; Legea cu privire la apărarea națională nr. 345 din 25.07.2003; Legea cu privire la
statutul militarilor nr. 162 din 22.07.2005; Regulamentul cu privire la modul de îndepl inire a
serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17.08.2006;
Concepția de restructurare și modernizare a Armatei Naționale în perspectiva anului 2014,
aprobată prin decizia Consiliului Suprem de Securitate nr. 05 /1-03-05 din 13.05.2004. Precizăm,
de asemenea, că a fost asigurat ă argumentarea și aprobarea modificării duratei serviciului militar
în termen de la 18 luni la 12 luni, introduc erii serviciului militar cu termen redus de 3 luni pentru
absolvenții instituț iilor civile de învățământ superior universitar, care anterior nu au satisfăcut
serviciul militar și instruirea studenților la catedrele militare în instituțiile de învățământ superior
universitar de stat.
Vom insista pe participarea la pregătirea și la operaționalizarea Armatei Naționale prin
elaborarea și aprobarea prin Hotărârea Parlamentului nr. 679 din 23.11.2001 a Structurii generale
a efectivului Armatei Naționale și a instituțiilor Ministerului Apărării. Am participat la formarea,
pregătirea și op eraționalizarea Marelui Stat Major al Armatei Naționale după modelul occidental,
prin elaborarea și aproba rea Regulamentului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, pus în
aplicare prin ordinul Ministrului apărării nr.335 din 12.12.2008. Am luat parte , de asemenea, la
pregătirea cadrelor de ofițeri ai Armatei Naționale și pregătirea de luptă a armatei prin elaborarea
și aprobarea unor documente, evidențiind următoarele : Regulamentul activității de stat major al

10
Forțelor Armate ale Republicii Moldova în ope rații (acțiuni) de luptă, Regulamentul pregătirii
operative (operativ -tactice) în Armata Națională, Regulamentul serviciului în garnizoană și de
gardă, Regulamentul disciplinei militare, Regulamentul de luptă a genurilor de arme în Armata
Națională, Regula mentul instrucției de front, Regulamentul serviciului interior.
Am efectuat activit ăți de investigație științifică la temă în cadrul Centrului de Informare
și Documentare privind NATO în Moldova, la Asociația „George C. Marshall” din Republica
Moldova, la Centrul de Studii Strategice de Apărarea și Securitate al Academiei Militare a
Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.
Aprobarea rezultatelor. Lucrarea este elaborată în cadrul Centrului Cercetări Politice și
Relații Internaționale al Institutului de Cerc etări Juridice și Politice al Academiei de Științe a
Moldovei, a fost examinată și susținută în Centrul menționat și la Seminarul Științific de Profil
din cadrul Institut ului. Rezultatele științifice obținute au fost prezentat e, discutate și aprobate la
opt foruri științifice naționale și internaționale: Conferința științifică internațională „NATO – o
alianță a valorilor și solidarității”, 2 octombrie 2007; Masa Rotundă Internațională „Challenges
to Peacekeeping and Stability Operations in the 21st Centur y”, 15 ianuarie 2008; Masa rotundă
internațională „Perspectivele parteneriatului cu NATO în condiții de neutralitate/non -aliniere”, 1
octombrie 2012; Seminar IV Școala CID NATO „Regimul armelor în Republica Moldova”, 11
aprilie 2013; Conferința științific o-practică cu participare internațională „Republica Moldova în
condițiile noii arhitecturi de securitate regională”, 30 mai 2014; Masa rotundă „Rolul dreptului
de poliție al statului într -o societate democrată”, 24 ianuarie 2015; Conferința științifică
internațională „Republica Moldova în contextul noii arhitecturi de sec uritate regională”, 15 mai
2015; Conferința științifică internațională „Inegalități sociale în Republica Moldova. Constituirea
clasei de mijloc”, 23 februarie 2017.
Cercetările efectuate se includ în cadrul direcțiilor prioritare de dezvoltare a științei
în Republica Moldova – Direcția strategică Patrimoniul cultural și dezvoltare a societății.
Publicații la tema tezei. Ideile științifice expuse și -au găsit e lucidare în 2 monografii și
23 articole științifice în volum de 30,1 c. a.: 15 dintre acestea fără coautori, fiind prezentate la 8
foruri științifice naționale și internaționale.
Volumul și structura tezei : introducere, trei capitole, concluzii gen erale și recomandări,
bibliografie din 194 titluri, 15 0 pagini text de bază.
Cuvinte cheie: serviciu militar, securitatea na țională, securitate militară, Forțele Armate,
organism militar, principii ale serviciului militar, relații de serviciu militare, instituționalizare,
organizare, adapt are, func ționare, Armata Na țională.

11
CONȚINUTUL TEZEI
Introducerea conține toate subdiviziunile care sunt solicitate regulamentar : actualitatea
și importan ța problemei abordate, scopul și obiectivele tezei, problema științifică importantă
soluționată, noutatea științifică a rezultatelor obținute, importanța teoretică și valoarea aplicativă
a lucrării, aprobarea rezultatelor și sumarul capitolelor tezei.
Capitolul întâi, cu denumirea Aspecte istoriografice și abordări teoretico -metodologice
ale serviciului militar în Republica Moldova, include studiul istoriografic, reperele teoretico –
metodologice și fundamentele politico -juridice de cercetare a problemelor abordate . În p rimul
subcapitol , intitulat Institu ționalizarea și evoluția serviciului militar în Republica Moldova:
studiu istoriografic și normativ , sunt elucidate cele mai relevante elaborări științifice la tema
investigată, perfectate de către cercetători științifici, experți și analiști atât din străinătate, cât și
din Republica Moldova. Este efectuat studiul istoriografic al instituționalizării, ac telor normative
adoptate în acest scop și evoluției serviciului militar în Republica Moldova.
Instituționalizarea serviciului militar în Republica Moldova a fost o necesitate obiectivă și
parte a proceselor politice de obținere a independenței. C. Manolac he menționează că experiența
practică a statelor care și -au definitivat schimbările transformaționale de tranziție ne convinge că
acest tip de reforme social -economice și politic o-juridice necesită o garanție eficientă care să
asigure realizarea obiective lor trasat e. Dar una din tre condițiile esențiale ale transformării sociale
o constituie, totuși, asigurarea militară a procesului [14].
În acest context , este efectuată analiz a serviciului militar și noțiunilor conexe prin prisma
elaborărilor realizate de cercetători i străini despre armată și rolul ei , cu expunerea unor concluzii
ce se referă la Armata Națională. P. Duțu susține că, de fapt , evoluția organizatorică de exercita re
a serviciului militar se află în funcție de transformările fundamentale din cadrul armatei naționale
ale unui stat [6, p.101]. H. Georgescu subliniază că armata „reprezintă totalitatea forțelor mili tare
regulate ale unui stat” [15 , p.113] , iar J. Sumpf o definește ca pe „ansamblul forțelor milit are ale
unei națiuni” [16 , p.23]. Prin urmare , menționăm noi, armata este o instituție a statului care poate
folosi, în mod organizat și legal, violența pentru îndeplinirea misiunilor încredințate.
În această ordine de idei , P. Duțu, C. Moștoflei și A. Sarcinschi n otează că organizarea,
caracterul și evoluția armatei sunt determinate de un complex de fac tori, precum: regimul politic;
progresele științei și tehnicii; nivelul de dezvolt are economic ă; posibilitățile economice, tehnico –
științifice și demogra fice; apartenența la alianț e politico -militar e; poziția geografică și situația
geopolitică ; dimensiunile și caracteristicile teritoriului național; tradițiile și specificul național al
fiecărui popor .
Dat fiind că rolul esențial al oricăre i armate este ducerea luptei, vom evidenția că pentru
succesul ei , contează calitatea și moralul militarilor implicați în luptă. Or, anume această sarcină

12
revine serviciului militar. În această bază putem explic a interesul sporit al cercetătorilor , precum
J. Callaghan [17], P. Azoulay [18], C. Moștoflei [19], L. Stăncilă și B. Dabija [20], pe marginea
problem ei apariției și manifestării dificultăți lor în organizarea și desfășurarea activității specific
militare , cum ar fi serviciul militar . P. Duțu, C. Moștoflei și A. Sarcinschi notează că se impune a
fi menționat actualmente faptul că evoluția armatelor cunoaște un ritm tot mai alert , explic ându –
se preocupările tuturor statelor de a amplifica, prin reorganizare și profesionalizare, capacitatea
armatelor de adaptare fl exibilă la necesitățile sociale, politice, militare, interne și internaționale,
aflate într -o continuă schimbare [7 , p.3]. Iar aceste adaptări se efectuează prin perfecționarea , în
primul rând , a serviciului militar , specificăm noi .
Vom remarca , în contextul celor menționate mai sus, că la nivelul conducerii Ministerului
Apărării al Republicii Moldova, din primii pași ai existenței sale, asupra formei armatei pe care
s-o construim , practic nu a existat o singură opțiune. În lipsa unei politici eficiente de stat privi nd
securitatea militară a statului , în general și modului de organizare /dezvoltare a serviciului militar ,
în particular, fiecare ministru a venit cu propria viziune asupra reformei armatei și modelului de
organizare a serviciului mili tar [21]. Numai în ultimii ani asupra aspectului ce ține de aprecierea
formei de completare a Armatei Naționale a fost o oscilație de la o extremă la alta , mai precis, de
la sus ținerea serviciului militar obligatoriu până la negarea lui și susținerea celui prin contract
[22]. În această ordine de idei, vom accentua importanța tezei noastre în etapa actuală, remarcând
poziția lui V. Cibotaru, că Republica Moldova trebuie să -și dezvolte Forțele Armate pe principiul
mixt de completare, care presupune prezența militarilor încadrați atât pe bază de co ntract, cât și
prin conscripție [23 ].
V. Ciobanu supune analizei evenimentele de constituire și evoluție a Armatei Naționale
din perioada 1990 -2011 , această cercetare permi țând de a elucid a și procesul istoric de devenire
a serviciului militar. S chimbările social -politice d e la începutul anilor 1990 au generat criza din
armata sovietică, care a favorizat ideea promovării unei politici militare proprii , cu predilecție în
instituirea serviciul ui militar național [24, p.5]. V. Gaiciuc și V. Ciobanu abordează subiectul
urgentării creării unei instituții de forță , capabile să garanteze independența și viața cetățenilor în
circumstanțele destrămării accelerate a URSS și încălcărilor grave din armat a sovietică [25, p.8].
B. Gamurari reliefează evenimente le de institu ționaliz are a serviciului militar național în Trupele
de Grăniceri [26, p. 157] , iar P. Creangă descrie perioada de formare a Armatei Naționale, care
ne permite să evidenți em și politicile de edificare a serviciului militar [27, p. 114]. Vom preciza
că este efectuată analiz a legislației național e cu referire la instituționalizarea serviciului militar în
Republic ii Moldova.
Prin urmare, au fost elaborate studii, care, în diferită măsură, pun în lumină problemele
abordate de noi, însă este lipsă o cercetare amplă , cuprinzătoare a subiectelor tratate de noi.

13
Al doilea subcapitol, Repere teoretico -metodologice de cercetare a serviciului militar
în Republi ca Moldova, elucidează r eperele teoretico – metodologice de cercetare a serviciului
militar , privite prin prisma noțiunilor de referință: profesia de militar, profesionalizarea armatei,
serviciul militar, securitate, principiile serviciului militar.
C. Manolache menționează că cercetare a metodologică a organ ismului militar al statului
traversează la etapa actuală o perioadă specifică, fiind complimenta tă de clarificarea rolului și
locului organismului militar în sistemul relațiilor politi co-militare î n țară și în lume, de analiza
influenței lui asupra asigurării securității militare a statului [28]. Această afirmație este în deplină
măsură caracteristică și pentru serviciul militar ca element indispensabil al organismului militar.
Analiza serviciulu i militar în stat ca fenomen social -politic a creat premisele teoretice de
înțelegere profundă a esenței, structurii și conținutului său. În opinia noastră, serviciul militar are
locul și rolul său și în ecuația de putere mili tară a statului. Potrivit lui C. Zamfir și L. Vlăsceanu,
puterea militară este capacitatea de acțiune armată a unui stat, asigurată de potențialul său militar
(buget, personal, infrastructură, armament, logistică, industri e de apărare , instituții de dezvoltare
militară), urmărindu -se asigur area securități i proprii și a aliaților, realiz area intereselor politico –
militare [29, p.481]. Subliniem că puterea militară poate fi reprezentată de potențialul său militar
și cel spiritual. În acest sens , serviciul militar prin destinația sa se regăsește în ambele.
Politica de organizare a serviciului militar în Repu blica Moldova a fost cercetată de noi
prin defini rea unor repere determinante : profesionalizarea armatei și profesia de militar. Astfel,
profesia de militar este definită ca ocupație cu caracter permanent, desfășurată în mediul militar,
exercitată de o persoană care a absolvit o instituție de învățământ militar sau care a încheiat un
contract de angajare cu instituția militară [30, p.216]. Potrivit lui I. Stoi anovici , profesionistul
este persoana plătit ă pentru o anumită profesie și este foarte bun ă în practicarea ei [31, p.105].
N. Sava afirmă că no țiunea de profesionist este utilizată atunci când se referă la „o persoană înalt
calificată, caracterizată prin competență; responsabilitate și spirit de corp” [32, p.240 -250].
Problema profesionalizării armatelor europene a reprezentat o necesitate stringentă , mai
ales pentru țările postsocialiste . C. Moștoflei [7], A. Sarcinschi [8] și M. Mureșan [33] abordează
cadrul de analiză a serviciului militar canalizâ ndu-se pe problematica profesionalizării armatei,
notând că profesionalizarea este determinat ă și de criteriile de admitere a României în Tratatul de
Nord, necesitatea înzestrării armatei cu echipament militar și tehnică de luptă moderne , reforma
din armatele statelor membre ale Organizației Atlantice. A. Sarcinschi su sține că în construirea
unei armate de profesie se solicită să se definească modul în care se vor selecta, forma, ins trui și
perfecționa m ilitarii [ 8, p.36] , acestea fiind sarcinile serviciului militar , adăugăm noi .
V. Mija [34], V. Gaiciuc [35] și V. Pleșca [36 ] exprimă supozi ția că institu ția armatei
este fundamentală atât pentru știința politică contemporană, cât și în raport cu realitățile social –

14
politice interne și internaționale. Serviciul militar reprezintă acțiune a aplicată în folosul statului ,
un stagiu la care sunt obligați, prin lege, cetățenii pentru a se instrui din punct de vedere militar
în rândurile forțelor armate . În fundamentarea ideilor sus menționate , V. Ple șca [37, p. 62-67] a
descris sintagma „serviciu militar ” prin evalu area trăsăturilor esen țiale ale serviciului public.
Serviciul militar poate fi cercetat având ca repere metodologice principiile de organizare ,
eviden țiindu-se aspectel e de politici cu impact (asupra serviciului militar ). Aceste principii sunt:
legalită ții, loialită ții, impar țialită ții, stabilității, profesion alismului, transparen ței, responsabilită ții
și independen ței [38].
Aplica rea sintezei a făcut posibilă analiza în tandem a „serviciul ui militar’’ și „securit ății
național e”. În această bază, s erviciul militar este abord at ca o institu ție, iar securitatea națională,
în accepția lui S. Huntington , poate fi asigurată prin îmbunătă țirea siguranței instituțiilor sociale,
economice și politice împotriva amenințărilor care provin din partea altor state independente [39 ,
p.67]. B. Buzan face distincție între dimensiunea militară a securit ății și dimensiunea nonmilitară
[40, p. 43-45], el deosebește, de asemenea, componentele militară, politică, economică, societală
și de mediu. Considerăm că această clasificare actualmente se dovedește a fi incompletă, dată
fiind că a crescut substanțial ponderea componentei cibernetice, spre exemplu.
Politica militară înglobează măsurile și inițiativele realizate sau nerealizate de guverne în
luarea deciziilor și în implementarea obiectivelor strategice , cum ar fi timpul și modul în care să
se angajeze Forțele Armate naționale pentru asigurarea securității militare a statului , în condițiile
că Ministerul Apărării se dovedește a fi principalul factor de decizie în politica militară națională
[41]. Subliniem că o sarcină de importan ță edificatoare a politicii militare în Republica Moldova
rezidă în efectuarea construc ției militar e, context în care, serviciul militar ca subiect al politicii
militare , vine să asigure funcționalitatea Forțelor Armate .
Studiul serviciul ui militar permite de a conchide că acesta se află la originea securită ții
militare a statului , care se asigură prin realizarea unui complex de măsuri privind pregătirea de
apărare a Patriei . Forma principală de exercitare a apărării pe timp de pace este exprimată prin
serviciul miliar ob ligatoriu, care presupune îndeplinirea de către cetățenii Republicii Moldova a
serviciului militar în termen și pe calea încadrării în serviciul militar prin contract.
Capitolul al doilea , Fundamente conceptuale și politico -jurid ice ale serviciului militar
din Republica M oldova , este rezervat cercetării fundamentelor conceptuale și politico -juridice
ale serviciului militar, abordate în evolu ție și în diversificare . Este supusă cercetării oportunitatea
reformei For țelor Armate și analiz ată baza juridică din domeniul apărării și securită ții naționale,
exercițiu necesar pentru a asigura profunzimea și complexitatea investigațiilor științifice .
Primul subcapitol , numit Cadrul conceptual de organizare și funcționare al serviciului
militar în contextul de reformă a Forțelor Armate , cuprin de reliefarea cadrului conceptual de

15
organizare și funcționare a serviciului militar, alcătuit dintr -un pachet extins de concepții și acte
normative, inclusiv se analiz ează pachetul de obligațiuni, drepturi și libertăți al e militarului.
Fundamentele c adrul ui conceptual de organizare și funcționa litate a serviciului militar a u
fost puse pe 17 martie 1992, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la
apărare , Legea cu privire la Forțele Armate și Legea despre obligațiunea militară și serviciul
militar al cetățenilor Republicii Moldova . Aceste acte stabilesc exercitarea conducer ii suprem e a
Forțelor Armate de Parlament , Președintele Republicii Moldova, fiind și Comandantul Suprem al
Forțe lor Armate și de Guvern . În același context, Ministrul Apărării exercită conducerea trupelor
prin Marel e Stat Major al Forțelor Armate .
În scopul unificării forțelor militare într -un sistem unic și integru, abilitat cu asigur area
securității naționale, Parlamentul a aprobat Concepția Securității Naționale și Doctrina Militară a
Republicii Moldova , mai târziu – o nouă Concepție a Securității Naționale a Republicii Moldova
și o Strategie a Securității Naționale . Considerăm că pr oiectul Strategiei Securității N aționale
care urmează să fie elaborat, trebuie să specific e importan ța managementului personalului militar
prin prisma politicii de organizare a serviciului militar, ca factor în asigurarea s ecurității militare
[42]. În proiectul Strategiei Naționale de Apărare urmează a preciza că anume serviciului militar
mixt reprezintă forma optimă pentru Republica M oldova, care trebuie să fie tratată nu ca soluție
temporară, ci una de bază [43 ].
În procesul de asistență a reformei Forțelor Armate evidenți em rolul summitului NATO
din 2014 din Țara Galilor, dat fiind că Repub lica Moldova a fost primită în cadrul Platformei d e
Interoperabilitate și acceptată la Inițiativa de Construcție a Capacităților de Apărare a Alianței .
Summit ul NATO din 2016 din Varșovia a întărit dimensiunea cooperării cu Republica Mol dova,
partenerii oferind expertiză pentru a sprijini procesul de reformă a apărării în scopul fortifică rii
capabilităților Forțelor Armate ale Republicii Moldova [44].
Primele a daptări ale serviciului militar la standarde euroatlantice au fost efectuate după
adoptarea Concepți ei reformei militare prin reducerea duratei serviciului militar în termen până
la 12 luni. Vom susține că nivelul general al pregătirii tinerilor pentru ser viciul militar le permite
calitativ să se încadreze în funcțiile militare în perioada stabilită [45].
Notăm că Doctrina Militară stabilește aspectul organizatoric al construcției și dezvoltării
Forțelor Armate și serviciului militar în condițiile respectării neutralității permanente [46]. Prin
proclamarea constitu țională a statutului de neutralitate, Republica Moldova expres a decis să nu
facă parte din alianțe și organizații interna ționale cu caracter militar și să se abțină de la acțiuni
de natură similară. Însă acest statut nu exclude participarea cu militari ai Armatei Naționale la
acțiuni de men ținere a păcii [47], militarii luând parte la exercitarea operațiunilor de menținere a
păcii cu regularitate, mai ales în Kosovo.

16
În altă abordare securitatea națională a Republicii Moldova ar putea fi asigurată cel mai
eficient în condițiile integrării euroatlantice [48, p. 24], însă, potrivit altor opinii, solicitarea de a
adera la Organizația Tratatului Nord -Atlantic se află în cont radicție cu interesele cardinale ale
Republicii Moldo va și ale cetățenilor săi [49 , p.630]. Vom nota că Planul Individual de Acțiuni
al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO prevede explicit că ținând cont de statutul
său de neutralitate, Republi ca Moldova prin implementarea acestui program nu urmărește scopul
aderării la Alianța Nord -Atlantică, ci intensificarea dialogului și aprofundării relațiilor cu această
structur ă în speran ța accelerării procesului de reforme în sector ul apărări i și securității naționale
[50, p. 21]. În acest context , instituirea și dezvoltarea serviciului militar în Republica Moldova
reprezintă un aspect al politicii sale militare , având drept scop crearea și perfecțion area cadrul ui
legislativ c are asigură pregătirea cetățenilor și Forțelor Armate pentru apărarea Patriei.
Este axiomatică ideea , în ordinea reliefată de idei, că apărarea Patriei reprezintă datoria
și îndatorirea constituțională a fiecărui cetățean al Republicii Moldova. Totodată , obligativitatea
servi ciului militar având proveniență constituțională, nu reprezintă obligativitate constituțională
a cetățenilor Republicii Moldova , aceasta fiind o obligațiune juridică a unor categorii aparte. Din
motive de conștiință sau de altă natură cetățenii frecvent se eliberează de îndeplinirea obligațiunii
militare și execută serviciul civil, care înlocuiește serviciul militar, în modul stabilit de lege [51].
În fine subliniem că în politica de organizare a serviciului militar drepturile și libertățile
militarilor s unt garantate și se diviz ează în câteva seturi: individuale; politice; social -economice .
Considerăm deliberativ că în realizarea reformei Forțelor Armate ale Republicii Moldova rămâne
actuală , importantă și oportună schimbarea accentului de la prioritățile dezvoltării potențialului
tehnic pe dezvoltarea potențialului uman . Obiectivul prioritar -strategic al reformei trebuie să fie
nu atât crearea unei structur i noi, ci militarul motivat și responsabilizat prin serviciul militar pe
care îl prestează. Asigurar ea securității militare a statului este nemijlocit dependentă de ridicarea
prestigiului serviciului militar pentru generația tânără , unul dintre aceste element e (care fortifică
prestigiul serviciului militar ) este, cu siguranță , pachetul de drepturi și lib ertăți pe care le oferă
statul militarilor săi.
Subcapitolul al doilea, Mecanis mul organizatorico -juridic de conducere a serviciului
militar, este consacrat analizei mecanismului orga nizatorico -juridic de conducere a serviciului
militar care este efectuat prin prisma principiilor sale specifice. Se întreprindere, de asemenea,
cercetarea influenței serviciului militar asupra organismului militar al statului.
Mecanismul organizatorico -juridic de conducere a serviciului militar ține, indispensabil ,
de principiile speciale ale serviciului militar, organismul ui militar în care este organizat serviciul
militar și relațiile de serviciu militare. Serviciul militar ca obiect al relațiilor de serviciu militare ,
se manifestă ca și conduită. A ceste relații pot fi prezentate ca fapte și acțiuni prin care se produce

17
institu ționalizarea serviciului militar. Prin urmare, pot fi evidențiate două grupe ale relațiilor de
serviciu militare: relațiile ce țin de organizarea s erviciului militar și relațiile care apar în procesul
îndeplinirii serviciului militar [52, p. 190] .
Mecanismul de reglement are a relațiilor de serviciu militare ține nemijloci t de atribuțiile
autorităților de stat și persoanelor cu func ții de răspundere. În acest sens , reglementarea rela țiilor
de serviciu militare se realizează prin aplicarea unor metod e specific e de subordonare , în a căror
bază se efectuează conducerea serviciului militar: r elațiile de serviciu militare și mecanismele de
conducere a serviciului dat sunt prevăzute în regulamente militare [53, p.8]. Subliniem în ordinea
expus ă de idei că mecanismul organizatorico -instituțional de conducer e a serviciului militar este
asigurat prin prisma principiilor specifice ale serviciului: conducerea centralizată a ser viciului
militar și militarilor; conducerea unică total ă și disciplina militară severă; subordonarea relațiilor
reciproce dintre militari; continuitatea; responsabilit atea juridică sporite a militarilor [54 ].
Serviciul militar este o activitate destinată pentru a asigura funcționarea, perfecționarea și
conducerea organismului militar în timp de pace și război. Structura organismului militar includ e
următoarele componente: politică – autorită țile supreme (Pre ședintele, Parlamentul, Guvernul și
Consiliul Suprem de Securitate) ; strategică – alte autorită ți abilitate în sfera securității și apărării
(Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Armata Națională, Marele S tat Major al
Armatei Naționale, Statul Major General al For țelor Armate) ; operativ -strategică – (Serviciul de
Informații și Securitate, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Poliția de Frontieră, Trupele de
Carabinieri, Serviciul Protecției Civile ș i Situații Excepționale) [55 , p. 286 -294].
Este indispensabil de subliniat că politica determină caracterul și modalitatea de utilizare
a puterii militare, a întregului organism militar al statului. Vom preciza că puterea militară a unui
stat este determinată de mai mulți factori , printre care evidențiem : capacitățile militare terestre,
aeriene și maritime; numărul de militari aflați în serviciul militar ; resursele disponibile; situația
financiară și poziția geo grafică [56, p.23]. Serviciul militar aflându -se la originea puterii militare,
prin numărul de militari se exprimă pe sine însuși și în dimensiunea interesului național. Astfel,
V. Juc susține că interesele naționale trasează obiectivele fundamentale de de zvoltare a societății
și statului, solicit ă mobilizarea și canalizarea eforturilor pentru realizarea lor, determină opțiunile
strategice atât de politică internă, cât și de politică externă, aflate în strânsă interconexiune [57,
p.203]. Ținând cont de indispensabilitatea valorificării interesul național, luând act de obiectivele
de asigurare a capacității de apărare și securitate, legislația restrânge unele categorii de cetățeni
ai Republicii Moldova în drepturi constituționale de alegere a genului de activitate. În cazul dat
este vorba nu de privarea cetățenilor de drepturi la muncă, ci de obligarea acestora de a îndeplini
o obligațiune prevăzută de către legislație – serviciului militar în termen [58 , p. 58-59], mai ales
în condițiile nu meroaselor dificultăți de conscripție. .

18
Am precizat mai sus că eșalonul superior al puterii de stat prin care se asigură conducerea
politico -juridică a serviciului militar este f ormat din Parlament, Președinte și Guve rn. Constituția
stabilește principalel e atribuții ale acestor autorități în domeniul asigurării apărării naționale și a
edificării organism ului militar , inclusiv ce vizează serviciul militar. O formă distinsă a politicii
de apărare , foarte puțin elucidată în literatura de specialitate din Repu blica Moldova, situație care
stabilește perspective de cercetare științifică interdisciplinară, este exercitată prin instrumentele
diploma ției militar e. Instituția responsabilă de înfăptuirea politicii de apărare, inclusiv făcând uz
de mecanismel e diplomației militare este Ministerul Apă rării al Republicii Moldova [59 , p. 9].
Se cere de specificat că t ipul regimului politic este determinant în raport cu forma de
organizare a serviciului militar. Constituția Republicii Moldova a reafirmat drept va lori supreme
democrația, pacea civică, demnitatea omului, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea,
statul de drept și p luralismul politic [60], iar pe aceste valori se bazează serviciul militar. În acest
sens, u n element de importan ță deosebit ă în eficiența activității Ministerului Apărării și Marelui
Stat Major , inclusiv în conducerea serviciului militar, îl reprezintă delimitarea atribu țiilor politice
de atribuțiile militare. Urmărind realizarea a cestui obiectiv edi ficator, Regulamentul Marelu i Stat
Major al Armatei Na ționale stabilește atribu țiile și drepturil e Marelui Stat Major și obliga țiunilor
funcționale ale Șefului Marelui Stat Major , inclusiv cele ce țin de conducerea serviciului militar
[61]. Autoritățile administrativ militare încheie lanțul c are asigură conducerea serviciului militar
prin rolul lor de a furniza resurse umane.
În concluzie menționă m că mecanismul juridico -organizatoric de conducere a serviciului
militar prevede crearea unui s istem complex de conducere a autorităților centrale și locale de
administrare a funcțiilor, procedurii de adoptare și executare a actelor normative, raporturilor pe
orizontală și pe verticală dintre aceste instituții. Totodată, precizăm că sistemul existen t nu este
perfect, nu asigură plenar necesitățile de apărare, impunându -se de întreprins un set de măsuri de
reformă democratică și modernizare.
Al treilea capitol, Reglementarea politico -juridică a relațiilor de serviciu militare în
Republica Moldova pune în lumină procesele de reglementare politico -juridică a acestor relații .
Primul subcapitol, Promovarea rolului serviciului militar în societate, instituirea și
modificarea relațiilor de serviciu militare, înglobează elucidarea rolului serviciului militar în
societate, aspectelor juridice de apariție și evoluție a relațiilor de serviciu. Este efectuată analiz a
relației „armat ă – societate” ca unul din factorii de bază a stabilității naționale.
Instituția militară este o instituție a statului , dar depășeș te simpla condiție de instrument
al statului datorită funcțiilor pe care le îndeplinește în societate și calității pe care o comportă de
putere militară a națiunii. Relația „ armată – societate” este de tip special, cu numero ase valențe și
condiționări [62 ]. Sociologic, armata reprezintă o formă de organizare socială , a cărei membri

19
satisfac serviciul militar și acționează pe baza relației dintre normele instituționalizate și execuția
rolurilor [63 ]. Analizând rolul a rmatei și serviciului militar în sistemu l societal , putem desprinde
câteva aspecte particulare : corela ția dintre a rmată și popula ție prin prisma determinărilor socio –
demografice ; socializarea ;armata și cultur a; raporturile de natur ă economic ă stabilite între a rmată
și societate ; relația dintre armată și politic ă.
În raportul dintre a rmată și cultur ă determinant este socializarea indivizilor, atât a celor
care sunt implicați direct în funcționarea instituției militare, în sensul că satisfac serviciul militar,
cât și a cetățenilor în ansamblu . Aceast ă relație condiționează puternic entitatea militară din două
puncte de vedere – mărimea și structura grupului militar prin persoanele încadra te în serviciul
militar și valorile, normele și atitudinile care definesc mediul militar [64, p.61].
În relația dintre a rmată și politic ă, raportul se desfășoară în ambele sensuri: clasa politică
deține monopolul asupra anumitor decizii ce vizează instituția militară, iar armata influențează
direct sau mediat a supra clasei politic e. Domeniile în care clasa politică adoptă decizii referitor la
activitatea a rmatei includ organizarea, structura, rolul și funcțiile armatei; principiile și normele
instituite de stat cu privire la apărare și servi ciul militar prin legi și regulamente mili tare, pe baza
cărora este organizată și se desfășoară activitatea de pregătire a militarilor; relațiile dintre a rmată
și celelalte instituții guvernamentale ale societă ții, precum și cu organizațiile neguvernamentale.
Alt aspect al binomului se referă la influența a rmatei și a serviciului militar asupra clasei politice.
Influența exercitată în acest caz este directă sau mediată și vizează modul de folosire a resurselor
financiare, economice, științifice , informaționale și umane ale statului; sistemul de guv ernare, de
elaborare și de exercitare a politicii de securitate și apărare a statului; modalitățile de acțiune în
urgențe c ivile și militare.
Instituția militară și serviciul militar ca parte integrantă au menirea, printre alte misiuni ,
de a pregăti tinerii pentru viață, obișnuindu -i cu disciplina și ordinea , de a le transmite valori le
tradiționale ale poporului său , de a contribui la socializarea și maturizarea tinerilor și de a ajuta la
integrarea în societate [65]. Serviciul militar, abordat ca în sensul de acumulare a experien ței de
viață, contribuie la formarea percepției sociale a populației asupra rolului, utilității și legitimității
armatei în societate. În această bază subliniem că a titudinea populației față de armată și serviciul
militar constituie un alt factor social cu rol determinant al misiunilor armatei. Vom observa însă,
că dacă încrederea societății în armată în aprilie 2014 a fost de 42%, în aprilie 2016 a scăzut la
33%, iar în octombrie 2016 a constituit 30% [66 ]. Explicăm aceast ă scădere bruscă a încrederii
prin influența mai mul tor factori , obiectivi și subiectivi, care trebuie să fie luați în considerare în
politica de administrare a serviciului militar în societate. În lista de factori cu impact negativ se
regăsesc scăderea au torității statului și a instituțiilor sale, carențe în educația patriotică, dificultăți
în adaptarea social -economică a militarilor demobilizați , existența alternativelor, numărul relativ

20
redus de campanii de mediatizare și lipsa de informație privind acti vitățile desfășurate da Armata
Națională, implicarea excesivă a politicului, scandalurile în jurul unor numiri și unor proprietăți.
Încorporarea sau încadrarea în serviciul militar reprezintă un element juridic complex, un
sistem de fapte juridice necesar e pentru survenirea consecințelor juridice : constituirea relațiilor
de serviciu militare. Prin condiții ale apariției relațiilor de serviciu militare se subînțeleg cerințele
juridice înaintate față de persoana încorporată sau care se încadrează în serviciul militar. Astfel
de condiții sunt cetățenia; atingerea vârstei de încorporare; aptitudinea conform stării de sănăt ate;
calitățile profesional -psihologice; nivelul de instruire; pregătirea profesională și fizică. Subliniem
că cerințele înaintate fa ță de cetățeni, încorporați în serviciul militar în termen sau angajați prin
contract, reprezintă premisele necesare a apariției relațiilor de serviciu militare.
Totodată, acceptându -se dubla cetățenie, o perioadă mai îndelungată legislația a ocupat o
poziție imprecisă cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către cetățenii străini, persoane
cu cetățenie dublă și persoane fără cetățenie, situație care nu e ra pe deplin argumentată : fiind o
variantă a cetățeniei, obligațiunea de apărare a Patriei reprezintă o parte inalienabilă a noțiunii de
cetățenie. Însă Curtea Constituțională s -a pronunțat pe o parte din aspectele menționate, statuând
compatibilitatea dublei cetățenii cu exercitarea serviciului militar prin contract.
În relațiile de serviciu militare este indispensabil de a distinge două momente : apariția și
punerea pe seama militarului a obligațiunilor militare. Dacă apariția lor se bazează atât pe lege ,
cât și pe manifestarea liberă a voinței, încredințarea funcției se reglementează în conformitate cu
actul administrativ unilateral care se bazează pe lege , fiind emis de factorul decizional în numele
statului. Schimbarea relațiilor de serviciu militare subînțelege schimbarea situației de serviciu a
militarilor (numirea în funcție, elibera rea sau înlăturarea din funcție), retragerea, retrogradarea și
restabilirea în grade militare.
Așadar, rela ția „armat ă – societate” reprezintă unul dintre factor ii de bază meniți să asigure
stabilit atea și securitatea național ă, dat fiind că există o interac țiune și o influen ță reciprocă între
serviciul militar și societate. Promovarea imaginii pozitive a serviciului militar în societate este
în măsură să consolide ze statul ca instituție și securitatea națională . Ucraina ne -a furnizat o lecție
de învă țat și deci este absolut necesar de acordat cu mult mai mare atenție sistemului național de
securitate și apărare abordat în toate dimensiunile și complexitatea . În același timp, ținând cont
de realitățile din Republica Moldova, factorul uman este determinant și primordial.
Al doilea subcapitol, Încetarea relațiilor de serviciu militare și adaptarea militarilor
trecuți în rezervă la viața civilă , este consacrat aspectel or juridice privind încetarea relațiilor de
serviciu militare, specificul tre cerii militarilor în rezerva serviciului militar și adaptare a acestora
la viața civilă. Este întreprinsă analiza cadrului normativ care determină modalitate a de aflare a
militarilor în rezervă.

21
Preciz ăm că m ilitarul antrenat sau încorporat în serviciul militar, îl îndepline ște o anumită
perioadă , numit în actele normative serviciu militar. Pentru militarii în termen durata serviciului
militar este stabilită 12 luni , iar 3 luni pentru militarii care îndeplinesc serviciul milita r cu termen
redus [56 ]. Dura ta serviciului militar pentru militarii prin contract este stabilită în contract. Vom
atrage atenția că perioada serviciului militar în termen de 12 luni se încadrează în practica țărilor
europene , iar în perspectiva perfecționării serviciului militar, maj orării numărului de militari prin
contract poate fi micșorată. Astfel, durata serviciului militar în unele țări europene este: Austria –
6 luni; Suedia – 11 luni; Finlanda – de la 6 la 12 luni; Estonia – de la 8 la 11 luni [67 , p. 140,
141, 212]. Primele t rei sunt neutre și în plus, le este caracteristic principiul mixt de completare a
serviciului militar, pe care îl considerăm actual și de perspectivă pentru Republica Moldova.
Încetarea serviciului militar atrage după sine și încetarea relațiilor de serviciu militare.
Prin încetarea relațiilor de serviciu militare se subînțelege încetarea permanentă sau temporară a
activității militare de serviciu , care atrage după sine încetar ea îndeplinirii obligațiilor de serviciu.
Încetarea relațiilor de serviciu militare trebuie în mod obligator să se bazeze pe cazuri concrete
(fapte juridice) prescrise de lege și care au temei (pentr u încetarea relațiilor de serviciu militare ).
Încetarea relațiilor de serviciu presupune prezența un complex de factori juridici preceda ți
de anumite condiții juridice prevăzute în ordin ul elaborat de persoanele cu funcții de răspundere
cu privire la excluderea militarului din listele nominale ale unității mili tare în care a fost inclus în
statele de personal. Odată cu încetarea relațiilor de serviciu militare, militarul trece în rezerva
Forțelor Armate. Sfârșitul carierei militare fie în termen, fie prin contract , marchează finalul unei
dedicații , unui sacrificiu făcut pentru țară, acest eveniment fiind plin de simbolism prin onorarea
celor trecuți în rezervă în cadrul unui ritual militar.
Notăm că l imitele de aflare în serviciul militar prin contract în Republica Moldova sunt :
pentru efectivul de solda ți, sergenți și subofițer i – 45 de ani; pentru corpul de ofițeri cu grade
inferioare și superioare – 50 de ani; pentru general de brigadă ș i general de divizie – 55 de ani;
general de corp de ar mată – 60 de ani [56 ]. Aceste limite sunt mai mici decât în statele europene
și urmează a fi majorate cel puțin cu 5 ani.
În momentul eliberării din serviciul militar , cetățenii trec în categori a de rezerviști și sunt
luați în evidență militară în centrele militare la locul de trai, fiind în continuare repartizați pentru
completarea Forțelor Armate la mobilizare. Exprimăm supoziția că legisla ția trebuie modificată
astfel încât pentru persoanele care au contract de aflare în rezerva activă, chemarea la ședințe de
pregătire în cantonamente să fie efectu ată în conform itate cu planul aprobat pentru fiecare unitate
de către Ministrul Apărării, dar nu va depăși termenul de două zile pentru fiecare lună a anului și
o con centrare de 14 zile odată pe an. A stfel de experiență este atestată în cazul Gărzii Naționale
din Statele Unite ale Americii.

22
Subliniem că p ăstrarea sistemul mixt de organizare a serviciului militar, a cărui necesitate
am argumentat -o, permite de a avea permanen t posibilitate de a putea completa rezerva activă a
Forțelor Armate din contul militarilor care se eliberează după finalizarea serviciului militar. Cu
această problemă serioasă s -au confruntat Forțele Armate ale României, după abolirea serviciului
militar obligatoriu în anul 2007 : pentru a reveni la normalitate , a fost ad optată Legea rezervi știlor
militari, aceasta prevede începând din 2017 o perioadă de formare inițială a cetățenilor însumând
circa trei luni în vederea acumul ării cuno ștințelor militare de bază, după care, anual, se convoa că
la instruc ție de două săptămâni [68].
În opinia noastră, o problem ă actuală este că statul nu acordă garanții mil itarilor care trec
în rezervă , aceasta fiind una din cauzele care nu asigură atractivita te serviciului militar la tineri.
Pe parcursul anilor 2001 -2016 din serviciul militar s -au retras mai mult de o mie de ofițeri , însă
aproximativ jumătate fiind fără drept de pensie. Marea majoritate au studii superioare, experienț ă
de management și de lucru de educație cu personalul , cunosc tehnologiile moderne. Experiența
lor rămâne de multe ori nerevendicată. Reconversia profesională și adaptarea socială a militarilor
formează un sistem complex de activitate a instituțiilor de stat și organiza țiilor neguvernamentale
în vederea asigurării garanțiilor sociale privind reintegrarea socioprofesională a militarilor prin
contract și a cetățenilor trecu ți în rezervă (retragere) . Reconversia profesională se dovedește a fi
o verigă importantă a politicii statului și societății în dezvoltarea și utilizarea potențialului uman ,
însă acest capital este puțin solicitat, iar militarii trecuți în rezervă, la rândul lor, deseori se află
în imposibilitate să se adapteze la noile realități , fiind recrutați, în ultim ul timp, și în scopuri de
caracter politic .
Notăm că r eciclările sunt caracteristice armatelor de masă și în cazul reformei efective lor
în cadrul cărora sunt planificate reduceri ma sive de personal. Actualmente , în armatele europene
problema dată nu se af lă pe agenda zilei, dat fiind că în sistemul de pregătire a militarilor prin
contract este prevăzută posibilitatea de a obține o profesie civilă, fapt care face armata mult mai
atractivă pentru tineri.
În concluzie susținem că r ezolvarea acestei probleme ar permite oamenilor să se schimbe
în condiții de siguranță pentru noi activită ți, iar societă ții să folosească eficient persoane instruite
pentru dezvoltarea economică, acordând asistență atât de necesară acestor cetățeni să concureze
pe piețele forței de muncă.

23
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
Problema științifică importantă soluționată în domeniul științelor politice și studiilor
de securitate pentru teorie și practică ține de argumentarea indispensabilității serviciului militar
în asigurarea securității și apărării naționale a Republicii Moldova, fapt care a contribuit esențial
la demonstrarea necesității și a oportunității de modernizare internă și racordare l a standardele
contemporane . Au fost identificate potențialul și capabilitățile pentru modernizarea serviciului
militar al Republicii Moldova în contextul redimensionării arhitecturii de securitate regională.
Ideile științifice expuse pe paginile tezei reprezintă rezultatul activității autorului, au fost
elaborate de sine stătător, și -au găsit elucidare în 10 acte normative (legi ale Republicii Moldova,
hotărâri ale Guvernului, hotărâri ale Consiliului Suprem de Securitate, Ordine ale ministrului
Apărăr ii), în 25 de publicații științ ifice și au fost prezentate la 8 foruri științifice internaționale și
naționale.
1. Serviciul militar în Republica Moldova are proveniență constituțională, fiind constituit pentru
a contribui la asigurarea independenței, suve ranității și integrității teritoriale a statului Republic a
Moldova. Î n Constituția Republicii Moldova sunt prevăzute bazele reglementării juridice în sfera
apărării și securității și prevederile fundamentale care se referă la îndeplinirea de către cetățeni a
serviciului militar. Reprezentând o formă specială a serviciului public , serviciul militar a apărut
concomitent cu crearea statului pentru a satisface unele interese generale și nevoi sociale, având
menirea să asigure și să garanteze realizarea scopuril or și funcțiilor de bază ale statului [15, p.18;
75, p.65; 132, p.26 -29].
2. În Republica Moldova se exercită serviciul militar mixt, fiind încorporați atât militari de rând,
proveniți din conscripție , cât și militari prin contract. Proporția de aplicabili tate a unei modalități
sau altei de recrutare este determinată de diferiți factori : economici, politici, sociali, demografici ,
informaționali, geopolitici, geoeconomici și militari, de starea și tendințele mediului de securitate
națională, regională și internațion ală. Serviciul militar obligatoriu acționează ca factor educativ,
în spirit civic -național și patriotic , asupra persoan elor care au activat în trecut sau își desfășoară
activitatea în prezent în cadrul structurilor sale, funcționând ca un instrumen t de socializare a lor
[56, p.194 -199; 155, p.72].
3. Serviciul militar este un element important al securității militare, alături de securitatea politică,
economică, socială, ecologică , informațională asigurând securitatea națională. În ace astă ordine ,
serviciul militar se află la originea securității militare a statului, care este asigurată prin realizarea
unui complex de măsuri privind pregătirea către apărarea Patriei [56, p.193; 86, p.47 -48; 155,
p.73-75].
4. Serviciul militar , abordat ca fenomen juridic , prezintă în sine un sistem de norme de drept care
reglementează statutul său și relațiile sociale formate în procesul exercitării lor de către subiecți,

24
drepturil e, obligațiunil e și responsabilitățil e părților . Legislația în materia serviciul ui militar este
o subramură a legislației administrative [194, p.208 -209].
5. Asigurarea securității militare a statului este dependentă nemijlocit de ridicarea prestigiului
serviciului militar în societate, în special prin atitudinea statului față de o mul în uniformă militară
și protecția lui socială. Dezvoltarea valorii sociale a serviciului militar urmează a fi primordială
pentru Republica Moldova, dat fiind că protecția socială a militarilor reprezintă atribuția firească
a statului , în interesul și pentru securitatea căruia este organizat serviciul militar. Reprezentând o
activitate de risc sporit, serviciul militar necesită consacrare deplină și sacrificiu, solicit ând, în
același timp, garanții și recompense pentru militari [132, p. 31,32,35; 194, p.220].
6. Pentru Republica Moldova este de importanță primordială asigurarea controlului democratic
civil asupra serviciului militar, domeniul managementului personalului Forțelor Armate trebuie
să fie perfecționat și modernizat conform sta ndardelor contemporane în scopul asigurării cadrului
de dezvoltare a personalului, de promovare în conformitate cu un sistem de evaluare echitabil și
transparent [75, p.66,70].
În baza rezultatelo r obținute prin atinge rea scopului și obiectivel or propuse, facem unele
recomandări referitor la dezvoltarea și modernizarea serviciului militar în Republica Moldova:
1. Este indispensabil ca autoritățile abilitate în domeniul securității și apărării, Consiliul Suprem
de Securitate și Ministerul Apărării, să definească platforma reformei militare în circumstanțele
noi de securitate și să elaboreze Strategia Națională de Apărare și Strategia Militară Națională,
iar în baza lor să fie perfectat Planul cu privire la construcția și dezvoltarea Armatei Naționale.
Esența reformei urmează să fie canalizată pe ridicarea prestigiului serviciului militar, rațional
fiind un program de implementare a P lanului să fie „Serviciul militar în Republica Moldova până
în anul 2025”. În lista de acțiuni se include oportunit atea Concepției educației militar -patriotice a
tineretului, care să răspundă noilor provocări la adresa securității.
2. Este recomandat de a crea în cadrul Ministerului Apărării a unei structuri speciale , „Oficiul de
presă”, care urmează să promoveze imaginea pozitivă a armatei și serviciului militar în societate
și, totodată, să facă față noilor provocări ale războiului informațional.
3. Este imperativ necesar ca în scopul sporir ii calității serviciului militar și asigurării garanțiilor
de protecție socială a militarilor, Guvernul, Ministerul Apărării , alte autorități să perfecțione ze
legislați a militar ă național ă, planificarea construcției și dezvoltării Armatei Naționale, racordarea
la standardele contemporane de organizare, funcționare și îndeplinire a sarcinilor constituționale.
4. Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Apărării trebuie să dezvolte serviciul militar bazat
pe principiul mi xt de completare, care este expresia contemporană a capacității statului de a avea
Forțe Armate capabile să facă față pericolelor la adresa securității și să asigure trăinicia legăturii
între popor și armată. Una din tre prioritățile Guvernului și Ministeru lui Apărării se exprimă în

25
asigurarea condițiilor necesare pentru suplinirea tuturor funcțiilor vacante, atât pentru militarii în
termen, cât și pentru cei prin contract în statele de organizare.
5. Este absolut necesar ca Parlamentul Republicii Moldova să asigure implementarea controlului
democratic al Forțelor Armate și serviciului militar. În conformitate cu standardele euroatlantice
de funcționalitate , se recomandă delimitarea mai precisă a atribu țiilor între ministrul Apărării și
Șeful Marelui Stat -Major, Regulamentul de activitate a Ministerului Apărării și Regulamentul de
activitate a Marelui Stat -Major al Armatei Naționale să fie aprobate prin Decretul Președintelui
Republicii Moldova.
6. Este util ca Parlamentul, Președinția și Guvernul să considere politica de cadre ca fiind factor
esențial în asigurarea securității naționale și să se regăsească în Strategia Securității Naționale.
Este oportun ca Președintele Republicii Moldova în calitate a de Comandant Suprem al Forțelor
Armate să aprobe Regulament ul funcțiilor de „general”, care să includă expres lista funcțiilor de
„general” în Republica Moldova și cerințele față de candidați pentru acordarea lui. Se recomandă
Ministerului Apărării să perfecționeze sistemul de selectare, repartizare, pregătire, pe rfecționare
și educare a cadrelor militare, fiind oportun de a elabora Concepția politicii de cadre.
7. Este necesar ca Ministerul Apărării să dezvolte sistemul de mobilizare al Armatei Naționale,
care să devină unul eficient, dinamic, capabil să sporeasc ă capacitatea armatei adecvat riscurilor
la adresa securității militare, atenție sporită în dezvoltarea acestui sistem urmând să fie acordată
perfecționării principiului de activitate a rezervei active în bază de contract.
8. Este indispensabil ca Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Apărării să manifeste o atenție
sporită față de militarii care au fost trecuți în rezervă după o perioadă îndelungată de serviciu. Se
consideră oportun ca Ministerul Apărării să examineze și să introducă în răspunderea inst ituțiilor
sale lucrul de pregătire a militarilor pentru trecere în rezervă, precum și susținerea lor în perioada
de reconversie profesională și adaptare socială. Se recomandă semnarea Acordului de colaborare
în domeniu între Ministerul Apărării și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă .
Serviciul militar formează o parte integrantă a sistemului național de securit ate și apăr are,
pe agenda zilei aflându -se indispensabilitatea și oportunitatea modernizării prin democratizare și
perfecționare în conformitate cu standardele europene și euroatlantice. Republica Moldova are
nevoie de armată, iar serviciul militar este util nu numai pentru completarea efectivului, dar și în
scopul formării unor cetățeni care să manifeste patriotism și spirit civic.

26
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Boene B. La professionnalisation des armées: contexte et raisons, impact fonctionnel et
sociopolitique. În: Revue Française de Sociologie, vol. 44, nr. 4, 2003. p. 647-693.
2. Porteret V. État-nation et professionnalisation des armées: les députés français face au déclin
de l'armée de masse de 1962 à nos jours. Paris: Harmattan, 2005. 342 p.
3. Алексеенко О. Ценности военной службы и проблемы повышения е е престижности в
Вооруженных Силах Российской Федерации: диссертация кандидата философских наук,
Москва, 1999. 149 c.
4. Семакин А. Военная служба в Российской Федерации: конституционно -правовые и
организационные аспекты. Москва, 1997. 255 c.
5. Кудашкин А. Военная служба как особый вид государственной служб ы Российской
Федерации. Государство и право. Москва : Наука, 2000 . 574 с.
6. Duțu P. Fenomen e și procese definitorii pentru evoluția Armatei Naționale. București: Ed :
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2008. 272 p.
7. Duțu P . Moștoflei C . Sarcinschi A. Profesionalizarea Armatei României în contextul integrării
în NATO. București: Cent rul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, 2003. 54 p.
8. Sarcinschi A ., Impactul profesionalizării Armatei României asupra raporturilor sale cu
societatea în care ființează. București : Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2005. 44 p.
9. Ionescu M. Armata profesionista – armata secolului următor ? În: Strategii XXI nr. 1/1996.
București : Ed. AISM, 1996, p.49 -52
10. Grigore L. Profesionalizarea armatei – condiție si cerință a integrării in structurile Alianței
Nord -Atlantice. În: Securitate si apărare naționala. Tematica „Securitatea naționala a României si
integrarea in structurile europene si euro -atlantice”. București : Ed. AISM, 2002, p. 45 -48.
11.Gaiciuc V. Crearea Armatei Naționale al Republicii Moldova în contextul eveniment elor
istorice . În: Revista "Tyrageția" – Muzeul Național de Istorie, nr. 9, 2000, p. 284 -297.
12. Pleșca V. Impactul reformei armatei asupra asigurării securită ții naționale. Cazul Republicii
Moldova», Autoreferatul tezei de doctor în politologie. Chișinău , 2008. 17 p.
13. Manolache C. Politica de construcție militară în Republica Moldova: repere teoretico –
metodologice și valențe practice. Referatul științific al tezei de doctor habilitat în științe politice.
Chișinău, 2016. 70 p.
14. Coropcean I ., Manolach e C. Transformările social -politice sub aspectul consecințelor
militare: Abordare teoretico -metodologică. În: Revista Cohorta. Revistă de istorie militară, 2007,
nr. 1, p.52 -59
15. Georgescu H. Dicționar enciclopedic militar. În București : Editura Academia de Înalte Studii
Militare, 1996. 278 p.

27
16. Sumpf Joseph, Hugues Michel. Dictionnaire de sociologie. Paris: Librairie Larousse, 1973,
254 p.
17. Callaghan J ., Kernic F. Securitatea internațională și F orțele Armate . București, 2004. 272 p.
18. Azoulay P . Un nouveau profil pour l'armée : compte rendu du séminaire entre le Centre
militaire d'études stratégiques (CeMiSS) et le Centre d'études en sciences sociales de la Défense
(CESSD), Rome, 25 et 26 juin 1997. Paris, 1998. 44 p.
19. Moștoflei C ., Sarcinschi A. Militar – nonmilitar în securitatea națională. Dilema armatei.
București: Editura Unive rsității Naționale de Apărare, 2004. 32 p.
20. Stăncilă L ., Dabija B. Probleme generale privind apărarea armată a țării. În: Arta militară în
actualitate. A XLII sesiu ne de comunicări științifice. București : Editura Universității Naționale
de Apărare, 2004. p. 25-35.
21. Marinuța V. Colaborarea cu NATO nu este un pericol pentru Republica Moldova. În:
http://www.timpul.md/articol/ -vitalie -marinuta –colaborarea -cu-nato-nu-este-un-pericol -pentru –
r–moldova -15047.html (vizitat 02.04.2016).
22. Marinuța V. Soldații nu vor mai fi luați cu arcanul la armată. În: http://www.publika
.md/soldatii -nu-vor-mai-fi-luati-cu-arcanul -la-oaste -vor-fi-platiti -pentru -a-servi –
patria_1153201.html (vizitat 2.04.2016).
23. Cibotaru V. Analitica. Moldova pe care încă nu am construit -o. În: http:// politmoldova.
com/ moldova -pe-care-inca-nu-am-construit -o.html (vizitat 2.04.2016).
24. Ciobanu V. Organizarea instituției militare a Republicii Moldo va (1990 -2011). Chișinău:
Ministerul Apărării al Republicii Moldova, 2011. 320 p.
25. Gaiciuc V ., Ciobanu V. Construirea Armatei Naționale (cronica evenimentelor 1989 -1992).
Chișinău : Civitas, 1999. 108 p.
26. Гамурарь Б. На крутых поворотах жизни. Chișinău: Combinatul poligrafic, 2004. 388 p.
27. Крянгэ П. Я хочу рассказать… Chișinău : „Elan Poligraf” SRL, 2005. 356 p.
28. Manolache C ., Coropcean I. Organismul militar al statului: Abordare metodologică a
cercetării. În: Studia Universitatis. Revistă științifică, 2008, nr. 4 (14). P. 237 -242.
29. Zamfir C. , Vlăsceanu L. Dicționar de sociologie. București: Babel, 1998. 753 p.
30. Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniile politicii militare,
securității naționa le și apărării arm ate. București: Ed itura Militară, 2000. 292 p.
31. Stoianovici I. Profesionalismul între necesitate și reevaluare. În: Revista Gândi rea militară
românească. București, 2006, nr. 2, p. 105 -113.
32. Sava N .-I. Armata și soc ietatea. Culegere de texte. București: Info-Team, 1998. 250 p.
33. Mureșan M. Profesionalizarea Armatei României în contextul integrării în NATO. În:
Centrul de Studii Strategice de Secur itate, București, nr. 1 -2, 2003, p. 17 -22.

28
34. Mija V. Neutralitatea Republicii Moldova prin prisma politicilor de securitate ale unor state
europene neutre. Teza de doctor în ș tiințe politice. Chișinău, 2016. 151 p.
35. Gaiciuc V. Constituirea Armatei Naționale a Republicii Moldova. Teză de doctor în istorie,
Chișinău, 2000. 192 p.
36. Pleșca V. Impactul reformei armatei asupra asigurării securității naționale. Cazul Republicii
Moldova. Teză de doctor în politologie. Chișinău, 2008. 136 p.
37. Pleșca V. Serviciul militar ca o formă specifică a serviciului pu blic. În: Revistă metodico –
științifică trime strială „Administrarea Publică” nr.2-3, 2005, p. 62-67.
38. Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158, din 04.07.2008.
În: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc& lang=1&id=330050 (vizitat 04.01 .
2017).
39. Huntington Samuel P. The Soldier and the State. The Theory and the Politics of Civil –
Military Relations. Vintage Books, NY, 1957. 534 p.
40. Buzan B. Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate internațională în
epoca de după războiul rece. Chișinău: Cartier, 2000. 386 p.
41. Национальная доктрина России. În: http://observer.materik.ru/observer/N5 -8_94/5 -8_ 28.
htm . (vizitat 26.12.2016).
42. Proiectul Strategiei Securității Naționale 2016. www.presedinte.md/rom/cadrul -normativ .
(vizitat 18.07.2016).
43. Masa rotundă cu genericul: Strategia națională de apărare -actualități și perspective. În:
http://nato.md/masa -rotunda -cu-genericul -strategia -nationala -de-aparare -actualitati -si-
perspective/ (vizitat 09.09.2016).
44. Coropcean I. Operațiunile de Menținere a Păcii pentru Republica Moldova – între dileme și
prioritate. În: http://voxnato.wordpress.com/2012/10/29/operatinile -de-mentinere -a-pacii -pentru –
republica -moldova -intre-dileme -si-prioritate/ (vizitat 16. 09.2014).
45. Tabloul social al militarilor încorporați în ianuarie 2013 în Batalionul de instrucție a Armatei
Naționale. Anchetarea efectuată în Armata Națională în perioada 21 ianuarie – 5 februarie 2013.
Materiale ale Direcției J1 personal al Marelui S tat Major al Armatei naționale. Arhiva Marelui
Stat Major.
46. Coropcean I. Nu există în l ume două armate la fel. În : Moldova Suverană, 18.09.2001, nr.
197 (19886), p. 3.
47. Discursul Președintelui Republicii Moldova pe 12 decembrie 2015 la Conferința
internațională „Politica de neutralitate: cooperare internațională pentru pace, securitate și
dezvoltare. www.presedinte.md/rom/comunicate de presa/ vizita – presedintelui – timofti – in –
turcmenistan. (vizitat 18.07.2016)

29
48. Juc V. Integrarea europeană – dimensiune a interesului național al Republicii Moldova. În:
Cuceac I on. Juc V ictor. Moraru V ictor. Ungu reanu V eaceslav . Republica Moldova și Uniunea
Europeană: Dimensiunile cooperării. Chișinău : „Tipografia -Sirius” SRL, 2016, p. 4-35.
49. Назария С. История международных отношений и внешней политики великих держав
в новейшее время. Курс лекций. Chișinău: F. E.-P. Tipografia Centrală, 2007. 687 c.
50. Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO nr. 774
din 06.07.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 134 -137 din 25.08.2006, p.21 –
40.
51. Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei Nr.1245 -XV din 18.07.2002.
În: lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang =1&id=312749 (vizitat 04.03.2016).
52. Стрекозова В, Кудашкин А. Военно е право. Учебник. Москва, 2004 . 640 с.
53. Белов В. Во енное право. În: http://nanobukva.ru/b/altern/belov_v_k__ -_ voennoe _ pravo .
html (vizitat 05.01.2017).
54. Кудашкин А. Военная служба в Российской Федерации. Санк т-Петербург , 2003.
572 с.
55. Manolache C. Securitatea Națională. În: Republica Moldova pe calea modernizării. Studiu
enciclopedic. Chișinău. F.E. -P. „Tipografia Centrală”, 2015, p. 279 -298.
56. Cebotari S, Saca V, Coropcean I. Politica externă a Republicii Moldova în contextul
proceselor integraționiste. Monografie. Chișinău, 2008. 180 p.
57. Juc V. Edificarea relațiilor internaționale postrăzboi rece: aspecte teoretico -metodolog ice și
replieri geostrategice. Chișinău: „Tipografia – Sirius” SRL, 2011. 248 p.
58. Borș V. Politica externă și relațiile internaționale? În: Analele Științifice ale Universității de
Stat din Moldova Seria „ Științe Socioumaniste” . Chișinău , CEP, USM, 2000, p . 58-59.
59. Coropcean I ., Cebotari S. Diplomația militară a Republicii Moldova. Studii de Securitate și
Apărare. Publicație științifică. În: Revista Militară nr. 2 (12) , 2014, p. 7 -20.
60. Timofti N. În Republica Moldova democrația con stituțională și -a demonstrat viabilitatea. În:
http://www.presedinte.md/rom/presa/in -republica -moldova -democratia -constitu tionala -si-a-
demonstrat – viabilitatea (vizitat 29.12.2016).
61. Regulamentul Marelui Stat Ma jor al AN, Ordinul ministrului A părării nr.301 din 05.12.2002.
62. Coropcean I. Rolul serviciului militar în societate. În: Revista Militară. Studii de securitate și
apărare. Publicație științifică, 2016. Nr1 (15). p. 72 -75.
63. Iacob D ., Stancu V. Relații publice. Tema: Rela țiile Armatei cu societatea. București: Editura
Academiei de Î nalte Studii Militare, 1997. 80 p.

30
64. Iliescu Gh. Aspecte teoretico -metodolog ice privind conexiunile dintre socializare și
integrarea oamenilor în domeniul militar. În: Buletin informativ: Sesiunea de comunicări
științifice a Academiei de Înalte Studii Militare, București, 2000, p. 55 -65.
65. Manigart Ph. L’opinion publique et l’Europe de la Defense. În: http://www.europe.eu.i
nt/comm/public_opinion/archives/ebs/ebs_146_summ_fr.pdf . (vizitat 24.07.2011).
66. Barometrul Opiniei Publice. Republica Moldova. Octombrie 2016. În: http://ipp. md/public
/files/Barometru/BOP_10.2016_anexe.pdf (vizitat 06.01.2016).
67. Military tehnology. World Defence Almanac 2009. Bonn, Germany, 2009. 408 p. (vizitat
13.09.2016).
68. Noul tip al serviciului militar. În: http:// stirileprotv.ro/stiri/actualitat e/armata -de-trei-luni-
de-la-intai-ianuarie -anul-viitor -cine-va-participa -la-proiectul -ministrului -apararii.html (vizitat
20.01.2017).

31
LISTA PUBLICAȚIILOR ȘTIINȚIFICE ȘI METODICO -DIDACTICE
I. Monografii
1.1. Cebotari Svetlana. Saca Victor. Coropcean Ion. Politica externă a Republicii
Moldova în contextul proceselor integraționiste. Chișinău: Tipografia Institut ului Militar al
Forțelor Armate. 2008. 180 p. 10.0 c. a.
1.2. Gaiciuc Victor. Manolache Constantin. Coropcean Ion. Popa Gheorghe. Armata
Națională a Republicii Moldova -10 ani. Chișinău: F.E.-P. Tipogr . Centrală. 2001. 160 p. 9.2 c. a.
II. Articole de sinteză
2.1. Coropcean Ion. Manolache Constantin. Securitatea națională. În: Republica
Moldova. Enciclopedie . Chiș inău: F. E. -P. Tipogr . Centrală . 2016. p.728 -736. 0.9 c. a.
2.2. Coropcean Ion. Manolache Constantin. Securitatea națională. În: Republica
Moldova. Ediție enciclopedică . Ed. a 2-a. Chișinău: Institutul de Studii Enciclopedice . 2010.
p.717 -723. 0.7 c. a.
III. Articole în reviste naționale cu recenzenți. Categoria C.
3.1. Coropcean Ion. Cadrul conceptual de organizare și funcționare al serviciului militar
în contextul reformei Forțelor Armate ale Republicii Moldova. În: Revista Militară. Studii de
Securi tate și Apărare, 2016, nr. 2 (16). p. 26 -36. 0.6 c. a.
3.2. Coropcean Ion. Determinarea și analiza principiilor generale ale serviciului militar.
În: Revista Militară. Studii de Securitate și Apărare, 2016, nr. 1 (15). p. 65 -72. 0.6 c. a.
3.3. Coropcean Ion. Rolul serviciului militar în societate. În: Revista Militară. Studii de
Securitate și Apărare . 2016, nr. 1 (15). p. 72 -76. 0.3 c. a.
3.4. Coropcean Ion. Cebotari Svetlana. Diplomația militară a Republicii Moldova în
contextul securit ății regionale. În: Revista Militară. Studii de Securitate și Apărare . 2014, nr. 2
(12). p. 7 -19. 0.6 c. a.
3.5. Albu Natalia. Coropcean Ion. Serviciul militar: repere conceptuale. În: Revista
Militară. Studii de Securitate și A părare. 2011, nr.2 (6), p . 12-20. 0.5 c. a.
3.6.Coropcean Ion. Dihotomia militar – non-militar: analiză prin prisma securității
naționale. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică) . 2009, nr.1 (XLIV). p.23 -26. 0.3
c. a.
3.7.Manolache Constantin. Coropcean Ion. Hanganu Ole g. Gherbovei Nicolae. Esența și
structura organismului militar al statului: caracteristică politologică. În: Studia Universitatis
(Seria Științe Sociale). 2009, nr. 3 (23). p. 194 -199. 0.4 c. a.
3.8.Manolache Constantin. Coropcean Ion. Organismul militar a l statului: abordare
metodologică a cercetării. În: Studia Universitatis (Seria Științe Sociale). 2008, nr. 4(14). p.237 –
242. 0.4 c. a.

32
IV. Articole în alte reviste
4.1. Coropcean Ion. Reintegrarea în viața civilă a militarilor trecuți în rezervă. În:
Coho rta. Revistă de istorie militară. 2016, nr. 1. p. 92 -103. 0.6 c. a.
4.2. Coropcean Ion. Sistemul de conducere al organelor securității și apărării naționale în
situații de criză și necesitatea perfecționării lui. În: Jurnalul juridic național. Publicație ș tiințifico –
practică de drept. 2015, nr.2(12), p. 18 -19. 0.2 c. a.
4.3. Coropcean Ion. Unele lecții ale războiului din Afganistan. Eforturile veteranilor de
război pentru consolidarea încrederii și păcii. În: Cohorta. Revistă de istorie militară. 2015, nr. 1.
p. 163 -168. 0.4 c. a.
4.4. Coropcean Ion. Adaptarea militarilor trecuți în rezervă la viața civilă. În: Securitate
prin cooperare. Revista asociației George C. Marshall din Republica Moldova. 2011, nr.6. p. 83 –
94. 0.4 c. a.
4.5. Coropcean Ion. Particip area militarilor Armatei Naționale în operațiuni de menținere
a păcii. În: Securitate prin cooperare. Revista asociației George C. Marshall din Republica
Moldova. 2008, nr.1. p. 6 -10. 0.3 c. a.
4.6. Coropcean Ion. Cooperarea Republicii Moldova cu NATO: Di mensiunea militară.
În: Studii internaționale. Viziuni din Republica Moldova. 2007, nr. 3. p. 26 -29. 0.3 c. a.
4.7. Coropcean Ion. Securitatea Republicii Moldova prin prisma neutralității. În:
Securitate prin cooperare. Revista asociației George C. Marshall din Republica Moldova. 2007,
nr. 2. p. 18 -23. 0.4 c. a.
4.8. Coropcean Ion. Manolache Constantin. Transformările social -politice sub aspectul
consecințelor militare: Abordare teoretico -metodologică. În: Cohorta. Revistă de istorie militară.
2007, nr. 1. p. 52 -59. 0.4 c. a.
V. Articole în culegeri de materiale ale conferințelor științifice
5.1. Coropcean Ion. Instituționalizarea și dezvoltarea serviciului militar în Republica
Moldova: studiu istoriografic și normativ. În: Probleme actuale ale științ ei militare și securității
naționale. Studii -2014. Chișinău: Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”,
2014. p. 190 -207. 1,0 c.a.
5.2. Coropcean Ion. Încetarea relațiilor de serviciu militar și adaptarea militarilor trecuți
în rezervă la via ța civilă. În: Probleme actuale ale științei militare și securității naționale. Studii –
2015. Chișinău: Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”, 2015. p. 208 -227.
1,1 c.a.
5.3. Coropcean Ion. Politici sociale față de militarii trecuți în rez ervă. În: Inegalități
sociale în Republica Moldova. Constituirea clasei de mijloc. Materialele conferinței științifice
internaționale din 23 .02.2017. Chișinău F.E. -P.Tipogr . Centrală”, 2017. p.409 -415, 0.5 c.a.

33
5.4. Coropcean Ion. Regimul armelor în Zona d e Securitate. În: VOX NATO. Securitatea
contează. Publicație Centrul de Informare și Documentare NATO în Republica Moldova.
(http://voxnato.wordpress.com/2013/0 4/17/regimul -armelor -in-zona -de-securitate/ )
5.5. Coropcean Ion. Operațiunile de menținere a păcii pentru Republica Moldova – între
dileme și prioritate. În: VOX NATO. Securitatea contează. Publicație Centrul de Informare și
Documentare NATO în Republica Moldova. ( http://voxnato.wordpress.com/2012/10/29/
operatinile -de-mentinere -a-pacii -pentru -republica -moldova -intre-dileme -si-prioritate/ )

34
ADN OTARE
Coropcean Ion. Serviciul militar în Republica Moldova: abordare politico -juridică.
Teză de doctor în științe politice. Chișinău, 2017.
Structura tezei: introducere, trei capitole cu trei subcapitole fiecare, concluzii generale
și recomandări, bibliografie din 1 94 titluri, 150 pa gini de te xt de b ază. Rezul tatele obținute au
fost publ icate în 25 lucrări științifice.
Cuvinte cheie: serviciu militar, securitate națională, securitate militară, organism militar,
principii ale serviciului militar, relații de serviciu militare, instituționalizare, organizare,
adaptare, funcționare, Forțele Armate, Armata Națională.
Domeniul de studiu: științe politic e și studii de securitate.
Scopul și obiectivele tezei: Scopul constă în analiza politico -juridică a esenței, structurii,
conținutului și contradicțiilor funcționalității serviciului militar al Republicii Moldova în vederea
determinării modalităților de impact asupra securității naționale și identificării mecanismelor de
modernizare în contextul proceselor de reformă a Forțelor Armate. Au fost stabilite obiectivele: a
supune cercetării serviciul militar ca o componentă a politicii statului în organizarea cetățenilor
și a societății în vederea asigurării suveranității, independenței, integrității teritoriale și securității
naționale; a pune în lumină reperele conceptual -teoretice și cadrul politico -juridic de organizare
și funcționalitate a serviciul milita r al Republicii Moldova, fiind identificate principiile generale
și particularitățile de instituționalizare, conducere și activitate; a cerceta în dinamică aspectele
care țin de apariția și încetarea relațiilor de serviciu militare.
Problema științifică importantă soluționată în domeniul științelor politice și studiilor
de securitate pentru teorie și practică ține de argumentarea indispensabilității serviciului
militar în asigurarea securității și apărării naționale a Republicii Moldova, fapt care a contrib uit
la demonstrarea necesității și a oportunității de modernizare internă și racordare la standardele
contemporane . Au fost identificate potențialul și capabilitățile pentru modernizarea serviciului
militar al Republicii Moldova în contextul redimensionăr ii arhitecturii de securitate regională.
Noutatea și originalitatea științifică se exprimă prin efectuarea pentru prima dată în
Republica Moldova a analizei de pe poziții politologice a esenței și structurii serviciului militar,
a dinamicii de reconfigurare ca element al politicii statului în organizarea cetățenilor și societății
pentru apărarea int ereselor naționale: este argumentată oportunitatea funcționalității serviciului
militar ca proces de asigurare a securității și apărării naționale; sunt puse în lumină procesele de
reglementare politico -juridică a relațiilor de serviciu militare; este anal izat cadrul politico -juridic
de instituționalizare și mecanismul organizatorico -juridic de conducere a serviciului militar, fiind
reliefate instituțiile cu diferite atribuții de organizare și/sau de executare.
Semnificația teoretică a tezei rezidă în elaborarea cadrului conceptual -metodologic pentru
cercetarea serviciului militar, cadru racordat la relațiile în schimbare și tendințele postneclasice
de dezvoltare a științei; este aplicat instituționalismul în calitate de suport teoretic pent ru studiul
serviciului militar ca instituție în contextul în care a devenit actor important al serviciului public;
este determinată deosebirea dintre serviciu de alternativă, serviciu militar activ și serviciu militar
în rezervă, fiind reliefate importanț a elementului protecției sociale a militarilor.
Valoar ea aplicativă a lucrării rezidă în elaborarea unui studiu care cont ribuie la buna
înțelegere a caracterului, obiectivelor, modului de organizare și funcționalitate a serviciului
militar ; complete ază elaborările științifice consacrate securității militare a statului, formulează
unele recomandări științifico -practice referitoare la optimizarea sistemului serviciului militar, la
desfășurarea construcției militare în Republica Moldova, la elaborarea politi cii de apărare și
securitate a statului, la promovarea relațiilor civil -militare în societate.
Implementarea rezultatelor științifice s-a produs prin: examinarea și aprobarea lor în
cadrul Centrului de Cercetări Politice și Relații Internaționale și Seminarului Științific de Profil
al ICJP al AȘM; au fost prezentate la 8 conferințe și publicate în 25 lucrări științifice.

35
ANNOTATION

Coropcean Ion. Military service in the Republic of Moldova: politi cal-legal approach. PhD
thesis in political science. Chisinau, 2017.
Thesis structure: introduction, three chapters with three subchapters each, conclusions and
recommendations, bibliography of 1 94 titles, 150 pages of basic text. The obta ined results are published
in 24 scientific papers.
Keywords: military service, national security, military security, military body, principles of
military service, military service relationship, institutionalization, organization, adaptation, functioning,
Armed Forses, t he National Army.
Field of study: Political Science and Security Studies.
The purpose and objectives of the paper: The goal is to make an analysis of political and legal
essence, structure, content and contradictions, in the context of the functionality o f Moldovan military
service, aiming to determine the impact on national security and identification of modernization
mechanisms, related to the Armed Forces reform processes. The following objectives have been
established: to make a research of military se rvice as part of the state policy in organizing citizens and the
whole society to guarantee the sovereignty, independence, territorial integrity and national security; to
highlight the conceptual -theoretical and the political -legal aspects of organization and functionality of
military service of the Republic of Moldova, being identified the general principles and peculiarities of
institutionalization, leadership and activity; to investigate the dynamics of those aspects related to
occurrence and ending of m ilitary service.
The important scientific problem solved in the field of political science and security studies is
connected to the importance of military service to guarantee the national security and defense of the
Republic of Moldova, which has proved the need and opportunity for internal modernization and
adjustment to the contemporary standards, thus, being id entified the potential and capabilities necessary
in the process of modernizing the military service in the context of regional security architecture redesign.
The theoretical significance of the thesis lies in developing the conceptual and methodological
framework to study the military service, considering the continuous change of relationships and post –
nonclasical trends of science development. There is applied the institutionalism as theoretical support for
the study of military service as an instituti on, becoming as well an important actor of the civil service;
there is emphasized the difference between the alternative service, active military service and retired
military service, highlighting the importance of social protection of militaries.
The app lied value of the paper lies in making a study, that would lead to a better understanding
of nature, objectives, organization and capabilities of military service; improves the scientific researches
on military security of the state, presents some scientif ic-practical recommendations on how to optimize
the military service system, pursue the construction of military body in Moldova, elaborate the defense
and security policy of the state, promote the civil -military relations within society.
Scientific nove lty resides in performing, for the first time in the Republic of Moldova, of an
analysis on quintessence and structure of the military service from the politological perspective, the
reconfiguration dynamics as an intrinsic part of the state policy, aiming to citizens’ and society’s way of
organization to defend the national interests: it is argued the functionality of the military service as a
process to guarantee the national security and defense; it is highlighted the political and legal regulations
on the military service relationships; it is analyzed the political and legal context of institutionalization
process and the organizational -legal mechanism of military service governance, giving some examples of
institutions with diverse responsibilities of o rganizing and / or implementation.
Implementation of scientific results was made via: examination and approval by both the Centre
for Political Research and International Relations and Specialized Scientific Seminar of ICJP of the ASM;
the results were presented at 8 conferences and published in the 2 5 scientific papers.

36
AННОТАЦИЯ
Коропчан Ион. Военная служба в Республике Молдова: политико -правовой
подход. Диссертация на соискание учёной степени доктора политических наук,
Кишинёв , 2017.
Структура диссертации: работа состоит из введения, трёх глав, общих выводов и
рекомендаций, библиографии из 194 наименований , 150 страниц основного текста.
Получен ные результаты опубликованы в 25 научных работах.
Ключевые слова: военная служба, национальная безопасность, военная
безопасность, Вооруженные Силы, Национальная Армия, военная организация, принципы
военной службы, организация, функционирование, адаптация, институционализация,
военно -служебные отношения, Республика Молд ова.
Область исследования: политические науки и исследования в области
безопасности.
Цель и задачи работы. Цель работы состоит в проведении политико -правового
анализа сущности, структуры, содержания и противоречий функционирования военной
службы Республики Молдовы для определения её влияния на национальную безопасность
и разработку механизмов её модернизации в контексте реформы Вооружённых Сил. Были
поставлены следующие задачи: исследовать военную службу как составную часть
политики государс тва в организации граждан и общества для обеспечения суверенитета,
независимости, территориальной целостности и национальной безопасности; разработать
концептуально теоретические основы и политико -правовые основы организации и
функционирования военной служ бы Республики Молдова; изучить в динамике проблемы
возникновения и прекра щения военно -служебных отношений .
Важная научная проблема, разрешённая в работе, для теории и практики
состоит в аргументации необходимости военной службы для обеспечения национальной
безопасности и обороноспособности Республики Молдова. В этой связи, был а доказан а
важность внутренней модернизации в соответствии с современными требованиями, а
также был опр еделён потенциал в процессе модернизации воинской службы в Республике
Молдова в контексте трансформации архитектуры региональной безопасности.
Научная новизна и оригинальность заключаются в проведении впервые в
Республике Молдова политолог ически -правового исследования сущности и структуры
военной службы, динамики её трансформации как элемент a политики государств a в
организации граждан и общества для обеспечения национальных интересов.
Теоретическая значимость работы состоит в разработке концептуально – методо –
логических рамок для исследования военной службы в соответствии с постнекласси –
ческими тенденциями развитии науки; используется теория институционализма в качестве
теоретической основы для исследования военной службы как института публичной
службы; определяются различия между разными типами военной службы.
Практическая значимость работы состоит в выработке рекомендаций по научно –
практической оптимизации системы военной службы, военному строительству в
Республике Молдова, выработке политики безопаснос ти и обороны государства, с целью
оказания содействия в развитии военно -гражданских отношений в обществе. Работа
создаст предпосылки для научного обоснования стратегии и тактики организации военной
службы на современном этапе.
Внедрение научных результат ов: работа подготовлена в Центре Политических
Исследований и Международных Отношений Института , Правовых и Политических
Исследований АНМ, её результаты были представлены на Научном Профильном
Семинаре Института Юридических и Пол итических Исследований АНМ, на 8 научных
конференциях и в 25 научных трудах. Они могут быть использованы соответствующими
государственными структурами, так и ВУЗами, заинтересованными в изучении военной
службы.

37

COROPCEAN ION

SERVICIUL MILITAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA:
ABORDARE POLITICO -JURIDICĂ

Specialitatea 561.01-Teoria, metodologia și istoria politologiei;
instituții și procese politice

Autoreferatul t ezei de doctor în științe politice

Bun de tipar:____ Formatul hârtiei 60×84 1/16
Hârtie ofset. Tipar ofset. Tiraj 50 ex.
Coli de tipar:_____ Comanda nr.________

Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut) a AȘM
mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 1