Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania [629412]

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Facultatea de Arhitectura

REINTEGRAREA SITURILOR
INDUSTRIALE
IN CIRCUITUL URBAN DIN ROMANIA

Indrumator : PROF. DR. ARH. ANCA SANDU Student: [anonimizat] 2017

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 2 CUPRINS

INTRODUCERE
PLAN DE ID EI

I. SITUL INDUSTRIAL ………. …………………………………… ………….. ….…………4
1. Prezentare si descriere
2. Scurt istoric
3. Problematica zonelor industriale dezafectate
4. Exemple de situri industriale abandonate
II. REINTEGRARE A A UNUI SIT INDUSTRIAL IN CIRCUITUL
URBAN …………. .…4
1. Prezentare generala
2. Procedura de reintegrare in circuitul urban
3. Analiza avantajelor si a dezavantajelor unei astfel de proceduri
4. Exemple de situri industriale unde conversia s -a realizat cu succes
III. PLATFORMA INDUSTRIAL A MALAXA – (studiu de caz) ……… ………. ..4
A. Malaxa – fantoma celui mai mare centru industrial
1.
B. Parcul stiintific si tehnologic Malaxa (propunere de reconversie )

Concluzii
Bibliografie
Sursa ilustrațiilor

“Forma urmeaza functiunea.”
Louis Sullivan (architect)

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 3

INTRODUCERE

Argument – justificarea temei alese
Situl industrial reprezi nta, de la inceputul dezvoltarii industriale si pana in prezent ,
elementu l central al societatii, avan d in vedere atat faptul ca situl industrial a constituit
principala sursa de furnizare a veniturilor societatii, dar si faptul ca a reprezentat cadrul in
care membrii acesteia isi petreceau majoritatea covarsitoare a zilei, avand in vedere numarul
excesiv de ore din care era constituita norma zilnica de munca.
Asadar, in cadrul acestei sectiuni, se va aprofunda justificarea abordarii acestui
subiect, precum si importanta pe care reintegrarea siturilor industriale o are in procesul de
dezvoltare sustenabila a societatii.

Metoda de lucru
Plecand de la premisa prezentata mai sus, lucrarea reprezinta o explorare atat a
evolutiei din punct de vedere functional a siturilor industriale in raport cu momente cheie ale
dezvoltarii societatii si ale istoriei , cat si o explorare a procesului de transformare a ace stor
situri de -a lungul timpului . Astfel, in cadrul acestei sectiuni, va fi prezentata perspectiva
avuta in vedere pentru a realiza toate aceste analize, perspectiva concretizata in structura
lucrarii

Definirea principalelor concepte
Aceasta sectiune va trata conceptele cheie ale procesului de reintegrare a siturilor
industrial, fiind o sectiune in care se vor prezenta definitii actuale ale termenilor, evolutia in
timp a definitiilor precum si modaltatea in care s-a derulat procesul de identificare a
elementelor…
Asadar, in cadrul acestei sectiuni se vor defini termeni precum:
• sit industrial
• integrare si reintegrare
• functiune
• strategie de reintegrare
• patrimoniu industrial
• conversie

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 4 • circuit urban
I – SITUL INDUS TRIAL

1. Situl industrial – prezentare si descriere
In cadrul acestei sectiuni a lucrarii, va fi prezentata notiunea de sit industrial ,
elementele din care este compus, precum si scopul pentru care a fost conceput si proiectat .

2. Scurt istoric
Avand in ved ere faptul ca evolutia siturilor industriale este strans legata de elemente
esentiale ale dezvoltarii societatii de -a lungul timpului, in cadrul acestei sectiuni se vor
prezenta principalele etape ale acestei evolutii.
De asemenea, va fi analizata modalita tea in care nationalizarea si alte procedee
comuniste au influentat in mod deciziv procesul de reintegrare a sitului industriale.

-scrie din “Arhitectura -industriala -word ” – Generalitati despre patrimonial industrial
al Romaniei
3. Problematica zonelor indu striale dezafectate
Bucurestiul constituia, la sfarsitul secolului al XIX si pana la inceputul secolului XX,
principalul centru industrial al tarii, datorita numarului impresionat de centre industriale
cosntruite. Valoarea acestor centre industriale era da ta, pe langa utilitatea incontestabila, si
de faptul ca majoritatea au fost proiectate de arhitecti de renume, atat romani, cat si straini,
centrele industriale constituinde -se in componente importante ale patrimoniul cultural al
tarii.
In Romania, dupa 1 989 a inceput procesul de dezindustrializare ca urmare a
schimbarii regimului politic si economic. Astfel, s -a trecut de la o economie controlata si
bazata pe industrie la o economie de piata in care vechile situri industriale si -au pierdut
functiunea init iala. Ca urmare, majoritatea centrelor industriale se afla intr -un stadiu profund
de degradare. Nici aparitia unor noi ramuri industriale nu reprezinta o salvare pentru aceste
edificii, deoarece, din comoditate sau lipsa de perspectiva, agentii economici p refera
constructiile noi in locul restaurarii unui element de patrimoniu.
Desi in patrimoniul Romaniei se regasesc numeroase zone industriale, mare parte din
acestea sunt abandonate, aflandu -se intr -un avansat proces de degradare. Din cauza aceasta,
elemen te esentiale ale culturii si arhitecturii urbane risca sa se piarda. De aceea, in cadrul
acestei sectiuni, vor fi prezentate motivele pentru care mare parte din edificiile siturilor

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 5 industriale au ajuns in acest stadiu, precum si consecintele negative in c azul in care acest
proces de degradare nu este stopat.
Toate acestea, alaturi de lipsa de implicare a statului, au drept consecinta
abandonarea si, prin urmare, degradarea de cele mai multe ori iremediabila a unor
componente esentiale ale culturii societat ii noastre. Conversia si reabilitarea cladir ilor si a
siturilor industriale trebuie sa faca parte dintr -o politica de dezvoltare urbana, in Europa de
Vest si America multe astfel de exemple fiind subventionate de autoritati si facand parte din
programe int egrate de amenajarea teritoriului.
Una dintre dificultatile majore a interventiilor in situri industriale consta in
dimensiunile foarte mari ale acestora, greu asimiliabile unor altor tipuri de functiuni.
Experienta altor tari ne arata ca astfel de spatii industriale se preteaza unor functiuni ca spatii
comerciale (mall -uri, targuri), expozitii, sali de spectacole, mai rar locuinte, hoteluri, etc.
unde diferenta de scara este greu de rezolvat.
In cele ce urmeaza, veti gasi cateva exemple de situri industri ale care au fost
abandonate si care se afla intr -un real pericol de disparitie.

4. Exemple de situri industriale abandonate
Moara lui Assan
Poate unul dintre cele mai elocvente exemple, monumentul istoric Moara lui Assan a
trecut de la statutul de cea mai im punatoare cladire din Bucuresti la momentul constructiei
sale in anul 1853, la statutul de ruina, suferind distrugeri semnificative de -a lungul timpului.
A fost c onstruita de negustorii Geo rge Assan si Ioan Martinovici, iar i naltim ea
impresionanta a cosulu i principal, desi nefinalizat, a speriat autoritatile de la acea vreme,
care au stopat pentru o vreme constructia. Prima fabrica din caramida din Bucuresti, prima
moara cu aburi din Romania, Moara lui Assan este clasificata in evidentele Ministerului
Cultu rii si Cultelor ca monument istoric de valoare natioala, facand parte din patrimonial
industrial.
Din punct de vedere functional, la acest moment se studiaza posibilitatea transformarii ei
intr-un punct de interes turistic si cultural, care sa contina o bi blioteca publica in fostul siloz,
un muzeu al moraritului in prima moara, care sa puna in valoare aparatura specifica.

Gara Filaret
Prima gara din Bucuresti, Gara Filaret a fost construita intre anii 1866 – 1869 dupa un
model la scara redusa al unei gari din Paris si a fost inaugurata odata cu deschiderea primei
linii de cale ferata din Romania, respective linia Bucuresti Filaret – Giurgiu. Cladirea, avand

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 6 forma unui careu, este formata din parter si etaj, iar marginile formeaza o hala in care intrau
cele 3 linii de cale ferata.
La acest moment este nefolosibila din cauza unor inundatii care au avut loc in anul 2005,
insa este avuta in plan redeschiderea circulatiei pe aceste linii de cale ferara, Gara Filaret
urmand sa devena astfel unul din putinele exemp le in care functiunea pentru care a fost
construita este reluata.

Fabrica de bere Rahova
Ansamblul, cunoscut si sub numele de “Fabrica de bere Bragadiru” este inscris in
lista Monumentelor Istorice a CMASI -1992 avand categoria B (de interes natonal). Cea mai
mare parte a cladirilor au fost construite intre anii 1894 -1895 de catre arh. A. Schuckerl. In
acea perioada, construirea fabricii de bere a dus la restructurarea intregii zone – se aliniaza
strazi (Calea Rahovei, Bd. Maria), se reparceleaza terenuri virane, se creaza facilitate de
transport, intreaga zona modernizandu -se si configurandu -se in scop industrial.
In cadrul ansamblului – format din ateliere, hale, birouri, depozite, castel de apa,
cladiri dedicate fabricarii berii ( cladire pentru fiebrere, fermentatie, imbuteliere, orzarie,
statie dioxid de carbon) – se distinge palatul Bragadiru, construit cu functiune de reprezentare
avand interioare bogat decorate la parter si valoare arhitecturala mare.
In prezent, exista interes din partea mostenitoril or Bragadiru pentru aces t sit
industrial , insa numai palatul a fost restituit acestora. Palatul a fost restaurat si gazduieste
astazi diverse evenimente. In schimb, celelalte cladiri sunt intr -o stare avansata de
degradare, parti din acestea au fost demola te ilegal, preferandu -se a se construi corpuri noi
decat a se restaura cele vechi cu valoare arhitecturala.

III –REINTEGRARE A A UNUI SIT INDUSTRIAL
IN CIRCUITUL URBAN

1. Prezentare generala
Atat c ontinua dezvoltare a domeniului tehnologic si a celui in formatic, precum si
ritmul incredibil de alert in care s -au produs aceste schimbari, au avut un impact puternic
asupra fluctuatiei functionalitatii diferitelor situri industriale. Astfel, situri construite in
sprijinul unei industrii extrem de puternice la un anumit moment din istorie s -au dovedit a fi
inutile ulterior.

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 7 Global, s e pune tot mai pregnant problema conservarii resurselor naturale si
degradarii cat mai putin a planetei pentru a crea un viitor mai bun pentru generatiile care
urmeaza. Acest demer s se aplica si cladirilor existente, mai ales a celor de patrimoniu, si se
incearca adaptarea lor unor functiuni actuale , nefiind suficienta doar conservarea lor. Mai
mult, aceasta situatie este intalnita inca din perioada medievala dupa cum stau marturie
amfiteatrul din Arles construit in vremea romanilor si folosit in aceasta perioada ca
fortificatie sau palatul lui Diocletian din Split transformat in catedrala si locuinte.

Asa cum este reliefat chiar prin titlu, aceasta sectiune a lucrarii va realiza o
prezentare generala a modului in care s -a desfasurat de -a lungul timpului procesul de
reintegrare functionala a siturilor industriale in cadrul circuitului urban.

Asa cum a fost definit de Asociatia Internationala a Parcurilor Stiintifice1, parcul
stiintific si tehnologic este o organizatie condusa de specialisti, cu scopul de a promo va
cultura inovatiei si a competitivitatii firmelor si organismelor partenere .
De asemenea, notiunea de parc stiintific si tehnologic este reglementata si prin acte
norma tive romanesti. Astfel,Ordonanta de Guvern nr. 14/2002 si Legea nr. 50/2003 prevad

1 http://www.iasp.ws/ – pagina Asociatiei In ternationale a Parcurilor Stiintifice

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 8 faptul ca parcul stiintific si tehnologic reprezinta « o zona in cadrul careia se desfasoara
activitati de invatamant, de cercetare, de transfer tehnologic al rezultatelor c ercetarii si
valorificarea acestora prin activitati economice »

2. Procedura de reintegrare a unui sit industrial in circuitul urban
In cuprinsul acestei sectiuni, se va propune o procedura de reintegrare functionala
a siturilor industriale , care este co mpusa din urmatoarele etape:

a) Analiza multicriteriala a functionalitatii actuale a sitului, etapa in cadrul careia se au in
vedere:
– atat situatia la momentul actual, cat si previziunile pe termen mediu si lung;
– atat analiza sitului in sine,cat si core larea lui din punct de vedere functional cu situri
invecinate sau chiar cu unitatea administrativ teritoriala la care se raporteaza;
– alinierea functionalitatii actuale a sitului cu directiile strategice stabilite la nivel micro (la
nivelul unitatii terit oriale in sfera caruia functioneaza) cat si la nivel macro (la nivel national
sau chiar la nivel european/global).

b) Identificarea celei mai eficiente functionalitatii pe care sa o adopte situl industrial:
– identificarea nevoilor stringente de regenera re urbana, in liniile carora sa se incadreze
propunerile de functionalitati;
– identificarea mai multor posibile functionalitati si efectuarea unei analize SWOT care sa
reliefeze cea mai buna alegere.

c) Elaborarea unei strategii de transformare de la fun ctionalitatea actuala la cea viitoare:
– definirea pas cu pas si des crierea fiecarei etape.

d) Identificarea resurselor financiare necesare, precum si a modalitatii de asigurare a
acestora :
– identificarea potentialelor surse de finantare :
– identificare a potentialelor parteneriale care pot fi incheiate in acest sens.

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 9 e) Stabilirea unor obiective la atingerea carora sa contribuie noua functionalitate, precum si
modalitatea prin care se vor atinge acele obiective.

3. Exemple de situri industriale unde conv ersia s -a realizat cu succes

Bastionul Theresia
Subiectul unor procese succesive de restaurare, Bastionul Theresia din Timisoara
reprezinta un exemplu pozitiv de reabilitare realizata cu success. La acest moment,
gazduieste centre de pregatire pentru tin eret, spatii expozitionale, spectacole si alte elemente
culturale.
Prima restaurare a bastionului s -a realizat in anul 1969, in cadrul careia s -au realizat
consolidari si s -au creat treceri prin bastion destinate traficului auto si pietonal, iar a doua a
avut loc in perioada 2008 -2010 prin programul PHARE, santierul fiind considerat la acel
moment ca fiind ce mai mare santier de restaurare din Sud -Estul Europei.

Bursa de Marfuri Rahova (The Ark)
Bursa Marfurilor sau Vama Antrepozite este cladire monument de clasa B, realizat la
sfarsitul secolului XIX de catre arh. Giulio Magni in colaborare cu ing. Anghel Saligny si
erau folosite de catre industriasi si comercianti pentru a depozita marfurile pana la
distribuirea acestora catre diverse destinatii. Dupa c el de -al Doilea Razoi Mondial, Bursa
Marfurilor si -a pierdut functiunea pentru care a fost construita, servind ca organizare de
saniter pentru constructia Casei Poporului , pentru ca in 1990 sa treaca printr -un incendiu
care o va afecta si va duce la degrad area sa treptata.
Odata cu proiectul de revitalizare culturala a zonei, Transcentral Urban Bucuresti, in
2006 , Bursa de Marfuri a fost transformata intr -un proiect urban de antreprenoriat cultural
de catre biroul de arhitectura RE -Act Now Studio. Vechea cl adire isi pastreaza coaja
industriala si fatadele , insa este pusa in valoare de contrastul unui nou volum intersectat cu
cel vechi . Partea noua a cladirii are forma unui paralelipiped simplu, acoperit cu
policarbonat si creaza un fundal pe care se proiecte aza fatada istorica.
O astfel de interventie sincera este un exemplu, atat pentru modul de abordare al
arhitecturii, dar si pentru modul de gestionare al unei astfel de investitii. Cladirea este
detinuta de doua companii, insa mai mult de jumatate din fina ntare a venit din partea BRD.

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 10

IV. PLATFORMA INDUSTRIALA MALAXA –
(studiu de caz)

« Arhitectura ar trebui sa reprezinte
o ilustrare a timpului si a spatiului in care este
creata,dar sa urmareasca existenta vesnica. »
(arh. Frank Gehry)

A. Malaxa – fantoma celui mai mare centru industrial

1. Istoric – de la atelier de reparatii la cel mai mare centru industrial
Istoria Uzinelor Malaxa incepe cu achizitionarea2unui teren viran de catre inginerul
Nicolae Malaxa in anul 1921, pe care infiinteaza un atelier mobil de reparatie a
locomotivelor; acesta, cumulat cu un context politico -legislativ favorabil al anilor 1927 –
1928 (adoptarea unei legii care permitea fabricarea de locomotive in Romania), transforma
atelierul intr -un ansamblu industrial de fabricare a lo comotivelor, devenind astfel o afacere
extrem de profitabila, care facea fata cu greu nivelului cererii de piata.

2 Radulescu, Iulius – Uzinele Malaxa – Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 2016, pag. 104.

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 11

Fig. x. – Macheta planului general al Uzinelor Malaxa in anul 1935

In luna ianuarie a anul 1928, sunt construite doua hale conform proiect elor
arhitectului N. Petculescu, urmand ca, la sfarsitul anului 1928, sa fie construita prima
locomotiva cu abur din Romania . Incepand cu anul 1930, timp de aproximativ 10 ani, ing.
N. Malaxa si arhitectul Horia Creanga lucreaza impreuna pentru proiectare a spatiilor
parcului industrial.
In tot acest timp, in cadrul Uzinelor Malaxa sunt fabricate 100 de locomotive cu
abur, urmand ca in anul 1935 sa fie realizata prima locomotiva cu abur din Romania si una
dintre cele mai puternice din Europa, in acest an fi ind atins si recordul de locomotive livrate
pe an : 93. Principiile de management aplicate de ing. N. Malaxa, dovedite ca fiind extrem
de eficiente, au stat la baza unei dezvoltari fulminante a afacerii in intervalul 1921 – 1940.
In anul 1940, prin nation alizarea Uzinei Malaxa, se produc o serie de schimbari ;
denumirea societatii se schimba in « 23 August » ; se realizeaza specializarea in
automotoare, compania fiind capabila sa construiasca, prin capacitatea proprie, automotare
la stand arde europene, un exemplu in acest sens fiind chiar « Sageata Albastra ». Apogeul
perfomantelor este atins in intervalul 1975 – 1985, perioada in care sunt produse 200 de
locomotive hidraulice, fiind cele mai puternice din Europa la acel moment.
Incepand cu anul 1990, pe l anga o noua modificare a denumirii ansamblului
industrial (S.C. FAUR S.A.), denumire utilizata si in prezent, se micsoareaza considerabil si
numarul contractelor incheiate cu beneficiari straini, scade numarul comenzilor de
productie, evolutia parcului ind ustrial fiind intr -un continuu declin.
Poate unul dintre cele mai exemplificative argumente cu privire la situatia actuala
comparata cu perioada de varf a parcului industrial este numarul de angajati . Astfel, in anul
1980, platforma FAUR S.A. avea un numar de aproximativ 21.000 de angajati, in timp ce la

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 12 momentul actual are 512 angajati3, asa cum rezulta din informatiile furnizare de companie
pe pagina web oficiala.

2. Arhitectura spatiilor industriale ale Uzinelor Malaxa4
Desi primele spatii industriale au f ost proiectate de arhitectul N. Petculescu ,
colaborarea ing. Nicolae Malaxa cu arhitectul Horia Creanga incepand cu anul 1930 a
constituit baza un …..Astfel, arhitectul Horia Creanga, absolvent al Scolii de Arte Frumoase
din Franta si ucenic al Companiei d e cai ferate din nordul Frantei, a contribuit la crearea
unuia dintre cele mai importante centre industriale ale perioadei respective.
Una dintre cele mai mediatizate lucrari ale sale, fiind prezenta si in cadrul unor
expozitii internationale, a fost Proiectul portilor de acces , constituite din stalpi masivi de
caramida, finalizati in partea superioara cu cabine metalize vitrate, care marcau intrarea in
parcul industrial.. Aceste porti (care, din pacate, nu mai exista in prezent), alaturi de halele
din car amida aparenta, cu o lungime de aproximativ 500 m, cu o inaltime de 14 -16 m, au
format « o compozitie arhitecturala unica in arhitectura industriala romaneasca
interbelica »5.

Fig. x. – Vederea principala a Portii de acces nr. 2 (Uzinele Malaxa)

Numero ase elemente ale arhitecturii moderne pot fi identificate in constructiile
Malaxa. Printre acestea, mentionam, in primul rand, orientarea pe doua directii, nord -sud si
est-vest a constructiilor, precum implementarea unor concepte care utilizeaza caramida
aparenta, care nu inchide in totalitatea spatiile utile, sugerand astfel posibilitatea generatiilor
viitoare de a completa structurile si de a l e adapt a nevoilor acestora .

3 Profilul companiei FAUR S.A. (sursa: http://www.faur.ro/ro/acasa/profilul -companiei -faur-sa-bucuresti.html )
4 Radulescu, Iulius – Uzinele Malaxa – Editura Fundatiei “Romania de Maine ”, Bucuresti, 2016, pag. 104,
106.
5 Radulescu, Iulius – Uzinele Malaxa – Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 2016, pag. 106

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 13 De asemenea, se poate observa si influenta arhitectului Frank Lloyd Wright6 asupra
stilului arhitectului Horia Creanga, ceea ce subliniaza actualitatea conceptelor arhitecturale
utilizate in cadrul Uzinelor Malaxa de catre Creanga si a conectarii lor la curentele globale .

Fig. x. – Fatada principala a Laboratorului Central (Uzinele Malax a)
Proiectarea unei volumetrii care sa permita atat libertate a de a jongla de -a lungul
timpului cu functionalitatile unor constructii concepute totusi unitar, dar si o inchidere
etansa a spatiilor tehnologice pentru a elimina riscul influentei conditiilor climatice, a
reprezentat o reusita de necontestat a arhitectului Horia Creanga.
Desi poate parea paradoxal, o parte din avantajele acelei perioade au fost atat gradul
scazut de interes al autoritatilor locale cu privire la rigorile urbanistice, cat si fapt ul ca zona
de amplasare a uzinelor era, pe atunci, in afara Bucurestiului. In acest fel, s -au creat
conditiile unei dezvoltari fara precedent a parcului industrial.
Stilul de proiectare utilizat de Horia Creanga si succesul rasunator al Uzinelor
Malaxa au generat un salt extraordinar al programelor arhitecturii industriale in Romania in
perioada interbelica si postbelica. Revenind la nivelul parcului industrial Malaxa, cresterea
cererii cu privire la serviciile si produsele Uzinelor au determinat o dezvolt are in lant, prin
aparitia necesitatii construirii de noi hale, spatii tehnologice si chiar spatii administrative (de
birouri). La toate acestea, s -au adaugat, la insistenta ing. Nicolae Malaxa, si achizitii cu
caracter social, cum ar fi un parc de locuint e pentru functionari, de cantine sau camine
pentru ucenici.

3. Cladiri cu valoare istorica si arhitecturala7

6 Frank Lloyd Wright a fost unul dintre cei mai apreciati arhitectecti ai Statelor Unite ale Americii din cadrul
inceputului de secol XX. (sursa: https:// ro.wikipedia.org/wiki/Frank_Lloyd_Wright ).
7 Radulescu, Iulius – Uzinele Malaxa – Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 2016, pag. 76

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 14 Avand in vedere puternica incarcatura arhitecturala data constructiilor realizate in
baza proiectelor arhitectului Horia Creanga, acestea fiind simb oluri ale arhitecturii
industrial e moderne roman esti din perioada interb elica, au fo st identificate cladiri le care se
incadreaza in aceasta categorie si care trebuie avute in vedere in ipote za unei recon versii a
ansamblului industrial. Printre aceste clad iri, mentionam:
– Pavilionul Administrativ ( construit in anul 1937);
– Laboratorul Central ( construit in anul 1937);
– Hale de productie ( construite in intervalul 1931 -1940).

B. Parcul stiintific si tehnologic Malaxa
(propunere de reconversie)

1. Justificarea solutiei alese
Scopul infiintarii Parcului tehnologic Malaxa este constituit din atingerea urmatoarelor
obiective :
➢ stimularea activitatilor de cercetare interdisciplinara in domeniul tehnologiei auto -moto ;
➢ facilitarea tranzitiei de la stadiul teoretic l a cel practic, de punere in aplicare a
tehnologiilor avansate care rezulta din procesele de cercetare si inovare ;
➢ cresterea nivelului de implicare a institutiilor de invatamant in procesele de cercetare si
productie tehnologica.

Avantaje ale conversiei in parc stiintific si tehnologic
➢ actori din diverse domenii de activitate, specializati fiecare pe domeniul lui, isi conjuga
eforturile in vederea obtinerii unui rezultat ;
➢ faciliteaza comunicarea dintre companii si cercetatori ;
➢ punerea in practica a rezu ltatelor proceselor de cercetare de catre agentii economici
parteneri, specializati in productie si vanzare,

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 15 ➢ obtinerea unor rezultate superioare calitativ in procesul de cercetare si inovare, avand in
vedere ca, in paralel, se poate implementa si, deci ve rifica, solutia propusa ;
➢ crearea de noi locuri de munca in domeniul cercetarii, stiintei si tehnologiei ;
➢ stimularea tinerilor in a urma o cariera in aceste domenii ;
➢ crearea unui cadru pentru elevi/studenti de a pune in aplicare notiunile teoretice din
curiculelor de studiu ;
➢ atragerea companiilor straine si incheierea de parteneriate cu acestea, atat ca parteneri in
consortiu, cat si ca investitori ;
➢ stimularea agentilor economici locali sa devina mai competitivi.
➢ micsorarea timpului in care este pus pe piata un produs al procesului de
cercetare/inovare, avand in vedere ca agentii economici responsabili de productie au fost
parteneri in proiect pe tot parcursul dezvoltarii produsului.

Perspectiva europeana8 asupra potentialului de reconversie a FAUR S .A.
Potentialul FAUR S.A. a fost remarcat si de catre reprezentantii institutiilor
europene, care, prin intermediul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunarea9, au
punctat capacitatea acestei societati comerciale de a conecta Bucurestiul cu import ante orase
europene. Astfel, se are in vedere, in primul rand, perspectiva de parc industrial din care
este privita FAUR S.A, perspectiva argumentata de capacitatea societatii de a prelua
numeroase tipuri de activitati (atat de productie, cat si de servi cii) care sa o transforme intr –
un element esential al strategiilor de dezvoltare globala10.
De asemenea, perspectiva Uniunii Europene a fost fundamentata si pe o serie de
elemente11 ale ansamblului industrial existente la acest moment :
– transport : accesul catre Soseaua de Centura a Capitalei, catre Autostrada A2 Bucuresti
– Constanta, acces la reteaua de transport in comun;
– spatii : de depozitare si de productie = 68.916 m2 ; de birouri = 16 .550 m2 ; dintre
aceasta, 80% sunt modernizate.

8
9 Planul de dezvoltare regionala a regiunii Bucuresti – Ilfov 2014 – 2020 , pag. 207,
(http://www.adrbi.ro/media/1231/pdrbi_2014_2020 -_final_30_iulie_2015 -securizat.pdf )
10 Radulescu, Iulius – Uzinele Malaxa – Editura Fundatiei “Romania de Maine”, Bucuresti, 2016, pag. 97
11 Planul de dezvoltare regionala a regiunii Bucuresti – Ilfov 2014 – 2020 , pag. 207,
(http://www.adrbi.ro/media/1231/pdrbi_2014_2020 -_final_30_iulie_2015 -securizat.pdf )

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 16 – facilitati : utilit ati ; sistem de canalizare ; acces camioane de mare tonaj ; echimapente
industriale fara operator ; infrasrtucuta IT&C pentru spatiile de birouri ; retea de drumuri
pentru trafic greu ; terminal de cale ferata industriala ; spatii ample de manevra pentru u tilaje
grele.

2. Strategia de reconversie a ansamblului industrial
In elaborara strategiei de transformare a ansamblului industrial existent intr -un parc
tehnologic si stiintific au fost avute in vedere rezultatele analizei
In procesul de reconversie, un el ement important il vor constitui cladirile istorice, care
vor fi conservate si reabilitate astfel incat sa se incadreze in noul concept de parc tehnologic
si de cercetare.
Un aspect care va facilita procesul de transformarea a ansamblului industrial actual in
parc tehnologic il reprezinta faptul ca o mare parte a constructiilor existente au fost deja
adaptate la cerintele unui astfel de ansamblu, prin reabilitarea lor si conectarea la mijloace
de comunicatie.

Din punct de vedere arhitectural , regandirea s patiului industrial al fostelor Uzine
Malaxa reprezinta o provocare, deoarece se vor imbina reconditionarea cladirilor cu valoare
istorica cu construirea unora noi si moderne, din care sa rezulte un ansamblu modern si
eficient Asadar, patrimonului istoric se va conserva, se va intensifica caracterul fatadelor de
caramida, dar se vor insera elemente de modernitate (p rin detalii si materialele folosite), care
sa dea un suflu nou, viu, intregului ansamblu. In acest fel, va rezulta un interesant contrast
intre nou si vechi, intre materiale moderne si elemente naturale, care va pune in valore cele
doua stiluri si va da un caracter aparte intregului ansamblu industrial.
Pentru a raspunde exigentelor actuale de management, se vor crea spatii largi si
deschise , care sa permita o mobilitate si flexibilitate in compartimentarea spatiilor, in functie
de evolutia activitatilor desfasurate. De asemenea, un aspect important il constituie si
valorificarea la maximum a luminii naturale, fiind create, insa, si premisele lumin ii
artificiale.
Avand in vedere ca se va pastra structura majoritarii cladi rilor xistente, distributia
cladirilor noului parc tehnologic va fi aproximativ aceeasi cu cea existenta, cladirile avand,
de asemenea, un reigm de inaltime redus. In privit pe supra fata sitului va

Solutii de finantare europeana

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 17 La nivelul Uniunii Europene, a existat un nivel crescut de preocupare cu privire la
importanta parcurilor tehnologice si stiitifice in dezvoltarea statelor membre. De aceea, au
fost create instrumente de fin antare a acestora atat prin Comisia Europeana, cat si prin
fonduri structurale si de coeziune. Printre acestea, mentionam PC7 (Al Spatelea Program
Cadru de Cercetare si Dezvoltare Tehnologica), care s -a desfasurat in intervalul 2007 -2013
si a avut drept sc op finantarea cercetarii in Europa, precum si Programul Operational
Competetivitate, valabil pentru intervalul 2014 -2020.

3. Functiuni propuse pentru Parcul tehnologic Malaxa
a) functiuni administrative :
– spatii pentru birouri , care vor deservi atat agentii eco nomici parteneri, cat si managementul
ansamblului tehnologic ;
b) functiuni financiar -bancare :
– sediu bancar ;
c) functiuni terti are cu caracter intraurban :
– comert alimentar ;
– alimentatie publica (restaurante, cantine, cafenele) ;
– servicii de tiparire si multip licare ;
– servicii postale si de curierat ;
– unitate medicala (utila in special in cazul accidentelor de munca) ;
d) functiuni tertiare cu caracter extraurban, de mari dimensiui
– showroom auto -moto ;
e) functiuni de servicii industriale si cvasi -industriale :
– comer t cu produse industriale ;
– activitati de productie, depozitare, logistica, distributie si desfacere ;
f) functiuni de cultura :
– muzeu al tehnologiei si cercetarii in transporturi ;
– biblioteca ;
– centru de conferinte ;
– spatii expozitionale ;
– spatii de cazare pe ntru elevi, studenti, participanti la conferinte ;
g) functiuni industriale :
– hale de productie ;
– depozite si spatii de distributie si desfacere ;
– centre de cercetare ;

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 18 – incubator de afaceri ;
– infrastrucura si spatii destinate IMM -urilor ;
– centru de colectare selectiva a deseurilor si a materialelor reciclabile .
h) functiuni aferente infrastructurii de transport public :
– parcaj multietajat suprateran ;

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

• Dusoiu, Codina – Destinul a 3 fabrici de bere. Bucuresti. Madrid. Timisoara , editura
Universitarea ION MINCU, Bucuresti, 2009
• Radulescu, Iulius – Uzinele Malaxa – Editura Fundatiei “Romania de Maine ”, Bucuresti, 2016 .
• Radulescu, Iulius – FAUR, Uzinele Malaxa, un sit industrial de interes European – Seria
Arhitectura, Anul 2, nr. 2, V ol. I, Editura Fundatiei “Rom ania de Maine”, Bucuresti, 2010 .
• Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei –– Bucuresti, 2002 .
• Lakatos, Andrei – Eugen – Conversia in context, despre regenerarea spatiilor
industrial e – Revista Arhitext nr. 1/ 2017, editura Arhitext Design, Bucuresti, 2017.
• Revista Arhitectura nr.2/1975
• Revista Arhitectura nr.3/1975
• Revista Arhitectura nr.1/1976
• Revista Arhitectura nr.4/1979
• Revista Arhitectura nr.5/1979
• Revista Arhitectura nr.3/1987
• Revista Arhitectura nr.1/201 5

Reintegrarea siturilor industriale in circuitul urban din Romania

CAPLESCU STEFAN – EUGEN Pag. 19 WEBOGRAFIE
• https://ec.europa.eu/research/fp7/pdf/fp7 -factsheets_ro.pdf – Al Saptelea Program Cadru
de Deszvoltare si Cercetare Tehnologica (Comisia Europeana)
• http://www.faur.ro/ – compania FAUR S.A.
• http://www.iasp.ws/ – Asociatia Internation ala a Parcurilor Stiintifice
• http://tehnopol -is.ro/ – Parcul Stiintific si Tehno logic Tehnopolis (Iasi)
• http://www.libertytechpark.ro/ – Liberty Technology Park (Cluj)
• http://casecarenumaiplang.ro/the -ark-bursa -marfurilor -2/
• http://www.cdcas.ro/fnrt/urbanism/reglementari%20tehnice/ghiduri/ghid%209/RECUPE
RAREA%20PRIN%20RECONVERSIA%20CLADIRILOR,%20INCINTELOR%20SI
%20ZONEL.pdf – Ghid privind recuperarea prin reconversia cladirilor, incintelor si
zonelor de productie si depozitare, abandonate si/sau incompatibile functional
(Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei)
SURSA ILUSTRAȚIILOR
• Foto Coperta: https://www.dreamstime.com/stock -illustration -industrial -factory –
plant -sketch -vintage -building -vector -illustration -image85777 563
• http://www.arhiforum.ro/sites/default/files/imagecache/poza –
principala/react_now_bursa_thumbnail.jpg
• https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/08/ArlesGuibert.JPG