REINTEGRAREA FUNCȚIONALĂ A PACIENTULUI ÎN RECUPERAREA [605765]

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV
FACULTATEA DE EDU CAȚIE FIZICÃ ȘI SPORTURI MONTANE

Lucrare de licență

COORDONATOR STIINTIFIC: STUDENT: [anonimizat]
-2019 –

1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICÃ ȘI SPORTURI MONTANE

REINTEGRAREA FUNCȚIONALĂ A PACIENTULUI ÎN RECUPERAREA
RUPTURII DE TENDON AHILIAN

COORDONATOR STIINTIFIC: STUDENT: [anonimizat]
-2019 –

2
CUPRINS

CAPITOLUL I…………………………………………………………………………………4
I.1.1.Tendonul lui Achile………………………………………………………………………..4
1.1.1.Grade de leziune………………………………………………………………………….5
1.1.2.Patologii…………………………………………………………………………………6
1.1.3Anatomie…………………………………………………………………………………7
I.1.2.1.Mecanism de producere…………………………………………………………………11
1.2.2.Manifestatie si simptomatologie………………………………………………………………………..12
I.1.3.Factori de risc… …………………………………………………………………………13
1.3.1.Uzura in sport……………………………………………………………………….14
1.3.2.Alte patologii………………………………………………………………………….15
1.3.4 Varsta………………………………………………………………………………….17
1.3.5.Mers patologic………………………………………………………………….. …….17
1.3.6.Alte patologii ale membrului inferior……………………………………………………………….17
I.2.1 Evaluare si diagnosticare……………………………………………………………………18
I.2.2 Examinare…………………………………………………………………………………..20
I.2.2.1.Bilant articular…………………………………………………………………………………………… 21
2.2.2.Bilant muscular……………………………………………………………………21
2.2.3Evaluare echilibru static……………………………………………………… ……25
CAPITOLUL II ………………………………………………………………………………..31

3
II.1Data,locul si subiectul cercetarii…………………………………………………………..31
II.2.Programul de recuperare…………………………………………………………………..32
II.3.Mijloace folosite in recuperare……………………………………… ………………………………………..46
II.4.Metode si tehnici folosite…………………………………………………………………..46
II.5.Prezentare caz………………………………………………………………………………47
CAPITOLUL III……………………………………………………………………………….49
Inregistrarea,prelucrarea si interpretarea rez ultatelor……………………………………………49
Concluzii…………………………………………………………………………………………54
Recomandari……………………………………………………………………………………

4

Capitolul I.1
1.1 Tendonu lui Ahile –
tendonul lui Ahile este tendonul conjugat al celor două capete ale gastrocnemiusului și ale
mușchiului soleus. Impreună, aceste structuri sunt deseori denumite complexul "gastroc soleus".
“ Acesta este cel mai mare și mai puternic tendon din corpul uman și supus forțelor de tracțiune
de pană la 12,5 ori greutatea corporală (9 kilonewton [kN]) în timpul sprintării și de șase pană la
opt ori greutatea corporală în timpul activitătii atletice, cum ar fi săriturile sau ciclismul. Datorită
dimensiunilor și ce rințelor sale funcționale, tendonul lui Achilles este susceptibil de leziuni acute
și cronice și este implicat direct sau indirect în multe afecțiuni patologice ale piciorului și
gleznei. Pentru a diagnostica și a trata aceste tulburări, cunoașterea aprofu ndată a anatomiei
tendonului lui Ahile și a structurilor sale inconjurătoare este crucială” [ J.A. Nunley, The
Achilles Tendon: Treatment and Rehabilitation,p.3,2009]
Tendonul lui Achile este cel mai gros (voluminos) și mai puternic tendon al corpului om enesc.
Este un țesut fibros puternic, neelastic. Tendonul nu are o teacă sinovială adevărată, ci este
cuprins într -un țesut peritendinos
Factorii primari care produc accidentări la nivelul tendonului achilean în rândul atleților (de
exemplu alergătorii de distanțe mijlocii și lungi) sunt: erori de antrenament, cum ar fi o creștere
bruscă în activitate, o creștere bruscă a intensitătii antrenamentului (distantă, frecventă), reluarea
antrenamentelor la o intensitate prea ridicată după o perioadă lungă de t imp de inactivitate și
dacă se antrenează pe un teren neuniform.
Diferitele entităti histopatologice par să fie responsabile pentru durerea tendonului achilean, iar
Maffulli și Kader au sugerat următorul fapt “combinatia dintre durere, inflamare și perfo rmanțe
depreciate ar trebui să fie etichetate că tendinopatie achileană” [Maffulli N, Kader D:
Tendinopathy of tendo achillis, J Bone Joint Surg Br 84:1–8, 2002.]

5
Disfuncția tendonului achilean poate fi, de asemenea, legată de probleme posturale (de exemp lu
pronația), incăltăminte neadecvată activitătii fizice desfăsurate (în general adidași care nu oferă
sprijin pentru zonă călcaiului) și o musculatură contractată. Aceste elemente sunt valabile și la
cei care nu fac sport în mod frecvent.
Accidentările tendonului achilean acoperă un spectru de tulburări, iar nomenclatorul și
clasificarea acestor leziuni în literatură sunt confuze. Deși termenul „tendinită” este adesea
folosit pentru a descrie durerea și inflamarea tendoanelor, celulele inflamatorii sunt rar observate
în probele de biopsie ale tendoanelor îngroșate și inflamate, cu excepția cazului în care s -au
produs rupturi ale tendonului. [Clinical Orthopaedic Examination, Ronald McRae, 2004.]
Leziunile tendonului achilean sau ale învelișului lui – țesutul peritendinos numit în ultimul timp
și „paratenon” – pot fi rezultatul unei suprasolicitări, antrenament necorespunzător, anomalii ale
mersului, schimbări degenerative legate de varstă sau incăltăminte necorespunzătoare.
Alergătorii amatori care cre sc prematur intensitatea, durată și/sau frecvență sesiunilor de
antrenament sunt predispuși la leziuni ale tendonului achilean, deoarece tendonul lui Achile nu
are timp să se adapteze solicitărilor crescute.
Traumatismul – este o leziune determinate de fa ctori externi,cum ar fi: fizici,chimici,mecanici,etc
Reitegrarea funcțională – A repune o persoană pe picioare. A -și recăpăta toate abilitățile și
calitățile mortice avute.
I.1.1.1 Grade de leziuni ale tendonului
Gradul 1 – durerea nu apare în timpul activitătii fizice normale, dar durerea se resimte la nivelul
tendonului lui Achile la aproximativ 1 pană la 3 ore după terminarea antrenamentului sportiv sau
a unei activităti fizice de o intensitate medie/mare care a solicitat trenul inferior. Acest grad de
afectare a tendonului lui Achile se rezolvă de obicei în 24 de ore fără intervenție terapeutică.
Totuși, repausul este binevenit; [Alin Popescu,2012, https://www.revistagalenus.ro/practică –
medicală/patologia -tendonului -achilean -elemente -de-bază/3/]
Gradul 2 – durerea minimă este prezentă în tendonul lui Achile spre sfârșitul sesiunii de
antrenament specifice sportului, dar performanță nu este afectată. Acest tip de durere poate
apărea și în activităti fizice nelegate de sport, în condițiile unei solic itări biomecanice

6
semnificative pe zona respectivă. Tratamentul adecvat poate fi necesar pentru a preveni evoluția
către gradul 3, mai ales în cazul sportivilor fie ei amatori sau profesioniști (care își desfășoară
antrenamentele cu o ciclicitate bine pre stabilită); soleus la călcâi, permite:
Plantaflexia piciorului . Plan tarflexia este mișcarea de ridicare a călcâiului și coborârea
picioarelor din față, de fapt abilitatea care permite omului să meargă pe degete
Flexibilitatea piciorului pe coapsă . Flexi bilitatea piciorului pe coapsa este mișcarea care aduce
piciorul în partea din spate a coapsei. Este important să subliniem că această abilitate depinde
exclusiv de mușchiul gastrocnemius (soarele nu participă).
În plus, tendonul lui Ahile este folosit pen tru a susține și absorbi forțele de tensiune și forțele
puternice create de mișcarea membrelor inferioare, în timpul unei plimbări, a unei curse sau a
unui salt; toate acestea, reduc șocurile piciorului care decurg din activitățile motoarelor
menționate. [ https://ro.fashionbeautytopics.com/15067 -achilles -tendon -what -is-it-anatomy -and-
functions. -pathologi es-tendinitis -and-rupture -of-a.griguolo ]

I.1.1.2 Patologie
“Tendinita izolată este deosebit de frecventă la alergătorii de distanțe lungi și mijlocii.
Sensibilitatea și umflarea difuză (inflamarea cu caracter difuz) sunt de obicei prezente pe ambele
părți ale tendonului achilean, deși partea mediană este mai frecvent implicată. Fluidul se
acumulează adesea lângă tendon. Zona paratendinoasă este îngroșată și devine aderentă la țesutul
normal al tendonului achilean. Peritendinita achileană apare cel mai fre cvent la sportivii maturi
implicați în activități de alergare și sărituri. În general, nu progresează până la degenerare, dar
aceasta nu este o regulă. ” [Alin Popescu,2012, https://www.revistagalenus.ro/practica –
medicala/patologia -tendonului -achilean -eleme nte-de-baza/3/]
Semne clinice și simptome
Durerea începe cu activitatea de dimineață inițială. Disconfortul, sensibilitatea sunt bine
localizate, iar durerea este ascuțită și are caracter de arsură. Disconfortul este prezent proximal
între 2 până la 6 cm în apropierea inserției tendonului achilean pe c semnificative pe zonă

7
respectivă. Tratamentul adecvat poate fi necesar pentru a preveni evoluția către gradul 3, mai
ales în cazul sportivilor fie ei amatori sau profesioniști (care își desfăsoară antrenamen tele cu o
ciclicitate bine prestabilită); soleus la călcai, permite:
Plantaflexia piciorului . Plantarflexia este mișcarea de ridicare a călcaiului și coborârea
picioarelor din fată, de fapt abilitatea care permite omului să meargă pe degete
Flexibili tatea piciorului pe coapsă . Flexibilitatea piciorului pe coapsă este mișcarea care aduce
piciorul în partea din spate a coapsei. Este important să subliniem că această abilitate depinde
exclusiv de mușchiul gastrocnemius (soarele nu participă).
În plus, tendonul lui Ahile este folosit pentru a susține și absorbi forțele de tensiune și forțele
puternice create de mișcarea membrelor inferioare, în timpul unei plimbări, a unei curse sau a
unui salt; toate acestea, reduc șocurile piciorului care decurg din a ctivitătile motoarelor
menționate.[ https://ro.fashionbeautytopics.com/15067 -achilles -tendon -what -îs-it-anatomy -and-
functions. -pathologies -tendinitis -and-rupture -of-a.griguolo]

I.1.1.3 Anatomie
În timpul coborârii lor, fibrele tendonului lui Ahile se rotesc intern la un nivel variabil
(aproximativ 90 de grade) într -o manieră spirală, astfel încât fibrele inițial posterioare ale
inserției soleus să se axeze în principal pe aspectul medial al amprentei tendonului lui Achilles,
cele ale gastrocne miusului (inițial anterior) inserate lateral. Gradul de rotație a fibrelor este
determinat de poziția fuziunii dintre cele două mușchi, cu o fuziune mai distală rezultând mai
multă rotație. Această rotație face alungirea și reculul elastic în interiorul te ndonului posibil și
permite eliberarea energiei stocate în faza corespunzătoare de mers. Această energie stocată
permite generarea unor viteze mai mari de scurtare și o putere musculară instantanee mai mare
decât ar putea fi obținută prin contracția mușchi lor gastrocnemius și soleus numai. Rotația
fibrelor atinge un maxim de 2 până la 5 cm apropiat de inserția tendonului ”
[ J.A. Nunley, The Achilles Tendon: Treatment and Rehabilitation ,2009 ,p7]

8
Imediat înaintea introducerii tendonului, între suprafața post erioară a calcaneului și tendonul lui
Ahile, este bursa retrocalcanală Bursa este un sac în formă de pană, care este în formă de
potcoav a în secțiune transversală, cu brațe care se extind pe marginea mediană și laterală a
tendonului. Acesta constă în princ ipal din proiecții sinoviale care permit modificarea formei sale
cu plantarflexiune și dorsiflexie a gleznei pentru a promova libera circulație între tendon și os.
Totuși, peretele posterior al burselor este alcătuit din fibrocartilajul sesamoid pe suprafa ța
anterioară a tendonului lui Ahile.
Această fibrocartilagie sesamoidă permite tendonului să reziste la încărcarea compresivă în
cazul în care se articulează cu o fibrocartilaj periostatic corespunzător pe calcaneu posterior
(peretele anterior al bursel or) în timpul dorsiflexiei piciorului ”[ J.A. Nunley, The Achilles
Tendon: Treatment and Rehabilitation ,2009 ,p7]
Originea și cursul tendonului lui Ahile
Tendonul Achilles provine aproximativ în mijlocul spatelui piciorului ( mijlocul vițelului ) și de
acolo se deplasează în jos, atinge suprafața din spate a călcâiului, unde se întâlnește cu
tuberozitatea calcaneală. [ https://ro.fashionbeautytopics.com/15067 -achilles -tendon -what -is-it-
anatomy -and-functions. -pathologies -tendinitis -and-rupture -of-a.griguolo ]
Chiar înainte ca tendonul lui Ahile să fie introdus în călcâi, este plasată o bursă sinovială, num ită
pungă de piatră .
La fel ca toate sacii sinoviali , sacul calcaneal este, de asemenea, un sac umplut cu lichid seros și
are sarcina de a limita frecarea – care ar putea provoca apoi iritarea – a structurilor anatomice
între care intervine.
Tendonul lui Achilles, Gastrocnemius și Soleus
Gastrocnemiusul este un mușchi mare, care rezultă din unirea a două capete musculare (așa –
numitul gemene medial și așa -numitul gemene laterale); lingura, pe de altă parte, este un mușchi
mai mic, format dintr -un singur cap muscular .

9
În acest cadru, tendonul lui Ahile este plasat ca element anatomic care reunește părțile terminale
ale celor două capete ale gastrocnemiusului și capului unic al soarelui, pentru a le conecta la osul
călcâiului piciorului.
Achilles și tendon calcaneus:
Călcâiul este una din cele 7 oase ale așa -numitelor tarsi ai piciorului și elementul scheletului
uman care dă formă regiunii anatomice denumită călcâi.
Pe călcâi, sunt identificate 6 suprafețe distincte, fiecare dintre ele dep inzând de anumite
caracteristici și funcții și ale căror nume specifice sunt: suprafața anterioară, suprafața plantară,
suprafața posterioară, suprafața superioară, suprafața laterală și suprafața mediană
Relațiile tendonului lui Ahile cu structuri le vecine
Printre elementele anatomice care se învecinează cu tendonul lui Ahile, se disting nervul sural,
vena mică saphenă ș i tendonul muscularului planar
Nervul sural trece pe marginea exterioară a tendonului lui Ahile, cu aproximativ 10 centimetri
mai mare decât în cazul în care este introdus pe călcâi;
Mica vena saphenoasă urmează o cale care o duce să treacă, în raport cu tendonul lui Ahile, mai
întâi în exterior și apoi pe partea superioară;
Tendonul mușchiului planar se apropie de tendonul lui Ahile pe frontul medial, chiar înainte de
inserarea ambelor pe tuberozitatea mediană.
Vascularizatie
“Tendonul lui Achilles primește alimentarea cu sânge din trei surse principale: sistemele
vasculare intrinseci la joncțiunea miotendinoasă și joncțiu nea osteotendinoasă și din sistemul
vascular segmentar extrinsecular prin paratenonul care înconjoară tendonul. ” [ J.A. Nunley, The
Achilles Tendon: Trea tment and Rehabilitation,2009,p12 ]
La joncțiunea miotendinous, vasele de sânge din belivele muscula re penetrează endotelonul și
contribuie la alimentarea cu sânge a treimii proximale a tendonului. Această contribuție, totuși,

10
se consideră a fi mai puțin semnificativă, deoarece numai vasele din perimisiu continuă să devină
tendon.
“Majoritatea tendonulu i lui Ahile este vascularizată pe toată lungimea sa de către ramurile arterei
tibiale posterioare în paratenon pe suprafața anterioară a tendonului. Aceste vase ajung la tendon
printr -o serie de vincula transversală, intră în substanța tendonului de -a lung ul endotelonului și
apoi se execută paralel cu axa tendonului. Partea proximală a tendonului primește o alimentare
suplimentară a sângelui printr -o ramură recurentă a arterei tibiale posterioare, în timp ce distal
rete arteriosum calcaneum format de ramifi cații ale arterelor plantare posterioare tibiale,
peroneale și laterale
Întinderea și fibrocartilajul periostal pot fi văzute ca o serie de scripeți care furnizează tendonului
lui Achilles un braț de moment eficient și un avantaj mecanic în acțiunea sa as upra calcaneului
Spațiul dintre tendonul lui Ahile și limita posterioară a tibiei este cunoscut sub numele de
triunghi Kager ” [ J.A. Nunley, The Achilles Tendon: Treatment and Rehabi litation,2009,p14 ]
Furnizarea de sânge oxigenat la tendonul lui Ahile est e slabă .
În mod specific, aceasta este asigurată de o ramură recurentă a arterei tibiale posterioare și de
câteva ramuri ale vaselor arteriale care alimentează mușchii picioarelor. Densitatea vasculară
este mai mare proximal și mai puțină în partea media nă a tendonului. Există o zonă relativă de
avascularizație de 2 până la maximum 6 cm de la inserția tendonului pe osul calcaneu, care este
mai vulnerabilă la degenerare și vătămare (ruptură). Această zonă poate fi un posibil factor care
contribuie la dezv oltarea diferitelor forme de tendinopatie. Debitul sangvin scade odată cu vârsta
și poate afecta vindecarea tendinopatiilor achileane
“Tendonul achilean este supus forțelor de tracțiune de până la 12,5 ori greutatea corporală (9
kilonewton [kN]) în timpul sprintului și de la 6 la 8 ori greutatea corporală în timpul practicării
atletismului (sărituri sau ciclism). Din cauza dimensiunilor și cerințelor sale funcționale tendonul
achilean este susceptibil la leziuni acute și cronice și este direct sau mai frecv ent indirect
implicat în multe patologii ale piciorului și articulației gleznei. ” [ J.A. Nunley, The Achilles
Tendon: Treatment and Reh abilitation,2009,p5 ]

11

I.1.2.1 Mecanism de producere

https://www.scribd.com/presentation/370223637/ruptura -de-tendon -Achilian -pptx
“Mecanismul clasic de ruptură este de obicei o consecință a mecanismului indirect de î ncărcare
și de tracțiune, cum ar fi în timpul împingerii cu piciorul în planarflexie cu extensie simultană a
genunchiului sau cu o dorsiflexie bruscă, neașteptată a glezna cu contracție puternică a mușchilor
gambelor. Impactul direct, cum ar fi lovirea sau lovirea tendonului tensionat, reprezintă doar 1%
până la 10% din rupturi. ” [ J.A. Nunley, The Achilles Tendon: Trea tment and
Rehabilitation,2009,p24 ]
Teoriile degenerative și mecanice ale patogenezei rupturii tendonului lui Ahile sunt dezbătute în
mod continuu. Inflamațiile aseptice (tendinită, paratendinoză) și scăderea aportului vascular
conduc la modificări degenerative cu pierderi de celule și tulburări ale conținutului de
mucopolizaharide, chiar progresând la degenerarea gras, mucoidă sau calcific antă a tendonului.
Tensiuni repetitive sau unice conduc la microtrauma minora. Temperatura scăzută și oboseala
sportivilor conduc la o scădere a rezistenței la sarcină maximă a tendonului, cauzând un

12
prejudiciu. Dacă procesele de vindecare regenerativă nu pot ține pasul cu rănile, suma
microtraumelor conduce la rupere

Hiperextensia antepiciorului sub greutatea corpului cu genunchiul în extensie, brusc dorsoflexie
a gleznei și dorsoflexie violentă plantară (de exemplu: cădere de la înălțime); lovitură dire ctă
asupra tendonului aflat în contracție.
Rupturile tendonului achilean survin în zonele cele mai puțin vascularizate (vascularizația
tendonului fiziologic este destul de slabă). Probabil cauza rupturi este o combinație între
hipovascularizarea tendonul ui și microtraumele repetitive la acest nivel, acestea cauzând un
proces inflamator, la acestea se adaugă și o cauză mecanică completând astfel
ruptură.[Bogdan,2013, http://www.lectiadeortopedie.ro/ruptură -tendonului -achilean/]
Microtraumatismele repetat e la acest nivel duc la apariția unei inflamații, leziunile apărute
neputând fi vindecate din cauza vascularizației deficitare, așa încât o supraîncărcare mecanică
duce la ruptură. Această se produce de obicei în urmă unei mișcări de plecare de pe loc, la
piciorul de sprijin aflat în dorsiflexie, genunchiul îndoit, în urmă mișcării de extensie a
genunchiului și piciorului. Diagnosticul pozitiv de ruptură a tendonului achilean se pune de către
medic prin palparea defectului tendinos, imposibilitatea ridicări i pe vârfuri de partea afectată,
testul Thompson, etc.

I.1.2.2 Manifestație și simptomatologie
La aproximativ o săptămâna de la accident, spațiul rezultat în urmă rupturii se umple cu țesut
cicatricial. Dacă este lăsată netratata, ruptură de tendon va duce la o vindecare spontană în care
va rezultă un tendon mai lung, cu consecințe grave asupra mecanicii ulterioare a gleznei, în
sensul că pacientul nu va fi capabil să facă mișcarea de ridicare pe vârfuri, cu repercursiuni în
ceea ce privește mersul, alergatul, urcatul și coborâtul scărilor. Consultul la medic este
obligatoriu, deoarece diagnosticul și tratamentul vor fi mult întârziate, cu consecințe negative
ulterioare asupra motilității active a gleznei. [Opris,2017,

13
https://www.clinicaortomedab.ro/ index.php/articole -medicale/89 -articole -medicale/157 –
tratamentul -modern -al-rupturilor -tendonului -achilean]
Semnele și simptomele ruperii tendonului Ahile sunt:
-tumefiere și durere (posibil severă) deasupra călcâiului ;
– învinețirea zonei din jurul călcâiului;
-imposibilitate de flexie plantară sau împingerea piciorului în timpul mersului, precum și de a stă
pe vârfurile degetelor piciorului lezat;
-un gol poa te fi simțit și văzut în tendon, la aproximativ 2 -6 centimetri deasupra osului
călcâiului.
“Deseori, pacienții afirmă că aud o pocnitură în momentul apariției leziunii, simultan cu o
durere bruscă și ascuțită resimțită în spatele gleznei. O ruptură compl etă a tendonului lui Ahile
este mai frecvență decât o ruptură parțială. Ruptură parțială poate fi asimptomatica, pacientul
poate fi capabil să miște piciorul, resimțind durere mai mult sau mai puțin discretă la mers”
[https://www.magazinulortopedic.ro/bl og/ce -trebuie -să-știți-despre -tendonul -lui-ahile -și-
leziunile -acestuia]
I.1.3 Factori de risc
-genul: se produce mai des la bărbati
-vârstă: riscul cel mai mare este între 30 și 40 de ani
-practicarea unor sporturi precum alergat, fotbal, baschet s au tenis
-anumite antibiotice
-injecții cu steroizi
-schimbări bruște în nivelurile de activitate ale unei persoane, sau intensitatea, sau tipul de
activitate;
-folosirea unor incăltări necorespunzătoare, cum ar fi alergarea în pantofi plăți;

14
-activitate frecventă sau excesivă;
-exerciții făcute pe suprafețe inegale
-imbătranirea;
– supraponderal sau obez;
-Insuficientă fortă musculară în gambe;
-anomalii ale piciorului, precum platfusul;
-administrarea de fluorochinolone, care sunt un tip de antibiotic
-lipsă flexibilității;
-schimbări bruște ale intensității exercițiilor;
-alpinism, escalade, cățărări;
I.1.3.1 Uzură în sport
Leziunile tendonului Ahile apar mai frecvent în sporturi care implică alergare, sărituri, porniri și
opriri bruște:
– alergarea;
– fotbalul;
– baschetul;
– tenis;
– hokey;
– oina.
[https://www.clinicco.ro/ruptura -tendon -achilian ]
I.1.3.2 Alte patologii

15

https://www.magazinulortopedic.ro/blog/ce -trebuie -sa-stiti-despre -tendonul -lui-ahile -si-leziunile -acestuia
Tendinoza
Tendinoza achilean ă este o afecțiune non -inflamatorie care implică degenerare și atrofie
intratendinoasă. Procesul începe cu rupturi microscopice interstițiale cauzate de microtraume
repetate, îmbătrânire sau o combinație a acestora și duce la necroză tisulară centrală. Ten dinoza
achileană apare cel mai frecvent la sportivii maturi. Este asociată cu un risc crescut de rupere a
tendonului achilean. Obezitatea a fost identificată ca un factor etiologic în tendinoză, la fel ca
factorii sistemici precum hipertensiunea și terapia de substituție hormonală la femei (Holmes și
Lin 2006). Holmes și Lin au efectuat un studiu epidemiologic al pacienților care fuseseră
investigați prin examen RMN, iar examinarea a confirmat tendinopatia degenerativă a lui Achile.
[Holmes GB, Lin J: Etio logic factors associated with symptomatic Achilles tendinopathy, Foot
Ankle Int 27:952 –959, 2006. ]
În ansamblu, 98% dintre acești pacienți aveau hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate și
expunere la steroizi sau estrogeni, ceea ce sugerează un efect probabil asupra organelor finale,
determinând o scădere a microvascularității locale la tendonul lui Achile. Creșterea pronației
piciorului a fost citată ca o cauza biomecanică a tendinozelor “[Järvinen et al. 2001]

16

Semne clinice și simptome
Tendi noza achileană este adesea asimptomatică și rămâne subclinică până se prezintă ca o
ruptură. Poate provoca un disconfort scăzut în timpul activității și un nodul fără durere poate fi
prezent de la 2 la 6 cm în apropierea inserției tendonului. Testul “arc sing” este pozitiv la
pacienții cu tendinoză achileană. Porțiunea îngroșată a tendonului se mișcă in timpul ROM al
gleznei. RMN -ul prezintă tendonul îngroșat pe imaginile sagitale.
“Peritendinită achileană cu tendinoză coexistă atunci când inflamația impli că atât paratendonul,
cât și degenerarea locală a tendonului. Aceasta conferă aspectul clinic al peritendinitei, deoarece
simptomele asociate cu tendinoza sunt absente sau foarte subtile. Majoritatea pacienților caută
tratament pentru simptome legate de pe ritendinită și, de obicei, tendinoza este nerecunoscută
până când ambele procese sunt observate la RMN sau la intervenție chirurgicală (cel mai
frecvent după o ruptură). În leziuni cronice, durerea indusă de exercițiile fizice este simptomul
principal. ”
[Saltzman CL, Tearse DS: Achilles tendon injuries, J Am Acad Orthop Surg 6:316 –325, 1998. ]
“Tendinita inserțională reprezintă un adevărat proces inflamator la inserția tendonului pe
calcaneu. Aceasta este mai frecventă la pacienții care suferă de obezitate (de la gradul 2 în sus,
adica un IMC peste 35) și la sportivii vârstnici sau amatori și adesea poate fi asociat cu
diformitatea Haglund sau bursita retrocal caneană [“Schepsis et al., 2002]
Durerea poate crește din cauza antrenamentelor pe intervale și e rorilor de antrenament.
Pacienții cu tendinită inserțională raportează rigiditate la nivelul gleznelor dimineața, dureri de
călcâi posterioare și inflamație care se înrăutățesc în timpul activităților fizice. Examinarea
relevă sensibilitate la joncțiunea t endon -os și la limitarea dorsiflexiei gleznelor [Heckman et al.,
2009] .
Radiografiile simple ar trebui făcute pentru orice proeminentă tuberozitătii calcaneale
posterioare, calcifierii intratendinoase unui pinten calcanean.

17
-paratenozitele achilien e: reprezentate de inflamația tecii tendonului lui Achile; se prin durere,
edem, laxitate care de obicei se agravează timpul activității ( cunoscute sub numele de
peritendinite achiliene);
-bursită retrocalcaneana: reprezintă inflamația săculețului , plin cu lichid, aflat între partea
posterioară a călcâiului și tendonul lui Achile, imediat deasupra inserției osoase a acestuia; se
manifestă prin edem, laxitate și durere în partea posterioară a piciorului;
I.1.3.4 Vârstă
Vârstă este un factor de r isc deoarece odată cu înaintarea în vârstă scade irigarea sanguină de la
nivelul tendoanelor; majoritatea rupturilor de tendon achilian apar după vârstă de 30 de ani

I.1.3.5 Mersul pathologic.
Mersul patologic se datorează durerii survenite în urmă rupturii tendonului Ahilian.
Durerea resimțită dificulteaza mersul,fiind imposibilă flexia dorsală.
Acest tip de mers patologic poartă denumirea de “mers step”
I.1.3.6 Alte patologii ale membru lui inferior.

O altă patologie a membrului inferior ar fi atrofia mușchilor solear și gastrocnemian.
Atrofia muschiilor intervine în momentul în care din cauza durerii,a operației,a folosirii
ortezelor,dar și a repausului la pat,piciorul devine ina ctiv.
Atrofia musculară reprezintă pierderea masei musculare care poate fi determinată de inactivitate
sau poate fi neurogenă.
“Atrofia neurogenă apare atunci când sunt afectați nervii care deservesc mușchii sau există o
boală neurologică. Acest tip se instalează mai rapid decât atrofia prin inactivitate, este mult mai

18
dificil de tratat. ” [Damian,2017, https://www.csid.ro/semne -si-simptome/atrofie -musculara –
11231092 ]

Hipertonia misculara.
Ea apare la piciorul opus rupturii,datorită exagerării greut ății musculare pe care o suportă în
momentul mersului în cârje,sau țopăind. Pentru că piciorul afectat devine inactive,pisiorul
sănătos preia mai multă greutate dar și mai multă presiune

I.2.1 Evaluare și diagnosticare
Anamneză
Pacientul I.C., în varstă de 34 de ani,se prezintă cu durere la nivelul gambei piciorului stâng,în
zonă tendonului Achilian, impotentă funcțională totală, urmări ale unei rupturi de tendon
Achilian
Antecedente ereditare nu există.
Antecedente patologice:
Pacientul a mai suferit la vârstă de 14 ani o entorsă la glezna,netratata corespunzător,această
ducând la dureri și înțepături în talpă piciorului stâng. În perioadă respective,pacientul s -a
prezentat la spitalul d e copii,cu impotența funcțională parțială,unde I s -a comunicat că este în
regulă. După două zile,pacientul s -a prezentat de urgență, cu edem,echimoză și impotența
funcțională totală,unde I s -a imobilizat articulația în ghips.
După scoaterea ghipsului,pac ientul nu a efectuat niciun fel de recuperare,urmând să aibă dureri
și discomfort până în prezent.

19
Alergic la penicilină.
Nu prezintă boli infecțioase sau dermato -venerice. În copilărie, a avut varicelă

Condiții de viață și muncă:
Pacientul lucrează în domeniul ospătăriei,stând foarte mult timp în ortostatism,și având o postură
vicioasă.
Locuința acestuia se află într -o zonă aglomerată,și poluată de automobile.
Alimentația pac ientului este una normală, nu ține niciun regim.
Practică sporturi destul de des, mergând la balonul de fotbal și la sală de fortă.
Fumează de la vârstă de 17 ani,aproximativ 1 pachet/zi.
Nu face abuz de alcool.
Consumă cafea zilnic
Pacientul nu administrează niciun medicament.

Mod de producere a rupturii:
În data de 17.06.2018,pacientul a mers împreună cu prietenii săi la balonul de fotbal,pentru a
avea un meci de fotbal. Acesta nu a acordat foarte mare atenție încălzirii tuturor grupelor
musculare și a articulațiilor,urmând o încălzire rapidă de doar 5 minute.
După primele cincisprezece minute ale primei reprize,pacientul voia să execute o centrare la
poartă,moment în care a “simtit o pocnitura” la nivelul ten donului lui Achile,urmând o căzătură
la pământ.

20
S-a prezentat imediat la spital,unde a trecut printr -un tratament chirugical.

I.2.2 Examinarea
“La examinarea fizică, un decalaj palpabil în tendon și un test Thompson pozitiv sunt primele
semne clinice ale rupturii acute a tendonului Achilles. Din cauza formării hematomului, aceste
semne nu sunt întotdeauna vizibile, dar de obicei sunt palpabile. Pacientul trebuie examinat în
poziție predispusă pentru a facilita diagnosticul. Forța plantarflexiei gleznei este de obicei
scăzută sau complet pierdută cu o ruptură acută, ceea ce duce la o incapacitate de a face o
creștere a călcâiului și la o mișcare slabă a piciorului cu mersul pe jos. Frecvent, piciorul este
rotit și în exterior. Recalificarea puter ea plantarflexion la glezna nu indică un tendon lui Ahile
intacte, deoarece flexorii extrinseci, cum ar fi flexor digital longus și halucelui flexor longus,
sunt, de asemenea, în măsură să producă această mișcare. Deși cele mai multe rupturile
tendonului l ui Ahile poate fi diagnosticat clinic, evaluarea prin ecografie si imagistica prin
rezonanta magnetica nucleara (RMN) permite un diagnostic definitiv și poate fi de ajutor pentru
selectarea tratamentului. Aspectul ultrasonografic al rupturii acute a tendon ului Achilles prezintă
variații largi. ” [ J.A. Nunley, The Achilles Tendon: Treat ment and Rehabilitation,2009,p33 ]
Examinarea pacientlui se face din ortostatism, vederea alinierii membrelor inferioare. Piciorul
este examinat apoi posterior, din decubit ven tral, pentru simetrie, atrofie, îngroșare nodulară
eventuale incizii anterioare.
În timp ce stă pe masa de examinare, piciorul pacientului ar trebui să fie pus pasiv în dorsiflexie,
mai întâi cu genunchiul îndoit și apoi cu genunchiul întins. Acest lucr u va spune examinatorului
cât de tensionat este tendonul lui Achile. Multe femei care au purtat pantofi cu toc înalt de ani de
zile nu sunt în măsură să facă dorsiflexia piciorului în poziție neutră cu genunchiul întins.
În cazul rupturii de tendon Achili an, se efectuează testul Thompson pentru a evalua
continuitatea tendonul lui Achile. Un test Thompson pozitiv (nu se observă nicio mișcare a

21
piciorului prin strângerea musculaturii gambei) nu indică, de obicei, o continuitate a tendonului,
ci o ruptură co mpletă a tendonului lui Achile .
I.2.2.1 Bilanț articular
Goniometrul -permite măsurarea unghiului de mișcare.Se compune pe un raport(0 -180grade)
brațe:unul fix unul mobil. Brațul fix se pe segmental fix,ia r brațul mobil,pe articulația .
Pentru evalu are,pacientul se afla pe masa,in decubit dorsal,unde ii aplicam goniometrul.
Goniometrul este plasat pe partea laterală a gleznei, brațul mobil este orientat paralel cu talp a
piciorului și orientarea fixă spre capul fibulei, care se află pe partea lateral ă a calcaneului
In urma evaluarii,avem urmatoarele date:
Mișcări Normal Post-traumatic
Flexie dorsală 20° 1°
Flexie plantară 50° 12°

I.2.2.2 Bilant muscular:
Pentru flexia dorsala :
avem forta F1 -tibialul anterior se palpeaza pe fata antero -laterala a gambei,lateral de creasta
tibiala
Pentru flexia plantara:
Avem forta F 1- solearul se palpeaza pe fata posterioara a gambei,tendoanele peronierilor se
palpeaza posterior de maleola laterala.
Eversia gleznei:

22
F1- tendoanele ;peronierilor s e palpeaza posterior de maleola laterala.
Inversia gleznei:
F1- tibialul posterior se palpeaza pe fata antero -mediana a gamebi,medial de creasta tibiala.

Mișcări Normal Post-traumatic
Flexie dorsală F5 F1
Flexie plantară F5 F1
Eversie F5 F1
Inversie F5 F1

I.2.2.3Evaluare echilibru static
1.Testul de echilibru Bruininks -Oseretsky
“se marcheaza pe sol o linie de 2,4 m perpendicular fata de unul din peretii salii de examinare, la
o distanta de aproximativ 3 m de acestia. Se plaseaza pe perete o tinta la nivelul ochilor
subiectului. Se aseaz a subiectul cu piciorul afectat pe aceasta linie, cu celalalt picior indoit (un
unghi de aproximativ 90 grade) si cu mainile pe sold. Se incepe cronometrarea imediat ce pozitia
indicata a fost realizata. “[V. Horghidan,1997, http://www.referatele.com/psihologie/Teste -de-
echilibru624.php ]
Subiectul si -a mentinut pozitia 15 secunde.

23

2. Testul Bass

http://www.referatele.com/psihologie/Teste -de-echilibru624.php
“Subiectul sta cu piciorul drept pe punctul (marca) de plecare si apoi sare pe prima marca cu
piciorul stang si ince arca sa mentina pozitia statica timp de 5 secunde. Subiectul va continua
alternarea picioarelor sarind si mentinand timp de 5 secunde pozitia statica, pana ce termina
traseul.Pingeaua trebuie sa acopere complet marca, incat aceasta sa nu se vada. O perform anta
buna consta din acoperirea fiecarei marci cu pingeaua fara atingerea dusumelei cu calcaiul sau
alta parte a corpului si din mentinerea pozitiei statice timp de 5 secunde, cu acoperirea fiecarei
marci. ” [Epuran,1992, http://www.referatele.com/psihologi e/Teste -de-echilibru624.php ]
3. Testul unipodal

24
Testul unipodal, într -un picior cu brațele încrucișate pe piept, se cronometrează cât își poate ține
echilibrul (30 -150 sec). Se poate crește gradul de complexitate flectand genunchiul.
[http://www.scritu b.com/medicină/Evaluarea -echilibrului42188.php]
Pacientul a reușit să -și mențină poziția 45 de secunde.

4. Testul Tinetti pentru mers
“Pacientul în ortostatism, supravegheat,in aceasta poziție i se solicita sa mearga înainte apoi sase
întoarca în ritm mai rapid .”[ https://www.scribd.com/document/321991716/Scala -Tinetti ]
Inițierea mersului
1= fără ezitare
b)Lungimea înălțimea
1=depaseste piciorul stâng de spirjin
1=se desprinde complet de
c)Simetria pașilor
0= nu egalitatea lungimii pașilor
d) Continuitatea pașilor
0=pasi discontinue -oprire mers
e)Devierea traseului mers
1=Deviere -1select11 menținerea traseului cu un mijloc ajutător de mers
f)Mișcările trunchiului membrelor
1=fara rotire (oscilație), cu flectarea genunchilor lombalgie, cu mișcarea membrelor superioare

25
g) schemei de mers
0= mers cu călcâiele depărtate

I.3 Principiile recuperării
1) Combaterea durerii – În primul rând,pentru combaterea durerii,ave nevoie de o postură
antialgica. Toate tratamentele trebuiesc applicate în decubit dorsal,care ne ajută în
descărcarea articulară.
Pentru co mbaterea durerii,se recomanda creme anti –
inflamatoare,crioterapie,fizioterapie,masaj terapeutic.
2) Restabilirea lungimii și tensiunii complexului mușchi -tendon
• În primele două săptămâni accentul se pune pe menținerea amplitudinii de mișcare
• În următoarele două săptămâni se întroduc exerciții ușoare de forță pentru toate grupele
musculare, executate pe o amplitudine ce nu afectează locul reparației.
• Pe parcursul celei de -a două luni se încearcă recuperarea completă a amplitudinii de
mișc are și obținerea unui mers normal (fără orteză) pe teren neaccidentat și în medii
controlate.
3) Creșterea forței musculare – exerciții cu rezistentă,contracții izometrice,etc
4) Recuperarea mersului – verticalizare prin mers între bare
-exerciții de u rcat și coborât scări,etc
4)Creșterea mobilității articulare – aici putem folosi te hnicile FNP=ILO,RO,RC,RR,IR,SR
I.4 Me tode și mijloace de recuperare

26
1. Masajul
reprezintă procedeele manuale sau mecanice care se aplică părtilor moi ale corpului. Pentu a
obține efectele dorite, maseorul trebuie să execute tehnicile într -o succesiune exactă și să le
execute corect. Pentru decontracturarea spasticitații se insistă mai mult în zona lombo –
sacrală, iar pentru excitabilitate neuro -musculară se masează paravertebralii cervico -dorsali.
Masajul are efect relaxant, în special pentru bolnavii hemiplegici și ajută la reabilitarea
psihicului și la stimularea neuro -musculară. (Vlad, 1992, p.190)

Masajul terapeutic în general are ca scop reabilitarea acelor structuri ale corpului uman pentru
care pragul de adaptare la efort a fost cu mult depășit în mod repetat și pe timp îndelungat,
ducând la blocaje cum sunt contracturile musculare, întinderea musculară sau edemul muscular,
care este o s uferință îndelungată a mușchiului. [http://www.medysportline.ro/masaj -terapeutic ]
Masajul terapeutic se adresează diverselor afecțiuni în mod diferit. În caz de contractură
musculară, se execută un masaj specific, care este perpendicular pe fibra musculară, combinat în
același timp cu un drena j limfatic și un masaj somatic.
Masajul terapeutic are rol deblocant, după care urmează drenajul limfatic care are rolul de a
îndepărta din zona afectată o cantitate mare de toxine. Această cantitate de toxine există la
nivelul structurilor afectate, care devin dureroase, ceea ce în mod obișnuit se numește „febră
musculară”. Prin drenaj limfatic, toxinele sunt deversată din celulă în spațiul dintre celule sau în
spațiul dintre structurile musculare. Dacă nu se efectuează drenajul limfatic, zona respectivă se
poate transforma într -o zonă edematoasă.

b)Crioterapia
Crioterapia reprezintă utilizarea generală sau locală a temperaturilor scăzute în dome niul
medical. Crioterapia se utilizează pentru tratarea diferitelor leziuni articulare sau musculare,
primele cazuri în care s -a folosit această metodă de tratament, datând încă din secodul XXVII.
[https://centrokinetic.ro/servicii/recuperare -medicală/fizi oterapie/crioterapie/]

27
Scopul acesteia este de a:
-diminua creșterea și reproducerea celulară (metabolismul celular),
-de a favoriza supraviețuirea celulară
-de a scădea procesul inflamator
– de a scadea durerea si a combate spasmele, de a promova vasoconstrictia.

c)Termoterapia
Termoterapia este o metodă de tratament care utilizează factorul termic că agent terapeutic,
vehiculat de diverși vectori: apa, lumina, aer, nisip, nămol, parafină.
Obiectivele termoterapiei sunt: reechilibrarea mecanis mului de termoreglare, creșterea apărării
imunitare, combaterea mecanismelor generatoare de boală, „calirea“ organismului.
Pornind de la reacția pielii și a circulației sanguine locale, cât și de la cea generală, asupra
organismului, efectele termoterapi ei sunt următoarele:
-acumularea de “caldura” la nivelul pielii și a țesutului muscular;
-modificări circulatorii locale, la distanță și în profunzime;
-scadrea inflamației;
-efect analgezic;
-stimularea procesului de termoreglare periferică;
-vasodi latație generalizată în teritoriul periferic.

d) Exercițiul fizic

28
-este actul motric repetat sistematic și conștient în vederea îndeplinirii obietivelor în scopul
dezvoltării fizice și a capacității mortice a oamenilor[Siclovan,1979]
-este princip alul mijloc de recuperare.

a)Exercitiile statice:
– exercițiile de izometrie: “lungimea fibrei musculare rămâne constanța,în timp ce tensiunea
musculară atinge valori maxime,prin activitatea tuturor unitatiilor motorii ale grupului muscular
respective. Contracția musculară se realizează fără deplasare de se gment.”[Cioroiu,2012,p155]
• ajută la tonifiere musculară
• reduce edemul
• ajută creșterea forței musculare
• ajută la creșterea rezistenței musculare și articulare

b)Exerciții dinamice:
Contracția izotonica: – modifică lungimea mușchiului
Modificarea lungimii mușchiului se poate face în două feluri
1) Prin apropierea capetelor sale=scurtare => contracție dinamică concentrică
2) Prin îndepărtarea capetelor de inserție = alungire => contracție dinamică excentrică
• Ajută la creșter ea forței musculare
• Obținerea hipertrofie i musculare

e) Hidrokinetoterapie

29
“Hidrokinetoterapia reprezintă un ansamblu de exerciții executate cu corpul în imersie în scopul
reeducării unor deficient,beneficiind de factori mecanici,chimici și f izici” [Cioroiu,2012,p6]
Obiectivele hidrokinetoterapiei
• Reeducare funcțională
• Corectarea deficiențelor fizice
• Refacerea volumului și proprietăților aparatului muscular Redarea mobilitatii articulare
normale in articulatiile cu miscari reduse
Tonifierea in conditii de scurtare a grupelor musculare
Stretching -ul acvatic
Stretching -ul în apă este mult mai acceptabil pentru pacienți,datorită efectelor de relaxare a
apei,și a ușurinței în executarea exercițiilor în apa
Pentru pacientul meu,pot folosi mobilizări active,pasive,active cu rezistentă.

f) Fizioterapia
Este o metodă terapeutică care folosește curentul electric dar și a altor energii
derivate(mecanică,magnetică,luminoasă)
-utilizează stimularea electrică pentru a ajută organismal să se vindece și să se recupereze
Formele de curenți
1) Curenți i de joasă frecvență
Galvanic
Tens
Trabert

30
Diadinamic
2) Curenții de medie frecvență
Interferențiali
3)Curenții de înaltă frecvență
Undele scurte
Diapuls
Pentru pacientul meu,putem folosi curentul diadinamic LP,TENS,dar și curentul int erferențial.

g) Benzile kinesiologice
Este o bandă subțire din bumbac,elastică,ce se întinde cu ușurință datorită adezivului acril.
Le pot folosi persoanele cu leziuni ale sistemului musculo -scheletal și accindetari datorate unor
sporturi, dar și per soanele cu afecțiuni inflamatoare.
“Benzile kinesiologice produc efecte fiziologice asupra mai multor sisteme din corpul uman.
Sistemele afectate sunt: sistemul circulator/limfatic, sistemul nervos, muscular și facial, precum
și articulațiile.” [Mustate a,2017, https://doc.ro/gonartroză/benzile -kinesiologice -ce-sunt-și-ce-
beneficii -au]
Metodă folosirii benzilor kinesiologice este în prezent folosită de terapeuți pentru a schimbă
tonusul muscular, pentru a transfera lichidele limfatice, pentru a corectă mișcările și pentru a
îmbunătăți postură.
Beneficiile benzilor kinesiologice
• Calmează durerea
• Susținerea mușchilor
• Reduce umflăturile
• Ameliorează spasmele musculare

31
• Accelerează procesul de vindecare a contuziilor dar și a v ânătăilor

32
CAPITOLUL II

ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CERCETĂRII
ÎI.1 Data,locul,și subiectul cercetării
Perioadă cercetării a cuprins un interval de 90 de zile, începutul cercetării fiind 20.06.2018 unde
a avut loc evaluare initială și fina lul evaluării 30.08.2018, acasa la pacient .

II.2 Program de recuperare
Prima etapă -zilele 1 -14 -Această începe din momentul intervenției chirurgicale și ține până la
scoaterea firelor de sutura
Programul de recuperare pentru această etapă se realizează doar lunea,miercurea,și vinerea.
Obiectivele etapei:
• Menținerea poziție procliva a piciorului,prin punerea unei perne sub picior,pentru a -l ține
ridicat
• Aplicarea gheții local
• evitarea traumatismelor locale
• evitarea încărcării pe piciorul afectat
• prevenirea atrofiei musculare
Primele două săptămâni
Ex.1. Din poziția inițială decubit dorsal,pecientul realizează contracție izometrica sub ghips,cu
menținerea contracției timp de 5 secunde,cu revenire în poziția finală de decubit dorsal
Dozare: 5×7; Pauză între contracț ii de 3 secunde; Pauză între serii 35 secunde

33
Ex.2. Din poziția inițială decubit dorsal,pacientul efectuează flexia degetelor
Dozare: 15×5; Pauză între serii 5 secunde
Ex.3. Din pozitia initiala de decubit dorsal,pacientul realizeaza ext ensia degetelor
Dozare: 15×5; Pauză între serii 5 secunde
A două etapă – zilele 15 -30 Începe odată cu scoaterea firelor de sutură și purtarea claparului
Obiectivele etapei:
• diminuarea sau dispariția durerii și a edemului
• refacerea mobilitătii articulare și a functionalitătii tendino -musculare
• tonifierea musculaturii gambei
• reeducarea mersului cu sprijin pe cârje/carjă
• refacerea echilibrului muscular:

Săptămâna a treia (zilele 15 -22)
Pentru realizarea exercițiilor ,claparul special se va da jos
Ex.1.Poziția inițială :culcat dorsal,pacientul realizează flexia plantară,și flexia dorsală prin
mobilizări pasive,ajungând în poziția finală de culcat dorsal
Dozare:20×3; Pauză între serii 30 secunde
Ex.2. Din poziția inițială decubit dorsal,pacientul realizează activ flexia plantară,și flexia
dorsală,revenind în poziția finală de decubit dorsal
Dozare:20×2; Pauză între serii 30 sec unde
Ex.3.Din poziția inițială culcat dorsal,se realizează rotația internă ,ajungând în poziția finală de
culcat dorsal

34
Dozare:10×3; Pauză între repetări 5 secunde
Ex.4. Din poziția inițială culcat dorsal,pacientul realizează activ rotați a internă,ajungând în
poziția finală de decubit dorsal
Dozare: 10×3; Pauză între repetări 5 secunde
Ex.5. Din poziția inițială culcat dorsal,se realizează rotația externă a piciorului pasiv,revenind în
poziția finală de decubit dorsal
Dozare: 10×3; Pauză între serii 5 secunde
Ex.6 Din poziția inițială culcat dorsal,pacientul realizează rotație externă a piciorului
active,revenind în poziția inițială de decubit dorsal.
Dozare: 10×3; Pauză între serii 5 secunde
Ex.7. Din pozi ția inițială culcat,se efectuează pasiv,circumductia piciorului pasiv,revenind la
poziția finală de decubit dorsal
Dozare:10×3; Pauză între serii 5 secunde
Ex.8. Din poziția inițială culcat dorsal,pacientul ridica membrul operat cu genunchiul în extensie
activ,la un unghi de 45 de grade față de plan,revenind apoi în poziția finală de culcat dorsal
Dozare: 20×2; Pauză 10 secunde între serii
Ex.9.Din poziția inițială șezut(pe scaun) pacientul sprijinindu -se cu mâinile de masă,se ridi ca în
picioare,menținând poziția timp de 10 secunde, ajunand în poziția finală de ortostatism.
Dozare: 15×3; Pauză între serii 1 minut
Ex.10. Din poziția inițială de ortostatism cu picioarele ușor depărtate,pacientul se sprijină în
piciorul sănătos,iar cu cel bolnav efectuează abducția și adductia prin contracție izometrica
Dozare: 30×5; Pauză între serii 1 minut

35
Săptămâna a patra(zilele 23 -27)
Pentru realizarea exercițiilor,claparul special se va da jos

Ex.1. Din poziția inițială,culcat costal,pacientul efectuează activ abducția membrului inferior la
45 de grade,și menținerea poziției timp de 5 secunde,revenind în poziția finală de culcat d orsal
Dozare:20×2; Pauză între serii 2 minute
Ex.2. Din poziția inițială culcat dorsal,pacientul efectuează flexia dorsală a
piciorului,kinetoterapeutul opunandu -i rezistentă,pe față dorsală a piciorului,revenind în poziția
finală de dec ubit dorsal
Dozare: 6×3; Pauză între serii 1 minut
Ex.3. Din decubit dorsal,se execută inversia piciorului pasiv,cu opunere de rezistență din partea
kinetoterapeutului pe fața plantară a piciorului
Dozare: 5×5; Pauză între serii 15 secunde
Ex.4. Din decubit dorsal,se execută eversia piciorului,kinetoterapeutul opunandu -i rezistentă pe
față dorsală a piciorului
Dozare: 5×5; Pauză între serii 15 secunde
Ex.5. Din poziția intiala șezut pe scaun,cu o minge sub picior,pacien tul trebuie să miște mingea
în cercuri,fără a o scăpa
Dozare: 2 minutex3; Pauză 1 minut
Ex.6.Din poziția inițială de ortostatism,pacientul execută contracția izometrica a
gambei.Menținerea contracției este de 3 secunde.
Dozare: 8×4; P auză între serii 30 secunde
Ex.7.Din ortostatism,cu sprijin pe masă,pacientul stă pe călcâie timp de 3 secunde,iar apoi
revenire în ortostatism

36
Dozare: 5×3; Pauză între serii 10 secunde
Ex.8.Din poziția inițială ortostatism,sprijinit cu mâi nile de masă,pacientul realizează activ flexia
gambei pe coapsă,revenind la poziția finală de ortostatism.
Dozare: 15×5; Pauză între serii 10 secunde
Ex.9. Din poziția inițială ortostatism,sprijinit cu mâinile pe masă,pacientul,execută o uș oară
ridicare pe vârfuri,revenind în poziția inițială de ortostatism.
Dozare: 10×3; Pauză între serii 45 secunde
Ex.10. Din poziția inițială ortostatism,pacientul efectuează alternativ ridicatul pe vârfuri și stând
pe călcâie
Dozare: 1minut x 5; Pauză 1 minut jumătate
Etapa a treia – zilele 31 -60 începe la 4 săptămâni postoperator și ține 4 săptămâni.
Pe tot parcursul exercițiilor claparul este dat jos.
Obiective:
•reducerea aderențelor cicatriciale
•reeducarea mersului lateral
•imbunătătirea condiției aparatului cardiovascular și muscular

Săptămâna a cincea(zilele 31 -38)
Ex.1. Din poziția inițială decubit dorsal,pacientul execută tripla flexie gambă -coaps ă-bazin,cu
opunerea de rezistentă din partea kinetoterapeutului
Dozare:15×2; Pauză între serii 1.5 minute
Ex.2.Din poziția inițială decubit dorsal,genunchii flectati,pacientul ridică bazinul,împingându -se
în picioare.

37
Dozare: 15×3; Pauză între repetări 2 minute
Ex.3.Din poziția inițială șezut,cu un garou lung, de preferat din cauciuc, se leagă ușor
antepiciorul sănătos și se trece pe sub talpă piciorului afectat, pacientul ținând garoul în
mână,pacientul efectuează ev ersia gleznei,că și rezistență fiind garoul
Dozare: 30×2; Pauză între serii 5 minute
Ex.4. Din poziția inițială șezut,cu garoul se leagă ușor antepiciorul sănătos și se trece pe sub
talpă piciorului afectat, pacientul ținând garoul în mâ nă,execută inversia gleznei
Dozare:30×2; Pauză între serii 5 minute
Ex.5. Din poziția inițială șezut pe masă de masaj, garoul este legat de antepicior la un capăt, iar
la celălalt capăt, de un obiect fix, pacientul urmând că pacientul să fa că mișcări de dorsoflexie
Dozare:30×2; Pauză între serii 5 minute
Ex.6. Masaj decontracturant pentru musculature gambei piciorului sănătos,efleuraj cu fața
palmara a pumnului,fricțiuni cu policele,podul palmelor;frământat în cută șerpuita,tap otament în
cauș,vibrații,presiuni cu policele.
Dozare: 15 minute
Ex.7.Termoterapie – comprese calde pe tendon
Dozare:10 minute
Ex.8. Hidrokinetoterapie – În bazin cu apa mică,stând din articulația genunchilor semi –
flectat,umerii î n apa,brațele ridicate lateral,se execută ducerea brațelor înainte cu expirație,apoi
ducerea brațelor înapoi cu inspire.
Dozare: 15×4; Pauză 15 secunde între serii
Ex.9. Hidrokinetoterapie – În bazin cu apa mică,mers cu flexia coapsei pe bazin,fle xia
genunchiului și flexie plantară spre înainte.
Dozare: 15×4; Pauză între serii 15 secunde

38
Ex.10. Hidrokinetoterapie – Mersul piticului cu bratele si privirea inainte
Dozare: 1 minut x 10 repetari; Pauza intre serii 2 minute
Săptămâna a șasea(zilele 39 -46)
Ex.1. Din poziția inițială ortostatism, mers între barele paralele, pe distanță de 5 metri, păstrand o
linie imaginară, pacientul își plasează piciorul înaintea celuilalt
Dozare: 5m x3; Pauză 30 secunde
Ex.2. Din ortostatism,mers cu spatele pe o distanță de 5 m,între barele paralele
Dozare: 5m x 3; Pauză 1 minut
Ex.3. Din ortostatism, mers în lateral pe o distantă de 15 -20 m
Dozare: 15 -20m x3; Pauză 1 minut
Ex.4. Din ortostatism, mers peste obstacole (lădite înalte de 10 cm) pe o distantă de 8m (9 -10
lădite)
Dozare: 8m x3; Pauză 1 minut
Ex.5. Hidrokinetoterapie -În bazin cu apa mică,alergare ușoară,brațele ridicate spre înainte sus la
inspire,coborârea breatelor la expir
Dozare: 5m x 2; Pauză 30 de secunde
Ex.6.Hidrokinetoterapie – În bazin cu apa mică,alergare ușoară cu joc de glezne
Dozare:5 m x2; Pauză 30 secunde
Ex.7. Hidrokinetoterapie -În bazin cu apa mare,plută pe spate,pacientul încearcă să împingă apa
cu picio arele.
Dozare: 2 minute x 5; Pauză 1.5 minute
Ex.8. Hidroterapie -baia parțială calda+dusul cu masaj

39
Dozaj: baie parțială 5 minute; dus cu masaj 10 minute
Ex.9. Electroterapie – undele scurte+ ultrasunet
Dozare: unde scurte 8 minute; ultrasunet 8 minute
Ex.10. Masaj de relaxare pe tot membrul inferior: efleuraj (cu față palmara a pumnului,cu
degetele despărțite,cu fața cubitală a pumnului), fricțiuni(cu policele), frământat(cută
șerpuita),vibrații
Dozare: 15 minute
Săptămâna a șaptea (zilele 47-54)
Ex.1.Din ortostatism,cu sprijin cu spatele la perete,flectarea membrului sănătos,și menținerea
poziției 3 secunde
Dozare:5×3;Pauză între serii 35 secunde
Ex.2.Din ortostatism,realizarea jocului de glezna pe loc,timp de 2 minute,din ce în ce mai
repede,până la limită durerii
Dozare:2 minute x5; Pauză între serii 1 minut
Ex.3. Din ortostatism la o scară fixă,urcarea doar cu piciorul bolnav pe prima treaptă
Dozare:7×3;Pauză între serii 20 secunde
Ex.4. Din ortostatism,călcarea mai întâi pe călcâi,apoi ușoară ridicare pe boltă plantară și apoi
pe vârful degetelor,doar pe piciorul bolnav
Dozarea:10×3;Pauză 25 secunde
Ex.5.Din ortostatism,flexia dorsală,cu menținerea unei mingi,cât de mult posibil
Dozare: 5 serii; Pauză între serii 1 minut
Ex.7. Termoterapie – aplicarea compreselor calde pe tata glezna.
Dozare: 5 minute

40
Ex.8.Hidroterapie -În ba zinul cu apă mică,sărirea că minge ape ambele picioare
Dozare: 20x 6;Pauză 1 minut
Ex.9 Electroterapie: Ultrasunet+unde scurte
Dozare: ultrasunet 8 min;unde scurte 8 min
Ex.10. Masaj de relaxare pe tot membrul inferior: efleuraj ( cu față palmara a pumnului,cu
degetele despărțite,cu față cubitala a pumnului), fricțiuni(cu policele), frământat(cuta
șerpuita),vibrații
Dozare: 15 minute
Săptămâna a opta(zilele 55 -60)
Ex.1.Din ortostatism,stând într -un picior(piciorul boln av) menținerea poziției timp de 1 minut
Dozare:5×5;Pauză între serii 20 secunde
Ex.2. Din ortostatism,mers cu spatele fără bare pe o distanță de 5m
Dozare 5m x3; Pauză între repetări 35 secunde
Ex.3. Din ortostatism,mersul piticului pe o distanță de 3m
Dozare:3m x3; Pauză între serii 1 minut
Ex.4. Din ortostatism,mersul piticului în lateral, pe o distanță de 2m
Dozare: 2m x 2;Pauză între serii 25 secunde
Ex.5.Hidrokinetoterapie – În bazin cu apa mică,sărituri că m ingea pe ambele picioare timp de un
minut jumate
Dozare:1.30min x4;Pauză 35 secunde
Ex.6. Hidrokinetoterapie -În bazin cu apă mică,săritură lopătarului,pe toată lungimea bazinului
Dozare: 5r;Pauză între serii 1 minut

41
Ex.7. Termoterapie -aplicarea compreselor calde doar pe tendon
Dozare: 5 minute
Ex.8. Electroterapie – Curentul interferential+laser
Dozare: interferențial 8minute;Laser 4minute
Ex.9. Electroterapie -Ultrasunet+Magnetoterapie
Dozare: Ultrasunet 8 min; Magentoterapie 20 min
Ex.10. Masaj de relaxare a gamebei – efleuraj (cu față palmară a pumnului,cu degetele
despărțite,cu față cubitala a pumnului), fricțiuni(cu policele) , frământat(cuta șerpuita),vibrații

Etapa a IV -a-Zilele 60 -90
Această etapă începe la 8 săptămâni de la intervenția chirurgicală. Acum se renunță la clăpar,
dar se montează pentru 4 săptămâni una dintre fișele din clăpar, în încălțămintea purtată zi lnic
Obiective:
• reeducarea mersului
• inițierea alergării atunci când schema de mers este normalizată

Săptămâna a noua(zilele60 -67)
Ex.1.Din ortostatism,urcarea și coborârea de pe steper
Dozare: 10×10;Pauză între serii 1 minut
Ex.2. Din ortostatism,alergare pe loc cu genunchii la piept
Dozare: 3min x5;Pauză între serii
Ex.3.Din ortostatism, mersul piticului pe o distanță de 6m

42
Dozare: 6m x5;Pauză între s erii 2 minute
Ex.4. Din ortostatism,alergare pe loc cu călcâiele la spate
Dozare: 3 minute x 2;Pauză între serii 2 minute
Ex.5. Masaj decontracturant al piciorului sănătos,efleuraj cu față palmara a pumnului,fricțiuni cu
policele,podul palm elor;frământat în cuta șerpuita,tapotament în căuș,vibrații,presiuni cu
policele.
Ex.6. Termoterapie -aplicarea compreselor calde pe ambele picioare
Dozare:5 minute
Ex.7. Hidrokinetoterapie – La marginea bazinului mic,cu picioarele în apă,pac ientul da din
picioare din ce în ce mai tare
Dozare:3 min x 3;Pauză între serii 2 min
Ex.8. Hidrokinetoterapie – În bazinul mare,plută pe spate,pecientul înoată pe spate
Dozare:1 bazin
Ex.9. Electroterapie – Ultrasunet
Dozare: 4 minute
Ex.10 Crioterapie – Masaj pe gamba afectat cu gheață
Dozare -5 minute

Săptămâna a zecea(zilele 68 -75)
Ex.1. Din ortostatism,sărituri pe loc de pe un picior pe altul.
Dozare-3 minute
Ex.2. Din ortostatism alergare cu genunchi la piept,pe o distanță de 10m

43
Dozare: 10m x 5;Pauză între repetări 1 minut
Ex.3. Din ortostatism la scara fixă,urcarea primelor 10 trepte
Dozare: 10×3;Pauză 15 secunde
Ex.4. Din ortostatism,la scară fixă,ridicarea pe vârfuri cât de sus posibil
Dozare: 15×5; Pauză între serii 40 de secunde
Ex.5. Hidroterapie -băi calde
Dozare: 15 minute/zi
Ex.7. Electroterapie – Ultrasune+Laser
Dozare: Ultrasunet 8 minute; La ser 4 min
Ex.8. Hidrokinetoterapie – În bazinul cu apa mică,sărituri că mingea
Dozare: 30×12; Pauză între serii 2 minute
Ex.8. Hidrokinetoterapie – În bazinul cu apa mare,”calcarea apei”
Dozare 3 minute
Ex.9.Hidrokinetoterap ie-În bazinul cu apă mare,sprijin pe plută,efecturea piciaorelor bras.
Dozare:2 bazine
Ex.10 Masaj de relaxare a tot corpului:efleuraj,fricțiuni,frământat,tapotament,vibrații
Dozare: 50 de minute

Săptămâna a unsprezecea(zilele 76 -83)
Ex.1. Cu planta piciorului afectat în totalitate pe sol, pacientul încearcă să împingă peretele fără
prea mare efort .Împingerea trebuie menținută 15 -20 de secunde.

44
Dozare: 20 secundex 5 ori/zi
Ex.2.Cu planta picioru lui afectat în totalitate pe sol,genunchii flectati,împingerea peretelui fără
prea mare effort. Menținerea împingerii 20 de secunde.
Dozare:20 secunde x5 ori/zi
Ex.3.Alergare cu pas încrucișat,pe o distanță de 100m
Dozare: 100m x5; Pauză între serii 2 minute
Ex.4.Alergare cu spatele,pe o distanță de 30m
Dozare:30m x5;Pauză între serii 3 minute
Ex.5. Alergare laterală,pe o distanță de 50m
Dozare:50m x5;Pauză între serii 5 minute
Ex.6. Alergare cu pas sărit,pe o distanță de 100m
Dozare:100m x2;Pauză între serii 2minute
Ex.7. Masaj decontracturant pe ambele gambe -. efleuraj cu față palmara a pumnului,fricțiuni cu
policele,podul palmelor;frământat în cuta șerpuita,tapotament în căuș,vibrații,presiuni cu policele
Ex.8. Termoterapie -comprese calde pe ambele picioare
Dozare:5 minute
Ex.8. Electroterapie – Curent interferential+Ultrasunet
Dozare: current interferențial 10 minute; Ultrasunet 8 minute
Ex.9. Electroterapie -Baie galvanica
Dozare: 15 minute
Ex.10. Crioterapie -masaj cu gheață
Dozare:5 minute

45

Săptămâna a doisprezecea(Zilele 83 -90)
Ex.1. Exerciții pe bicicletă ergonomică
Dozare: 5minute x 3;Pauză 5 minute
Ex.2. Cu sprijin, paci entul se ridica pe vârfurile picioarelor, menținând această poziție pentru
una-două secunde, lăsându -se apoi ușor pe întreagă talpă
Dozare: 20x 10;Pauză între serii 5 minute
Ex.3. Terapie ocupaționala: la masă de cusut cu pedale,pacientul da la pedale cu piciorul afectat
Dozare: 3 min x 5 repetări; pauză 2 min
Ex.4. Termoterapie -comprese calde pe ambele picioare
Dozare:5 minute
Ex.5. Masaj decontracturant pe ambele gambe -. efleuraj cu față palmara a pumnului,fricțiuni cu
policele,podul palmelor;frământat în cuta șerpuita,tapotament în cauș,vibrații,presiuni cu policele
Dozare: 15 min
Ex.6. Electroterapie – Curent interferential+Ultrasunet
Dozare: curent interferențial 10 minute; Ultrasunet 8 minute
Ex.7. Crioterapie -masaj cu gheață
Dozare: 5 min
Ex.8. Hidroterapie -băi calde
Dozare: 15 min
Ex.9. Hidrokinetoterapie – În bazin cu apa mare,înot de relaxare -plută
Dozare: 15 min

46

II.3 Mijloace folosite în procesul de recuperare
• masaj
• hidroterapie (baia partială,dușul masaj)
• termoterapie (comprese calde)
• hidrokinetoterapie
• kinetoterapie
• electroterapie ( unde scurte, laser)
• terapie ocupatională (pedalaj pe bicicletă, mașină de cusut cu piciorul)
II.4 Metode si tehnici de cercetare
Metoda bibliografică:
Metoda bibliografică este folosită pentru acumularea informațiilor necesare pentru tema aleasă.
Discuții cu persoane informate și de specialitate. Documentarea din cărți și totodată informarea
din sursele electronice, care m -au putut ajuta să descopăr cele mai bune și cele mai noi tehnici în
recuperarea accidentului vascular cerebral.
Metoda de observație:
Metod a de observație fiind una din principalele puncte de a putea începe lucrarea, unde putem
observa progresul, regresul, satisfacția, optimismul, comportamenul pacientului, colaborarea
pacientului, dorința de a se face bine, etc. pentru a putea stabilii progr amul de recuperare.
Metoda anchetei:
Metoda anchetei este folosită pentru a strânge cît mai multe date despre pacient și pentru a
stabilii obiectivele ce dorim să le atingem pe parcursul recuperării, dar și la finalul acesteia. Se

47
fac evaluări pentru echil ibru, stabilitate, coordonare, mobilitate și forță musculară, pe partea
afectată dar și pe cea sănătoasă să putem obserava diferențele apărute.
Metoda statistică :
Metoda statistică pune în evidență reprezentarea datelor culese de -a lungul cercetării și
diferențele vizibile pe partea de recuperare, de la evaluarea inițiala la cea finală.

Metodele de evaluare (evaluarea mersului, evaluarea echilibrului, evaluarea stabilității, evaluarea
mobilității, evaluarea prehensiunii mâinii, evaluarea durerii, etc), cu ajutorul cărora putem adapta
exerciții mult mai bune pentru pacient. Testele de evaluare făcute cu pacientul la începutul
recuperării dar și la sfârșitul acesteia, pun în evidență progresul sau regresul pacientului.

II.5 Prezentarea cazului
Planul de re cuperare al pacientului cuprinde 4 ședințe de kinetoterapie la domiciliu a câte o oră
jumătate fiecare. Zilele în care se desfăsoară activitatea cu pacientul sunt următoarele: luni,
miercuri, vineri și sambătă la orele 14:00 -15:30. Pacientul are programul impărtit astefel:
Luni- se lucrează pentru refacerea mobilitătii articulare și a functionalitătii tendino -musculare
Miercuri – se lucrează numai pe recuperarea mersului
Vineri – se lucrează numai pe membrul inferior și se incearcă recuperarea stabilit ătii și a
echilibrului.
Sambătă – se lucrează relaxarea musculară
Fișa de observație:
Nume și prenume: I.C
Vârstă: 34 ani;
Sex: masculin;

48
Domiciliu: Brașov
Profesia:Ospătar
Diagnostic: Ruptură de tendon Achilian
Proceduri: Kinetoterapie ( 4 ședințe pe săptămană/ o oră jumătate fiecare), Electroterapie
(Ultrasunet, Laser, curent interferențial,magnetoterapie), Termoterapie și masaj.

49

CAPITOLUL III INREGISTRAREA,PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA
REZULTATULUI IN GRAFICE

Tabele si grafice
Tabel 1. Măsurarea bilanțului articular al membrului afectat:

Săptămâna 8 Săptămâna 9 Săptămâna10
Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexie extensie Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4
Flexi e
dorsala Flexie
plantar
a Flexie
dorsala Flexie
planta
ra Flexie
dorsala Flexie
plantar
a Flexie
dorsala Flexie
plantara
Bilanț
articul
ar 1 12˚ 3˚ 16˚ 5˚ 20˚ 7˚ 22˚

Săptămâna 5 Săptămâna 6 Săptămâna 7
Flexie
dorsala Flexie
plantar
a Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexi
e extensie
Bilanț
articular 9 25˚ 11 30 13 32

50
Bilanț
articular 15 37˚ 17 40 18 41

Săptămâna 11 Săptămâna 12
Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexie
dorsala Flexie
plantara
Bilanț
articular 19 45˚ 20 50

Pe parcursul a celor 12 săptămâni de recuperare,în primele 11 săptămâni pacientul a purtat un
clăpar special,care a fost dat jos în timpul exercițiilor de recuperare.
Dacă la începutul programului de recuperare,pecientul putea să facă flexia plantară de 12˚ la
sfârșitul programului kinetic a progresat la 50˚,iar flexia dorsală la început era de 1˚ iar la sfasit
20˚
Tabel 2. Măsurarea bilanțului muscular al membrului afectat
Săptămâna 1 Săptămâna 2 Săptămâna 3 Săptămâna 4
Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexie
dorsala Flexie
plantara Flexie
dorsala Flexie
plantara
Bilanț
muscular f0 f0 f1 f1 F1 F1 F1 F1

Săptămâna 5 Săptămâna 6 Săptămâna 7 Săptămâna 8
flexie extensie flexie extensie Flexie extensie Flexie extensie
Bilanț
muscular F2 F2 F2 F2 F3 F3 f3 f3

51

Săptămâna 9 Săptămâna 10 Săptămâna 11 Săptămâna 12
flexie extensie flexie extensie Flexie extensie Flexie extensie
Bilanț
muscular F4 F4 F4 F4 F5 F5 F5 F5

La început, pacientul nu avea deloc forță în membrul inferior, îi era interzisă călcarea și
lăsarea greutății pe acesta. Însă cu ajutorul programului de recuperare, musculatura a crescut
vizibil, forța m usculară a ajuns la f5, pacientul reușind să execute ex ercițiile corect îm potriva
unei rezistențe.
Grafic 1. Evoluția flexiei dorsale membrului afectat pe parcursul perioadei de recuperare:

13579111315171921Flexie dorsala
Flexie dorsala

52

Grafic 2. Evoluția flexiei plantare membrului inferior afectat pe parcursul perioadei de
recuperare:

Tabel 3. Măsurarea echilibrului pe parcursului perioadei de recuperare:
Testare inițială Dupa saptamana
3 Dupa saptamana
6 Dupa saptamana
9 Saptamana 12
0 sec 10 63 100 145

În stadiul inițial, pacienta ul neputând călca pe talpa membrului afectat, nu s -a putut efectua
măsurar ea echilibrului. Treptat, în a 3 -a are ca rezult at un timp de 24 de secunde, în a 6 -a
săptămână de 63 de secunde ,in a 9 -a saptamana un timp de 100 de secund e. La final, pacientul a
reușit performanța de a sta în echilibru un timp de 145 de secunde. 05101520253035404550Flexie plantara
Flexie plantara

53
Grafic 3. Evoluția menținerii echilibrului pe parcursul perioadei afectate

Tabel 4. Măsurarea impotenței funcționale
La început Săptămâna a 3a Săptămâna a6a Săptămâna a9a Sfârșit
100% 80% 50% 30% 0

020406080100120140160
Inceput Dupa
saptamana 4Dupa
saptamana 6Dupa
saptamana 9Sfarsitechilibru
Inceput
Dupa saptamana 4
Dupa saptamana 6
Dupa saptamana 9
Sfarsit

54
Grafic 4.Măsurarea impotenței funcționale

La începutul programului de exerciții, pacientul prezenta o impotență funcțională de 100% fiind
imobilizat în ghips,pe parcursul programului kinetic, în săptămâna a treia pacientul avea o
impotență funcțională de 80%,în săptămâna a 6 -a de 50%,în a 9 -a de 30% iar la finalul
programului de recuperare,impotența funcțională era de 0%.

020406080100
Inceput Saptamana
3Saptamana
6Saptamana
9SfarsitProcentaj impotenta functionala
Procentaj impotenta
functionala

55
Concluzii

După efectuarea tuturor ședințelor de kinetoterapie, pacientul a arătat un progres
semnificativ în recuperarea tendonului Achilian,astfel cele mai bune rezultate au
apărut la reeducarea mersului,echilibrului,mobilității articulare.
Celelate metode și mijlo ace de recuperare cum ar fi: mobilizările pasive, masajul
terapeutic, hidroterapie,hidrokinetoterapia,termoterapia ,crioterapia dar și
electroterapia au ajutat în recuperarea mai rapidă a pacientului.
Recuperarea functionalitătii membrului a fost posibilă în urmă unui program kinetic
individualizat corect și cu o dozare specifică etapelor de recuperare.
În urmă testelor făcute la începutul și la sfârșitul programului de recuperare, s -a
observat o schimbare pozitivă vizibilă, atât din punct de vedere fizic , cât și psihic;
Într-o proporție de 80% au fost atinse obiectivele stabilite la începutul programului de
recuperare.

Recomandari

❖ se vor efectua în continuare acele activităti indicate laterapia ocupatională;
❖ se recomandă practicarea de sporturi ce nu presupun oincărcare exagerată pe
membrul inferior afectat;
❖ se va menaja pe viitor articulația, ferindu -se de orice
❖ agenți traumatic i, recuperarea fiind mai grea în cazul în careafectiunea
recidivează.

56
Bibliografie

Suport clasic.
1. Cioroiu,2012,p155
2. Holmes GB, Lin J: Etiologic factors associated with symptomatic Achilles tendinopathy, Foot
Ankle Int 27:952 –959, 2006
3. Maff ulli N, Kader D: Tendinopathy of tendo achillis, J Bone Joint Surg Br 84:1 –8, 2002
4. .Heckman et al., 2009
5.J.A. Nunley, The Achilles Tendon: Treatm ent and Rehabilitation,p.3,2009
6.Järvinen et al. 2001
7.Saltzman CL, Tearse DS: Achilles tendon injuries, J Am Acad Orthop Surg 6:316 –325, 1998.]
8. Siclovan,1979
9..Schepsis et al., 2002

Suport electronic

1. file:///C:/Users/Andra/Downloads/EUGENIA_ROSULESCU_KINETOTERAPIA_IN_RECUP.pdf
2. https://www.slideshare.net/rusuanatolii/evaluarea -aparatuluilocomotor2007
3. https://www.dcmedical.ro/tendonul -lui-ahile -de-ce-te-doare -cauze -simptome -i-
tratament_607232.html
4. https://www.magazinulortopedic.ro/blog/ce -trebuie -sa-stiti-despre -tendonul -lui-ahile -si-
leziunile -acestuia
5. https://www.magazinulortopedic.ro/blog/ce -trebuie -sa-stiti-despre -tendonul -lui-ahile -si-
leziunile -acestuia

57
6. https://ro.fashionbeautytopics.com/15067 -achilles -tendon -what -is-it-anatomy -and-
functions. -pathologies -tendinitis -and-rupture -of-a.griguolo
7. http://www.lectiadeortopedie.ro/protocol -de-recuperare -dupa -ruptura -tendonului -achilean/
8. https://centrokinetic.ro/fiziokinetoterapia -explicata/protocoale -recuperare/protocoale –
recuperare -glezna/sutura -tendon/
9. https://www.clinicaortomedab.ro/index.php/articole -medicale/89 -articole -medicale/157 –
tratamentul -modern -al-rupturilor -tendonului -achilean
10. http://www.kinetikmed.ro/Lista -tratamente -de-recuperare/tratament -ruptura -tendon –
ahilean.html
11. https://www.revistagalenus.ro/prac tica-medicala/patologia -tendonului -achilean -elemente –
de-baza/3/
12. https://www.slideshare.net/AnamariaLuca/kinetologie -sbenghe -1987
13. https://www.scribd.com/document/379705946/goniometrul
14. http://www.referatele.com/psihologie/Teste -de-echilibru624.php
15. http://www.scritub.com/medicina/Evaluarea -echilibrului42188.php
16. file:///C:/Users/Andra/Downloads/113 -240-1-PB.pdf
17. https://www.scribd.com/presentation/181352840/LP -2-Testingul -Articular -GENERALITATI
18. https://www.scribd.com/document/321991716/Scala -Tinetti
19. https://centrokinetic.ro/servicii/recuperare -medicala/fizioterapie/crioterapie/
20. file:///C:/Users/Andra/Downloads/sample_0.pdf
21. https://www.doctorortoped.ro/recuperare/program -recuperare -glezna
22. https://www.eva.ro/dietafitness/intretinere/exercitiile -izometrice -cea-mai-rapida -metoda -de-
tonifiere -musculara -articol -160279.htm l
23. https://www.slideshare.net/narcisturlea/gimnastica -in-kinetoterapie -gniculescu
24. http://www.brotac.ro/ contractia -izotonica/
25. http://www.k -test-total.ro/ro/TIPOLOGIA –CONTRAC538;IILOR –MUSCULARE –a926.html
26. https://pregatirefizica.wordpress.com/tag/contractii -izometrice/
27. https://www.scribd.com/doc/282271833/Protocol -Hidrokinetoterapie