Reintegrarea D âmboviței în viața urbană [614490]

Reintegrarea D âmboviței în viața urbană

Florea Ana – Maria
MPU

Abstract : Prezența semnificativă a unui curs de apă a oferit în permanență o direcție în formarea și
caracterizarea spațiului și a vieții urbane. Lucrarea își propune analizarea conceptului de reîntoarcerea a
orașului către unul dintre elementele naturale distincti ve de care dispune și anume, râul urban. (în cazul
de față reîntoarcerea Bucureștiului către Râul Dâmbovița). Cursul de apă devine o linie -reper a peisajului,
care permite orientarea și poate oferi senzația de continuitate și identificare spațială.
Demonst rația personală reprezintă o încercare de a folosi acest concept, ca mod de gandire în rezolvarea
uneia dintre principalele probleme cu care se confruntă râul Dâmbovița în București , și a nume lipsa unei
identiăți . Proiectul propus va acționa ca un experim ent urban ce urmarește regândirea modului de
integrare a râului în structura orașului, în vederea tratării lui ca instrument de dezvoltare urbană. Astfel, se
vor evidenția efectele negative ale formei actuale a râului și necesitatea formării unei individu alității
aparte , într-un context al unei urbanități tot mai sufocante, în care primează densificare și uniformizarea
structurii urbane .
Se propune astfel ca apa însăși să fie un motor critic în evoluția orașului, un element care modelează
forma urbană, îi transformă structura, creează noi puncte de interes în peisaj ul urban existent și
conturează oportunități pentru a orienta întrega viață urbană către elemnetul natural.

Cuvinte cheie: , identitate, i ntegrare, râu urban, transformare, viață urbană,

Cuprins

Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
PARTEA I – Introducere / Fundamentare / Argumentare ………………………….. ………………………….. ………… 4
a. Contexul dicuției – motivația cercetării( contextul actual de reintegrare al malurilor râurilor) ……. 4
b. Importanță ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
c. Obiective generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
d. Întrebări de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
e. Mod de investigare – metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
PARTEA II – Discuții și Problematizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
a. Cadru teore tic – Definirea subiectului principal – reintegrarea râului urban în structura orașului …. 7
a.1. Râul ca element de structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
a.2. Râul ca factor social ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 7
a.3. Râul ca motor al dezvoltării economice ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
b. Fascinație personal – teorie vs. practică ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
b.1. Par ramatta River Urban Design Strategy. ………………………….. ………………………….. …………………. 8
b.2. Zhangjiagang Town River Reconstruction ………………………….. ………………………….. ……………… 11
b.3. Chongqing Tian'An Ludao New District Concept Master Plan ………………………….. ………………. 13
CONCLUZIE – instrumente identificate pentru a fi utilizate ………………………….. ………………………….. . 14
PARETA III – Contextul: Situația existentă ………………………….. ………………………….. …………………………. 15
a. Localizar e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
b. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
c. Aspecte morfologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
a. Fincționalitate, activități și spațiul public urban ………………………….. ………………………….. …………. 18
b. Infrastructură și trafic urban ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 19
PARETA IV – Demonstarție – proiectul personal ………………………….. ………………………….. …………………. 19
a. Detalierea problemei pe care a fost construit proiectul ………………………….. ………………………….. … 19
b. Descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 20
c. Populația – totalul, grupul, individual ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
d. Cum evoluează în timp proiectul? Etapizare. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
PARTEA V – Discurs în imagini – se vor adăuga imagini din 3D ………………………….. ……………………….. 22
a. Macro – nivelul întregii dezvoltări (conectarea la oraș) – masterplan ………………………….. ………… 22
b. Mediu – grupări din interior (cele 3 zone stabilite) – subzonele generate ………………………….. …… 22
c. Mica – viața individului – planul de detaliu ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
CONCLUZIE GENERAL Ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 23
Fundamentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 23
Studii de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 24

PARTEA I – Introducere / Fundamentare / Argumentare
a. Contexul dicuției – motivația cercetării( contextul actual de reintegrare al malurilor râurilor)
O privire de ansamblu asupra orașului presupune o concepție despre spațiul si timpul proprii
unei societăți . Loc de întindere spatială si concentrare temporală a valorilor civilizatiei si culturii,
orasul este o unitate spațio -temporală semnificativă a unei experiențe existențiale cu spiritualitate
colectivă. Pur produs social, orașul este, mai întâi de toate, spațiu definit prin materialitatea
(clădiri, infrastructură , elemnte naturale ) și spiritualitatea sa (i storie, tradiții, cultură). Astfel,
orașul este mai mult decât un loc în spațiu, el este o lume materială si spirituală, „organism
fundamental specializat în transmiterea valorilor intelectuale si spirituale”.
Totodata orașul este definit drept locul sch imbărilor de ordin social, lucru care înglobează
deformările cantitative si calitative pe care le suferă societatea. Atunci când societatea nu se
conectează la oraș, „mediului natural și construit – arhitectura sau organizarea spațială – îi este
adresat un discurs încă mai critic, pentru că deseori orașul este privit drept cauză primă a
degradării, sau cel puțin sălașul acesteia” . Astfel, se conturează o problematică ce ia naștere din
raportul individului cu spațiul înconjurător și cu societatea în care t răiește. Ca raspuns la acesta,
apar proiecte ontologic noi, care critică sistemul de valori precedent si avansează noi proiecte
onto-axiologice, prefigurând societăți, comunități si grupări de indivizi nemaiântâlnite, sau tipuri
umane nemaivazute.
Context international:
Reconectarea orașelor cu valorile sale material și naturale, reprezintă o problematică a
practicilor la nivel European și international. Orașele încep să redescopere, valoarea resurselor de
care dispun . În acest sens, elementele de cadru natural devin componente esențiale ale
identităților urbane. Resursele de apă în sine reprezintă oportunități de mediu, estetice și
economice, precum și elemente ale unei istorii industriale și maritime. Lipsa unui legăt uri între
aceste resurse și viața cotidiană a societății fac aceste spații monotone și lipsite de
reprezentativitate la nivel urban. Acest lucru duce la o interacțiune tensionată între oameni și
zone le valoroase. Mai mult, în multe metropole, locuitorii s unt privați de aceste spații ale orașului
din simplul fapt că ele nu sunt conectate la structura urbană existentă. În acest fel, ele pot genera
medii nesănătoase și instabile în cadrul sistemelor socio -economice și urbane existente, fiind zone
nevalorifica te.
Context na țional
Contextul actual al orașelor românești prezintă o serie de situații tipice acestei problematici.
Orașul este surprins ca o sumă de proiecte nefinalizate, un sistem lipsit de o logică de ansamblu în
care se reflectă încercarea dificilă de a se trece din spre un sistem post comunist către un sistem
bazat pe managementul public. Perioada comunistă a implicat intensiv râurile în procesul de
sistematizare, reușind o anulare a identității lor prin repetate operațiuni de rectificare a malurilo r,
artificializare și chiar acoperire parțială.
Una dintre imaginile dezolante ale Bucureștiului e cea a cuvei de beton a Dâmboviței bordadă
de trotuare aproape inexsitente și ascunsă după aglomerarea de mașini. E aproape paradoxală
conștientizarea prezen ței râului în oraș atunci când el este existența sa este ignorată cu
desăvârșire . Semnalând această slabă asociere a râului cu structura urbană existentă, lucrarea
propune înțelegerea interdependențelor dintre râu și oraș, restituirea frontului de apă oame nilor și
formarea unui echilibru spatial în vederea realizării unei dezvoltări urbane de succes .

b. Importanță
– Relevanță cercetării acestui subiect

– Ca instrument de dezvoltare umană și urbană
Problematica exietenței surselor de apă în cadrul dezvoltărilor urbane este una amplă, fiind
influențată de contextul care i se aplică: râu, lac, port, faleză, plajă etc. În acest sens există
abordări diferite în funcție de scara și potențialul pe care sur sa de apă o are la nivel urban .
Demersul propus prezintă studierea reintgrării râurilor urbane cu dimensiuni moderate în orașe în
care funcțiunea protuară nu s -a manifestat pregnant sau lipsește. Deși au potential pentru a genera
spații valoraoase, r âurile urbane sunt tot mai des neglijate, pierzându -și caracterul economico –
funcțional. Astfel, ele își pierd identitatea în la nivelul dezvoltării urbane devenind spații
indiferente s -au cauzatoare de probleme.
Tratarea acestui subiect urmărește reintegrarea unor element cu poten țial de identiate înapoi
în structura orașului. Privit ca un instrument de dezvoltare umană și urbană conceptul de
reintegrare nu aparțin în exclusivitate discursului urban însuși, ci și unor teoriilor sociale, politice,
economice, eti ce, estetice și arhitecturale. Practic ideea urmărește nu numai reconfigurarea
spațială ci și reformare societății prin orientarea ei către cadrul natural existent.

c. Obiective generale
Problematica râului urban
Tema pune în discuție modalități de investi gare a limitei dintre apă și oraș, la diferite scări – a
locului și obiectului de arhitectură și cea a orașului. Pri n propune se creează o privire
fenomenologică asupra interacțiunii apă -construit, investigând valabilitatea ei în orașul
contemporan. La sca ră urbană, râul este analizat ca limită structurantă și sunt individualizate
caracteristicile frontului la apă, cercetând procesele contemporane de reintegrare a elementului
natural în viața urbană . Toate acestea duc la relevarea atributelor spațiului publ ic pentru
redobândirea frontului la apă . Studiile de caz urmăresc evidențierea unor bune practici la nivel
international, în vederea extragerii unor caracteristici care să direcționeze dezvoltarea propusă.
Reconectare Bucureștiul cu râul Dâmbovița
Proiectu l propus urmărește să creeze oportunități în vederea reconectării orașului cu apa,
susținut fiind de o analiză critică a situației existente. Extragerea disfuncționalităților și
identificarea elementelor de po tențial generează contextul în care se va contura propunerea.
Soluția propune relaționarea cu realitățile actuale ale orașului, luând în considerare toate palierele
existente: urban, arhitectural, social și economic, în vederea formării unui spațiu cu identitate
proprie car e să se încadreze în sistemul urban actual .

d. Întrebări de cercetare
Cum s -au dezvoltat orașele de -a lungul râurilor?
Ce înseamnă cursul de apă pentru orașul pe care îl traversează și cum e perceput de
oameni?
Cum poate fi prezența apei reintegrată semnifi cativ în viața urbană ?
Cum va influența prezența apei noua dezvoltare?
Cum se va asigura coectarea zonei la infrastructura de transport existentă?
Ce tip de forme urbane, spații publice și funcțiuni sunt cele mai potrivite pentru această
zonă pentru o inte grare socio -economică de succes?

e. Mod de investigare – metodologie
– Colectarea datelor

– instrumente și metode pentru studiu
– extragerea instrumentelor
– limitări ale studiului

Colectarea datelor pentru proiect este împărțită în 4 părți și anumen: consultarea
documentațiilor de specialitate, interpretarea în mod comparativ a sudiilor de caz, identificarea
recomanărilor și bunelor practici în ceea ce privește subiectul ales și analiza zonei studiate . Toate
acestea urmăresc extragerea pincipiilor ce v or sta la baza propunerii și identificarea
instrumentelor ce vor fi utilizate,
Realizarea unei revizuiri detaliate a literaturii privind aspectele legate de dezvoltarea urbană,
design și dezvoltarea a spațiului urban în raport cu frontal de apă are ca scop identificare
principalelor elemente pentru integrarea unei astfel de dezvoltări în viața urbană. Aceasta va ajuta
la obținerea detaliior despre termenii și instrumentele utilizate pentru realizarea unei soluții
urbane coerente.
Tratarea în mod comparativ e a unor studii de caz relevante, va urmării testarea aspectelor
teoretice identificate în ceea ce privește modul de dezvoltare al conceptelor și ideilor de bază pe
parcursul dezvoltării și implementării proiectului propriu -zis. Individualitatea proiectelo r va
genera informații ce vor fi tipice situațiilor pe care le reprezintă. În acest sens criteriile de selecție
ale studiilor vor avea un rol importan t în identificare unor dezvoltări urbane relevante pentru
proiectul propus. Un prim criteriu propus îl rep rezintă selectarea unor intervenții sit uate în
aproierea centrului urban al orașelor și poziționarea lor în raport cu un râu cu dimensiuni
moderate. Va fi interesant de identificat modul în care alte orșe propun să se reconecteze cu
fontul de apă. Un al do ilea criteriu va oferi o atenție specială unor condiții similare de
amplasament în care infrastructura rutieră reprezintă o barieră între oraș și râu ce îl străbate. De
asemenea, un al treilea criteriu va fi reprezentat de identificarea unor dezvoltări lin iare, de -a
lungul frunturilor de apă, pentru a putea analiza modul în care acestea sunt tratate pentru a deveni
atractive pentru to ate categoriile de utilizatori de care orșul dispune. Acest criteriu implică și
aspectele legate de design urban și conectivi tate cu restul sctructurii urbane, în vederea obținerii
unor informații legate de integrarea noii dezvoltări în oraș . În final, acestiu set de criterii i se mai
adaugă succesul relației dintre public și privat, respectiv a modului în care autoritățile și
dezvoltatorii reușesc să creeze un cadru urban propice societății de care orașul dispune.
După alegerea studiilor de caz, următorul pas va include sintetizarea și analizarea
informațiilor în vederea identificării obiectivelor proiectelor, a factorilor de su cces și obiectivelor
pe care acestea le -au avut. Analiza comparată a acestor studii va ajuta la evidențierea impactului
pe care fiecare intervenție l -a avut la nivelul orașului, evoluția și elementele caracteristice fiecărei
situații în parte. De asemena, vor mai fi reliefate limitările, problemenle și posibile soluții cu care
proiectele alese s -au confruntat pe perioada impementării lor.
Identificarea recomanărilor și bunelor practice vor ajuta la identificarea și extragerea
instrumentelor și metodelor rel evante necesarea proiectului propus.
Analiza sitației existente va genera contexult în care proiectul urmază să fie implementat. Vor
fi identificate limitările impuse de amplasament și elementele de potential existente în zona de
studiu. Făcând trecerea d e la scara orașului câtre zona de studiu, vor fi identificate
interdependențele structurale și afective stabilite între râu și mediul urban, urmărind felul în care
spațiul public le poate media.

PARTEA II – Discuții și Problematizare
a. Cadru teoretic – Definirea subiectului principal – reintegrarea râului urban în structura
orașului
“Today, cities are rediscovering the value of their rivers and lakes. In the mid 19th
century, when railroads rendered water transportation less dominant, cities made the big mistake
of literally turning their backs on the water that spawned them. Waterfront streets were
abandoned. Buildings that once faced the river were converted to face away. Urban
waterways were forgotten. Many became little mo re than sewers, serving as dumping grounds for
human and industrial waste.”1

In ultimii 50 de ani orașele din întrega lume au început să investească în oportunitățiile pe
care malului de ape le generează în cadrul structurilor urbane. Dispunând de poziții privilegiate în
carul orașului fronturile malurilor de apă devin elemnte cheie de atractivitate ale orașului. Ele
reprezintă limita dintre cadrul construit și apă, fiind un elemnt esential și structurant în formarea
imaginii urbane.
Reintegrarea râului urban pune astăzi accent pe noi perspective, care țin cont de noile cerințe
contemporane: spații publice, inteligibile și sugestive, reconectarea orașului cu elementele sale
simbolice și specific. Râul devine loc al intersecției acestora , prin prisma caracterului său
structurant și capacitatea de a reține semnificații2.

a.1. Râul ca element de structură
Ca elemnt de structură al formei urbane râul impune condiționările fizice ale orașului , de
multe ori fiind văzut ca o barieră la nivelu l orașului . Modul de abordare al dezvoltărilor de -a
lungul malurilor de apă a luat o nouă întorsătură. Investițiile private și creare de locuri de muncă
nu mai sunt suficiente. Designul urban, accesibilitatea și sustenabilitatea noilor dezvoltări au
deveni t elemnete cheie în ceea ce privește dezvoltarea urbană. Se urmărește formare unor locuri
aparte, având o porpie identitate care să se integreze în viața urbană a orașului. Reconectarea
malurilor la forma urbană trebuie să abordeze unele aspecte de bază al e designului și proiectării
urbane. Se vorbește de creare unor siteme integrate care să conecteze noile dezvoltări cu orașul.
Astfel, se pune accent pe calitatea spațiilor proiecte, legăturile cu restul orașului și eficientizarea
noilor scructuri propuse.

a.2. Râul ca factor social
Deși este puternic antropizat, râul se difernțiază ca s pațiu în structura orașului, fiind o
amintire a locurilor în care urbanul nu există. Astfel, se generează o percepție ambientală și o
conexiune aparte care primează , râul fi ind ca o pauză în viața cotidiană. În consecință râul devine
un factor social, prin capacitatea de a înlănțui o serie de spații ale socializării și contemplării,
locuri ale memorie în care viața urbană se poate demineraliza. Reconectarea râului la oraș dev ine
exențială pentru om în raport cu spațiul, în sensul că interacțiunea între acestea constau în

1 Norquist, John. The wealth of cit ies: Revitalizi ng The Centers Of American Life . Milwaukee: Basic Books, 1998
2 după Kevin Lynch, elementele care formează imaginea orașului sunt trasee, limite, sectoare, noduri și repere, op.
cit.

acutizarea percepției și apropierii către spațiu. Printr -o astfel de experiență existențială3 , oamenii
încep să își însușească locul și să iasă din monotonia vieții cotidiene.

a.3. Râul ca motor al dezvoltării economice
urmază să fie completat
b. Fascinație personal – teorie vs. practică
– Studii de caz (analiza pe text și imagini)
– Noțiuni principii și caracteristici utilizate
– Trăsături conceptuale extrase: Avantaje / Dezavantaje ale unui atfel de proiect
Impact pozitiv
Probleme
 Corelarea cu planificarea urbană
 Madalități de utilizare
 Costuri
b.1. Parramatta River Urban Design Strategy .

Locație: Sydney’s second largest CBD and its waterfront
Suprafață proiect: 310 000.0 m2
Înălțime maximă:
Funcțiune: Commercial, Public Open Spaces, Mixed Use, Retail, Residential,
Community, Recreation

Strategia reorientează CBD Parramatta spre râu și poziționează Parramatta Quay ca un
nou punct de sosire a râului în inima Parramattei, legând CBD Parramatta de Circular Quay prin feribot.
De asemenea, propune patru noi incinte cu utilizare mixtă pe malul fluviului. În plus, Strategia
încorporează o nouă marcă pentru orașul Parramatta: "Locul une apele se întâlnesc", bazat pe punctul de
întâlnire al portului și river.
Deși scara acestu proiect o depășește pe cea a Dâmboviței în București, atât din punct de
vedere spatial cât și ca importanță la nivelul ora șului, scructura proiectul m -a ajutat să extrag o serie de
principii de bază pentru reintegrare fronturilor în viața urbană.
Principiul consolidării: Parramatta este aproape de centrul geografic al municipiului
Sydney. În prezent, aceasta se află în schimb are din punct de vedere economic, demografic și fizic.
Centrul orașului Parramatta este unic, deoarece este singurl din Sydney, situat pe malul râului. Numele
Parramatta înseamnă "capul apei" fiind locul în care apa dulce întâmpină apă sărată. În ciuda loc ației de
pe râul Parramattei, CBD a fost în mod tradițional orientată departe de râu. Prin aceast ă strategie se
urmărește reorientarea câtre frontul apei în vederea realizării unei dezoltări coerente. Strategia propune un
utilizări mixte ale terenurilor de -a lungul fluviului, oferind spații pentru evenimente, recreere, comerț, artă
și cultură, în vederea realizării de noi locuri de muncă. Liniile noi denumite "Streets of Water" vor
îmbunătăți conexiunile dintre Parramatta City și râu și vor include elemente de design urban relaționate
cu apa.
Acest principiu m -a ajuta în alegerea unor funcțiuni care să se integreze pe malul
Dâmboviței. Astfel, mixitatea funcțională gândită pentru a satisface nevoile tuturori utilizatorilor a
generat secvențele propuse în pro iect.

3 Orice experiență sensibilă a arhitecturii este multisenzorială(…). Arhitectura întărește experiența existențială,
simțul individului de a se afla în lume, iar asta este, în fond, o experiență puternică a sinelui. Pallasmaa, Juhani, op.
cit., p. 71

Principiul conectării : Râul Parramatta va deveni u n punct central pentru activitați și va
fi mai bine conectat la CBD printr -o serie de căi de acces. Una dintre căile de transport propuse, Civic
Place, va face legătura dintre CBD și Parramatta Quay, la o distanță de cinci minute. O nouă pasarelă
pietonală sub podul Lennox va lega noile t erase propuse spre Parcul Foreshore și Parramatta Quay la est
și spre King's School și Parramatta Parklands spre vest. O altă trecere pietonală deasupra zăpezii Marsden
Street Weir va lega clădirea artelor vizuale și clădirea artelor spectacolului de pe ma lurile opuse ale râului
Accentul spor it redat conectării la infractructura orașului a reprezentat un important
punct de plecare în realizarea proiectului. Astfel, nevoia formării unui nod intermodal a fost generată
automat de nevoia conectării noii dezvolt ări cu întrg orașul. De asemenea, din acest principiu a fost
generată și nevoiea de asigurarea a taseelor blânde ca elemente.
Principiul durabilității și sustenabilității : Strategia propune considerente pe termen lung,
luând în considerare efectele asupra schimbării climatice și asupra biotopurilor naturale.
Acest principiu, m -a ajutat să conștientizez impactul pe care intrvenția asupra malului
de apă îl poate avea pe termen lung. Astfel, am hotărât să aleg o serie de soluții arhitecturale ecologice
cum ar fi clădirile semi -îngropate (mallul) și utilizarea panourilor solare. De asemena. La suprafață, pe
ăntreaga dală formată, se protune utilizare mijloacelor de transport electrice de mici dimensiuni. Mașinile
sunt excluse din această zonă fiindu -le rezervat subteranul.
Principiul confortului și siguranței : Strategia își propune să creeze Parramatta pentru a fi
mai prietenoasă pentru pietoni și a fi un loc mai confortabil și mai interesant pentru vizitatori . Acesta leagă
CBD Parramatta de malul râului și redevi ne râul din Parramatta într -un loc interesant și primitoar , care te
îmbie să -l vizitezi .
Pentru proiectul propus, d upă cum am spus și mai sus se doarește pietonizarea întregii
zone. Zona de atracție va fi generată de parte culturală aflată în strânsă legăt ură cu Biblioteca Națională.
Principiul vibrant (al spa țiilor publice de calitate) : Parramatta Quay va deveni inima
economiei timpului de noapte a hotelului Parramatta, cu restaurante, baruri și o terasă mare, care poate fi
folosită ca un cinematograf de l ună sau pentru spectacole. Patronii restaurantelor de pe terasele de pe
malul marii vor putea viziona feribotul express Rivercat. Propunerea include remodelarea Teatrului
Riverside, care va avea un atrium mare de sticlă care să lege un bar de terasă.
Pentr u București se dorște de asemenea relizarea unor spații publice identitare.
Promenada comercială care leagă toate zonele funcționale va beneficia de asemenea de restaurant, baruri
și terase, în vederea formării unei zone populate pe tot parcursul zilei. Zo na culturală va beneficia de
ateliere, zone de evenimente și spectacole etc.

b.2. Zhangjiagang Town River Reconstruction

Locație: Zhangjiagang Town
Suprafață proiect: 65000.0 m2
Înălțime maximă:
Funcțiune: Mixed Use – Comerț+ Birouri,
Încă din 1990, când orașul a început să se extindă, au început problemele legate de
poluare. Lipsa canalizării a dus la deversarea apelor murdare direct în râu, lucur ce a cauzat problem de
igienă la nivelul întregului oraș. Proiectul a apărut ca o necesitate în r ezolvarea problemelor legate de
poluare, trafic și infrastructură.
Începând cu câteva schițe alb -negru, design -ul a evoluat formând o nouă infrastructură
complexă pentru oraș, care include plantații luxuriante, zone expoziționale și funcțiuni comerciale.
Strategia de bază a fost rezvolvarea traficului, a intersecțiilor și a parcărilor cu care orașul se confrunta.
Adiacent acestor problem s -a urmărit atât realizarea unui spațiu pentru oameni cât și realizarea unui
cartier commercial, care să ajute la îmbunăt ățirea economiei locale.

Proiectul este împărțit în trei secțiuni distincte: zona Gudu Harbour, zona de grădini
pentru promenadă și zona de infrastructură rutieră, toate legate de malul comercial propus. Echipa de
design a inclus o cafenele și clădiri de expoziții pentru a afișa arta publică toate fără a sacrifica designul.
Arhitectura chineză încearcă să realizeze un echilibru delicat între clădire și funcțiune – care poate deveni
greoaie și nefastă – și construirea pentru imaginea urbană. Proiectarea spațială extrem de complexă,
conceptul de " hide" și " seack " fost aplicat pentru această zonă, unde designerii au ascuns clădirea
expoziției printre copacii din jur și au permis funcșiunilor comerciale să fie vizibile și sa se deschidă spre
malul râului. D in acest punct de vedere, acest proiect reprezintă un punct de reper în ceea ce privește
proiectul propus pentru București, întrucât conturează în mod clar cum o dezvoltarea lineară își poate

căpăta dinamism ul prin simpla distribuire a elementelor construi te, formându -se un joc de -a lungul
traselui pe malul apei. În acest sens, trebuie luate în considerare perspectivele pe care noul spațiu le
generează. Principiul prous punând accent pe elementele reper care trebuie evidențiate. Ținând cont de
aceste princp ii, dezvoltarea din București fost cândită tot din înlânțuirea a trei zone funcționale distincte,
unite printr -o promenade comerciale. Acestui lucru I s -a mai adăgat și conceptul de "hide" și "seak", în
vederea realizării unui traseu care se deschide fie c ătre noul cartier, fie către malul râului.

Born Again Landscape reprezint ă conceptul general care a stat la baza acestui proiect,
dovenindu -se a fi o formă de succes în ceea ce privește design -ul urban. Un oraș care s -a distrus
literalmente sa năs cut din nou, odată cu introducerea celor mai noi thenologii în domeniul dezvoltă rilor
urbane. De apreciat este fap tul că istoria și cultura locului nu au fost sacrificate pentru a aduce
schimbările necesare. Designerii de la Botao au creat un spațiu în car e frumusețea, funcți onalitatea și
istoria locului se combină într -un design complex care reușește să atragă oamenii din nou către elementul
natural ce străbate orașul .
“Along with the rapid development of (the) Chinese economy, residential buildings are
growing faster than ever, and people want more (from) their living environment. Modern landscape
design … should be influenced by modern abstractionism and cubism. Modern landscapes should
embrace the industrial point of view that style and function are bo th important and create a modern
functional landscape space based on human (needs) .”
Consider că în prezent, designul urban este o dovadă vie că orașele pot fi transformate și
că oamenii se pot adapta schimbării. În acest sens, reintegrarea surselor de apă în oraș, acolo unde este
posibil, reprezintă adevărate elemente de potential aptât din punct de vedere peisager cât și economic.

b.3. Chongqing Tian'An Ludao New District Concept Master Plan
Locație: Chongqing, China
An de realizare: 2013
Suprafață: 567, 000 m2
Suprafață proiect: 1,575,000 m2
Înălțime maximă: 150 m
Funcțiune: Mixed Use – Comerț+ Birouri,

Situat în Bishan, la 35 kilometri vest de centrul orașului Chongqing, acest Master Plan
utilizează un cadru natural atipic și încurajează un nucleu come rcial și comercial care va fi în centrul
orașului. Amplasată în bazinul hidrografic al fluviului Jialing, acest nou cartier c entral de afaceri va
cuprinde malul central și o topografie construită cu atenție pentru a maximiza sustenabilit ății ecologic e. În
același timp este evidențiată identitatea cultur ală unică, istorică a orașului Chongqing , bazată pe tradiția
mâncării d in Sichuan.
Interesant la acest proiect este modul în care a fost rezolvată problema malului apei, și
cum aceasta a fost folosită ca opor tunitate pentru realizarea legăturii între zonele funcționale. Promenada
în sine devine astfel un elemnt cheie al dezvoltării care asigură recuperarea spațialității și însemnătății
frontului apeleând la o serie de mecanisme, ce pot fi interpretate la nivel structural prin prisma
conceptului de limită și la nivel simbolic prin consacrarea unor experiențe senzoriale specific, generate de
identitatea culturală unică. Astfel, malul devine elemnetul principal de legătură în raport cu noul cartier și
utilizatorii săi.
Consider importantă acest proiect datorită problemei principale pe care o evidențiază și
a scopului comun pe care îl are cu propunerea mea, și crearea unei noi centralități de -a lungul Dâmboviței
și promovarea unor noi concept prin care să se creeze o nouă identitate a locului, ținând seamă de
elementul natural existent. Modul în care proiectul este realizat crește complexitatea problemei datorită
accentuării rolului pe care malul de apă il poate prelua la nivelul structurii urbane . Astfel, se evidențiază
faptul că locurile pot fi transformate în funcție de nevoiele și resursele societății, un lucru important fiind
acela al introducerii în noua dezvoltare a tradițiilor și reperelor deja existente. De asemenea, un pu nct
importat pentru proiect îl reprezintă ș i elementele surpriză distribuite de -a lung ul traseului care au rolul de
a favoriz a coeziune socială. Acestea sunt reprezentate de cuburile de sticlă care veghează asupra malului
râului.

CONCLUZIE – instrumente identificate pentru a fi utilizate
1.Dezvoltare structură: Linearitate și Dinamism
2.Funcționalitate: Mixitate
3.Conectarea la oraș: Intermodalitate
4.Elemente de detaliu: Arhitectură eco, Transport Eco

Frontul la apă se constuie ca loc complex la interfața apei cu orașul, purtând în sine o serie de
dihotomii ce țin de confruntarea între procesele artificiale și cele naturale. Prin caracteristicile, funcțiile
diversificate și specificitatea sa, frontul la apă oferă orașului spații urbane relevante și semnificative,
devin elemente ale orient ării și continuității și oferă acea identificare spațială.

Deși nu are aceeași forță de a evoca imagini ca marile întinderi de apă, râul urban poate genera
astfel de spații sugestive și identitare la nivelul orașului; loc al reaproprierii peisajului și cu loar de pauză
urbană, râul amintește de temporalitatea orașului contrastantă existenței sale dintotdeauna și despre
peisaje care nu mai aparțin orașului, dar a căror sugestie e redată de prezența lui. Reabilitarea frontului la
apă vine ca răspuns în recupe rarea acestor semnificații și ca o reafirmare a poziției acestui loc în oraș.

Recuperarea spațialității și însemnătății frontului apelează la o serie de mecanisme, ce pot fi
interpretate la nivel structural prin prisma conceptului de limită și la nivel si mbolic prin consacrarea unor
experiențe senzoriale specifice. Remodelarea limitelor, la nivel urbanistic sau ca expresie imediată a
intersecției între apă și uscat, pune râul în contact cu orașul, deschizând spațiul și posibilitățile acestuia.
La nivel sen zorial, apropierea apei invită la conturarea unor experiențe haptice, pe care arhitectura le
poate potența.

În contextul în care conceptul de peisaj dobândește o poziție centrală în restructurarea societății
postindustriale, accentul se deplasează de la s pațiul propriu -zis către experiența general urbană, apa
devenind loc al unui peisaj imediat. Spațiul public apare ca intermediar al posibilității exercitării acestor
experiențe, dar și al practicilor și obișnuințelor, un fundal care face loc întâmplării, e venimentului,
întâlnirii, formalului și informalului. Afirmarea caracterului specific, prin prisma spațiului public,
înglobând imagini, simboluri, identitate urbană, memorie și semnificații ce țin de particularitatea
locurilor, readuc râul în viața urbană.

Proiectul de diplomă pornește de la acest deziderat, explorând pe parcursul Someșului diferite
moduri în care apa să devină accesibilă și să răspundă concomitent unor necesități ale orașului, dar și ale
comunităților ce locuiesc în proximitate. Studiul s pațiului public prin prisma practicilor sociale,
relaționate ideii de experiență a râului și afirmării unui specific local au dus la o analiză atentă a malurilor
cu soluții particulare, dar care se înscriu într -o logică de ansamblu.

Reafirmarea frontului la apă, mai ales în cazul orașelor românești, ale căror râuri au fost
artificializate și care absentează din viața urbană, devine stringentă, oferind concomitent spațiile publice
semnificative de care urbanitatea autohtonă are nevoie.4
PARETA III – Context ul: Situația existentă
a. Localizare
Zona Timpuri Noi, reprezintă un segment important al Dâmboviței fiind o zonă în plin proces de
refuncționalizare. Proceaul de dezindrustrializarea a creat premisele unei potențiale dezvoltări la nivel
urban. Astfel, proeic tul propune reconfigurarea malului vestic al râului între intersecția Timpuri Noi și
Biblioteca Națională.

4 Sunt preluate urmând a fi reinterpretate

b. Istoric

Înțelegerea stării actuale Bucureștiului ar fi incompletă fără cunoașterea procesului său de evoluțe
în raport cu cele 2 surse de apă ce îl străbat: r âul Dâmbovița și râul Colentina . Mă voi referi cu precădere
la modul în care evoluția orașului se raportează la prezența Dâmbovi ței și a felului în care râul a fost
utilizat de -a lungul timpului. Urmărind aceste aspecte, se relevă o serie de t ipologii legate de
specificitatea construirii în apropierea apei, observate atât la nivel urbanistic, cât și arhitectural.
Scopul declarat al liderilor comuniști era transformarea Bucureștiului “într -un oraș frumos, demn
de epoca eroică de construire a soc ialismului și comunismului”. Pentru a realiza acest lucru era necesară
elaborarea unui plan general de sistematizare și construcție socialistă a orașului București. Planul urma să
fie întocmit pe o perioadă de 15 -20 de ani și trebuia “să oglindească avântu l și înflorirea continuă a
economiei și culturii naționale…”. Bineînțeles, planul avea să folosească “experiența și știința sovietică
din construcția și reconstrucția orașelor”. Astfel, se făceau următoarele propuneri pentru transformarea
Dâmboviței:
a) co nstruirea de -a lungul Dâmboviței, la intrările principale în oraș și în piețe a unor ansambluri
de clădiri monumentale “care să exprime – pe baza principiului realismului socialist – bogatul conținut de
idei al epocii noastre de făurire a socialismului, în forme de înaltă valoare artistică, folosindu -se cele mai
bune exemple ale arhitecturii clasice sovietice și naționale…”.
b) crearea unui lac de acumulare la Ciurel, asanarea totală a lacurilor din nord -estul Capitalei și
transformarea râului Dâmbovița înt r-un râu navigabil legat de canalul București -Dunăre. De asemenea, se
prevede construirea unui port fluvial pe Dâmbovița, situat la intrarea în oraș a canalului București –
Dunăre. Dâmbovița urma să aibă cheiuri largi de piatră și o gară fluvială pentru pasa geri și mărfuri.
Ceea ce putem vedea astăzi din râul Dâmbovița repezintă începtul acestor idei. Odată cu revoluția
și înlăturarea conducerii comuniste planurile au fost însă abandonate.

Înițial, Dâmbovița în București a fost sistematizată pentru apărarea orașului împotriva
inundațiilor. Aceste lucrări s -au inceput încă din 1775.
Adevăratele lucrări de rectificarea a cursului Dâmboviței au început însă în 1880, când albia a
fost adâncită, fundul albiei a fost căptușit cu podină din stejar, iar malurile au fost consolidate. La sfârșitul
lucrărilor, albia majoră, era capabilăde un debit de 220 mc/s. Pe margini au fost amenajate splaiurile, pe o
lățime de 20 m. Cea de a treia etapă de amenajare, de mai mare amploare, s -a realizat în perioada 1985 –
1988. În amo nte de nodul hidrotehnic Grozăvești s -a construit Lacul Morii, pentru preluarea suplimentară
a debitelor mari care ar fi putut inunda Bucureștiul. Amenajarea complexăn a râului Dâmbovița realizează
interconectarea bazinelor Argeș – Dâmbovița – Ialomița, asf el încât debitele la intrarea în Lacul Morii sunt
mult reduse. Cursul râului Dâmbovița în interiorul Bucureștiului a fost amenajat prin două cursuri
suprapuse și anume la suprafață o cuvă de beton care reprezintă albia prin care este vehiculată apa curată,
iar în în subteran o casetă colectoare a apelor uzate, la care a fost racordat sistemului de canalizare.

c. Aspecte morfologice
Prezența semnificativă a unui curs de apă a oferit în permanență o direcție în formarea și
caracterizarea spațiului și a vieții urbane. Urmărind dezvoltarea în timp a orașelor prin analize

morfologice și funcționale, se relevă informații despre condiționăr ile primare ale structurii urbane fizice,
resimțite mai ales la nivelul tramei stradale și a deschiderii orașului către râu.
Poziția față de apă a condiționat trama stradală a Bucureștiului ca una longitudinală (străzile
principale sunt orientate paralel apa), fiind dispuse chiar ca o barieră între râul urban și cadrul construit.
Bucureștiul este astfel unul dintre cele mai elocvente exemple de excludere a elementului natural din viața
urbană.
La nivel urban fiecare secvență urbană a Dâmboviței prezintă f rontul la apă ce își schimbă
aparența și folosința, o înșiruire de fragmente ce urmează fie aleator, ori firesc, sau alteori suprapunându –
se ca urmare a dezvoltării necontrolare a orașului. Cursul continuu al apei ține laolaltă seturi de
circumstanțe spaț ial și la nivelul activităților, diluări și condensări ale densității construite și umane.
Fiecare fragment poate fi descris ca rezultat specific al dezvoltării structurii urbane de -a lungul apei, ce a
ignorant prezența elemntului natural . Totuși trebuie remarcat că în ceea ce privește Bucureștiul,
funcționalitatea cursului de apă a primat în fața integrării elementului natural în viața urbană a orașului.

a. Fincționalitate , activități și spațiul public urban
Lipsa unor interese la scară mare și artificia lizările repetate specifice perioadei comuniste au dus
la uniformizarea spațiilor determinate de râu. Actualul aspect al Dâmboviței arată maluri nediferențiate,
iar rigiditatea secțiunii transversale a albiei amintește mai degrabă de un canal. Frontul este puternic
destructurat, cu porțiuni contrastante și susținând funcțiuni incompatibile. Lipsa accesibilității la apă și a
unor spații publice, contactul vizual aproape mereu transversal, accentuate de alăturarea unor artere de

circulație paralele malului și porțiuni ample din zone fost industriale lăsate în paragină, au dus treptat la
absența râului din viața urbană, cu toate că urme ale ei s -au păstrat. Aceste excepții devin evenimente în
lipsa de varietate generală, amintind de ceea ce ar putea exista pent ru a întrupere liniaritatea și traiectoriile
uniforme (ex. Biblioteca națională).

b. Infrastructură și trafic urban
Zona beneficiază de accesibilitatea facilă către toate mijloacele de transport public: tramvai,
metrou și autobuz. Principala problemă în acest sens o reprezintă lipsa intermodalității datorat accesului
dificil între mijloacele de transport.
CONCLUZIE
În contexul unui oraș care a ignorant tot timpul prezența rîului urban Dâmbovița, se contureză o
serie de spații frgmentate, râmășițe ale fostelor zone industrial ce bordau maurile apei. Aceste zone se
prezintă ca adevărate comori ale orașului, fiind situate în proximitatea centrului , în imediata vecinătate a
marilor intervenții de sistematizare ale comunismului. Potențialul lor de dezvoltare se propune a fi
creionat într -o nouă eră în care primează dorința de reintegrare a elementului natural apa, în structura
urbană.
PARETA I V – Dem onstarție – proiectul personal
a. Detalierea problemei pe care a fost construit proiectul
Realitățile urbanității contemporane românești expun deseori situații antagonice, de multe ori
aparținând absurdului, hazardului și utopiei, în care singura constantă pa re a fi imposibilitatea de a fi
constant. Motivele discontinuităților nu fac subiectul acestei cercetări și ele vor fi privite cumva ca un dat,
ca o situație constatată și care constituie unul din punctele de pornire al felului în care poate fi abordată o
strategie urbană pentru spațiu public românesc. În acest sens, este relevant textul lui Șerban Țigănaș –
Învățând de la noi înșine5 – care susține o întoarcere a privirii către interior, opusă preluării nediferențiate
a modelelor exterioare. Semnalând nevo ia de permanentă investigare și evaluare de ansamblu, precum și
ancorarea într -o atitudine critică tot mai necesară, textul vorbește despre formarea unei metode de lucru
autohtone, văzută ca instrument de planificare viabil și ca exercițiu al continuității
Perioada comunistă a implicat intensiv râurile în procesul de sistematizare, reușind o anulare a
identității lor prin repetate operațiuni de rectificare a malurilor, artificializare și chiar acoperire parțială.
Bucureștiului constituie imaginea cea mai p regnan tă a structurii urbane care a uit at de râul urban
ce îl străbate, Dâmbovița . Bordadă de trotuare aproape inexsitente și ascunsă după aglomerarea de mașini ,
râul se prezintă astăzi ca un element static, fiind ignorat cu desăvârșire de oraș . Semnalând această
problemă a integrării elemetului urban în viața cotidiană , lucrarea propune reintegrarea malului vestic al
Dâmbovișei, între Timpuri Noi și Biblioteca Națională.
Am amintit deja de lipsa vizibilității și accesării malurilor Dâmboviței ca spațiu pu blic. O
incursiune a acestor maluri arată astăzi un front la apă eterogen, ale cărui caracteristici depind mai
degrabă de felul construitului și dimensiunea funcțională a acestuia și mai puțin de prezența propriu -zisă a
râului. Recuperarea frontului la apă nu presupune însă doar utilizarea malului, ci se referă și la
configurarea sa fizică și spațială, la nivelul siluetei și a deschiderii orașului față de râu. În continuare se
propun o serie de intervenții care țin de frontul Dâmboviței, particularități și zone destructurate, contraste
și utilizare.

5 Articolul Learning from Ourselves al lui Șerban Țigănaș, De Urbanitate: Tales of Urban Lives and Spaces , sITA, vol. 3/2015,
Editura universitară Ion Mincu

b. Descrierea proiectului
– Conceptul
Propunerea de reintegrare a Dâmboviței în viața urbană se propune prin conformarea unui nucleu
urban cu caracter central, într -o zonă cu numeroase rezerve de teren. Se dorește astfel realizarea unui pol
urban cu funcțiuni mixte, care să se conecteze într -un mod mod armonios cu țesutul existent. Conceptul
spațial este gândit astfel încât să ofere o structură urbană și ecologică echilibrată, care să se coreleze cu
orașul și publicul, dar care se va ocupa și de nevoilor ocupantului semi -privat și a rezidentulu i privat.

În acest sens se propun trei zone funcționale care să permită o dezvoltare urbană coerntă. Astfel,
sunt preluate liniile principale de dezvoltare existente și se conturează un nou cartier urban
– În partea nordică, spre Biblioteca Națională, se propune o zonă culturală care să
găzduiască ateliere de creație, săli de spectacol și expoziție, teatre experimentale, zone de
spectacol și alte evenimente.
Această zonă se prezintă a fi un punct de întalnire, cu caracte identitar la nivelul întregii
struc ture urbane. Va deveni practic de animare și interacțiune culturală între persoanele care o accesează.

– În partea centrală a noului ansamblu se propune o zonă de bussines care să se conecteze
cu noua invetiție ce deja este în curs de realizare pe malul es tic al Dâmboviței.
Vor fi amenajate spații verzi și spații publice de tip plaza și dală urbană, necesare în
raport cu funcțiunile propuse și nevoile locuitorilor și persoanelor care vor lucra în clădirile de birouri,
clădiri ce vor delimita această plaza . Plaza va fi în relație directă cu intersecția Spl.Unirii – Nerva Traian
și automat, cu nodul intermodal care se propune.
Crearea unui spațiu public – menit să adune oamenii și să -i încurajeze să interacționeze; se
adresează și invită atât rezidenții și a ngajații, cât și trecătorii să utilizeze spațiu pe tot parcursul zilei.
Astfel, această zonă devine una publică, un conector urban. O zonă exterioară care invite publicul să o
ocupe.

– În partea sudică se porpune o zonă rezidențială – un spațiu privat desti nat rezinților, o
grădină urbană pentru relaxare, recreere și locuire.

– Ca element de legătură între aceste zone funcționale, se propune o promenadă pietonală,
bordată de un mall linear, cu funcțiuni mixte restaurant, baruri și terase, în vederea
formării unei zone dinamice utilizată pe tot parcursul zilei.
Pe traseul acestei promenade se propun o serie de elemente surpriză, care au rolul de a
susține coeziunea socială. Acestea sunt reprezentate de cuburile de sticlă care veghează asupra malului
râului și c are sunt într -o continuă schimbare funcțională, fiind adaptate în funcție de necesități și cerințele
utilizatorilor.

– Mișcarea interior/exterior (Infrastructură – modalități de transport)
Legătura cu exteriorul se realizează atât prin punct intermodal propus în interiorul zonei
de bussines cât și prin punctele de acces către parcările subterante. Punctul intermodal facilitează legătura
directă între puntele de transport disponibile (metrou, tramvai, RATB și parcările parck and ride).
De menționat este faptul că circulația din lungul Splaiului a fost mutată în partea de vest a
noului ansamblu propus.

Bulevarudl Nerva Traian se propune a fi îngropat, în vederea decongestionării traficului și
creării premiselor necesare pentru pietonizare zonei propuse. Se păstrează însă circulația tramvaiului la
suprafață.
Prin interiorul zonei nou propuse sunt premise numai mijloace de transport eco, de mici
dimenisiuni cum ar fi: bicicletele, Segway, role etc. Circula țiile carosabile necesare zonei nou propuse, se
propun a fi îngropate. Acestea vor beneficia de spații de parcare și transfer rapid către mijloacele de
transport în comun și cele ecologice. Se dorește astfel, descurajarea utilizări automobilului și reorintarea
către mijloacele de transport alternative

– Tehnologii utilizate
Pentru cadrul construit se porpun clădiri cu un consum redus de energie. Exmplu, mal l se
propune a fi înropat, iar clădirile de birouri să fie dotate cu fațade ventilate și panouri solare.
Cartierul beneficiază de toate dotările nou existente, rezidenții beneficiind de toate
noutățile în materie de tehnologie. Se urmărește crearea unei a sezări de tipul smart -city, în care se
mizeaza pe minimizarea costurilor, și maximizarea servicilor oferite. (ex. Controlul consumului de
energie, utilizarea surselor de energie alternativă). Pornind de la ideea de Smart -city, ca un concept de
ansmblu ce s tă la baza dezvoltării orașului, și care se concretizează treptat in planurile de intervenție
zonale și de delatiu, ajungandu -se la asa numitele Smart -home, menite faciliteze viața locuitorilor. Astfel
se preiau componente cheie ale Smart Grid City:
 sistem dinamic bazat pe tehnologii informaționale;
 comunicații de mare viteză, în timp real, bidirecționale;
 senzori, care să permită diagnoza și corecția rapidă după anumite defecte;
 suport de date pentru eficiența consumului la vârf; generarea distribuită și stocarea
energiei electrice;
 stații electrice inteligente / automatizate;
 dispozitive de control și automatizare în casa inteligentă.

SMART BUILDINGS – cuprinde montarea unui sistem aoutmatizat de control la distanta
prin tableta sau telefon a iluminatului, electrocasnicelor, jaluzelelor, controlul temperaturii sau a
sistemelor de securitate.
GOOD WATER – cuprinde forarea unei fantani si montarea unui sistem de filtrare a apei
RO5, avand la baza procesul de filtrare prin osmoza inversa. Acest proces este impartit in trei etape
prefiltrare, filtrarea prin osmoza inversa (filtru osmotic FILMTEC) si postfiltrarea, acest proces fiind
asigurat de 5 filtre.
SMART ENERGY – cuprinde dimensionarea unui kit fotovoltai c on-grid sau off -grid
care sa asigure consumul de energie electrica produs din surse regenerabile. Avem o vasta experienta in
domeniul regenerabilelor si suntem membru SunE (Asociatia patronala pentru surse noi de energie – Nr. 1
in Romania). Acest pachet poate sa cuprinda si proiecatrea unui sistem de incalzire prin panouri radiante
folosindu -ne de radiatia infrarosu, tehnologie bazata pe rezistenta de carbon care poate sa asigure
necesarul de energie termica la cele mai mici costuri.
SMART MED – cuprind e instalerea unor echipamente de telemedicina prin teleprezenta
care asigura serviciul medical de "second opinion" ajutandu -va astfel sa detineti controlul asupra sanatatii
familiei. Conectati 24/7 cu clinici medicale de renume si cu medici gata sa va spri jine in rezolvarea unei
probleme de sanatate.

– Regulament ?

– Distribuția funcțiuniunilor
– Sistem economic
c. Populația – totalul, grupul, individual
Societetea este formată din toalitatea utilizatorilor zonei, fie ei permanenți sau temporary.
– Rezidenții sunt formați din locuitorii zonei de locuințe.
– Zona de bussines își păstrează activitatea prin programul în ture și prezența firmelor
internaționale care beneficiază de un program felxibil, în funcție de disponibilitatea angajațiilor și nevoie
firmei în diferite perioade ale anului. În acest sens pot exista personae care lucrează în turele de noapte, ca
necesitate datorată colaborării cu firmele cu diferențe de fus orar.
– Utilizatorii zonei culturale sunt cei care organizează evenimentele, concertele si
expozițile, competiții sportive si jocuri interactive din cadrul acestei zone . Principalul obiectiv al societății
este acela de a crea o comunitate unită, care să promoveze valorile și tradițiile local e, încercând să
integreze vizitatorii , familiarizându -i cu obiceiurile românești . De asemenea, se dorește ca acestă
comunitate, să insufle tradițile și valorile, noilor rezidenți (vizitatorilor/ celor de alta nationalitate), astfel
încât caracteristicile, istoria și obiceiurile societății să nu se piardă. Numărul vizitatori lor variază în
funcție de eveniment astfel încât aceștia să se poată bucura de evenimentele organizate într -un cadru
ambiental adecvat.

– Spațiile de întâlnire
– Spațiile private
d. Cum evolue ază în timp proiectul? Etapizare.
Impact asupra zonei de studiu – Sccenariu de ce va îmbunătății proiectul
 la nivel local ( în ceea ce privește zona de studiu )
 la nivel teritoril ( în legătură cu restul țări ideea de poarta europeană a unui astfel de or aș)
CONCLUZIE

PARTEA V – Discurs în imagini – se vor adăuga imagini din 3D
a. Macro – nivelul întregii dezvoltări (conectarea la oraș) – masterplan
b. Mediu – grupări din interior (cele 3 zone stabilite) – subzonele generate
c. Mica – viața individului – planul de detaliu

CONCLUZIE GENERAL Ă

Bibliografie

Fundamentare
– Cărti
Bachelard, Gaston, Water and Dreams: An Essay on the Imagination of Matter, Dallas Inst
Humanities & Culture, 1999.
Băncescu, Irina, teza de doctorat Problematica frontului la apă. Aspecte ale evoluției litoralului
romanesc în perioada comunistă , UAUIM, 2012.
Calciu, Daniela, Stoian, Ina, Orașul posibil. Intervenții în spațiul urban postcomunist , Editura Tact,
Cluj-Napoca, 2012.
Eliade, Mircea, Sacrul și Profanul , Humanitas, București, 1995
Ioan, Augustin, Mihali, Ciprian, Dublu tratat de urbanologie , Editura Idea Design&Print, Cluj, 2009
Lynch, Kevin, Imaginea Orașului , biblioteca Urbanismul Serie Nouă, București, 2012
Norberg -Schultz, Christian, Genius Loci – Towards a phenomenology of Architecture , Rizzoli, New
York, 1979
Norquist, John. The wealth of cities: Revitalizing The Centers Of American Life. Milwaukee: Basic
Books, 1998
Pallasmaa, Juhani, Privirea care atinge: arhitectur a și simțurile , Editura Fundației Arhitext design,
București, 2015
Wells, Liz, Land Matters: Landscape Photography , Culture and Identity, I.B.Tauris, 2011

– Articole
Dern, Q. Jamie, Sea, Land: Frontier landscape , Quaderns d'arquitectura i urbanisme , nr. 196, Dunes,
Barcelona.
Kovács, Kázmér, Chestiunea peisajului , în ACUM 1 – Spațiul public și reinserția socială a proiectului
artistic și arhitectural, Editura Universitară “Ion Mincu” București, 2010, 134 -142
Kovács, Kázmér, Metaphorical Functi on Of The Architectural Form , On Form and Pattern , Editura
Academiei, București, 2015, 400 -418.
Pamfil, Françoise, Arhitectura ca peisaj , revista Arhitectura, nr. 5 (647) / 2013, 123 -125.
Popescu, Toader, Spațiul public în secțiune verticală. Cazul D âmbovița , în ACUM Dosare
bucureștene – Spațiul public și reinserția socială a proiectului artistic și arhitectural, Editura Universitară
“Ion Mincu” București, 2010
Țigănaș, Șerban, Learning from ourselves , în De Urbanitate: Tales of Urban Lives and Spa ces, sITA,
Editura universitară Ion Mincu, București, vol. 3/2015, 196 -204.

– Site-uri

Dâmbovița River, Bucharest

http://www.agir.ro/buletine/2057.pdf
http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.1.1.595.3400&rep=rep1&type=pdf
https://www.um.edu.mt/library/oar/bitstream/handle/123456789/18354/2013%20University%20of%20M
alta%20waterfront%20%20learning%20from%20Legacies%20%20Final%20%20July%20%2013.pdf?se
quence=3&isAllowed=y
http://urbed.coop/sites/default/files/Turning%20the%20tide –
%20urban%20waterfront%20final%20report.pdf

Studii de caz
https://urbandesign.org.au/case -studies/darling -quarter/
https://land8.com/the -amazing -zhangjiagang -town -river -reconstruction/
https://www.som.com/projects/chongqing_tianan_ludao_new_district_concept_master_plan