Reguli de citare [613328]

Reguli de citare

Regulile de citare sunt cele corespunzătoare formatului de citare APA, al
Asociației Psihologilor din America (American Psychology Association) , în ultima sa
versiune . Aceste reguli pot fi consultate pentru citarea în limba engleză și pen tru alte
cazuri particulare decât cele menționate mai jos pe următoarele pagini web:

– Pagini de bază
http://www.lib.usm.edu/help/style_guides/apa.html
http://leo.stcloudstate.edu/research/apaintext.html
http://guides.is.uwa.edu.au/apa
http://www.msubillings.edu/asc/resources/writing/PDF -WritingLab/APA%20In –
text%20Citations.pdf
http://bcs.bedfordstmartins.com/resdoc5e/RES5e_ch09_s1 -0002. html
http://bcs.bedfordstmartins.com/resdoc5e/RES5e_ch09_s1 –
0001.html#RES5e_ch09_p0070
http://nova.campusguides.com/apa -citing -direct -quotations

– Pagini cu indica ții specifice pentru domeniul drept și economic
http://library.csustan.edu/jbrandt/class/apa -legal.pdf (drept)
http://library.csusm.edu/subject_guides/business/apa_business.htm (economic)
http://www.memphis.edu/govpub/citweb.php (publicații guvernamentale)
http://www.memphis.edu/govpub/citweb.php (publicații guvernamentale)

– Pagini cu exemple de articole scrise în format APA
http://bcs.bedfordstmartins.com/res doc5e/RES5e_ch09_s1 -0009.html
https://owl.english.purdue.edu/owl/resource/560/18/

– Pagini suplimentare
http://flash1r .apa.org/apastyle/basics/index.htm
http://libguides.wcsu.edu/content.php?pid=263278&sid=2173742
http://bcs.bedfordstmartins.com/resdoc5e/res5e_ch09_s1 -0001.html
http://nova.campusguides.com/apa -citing -paraphrased -sources
http://www.ivcc.edu/stylebooks/stylebook3.aspx?id=14642
http://library.williams.edu/citing/styles/apa.php
https://owl.english.purdue.edu/owl/resource/560/24/
http://www.apastyle.org/learn/faqs/references -in-parentheses.aspx
http://www.lib.washington.edu/help/guides/43APA.pdf
http://www.library.cornell.edu/resrch/citmanage/apa
https://dacc.nmsu.edu/library/Citations/styleguide.pdf

Pentru orice nelămurire pe care o aveți în legătură cu formatul de citare
puteți obține informații suplimentare întrebând la adresa: [anonimizat]

Citarea în text

Citarea în te xt se fac e indicând între paranteze, după caz, autorul (autorii), anul
apariției lucrării citate și, când este necesar , paginile unde se regăsește textul la care se
face referire în lucrarea citată .

Formatul general ale citării în text este:

(Numele de f amilie pentru autor sau autori , anul publicării , pagina sau paginile citate )

Cazuri particulare

Când se face referire în text numai la o idee parafrazată sau se citează între
ghilimele un fragment de text al unui autor (unor autori), a tât autorul (autor ii) cât și anul
lucrării citate se trec între paranteze, separate prin virgulă .

Exemplu :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu, 2009) .

Când în text se face referire directă în text la autorul/au torii unei idei sau unei
citări între ghilimele , se va trece în paranteză doar anul de apariție a lucrării citate
sau, dacă și anul este trecut în text, atunci nu se va mai face nicio mențiune despre
lucrarea citată între paranteze .

Exemple :

Popescu (200 9) a afirmat că t estele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură
decât testele parametrice .
Rezultatele obținute de Popescu (2009) arată că „testele neparametrice sunt utilizate într –
o mai mică măsură decât testele parametri ce” (p. 9).
Rezultate le obținute de Popescu (2009) arată că t estele neparametrice sunt utilizate într -o
mai mică măsură decât testele parametri ce (p. 9).
Popescu (2009) a fost cel care a observat că t estele neparametrice sunt utilizate într -o mai
mică măsură decât testele para metri ce.
După cum a spus Popescu în 2009, t estele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică
măsură decât testele parametrice .

Când unul dintre autorii citați are același nume de familie cu un alt autor citat ,
atunci între paranteze se va trece nu doar numele de familie al acelor autori, ci și
prenumele lor în fața numelui lor de familie sau inițiala sa , urmând ca în lista de referințe
acest prenume să fie trecut între paranteze drepte după inițiala sa , dacă s -a specificat în
text prenumele întreg .

Exemplu :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice ( Ion
Popescu, 2009). Se susține și că acest lucru se datorează predominant faptului că testele
neparametrice sunt evitate și în situații în care aplicarea lor ar f i indicată (Gh. Popescu,
2008) .

În lista bibliografică , numele autorilor citați se va scrie :

Popescu, I . (2009).
sau
Popescu, Gh. [Gheorghe]. (2008).

În cazul mai multor autori ai aceleiași lucrări , numele lor va fi separat prin virgulă
și de semnul „&” pentru a separa ultimii doi autori.

Exemple :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu & Ionescu , 2009).
Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu , Ionescu & Antonescu , 2009).

Când lucrarea citată are mai mult de doi autori, dar nu mai mult de cinci , la
prima citare vor fi menționați toți autorii, dar la următoarele citări se va indica doar
primul dintre ei și se va adăuga mențiunea „et al.”.

Exem ple:

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu , Ionescu & Antonescu , 2009). Totuși, acest lucru nu înseamnă că utilizarea lor
nu ar trebui să fie mai frecventă (Popescu et al., 2009).

Pentru mai mult de cinci autori ai unei lucrări citate , se va menționa încă de la
prima citare doar primul dintre ei și se va adăuga mențiunea „et al.” pentru restul.

Exemplu :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popesc u et al. , 2009).

Dacă două sau mai multe lucrări citate au apărut în același an și au mai mulți
autori și cel puțin primul autor în comun sau și o parte din cei care urmează , la a doua
citare a acestora se vor trece autorii în ordinea în care apar până la primul care nu este
comun și apoi se va adăuga mențiunea „et al.” pentru restul autorilor.

Exemplu :

Popescu, Ionescu, Antonescu & Simionescu (2009) susțin că t estele neparametrice sunt
utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice . Totuși, acest lucru nu
înseamnă că utilizarea lor nu ar trebui să fie mai frecventă (Popescu, Ionescu, Ivănescu &
Vlad, 2008). Se constată că acest lucru se datorează predominat faptului că testele
neparametrice sunt evitate și în situații în care aplicarea lor ar fi indicată (Popescu,
Ionescu, Antonescu et al., 2009) .

În situația în care aceeași idee a fost citată în mai multe lucrări de același autor
sau de autori diferiți , între paranteze se vor cita aceste lucrări în ordinea în care ele vor
apărea și în lista bibliografică . Dacă lucrările sunt de autori diferiți , ele vor fi separate
prin „;”. Când e vorba de lucrări de același autor (aceiași autori) , numele autorului
(autorilor) va apărea o singură dată, după care se vor enumera în ordine crescătoare anii
difer iți de apariție a lucrărilor, separați prin virgulă. Când două sau mai multe lucrări de
același autor (aceiași autori) au apărut în același an , se va adăuga anului de apariție
pentru fiecare câte o literă mică, în ordinea alfabetului , începând cu „a”, după cum sunt
trecute și în lista bibliog rafică, pentru a distinge aceste lucrări diferite, care vor fi separate
apoi prin virgulă .

Exemple :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu, 2009 , p. 10, 2010, p. 9-12; Simionescu, 2000a, 2000b; Viș inescu et al., 2000 ).

Când o lucrare citată este considerată a avea o importanță particulară pentru o
idee citată comparativ cu alte lucrări citate în care se regăsește aceeași idee , se poate
evidenția acest lucru prin citarea sa pe primul loc, indiferent de locul său în lista
bibliografică în raport cu restul lucrărilor citate, iar restul lucrărilor vor fi trecute apoi în
ordinea din lista bibliografică după adăugarea me nțiunii: „a se vedea și”.

Exemplu :

Testele nepa rametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Visinescu et al., 2000; a se vedea și Popescu, 2009 , 2010; Simionescu, 2000a, 2000b ).

Dacă lucrarea citată nu are autor și este atribuită unei organizații sau instituții ,
la prima citare numele organizației va fi menționat complet, iar, ulterior, el poate fi
înlocuit cu acronimul său, specificat la prim a citare între paranteze drepte.

Exemplu :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Asociația Psihologilor din America [APA] , 2009). Tot APA (2009) menționează că acest
lucru nu se datorează faptului că de acestea ar fi mai puțină nevoie, ci pentru că sunt mai

puțin cunoscute, cele parametrice fiind folosite și în condiții în care mai pot rivite ar fi
cele neparametrice.

Dacă lucrarea citată nu are niciun autor identificabil , se vor utiliza pentru citarea
în text primele cuvinte ale titlului lucrării citate. În cazul în care titlul este cel al unui
articol, capitol sau al unei pagini web, acest a va fi inclus între ghilimele, iar titlul
cărților, al numel or unor jurnale sau reviste va fi scris cu fonturi italice.

Exemple :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(„Utilizarea testelor statistice ”, 2009).
Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Revista de statistică , 2009).

Când se cunoaște pagina sau paginile în care apare o idee citată în forma unei
parafrazări sau un sc urt fragment citat între ghi limele care nu este mai mare de 5-6
cuvinte și se dorește specificarea sa/lor, aceasta sau acestea vor fi trecute și ele în
paranteză.

Exemple :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu, 2009 , p. 3 ).
Popescu (2009 ) a afirmat că t estele neparametrice sunt utilizate „într-o mai mică măsură
decât testele parametrice ” (p. 4-6).

În cazul în care referirea se face la un anumit tabel, figură, sau o anumită
secțiune a unei lucrări , acestea pot fi specificate, dacă se dorește, în paranteză, adăugând
eventual și pagina /paginile la care se găsesc.

Exempl e:

Popescu (2009) a analizat utilizarea testelor neparametrice și a celor parametrice
(capitolul 3).
Utilizarea testelor parametrice și neprametrice a fost anali zată sistematic (Popescu, 2009,
capitolul 3).
După cum se remarcă din datele lui Popescu (2009, T abel 1, p.10), nu au apărut corelații
semnificative între cele două variabile.

În cazul în care se citează un fragment de text între ghilimele mai lung de 5 -6
cuvinte , specificarea între paranteze a paginii /paginilor la care a apărut este obligatorie ,
ea plasându -se la sfârșitul citatului.

Exempl u:

Popescu (2009) a afirmat că „testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură
decât testele paramet rice” (p. 9).

În cazul în care se citează un fragment de text de mai mult de 40 de cuvinte , se va
începe un rând nou, cu indentare față de margine a textului , omițându -se ghilimelele în
acest caz. Fiecare nou paragraf citat va fi și el scris cu un aliniat nou. La sfârșitul citatului
se va cita în paranteză sursa , dacă acest lucru nu s -a făcut încă anterior în text ul de
introducere a citatului , și numărul paginii /paginilor sau paragrafului în care a apărut în
lucrarea citată , după ultimul semn de punctuație al textului citat.

Exempl e:

Popescu (2009 ) a observat acest lucru când a discutat despre utilizarea testelor statistice:

Testele parametrice xxxx xxx xxxx x x xxxxx xxxxx xxxx xxxxx xxxx x xxxx
xxxx xxxxx xxxxx xxxxx xxxxxx xxxx xxxxx xxxxx xxxx xxxxx xx . Xxxxx xxxx
xxx xxxxxxxxx xxxxx xxxxxx xxxxx xxxxx xxxxx xxxxx xxxxx xxxx xxxx xxxx
xxxx xxxxxx xxxx xxxx xxxxxxx xxxxx xxxxx xxxx xxx xxxx . Xxxxx xxxx xxx
În aceste cazuri este indicată utilizarea testelor neparametrice. (p. 92)

S-a observat acest lucru când s -a discutat despre utilizarea testelor statistice:

Testele parametrice xxxx xxx xxxx x x xxxxx xxxxx xxxx xxxxx xxxx x xxxx
xxxx xxxxx xxxxx xxxxx xxxxxx xxxx xxxxx xxxxx xxxx xxxxx xx . Xxxxx xxxx
xxx xxxxxxxxx xxxxx xxxxxx xxxxx xxxxx xxxx x xxxxx xxxxx xxxx xxxx xxxx
xxxx xxxxxx xxxx xxxx xxxxxxx xxxxx xxxxx xxxx xxx xxxx . Xxxxx xxxx xxx
În aceste cazuri este indicată utilizarea testelor neparametrice. (Popescu, 2009, p.
92)

Dacă lucrarea citată nu are paginație (cum este cazul pentru o pagină de web) , se
va indica un număr de paragraf în care apare o idee sau un text citat sau, în caz că
lucrarea citată este mai lungă , se va cita titlul secțiunii în care se regăsește ideea
parafrazată sau fragmentul de text citat direct, între ghilimele, și numărul pa ragrafului din
secțiune în care apare .

Exemple :
Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu, 2009 , paragr. 4 ).
Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parame trice
(Popescu, 2009 , Secțiunea Rezultate, paragr. 4 ).

Dacă lucrarea nu are o dată de apariție identificabilă , se va menționa în locul
anului acest lucru, prin prescurtarea: f. d. Dacă lucrarea însă este în curs de apariție , se
va specifica acest lucru, p rin adăugare a între paranteze a mențiunii „î n curs de apariție” în
locul anului.

Exemplu :

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât te stele parametrice
(Popescu, f. d.).
Popescu (2009, în curs de apariție) a afirmat că „testele n eparametrice sunt utilizate într -o
mai mică măsură decât testele parametrice” .

Dacă o lucrare citată este o traducere a unei alte lucr ări, ea fiind republicată într –
o altă limbă decât cea în care a scris -o autorul său , se va cita atât anul apariției sale
inițiale , cât și anul republicării sale ca traducere, cei doi ani fiind separați prin semnul „/”.

Exemplu :

Guliford (1950/1990) a observat că t estele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică
măsură decât te stele parametrice .

În situația în care acee ași lucrare este citată din nou în același paragraf prin
referire directă la autorii săi , atunci nu mai este necesară indicarea anului , dacă nu există
riscul apariției unei confuzii cu alte lucrări citate ale autorilor citați . Dar dacă se citează o
idee sa u un fragment de text, iar autorii sunt trecuți între paranteze , atunci indicarea
anului la o altă citare a aceleiași lucrări în cadrul acelui paragraf este obligatorie.

Exemple :

Popescu (2009 ) a afirmat că „testele neparametrice sunt utilizate într -o ma i mică
măsură decât testele parametrice” . Popescu mai afirmă și că acest lucru se datorează
predominat faptului că testele neparametrice sunt evitate și în situații în care aplicarea lor
ar fi indicată . Dar situația aceasta ar putea fi evitată dacă condiți ile de utilizare ale testelor
parametrice și cele neparametrice ar fi mai bine cunoscute (Popescu, 2009).
Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele
parametrice (Popescu, 2009). Popescu (2009) mai afirmă și că acest lucru se datorează că
testele neparametrice sunt evitate și în situații în care aplicarea lor ar fi indicată.

Pentru citarea surselor secundare , adică atunci când se citează o lucrare care a
fost citată în altă lucrare , se vor indica în text , între paranteze , ambele surse: cea primară
și cea secundară, care va fi precedată de mențiunea „apud” cu sau fără indicarea paginilor
din sursa secundară în care a fost citată sursa primară , iar în lista bibliografică se va
include doar sursa secundară. În cazul în care anul de apariție a sursei primare este
cunoscut sau este important , el se va menționa în cadrul citării .

Exemple :

Studiul lui Popescu ( apud Ionescu, 2009 , p. 10 ) arată că t estele neparametrice sunt
utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice .
Popescu (2000, apud Ionescu, 2009) arată că t estele neparametrice sunt utilizate într -o
mai mică măsură decât testele parametrice .

Testele neparametrice sunt utilizate într -o mai mică măsură decât testele parametrice
(Popescu, 2000, apud Ionescu, 2009).

Dacă se citează o idee care a fost primită în cursul unei comunicări personale ,
acesta lucru se va specifica în text, prin adăugarea în tre paranteze a persoanei
(persoanelor) care au comunicat ideea, a men țiunii: „comunicare personală” și, eventual,
a datei la care s -a făcut. Această comunicare personală nu va apărea însă și la lista
bibliografică.

Citarea în lista bibliografică

Lucrăril e citate se vor înscrie în lista bibliografică la sfârșitul lucrării, în ordinea
lor alfabetică, începând cu prima lit eră prin care este indicată fiecare sursă , iar pentru
lucrări care au același autor sau autori, ele se vor trece în ordinea crescătoare a anilor de
publicație . Primul rând al fiecăr ei surse citate va fi indentat.

Formatul general al citării în lista bibl iografică este:

Pentru reviste :

Numele autorului, Prima inițială. A doua inițială., Numele autorului, Prima inițială. A
doua inițială. (An). Titlul articolului: Subtitlu. Titlul jurnalului , Numărul volum ului,
paginile între care este cuprins articolul. doi: xx.xxxxxxxxxx [ dacă există ] sau citit de la:
adresa paginii de Web de unde a fost citit articolul și, eventual, data la care a fost
accesată această pagină, dacă conținutul său este posibil să fie schimbat în viitor.

Exemple :

– Pentru un autor :

Popescu, I. V. (2006). Utilizarea testelor statistice . Revista de statistică , 60, 55-63.

– Pentru articole cu DOI (Digital Object Identifier) :

Popescu, I. V. (2006). Utilizarea testelor statistice . Revista de statistică , 60, 55-63.
doi:10.1016/j.bandc.2005 .09.013
Popescu, I. V. (2006). Utilizarea testelor statistice . Revista de statistică , 60, 55-63. Citit
de la: http://www.tandf.co.uk /journals/titles/07399332.asp .

– Pentru până la șapte autori :

Popescu , I. V. , Ionescu , S., Vlad l, C., & Simionescu , C. (2005 ). Utilizarea testelor
statistice . Revista de statistică , 60, 55-63.

– Pentru cel puțin opt autor i, se vor indica doar primii șase urmați de … și apoi se va
indica numele ultimului autor:

Popescu , I. V.., Ionescu , S., Vlad l, C., Zegrean, A., Barbu, D., Chira, J., … Simionescu ,
C. (2005 ). Utilizarea testelor statistice . Revista de statistică , 60, 55-63.

Pentru cărți :

Numele autorului, Prima inițială. A doua inițială., Numele autorului, Prima inițială. A
doua inițială. (An). Titlul cărții . Locul apa riției: Numele Editurii .

Exempl e:

Popescu, I. V. (2007 ). Utilizarea testelor statistice . București: Editura Academiei.

– Pentru o lucrarea tradusă și republicată :

Guilford, J. (1990 ). Utilizarea testelor statistice (G. Ionescu, traducător). București :
Editura Academiei (lucrarea inițială apărută în 1950).

– Pentru lucrări fără dată :

Popescu, I. V. (f. d. ). Utilizarea testelor statistice . București: Editura Litera

Pentru studii apărute în culegeri de stud ii, antologi i, volume colective :

Numele autor ului, Prima inițială. A doua inițială., Numele autorului, Prima inițială. A
doua inițială. (An). Titlul studiului. În Prima inițială a editorului. A doua inițială a
editorului. Numele editorului, Prima inițială editorului. A doua inițială a editorului.
Numele editorului ( Ed. ), Titlul culegerii de studii (paginile între care e cuprins studiul).
Locul apariției: Numele Editurii.

Exempl e:

Popescu, I. V. (2006). Utilizarea testelor statistice . În V. Simionescu, T. Coman (Ed.),
Tehnici moderne de statistică (p. 115 -134). București: Editura Academiei .

– Pentru articole de enciclopedie :

Popescu, I. (2009). Testele neparametrice. În Enciclopedia de statistică (Vol. 2, p . 134 –
135). București: Editura Academiei.

– Pentru un studiu tradus și republicat , în caz c ă se cunosc date despre publicația
inițială :

Exemplu :

Guilford, J. (1990). Utilizarea testelor statistice (G. Ionescu, traducător). În S. Simonescu
(Ed.), Tehnici moderne de statistică (p. 115 -134). București: Editura Academiei.
(Republicat din Manual d e statistică , p. 23-54, de G. Guess, Ed., 1950, New York,
Ny: Wiley).

Pentru articole sau postere prezentate la o manifestare științifică și care nu au
fost publicate , se va indica numele și locul de desfășurare ale manifestării
științifice, iar în parant eză, după an, luna sau data în care s -a desfășurat.

Exempl e:

Popescu, I. (2009, mai ). Utilizarea testelor neparametrice . Articol prezentat la
Simpozionul Noutăți în statistică, Cluj .
Popescu, I. (2009, 2 -3 mai ). Utilizarea testelor neparametrice . Articol prezentat la
Simpozionul Noutăți în statistică, Cluj.

Pentru lucrări fără autor :

Exemple :

Noi metode de prelucrare statistică. (2009, 3 august). Ziarul de Cluj , p. A3.
Noi metode de prelucrare statistică. (2009). În B. Ionescu (Ed.), Dicționar de stati stică .
Citit la http://www.oxfordreference.com .
Dicționarul de statistică (a 3-a ediție). (2009). București: Editura Academiei .

Pentru teze de doctorat, masterat și licență :

Popescu, I. V. (2006). Utilizar ea testelor statistice (teză de doctorat) . Citită de la

Home

Popescu, B. (2009). Utilizarea testelor statistice (teză de doctorat) . Universitatea
București, București.

Pentru lucrări care au ca autor o organizație sau instituție , se va indica în locul
autorilor, instituția sau organizația:

Exemplu :

Asociația Statisticienilor din România . (2009). Manual de statistică (a 4-a ediție).
București: Editura Academiei

Pentru alte lucrări decât cele scrise (filme, picturi, fotografii etc.), se va indica
între paranteze drepte tipul de material și, apoi, sursa de unde a fost accesată :

Exemplu :

Popescu, I. (2009 ). Utilizar ea testelor neparametrice [prezentare video] . Consultată la