REGULAMENTUL (CE) NR. 5612006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL [623441]

32006R0561

REGULAMENTUL (CE) NR. 561/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL
CONSILIULUI

din 15 martie 2006

privind armonizarea anumitor dispozi ții ale legisla ției sociale în domeniul
transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr.
2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului

(Text cu relevan ță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunit ății Europene, în special articolul 71,

având în vedere propunerea Comisiei1,

având în vederea avizul Comitetului Economic și Social2,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prev ăzută la articolul 251 din tratat3, având în vedere
proiectul comun aprobat de comitetul de conciliere la 8 decembrie 2005,

întrucât:

(1) În domeniul transporturilor rutiere, Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului din
20 decembrie 1985 de armonizare a anumitor dispozi ții din domeniul social privind
transportul rutier4 urmărea să armonizeze condi țiile de concuren ță între modurile de
transport terestru, în special în ceea ce prive ște sectorul transportului rutier și
îmbunătățirea condițiilor de munc ă și a siguran ței rutiere. Progresele realizate în aceste
domenii ar trebuie s ă fie menținute și extinse.

(2) Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002
privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectueaz ă activități mobile de
transport rutier5 impune statelor membre adoptarea de m ăsuri care să limiteze durata de
lucru maxim ă săptămânală a lucrătorilor mobili.

(3) S-au întâmpinat dificult ăți în uniformitatea interpret ării, aplicării, execut ării și
controlului în toate statele membre ale anumitor dispozi ții ale Regulamentului (CEE) nr.
3820/85 referitoare la durata de condus, pauzele și perioadele de repaus pe care trebuie
să le respecte conduc ătorii auto care efectueaz ă transporturi rutiere na ționale și

1 JO C 51 E, 26.2.2002, p. 234.
2 JO C 221, 17.9.2002, p. 19.
3 Avizul Parlamentului European din 14 ianuarie 2003 (JO C 38 E, 12.2.2004, p. 152), pozi ția comună a
Consiliului din 9 decembrie 2004 (JO C 63 E, 15.3.2005, p. 11) și poziția Parlamentului European din 13 aprilie
2005 (JO C 33 E, 9.2.2006, p. 425). Rezolu ția legislativ ă a Parlamentului din 2 februarie 2006 și Decizia
Consiliului din 2 februarie 2006.
4 JO L 370, 31.12.1985, p. 1, regulament, astfel cum a fost modificat prin Directiva 2003/59/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (JO L 226, 10.9.2003, p. 4).
5 JO L 80, 23.3.2002, p. 35.

internaționale în interiorul Comunit ății, din cauza caracterului general al termenilor în
care sunt redactate aceste norme.

(4) Este de dorit ca aceste dispozi ții să fie aplicate în mod eficient și uniform pentru ca s ă
fie îndeplinite obiectivele vizate și să nu se discrediteze aplicarea normelor. În
consecință, este necesar s ă se stabileasc ă o serie de norme mai clare și mai simple care
vor fi ușor de înțeles, de interpretat și de aplicat de c ătre sectorul transporturilor rutiere
și de către autoritățile responsabile cu aplicarea acestora.

(5) Măsurile prev ăzute de prezentul regulament în ceea ce prive ște condițiile de lucru nu ar
trebui să aducă atingere dreptului partenerilor sociali de a stabili dispozi ții mai
favorabile lucr ătorilor prin contracte colective de munc ă sau în alt mod.

(6) Este necesar s ă fie definit clar domeniul de aplicare a prezentului regulament prin
precizarea principalelor categorii de vehicule vizate.

(7) Prezentul regulament ar trebui s ă se aplice transporturilor rutiere efectuate fie exclusiv
în interiorul Comunit ății, fie între Comunitate, Elve ția și țările părți la Acordul privind
Spațiul Economic European.

(8) Acordul european privind munca echipajelor vehiculelor care efectueaz ă transporturi
rutiere interna ționale din 1 iulie 1970 (denumit în continuare „AETR”), astfel cum a fost
modificat, ar trebui s ă se aplice în continuare transporturilor rutiere de m ărfuri sau de
călători efectuate de vehicule înmatriculate într-un stat membru sau într-o țară care este
parte contractant ă la AETR, pe întregul traseu, adic ă atât partea situat ă între Comunitate
și o țară terță, alta decât Elve ția, cât și țările care sunt p ărți contractante la Acordul
privind Spa țiul Economic European, cât și partea care traverseaz ă teritoriul unei astfel
de țări. Este esen țial să se modifice AETR cât mai repede, ideal în urm ătorii doi ani de
la data intr ării în vigoare a prezentului regulament, în vederea punerii în conformitate a
dispozițiilor acestuia cu prezentul regulament.

(9) În cazul transporturilor rutiere efectuate de vehicule înmatriculate într-o țară terță care
nu este parte la AETR, dispozi țiile AETR ar trebui aplicate p ărții de traseu care se
efectuează în interiorul Comunit ății sau în interiorul țărilor care sunt p ărți la AETR.

(10) Dat fiind faptul c ă obiectul AETR intr ă în domeniul de aplicare a prezentului
regulament, competen ța de negociere și de încheiere a acordului respectiv apar ține
Comunității.

(11) În cazul în care o modificare a normelor comunitare interne în domeniul respectiv
necesită o modificare corespunz ătoare a AETR, statele membre ar trebui s ă-și unească
eforturile pentru a ob ține aceast ă modificare cât mai curând, în conformitate cu
procedura prev ăzută în AETR.

(12) Lista scutirilor ar trebui actualizat ă pentru a ține seama de evolu ția sectorului
transportului rutier pe parcursul ultimilor nou ăsprezece ani.

(13) Toți termenii cheie ar trebui defini ți în mod complet pentru a facilita interpretarea și a
garanta aplicarea uniform ă a prezentului regulament. De asemenea, este necesar s ă se
prevadă asigurarea unei interpret ări și aplicări uniforme a prezentului regulament de
către autoritățile de control na ționale. Definirea termenului „s ăptămână” care figureaz ă

în prezentul regulament nu ar trebui s ă împiedice conduc ătorul auto s ă înceapă
săptămâna de lucru în oricare zi a s ăptămânii.

(14) Pentru a garanta eficien ța executării, este indispensabil ca autorit ățile competente s ă fie
în măsură, la efectuarea controalelor rutiere și, după o perioad ă de tranziție, să se
asigure că s-au respectat perioadele de șofat și de repaus din ziua respectiv ă și din
ultimele dou ăzeci și opt de zile.

(15) Este necesar ca normele de baz ă referitoare la duratele de condus s ă fie clarificate și
simplificate pentru a permite controlul uniform și eficient al aplic ării acestora cu
ajutorul tahografului digital, în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al
Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatul de înregistrare în transportul rutier1
și prezentul regulament. Prin urmare, prin intermediul unui comitet permanent,
autoritățile împuternicite cu asigurarea respect ării prezentului regulament în statele
membre ar trebui s ă facă toate eforturile pentru a ajunge la o interpretare comun ă a
aplicării acestuia.

(16) S-a constatat c ă dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 permiteau programarea
perioadelor de șofat și de repaus zilnice astfel încât conduc ătorul auto putea fi în situa ția
de a conduce o perioad ă prea lungă fără a lua o pauz ă completă, ceea ce avea ca rezultat
diminuarea siguran ței rutiere și deteriorarea condi țiilor de lucru ale conduc ătorilor. În
consecință, este necesar s ă se asigure ca frac ționarea pauzelor s ă nu ducă la abuzuri.

(17) Prezentul regulament urm ărește îmbunătățirea condițiilor sociale pentru lucr ătorii cărora
li se aplic ă, precum și îmbunătățirea siguran ței rutiere în general. Acesta urm ărește
realizarea acestui obiectiv în special prin dispozi țiile referitoare la durata maxim ă de
condus pe zi, pe s ăptămână și pe o perioad ă de două săptămâni consecutive, prin
dispoziția care oblig ă un conduc ător auto s ă ia o perioad ă de repaus s ăptămânal
normală, cel puțin o dată pe o perioad ă de două săptămâni consecutive, și prin
dispozițiile care prev ăd că în nici un caz o perioad ă de repaus zilnic nu poate fi mai
mică decât o perioad ă neîntrerupt ă de nouă ore. Acest ansamblu de dispozi ții garanteaz ă
un repaus corespunz ător și, luând în considerare și experiența dobândit ă în ultimii ani în
domeniul aplic ării normelor, nu mai este necesar un sistem de compensa ție pentru
perioadele de repaus zilnic reduse.

(18) Un mare num ăr de transporturi rutiere în interiorul Comunit ății includ un traseu parcurs
pe feribot sau în tren. În consecin ță, ar trebui stabilite dispozi ții clare și corespunz ătoare
în ceea ce prive ște perioadele de repaus zilnic și de pauză în acest tip de traseu.

(19) În vederea intensific ării transporturilor interna ționale de m ărfuri și de călători, ar trebui
ca, în interesul siguran ței rutiere și al unei mai bune desf ășurări a controalelor rutiere și
a controalelor efectuate în spa țiile întreprinderilor, perioadele de șofat și de repaus și
pauzele începute în alte state membre sau în țări terțe să fie luate în considerare și să se
stabilească dacă normele relevante au fost respectate în totalitate și în mod corect.

(20) Principiul responsabilit ății întreprinderilor de transport ar trebui extins cel pu țin la
întreprinderile de transport care sunt persoane juridice sau fizice și nu ar trebui s ă
excludă dreptul de ac țiune împotriva persoanelor fizice care ar fi autorii, instigatorii sau
complicii unei înc ălcări a prezentului regulament.

1 JO L 370, 31.12.1985, p. 8, regulament, astfel cum a fost modificat ultima dat ă prin Regulamentul (CE) nr.
432/2004 al Comisiei (JO L 71, 10.3.2004, p. 3).

(21) Conducătorii auto care lucreaz ă pentru mai multe întreprinderi de transport trebuie s ă
furnizeze fiec ăreia dintre acestea informa țiile de care au nevoie pentru asumarea
răspunderilor în cadrul prezentului regulament.

(22) În vederea promov ării progresului social și a îmbunătățirii siguran ței rutiere, fiecare stat
membru ar trebui s ă-și păstreze dreptul de a adopta anumite m ăsuri corespunz ătoare.

(23) Derogările naționale ar trebui s ă reflecte schimb ările intervenite în sectorul transportului
rutier și să se limiteze la elementele care nu sunt supuse în prezent concuren ței.

(24) Statele membre ar trebui s ă stabileasc ă norme pentru vehiculele utilizate pentru
transportul c ălătorilor prin servicii regulate pe un traseu care nu dep ășește 50 km.
Aceste norme ar trebuie s ă asigure o protec ție corespunz ătoare în ceea ce prive ște
perioada de șofat permis ă și pauzele și perioadele de repaus obligatorii.

(25) În vederea unei bune aplic ări a prezentului regulament, este necesar ca serviciile
regulate de transport de c ălători, naționale și internaționale să fie controlate printr-un
dispozitiv standard de înregistrare.

(26) Statele membre ar trebui s ă stabilească norme referitoare la sanc țiunile pentru înc ălcarea
prezentului regulament și să se asigure c ă acestea sunt aplicate. Aceste sanc țiuni trebuie
să aibă un caracter efectiv, propor ționat, disuasiv și nediscriminatoriu. De asemenea,
posibilitatea de imobilizare a vehiculului în caz de înc ălcare gravă ar trebui s ă figureze
pe scara comun ă a măsurilor pe care statele membre le pot aplica. Dispozi țiile
prezentului regulament referitoare la sanc țiuni sau la proceduri nu aduc atingere
normelor na ționale referitoare la sarcina probei.

(27) În vederea asigur ării unei aplic ări clare și efective, este necesar s ă se stabileasc ă
dispoziții uniforme referitoare la r ăspunderea întreprinderilor de transport și a
conducătorilor auto pentru înc ălcarea prezentului regulament. Aceast ă răspundere poate
duce, după caz, la sanc țiuni penale, civile sau administrative în statele membre.

(28) Dat fiind faptul c ă obiectul prezentului regulament, adic ă stabilirea de norme
comunitare clare referitoare la perioadele de șofat, pauzele și perioadele de repaus ale
conducătorilor auto, nu poate fi realizat în mod corespunz ător de către statele membre,
și, în consecin ță, poate fi mai bine realizat, având în vedere necesitatea unei ac țiuni
coordonate, la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta m ăsuri, în conformitate cu
principiul subsidiarit ății prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul
proporționalității, astfel cum este enun țat la articolul respectiv, prezentul regulament nu
depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(29) Este necesar s ă fie adoptate m ăsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului
regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de
stabilire a procedurilor de exercitare a competen țelor de executare conferite Comisiei1.

(30) Având în vedere c ă Directiva 2003/59/CE2 cuprinde dispozi ții referitoare la vârsta
minimă a conducătorilor auto, care trebuie transpuse pân ă în 2009, prezentul regulament

1 JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
2 Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 referitoare la calificarea
inițială și la formarea continu ă a conducătorilor de anumite vehicule rutiere destinate transportului de m ărfuri sau
de călători, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului, precum și Directiva 91/439/CEE a

Prezentul regulament stabile ște normele referitoare la perioadele de șofat, de repaus și la
pauzele care trebuie respectate de c ătre conduc ătorii auto ce asigur ă transportul rutier de
mărfuri și de călători în vederea armoniz ării condițiilor de concuren ță între modurile de
transport terestru, în special în ceea ce prive ște sectorul rutier, și a îmbunătățirii condițiilor de
lucru și a siguranței rutiere. De asemenea, prezentul regulament prevede promovarea unor mai
bune practici de control și de aplicare a normelor de c ătre statele membre și a unor metode
mai bune de lucru în sectorul transportului rutier.

Articolul 2

(1) Prezentul regulament se aplic ă transportului rutier:

(a) de mărfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorc ă sau semiremorc ă, a căror masă
maximă autorizată depășește 3,5 tone sau

(b) de călători cu vehicule care sunt construite sau amenajate în mod permanent pentru a
putea asigura transportul a mai mult de nou ă persoane, inclusiv conduc ătorul, și care
sunt destinate acestui scop.

(2) Prezentul regulament se aplic ă, indiferent de țara de înmatriculare a vehiculului,
transporturilor rutiere efectuate:

(a) exclusiv în interiorul Comunit ății sau

(b) între Comunitate, Elve ția și țările părți la Acordul privind Spa țiul Economic European.

(3) AETR se aplic ă, în locul prezentului regulament, opera țiunilor de transport interna țional
efectuate în parte în afara zonelor prev ăzute la alineatul (2), pentru:

(a) vehiculele înmatriculate în Comunitate sau în țările care sunt p ărți la AETR, pentru tot
traseul;

(b) vehiculele înmatriculate într-o țară terță care nu este parte AETR, numai pentru acea
parte a traseului situat ă pe teritoriul Uniunii Europene sau al țărilor care sunt p ărți
AETR.

Dispozițiile AETR ar trebui armonizate cu cele ale prezentului regulament astfel încât
dispozițiile principale ale prezentului regulament s ă se aplice, prin intermediul AETR, acestor
vehicule pentru toat ă partea traseului care se efectueaz ă în interiorul Comunit ății.

Articolul 3

Prezentul regulament nu se aplic ă transporturilor rutiere efectuate de:

(a) vehicule utilizate pentru transportul de c ălători prin servicii regulate, traseul liniei
nedepășind 50 km;

(b) vehicule a c ăror viteză maximă autorizată nu depășește 40 km/h;

(c) vehicule utilizate de serviciile for țelor armate, de serviciile protec ției civile, de pompieri
și forțele responsabile cu men ținerea ordinii publice sau închiriate de acestea f ără
conducător auto, atunci când transportul intr ă în atribuțiile proprii ale acestor servicii și
se efectueaz ă sub controlul acestora;

(d) vehicule, inclusiv cele utilizate pentru transportul necomercial de ajutor umanitar,
utilizate în situa ții de urgen ță sau în opera țiuni de salvare;

(e) vehicule specializate folosite în misiuni medicale;

(f) vehicule specializate pentru depan ări care acționează pe o rază de 100 km de la baza de
staționare;

(g) vehicule de încerc ări rutiere pentru îmbun ătățire tehnologic ă, reparații sau între ținere,
precum și vehicule noi sau transformate care nu au fost înc ă puse în circula ție;

(h) vehicule sau un ansamblu de vehicule cu o mas ă maximă autorizată care să nu
depășească 7,5 tone utilizate pentru transporturi de m ărfuri în scopuri necomerciale;

(i) vehicule comerciale, care au caracter istoric, în conformitate cu legisla ția statului
membru în care sunt conduse, și care sunt utilizate pentru transportul de c ălători sau de
mărfuri în scopuri necomerciale.

Articolul 4

În sensul prezentului regulament, se în țelege prin:

(a) „transport rutier”: orice deplasare efectuat ă, în totalitate sau par țial, pe drumurile
deschise utiliz ării publice de c ătre un vehicul, gol sau înc ărcat, folosit pentru transportul
călătorilor sau al m ărfurilor;

(b) „vehicul”: un autovehicul, un tractor, o remorc ă, o semiremorc ă sau o combina ție de
aceste vehicule, definite dup ă cum urmeaz ă:

– „autovehicul”: orice vehicul prev ăzut cu un sistem mecanic de autopropulsie care
circulă pe un drum public, altul decât cel care se deplaseaz ă în permanen ță pe
șine, și care este utilizat în mod normal pentru transportul de c ălători sau de
mărfuri;

– „tractor”: orice vehicul prev ăzut cu un sistem mecanic de autopropulsie care
circulă pe un drum public, altul decât cel care se deplaseaz ă în permanen ță pe
șine, și care este proiectat în mod special pentru a trage, împinge sau ac ționa
remorci, semiremorci, utilaje sau ma șini;

– „remorcă”: orice vehicul proiectat pentru a fi cuplat la un autovehicul sau la un
tractor;

– „semiremorc ă”: o remorc ă fără osia din fa ță, cuplată astfel încât o parte
substanțială din greutatea sa și din cea a înc ărcăturii sale să fie suportat ă de tractor
sau de autovehicul;

(c) „conducător auto”: persoana care conduce vehiculul, chiar și pentru o scurt ă perioadă de
timp, sau care se afl ă la bordul unui vehicul în cadrul serviciului s ău pentru a-l putea
conduce, în cazul în care este necesar;

(d) „pauză”: orice perioad ă în care conduc ătorul nu are dreptul s ă conducă sau să efectueze
alte munci și care trebuie s ă-i permită numai să se odihneasc ă;

(e) „altă muncă”: orice activitate, cu excep ția șofatului, definit ă ca timp de lucru la articolul
3 litera (a) din Directiva 2002/15/CE, inclusiv orice activitate desf ășurată pentru acela și
sau un alt angajator din sectorul transportului sau din alt sector;

(f) „repaus”: orice perioad ă neîntrerupt ă pe parcursul c ăreia conduc ătorul auto poate
dispune liber de timpul s ău;

(g) „perioadă de repaus zilnic”: partea unei zile în timpul c ăreia conduc ătorul auto poate
dispune liber de timpul s ău și care poate fi o „perioad ă de repaus zilnic normal ă” sau o
„perioadă de repaus zilnic redus ă”:

– „perioadă de repaus zilnic normal ă”: orice perioad ă de repaus de cel pu țin unsprezece
ore. De asemenea, aceast ă perioadă de repaus zilnic normal ă poate fi luat ă în două
tranșe, din care prima trebuie s ă fie o perioad ă neîntrerupt ă de cel puțin trei ore și a
doua, o perioad ă neîntrerupt ă de cel puțin nouă ore;

– „perioadă de repaus zilnic redus ă”: orice perioad ă de repaus de cel pu țin nouă ore, dar
mai puțin de unsprezece ore;

(h) „perioadă de repaus s ăptămânal”: o perioad ă săptămânală în timpul c ăreia un
conducător auto poate dispune liber de timpul s ău și care poate fi o „perioad ă de repaus
săptămânal normal ă” sau o „perioad ă de repaus s ăptămânal redus ă”:

– „perioadă de repaus s ăptămânal normal ă”: orice perioad ă de repaus de cel pu țin
patruzeci și cinci de ore;

– „perioadă de repaus s ăptămânal redus ă”: orice perioad ă de repaus de mai pu țin de
patruzeci și cinci de ore, care poate fi redus ă la minimum dou ăzeci și patru de ore
consecutive, sub rezerva condi țiilor menționate la articolul 8 alineatul (6);

(i) „săptămână”: perioada cuprins ă între ora 00.00 a zilei de luni și ora 24.00 a zilei de
duminică;

(j) „durată de condus”: durata activit ății de condus înregistrat ă:

– automat sau semiautomat de aparatul de înregistrare definit în anexa I și în anexa I B
la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 sau

– manual, în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr.
3821/85;

(k) „durată zilnică de condus”: durata total ă de condus acumulat ă între sfâr șitul unei
perioade de repaus zilnic și începutul urm ătoarei perioade de repaus zilnic sau între o
perioadă de repaus zilnic și o perioad ă de repaus s ăptămânal;

(l) „durată de condus s ăptămânală”: durata de condus total ă, acumulat ă în timpul unei
săptămâni;

(m) „masă maximă autorizată”: masa maxim ă autorizată de operare a unui vehicul, complet
încărcat;

(n) „servicii regulate de transport c ălători”: serviciile de transport na ționale și
internaționale, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 684/92
al Consiliului din 16 martie 1992 privind regulile comune pentru transportul
internațional de călători cu autocarul și autobuzul1;

(o) „conducere în echipaj”: situa ția în care, pe parcursul unei perioade de condus cuprins ă
între două perioade de repaus zilnice consecutive sau între o perioad ă de repaus zilnic și
o perioadă de repaus s ăptămânal, se afl ă cel puțin doi conduc ători la bordul vehiculului
pentru a asigura șofatul. Pe parcursul primei ore de conducere în echipaj, prezen ța altui
conducător sau a altor conduc ători este facultativ ă, dar ea este obligatorie pentru restul
perioadei.

(p) „întreprindere de transport”: price persoan ă fizică sau juridic ă, orice asocia ție sau grup
de persoane f ără personalitate juridic ă, cu scop lucrativ sau nu, sau orice organism
public cu personalitate juridic ă sau dependent de o autoritate cu personalitate juridic ă ce
efectuează transporturi rutiere în contul altcuiva sau în contul s ău;

(q) „perioadă de șofat”: durata de șofat cumulat ă între momentul în care conduc ătorul se
așază la volan dup ă o perioad ă de repaus sau o pauz ă și momentul în care începe o
perioadă de repaus sau o pauz ă. Perioada de șofat poate fi continu ă sau fragmentat ă.

CAPITOLUL II

ECHIPAJE, DURATE DE ȘOFAT, PAUZE ȘI TIMP DE REPAUS

Articolul 5

(1) Vârsta minim ă a conducătorilor este de optsprezece ani.

(2) Vârsta minim ă a celui de-al doilea conduc ător este stabilit ă la optsprezece ani. Cu toate
acestea, statele membre pot reduce vârsta minim ă a celui de-al doilea conduc ător la
șaisprezece ani, cu condi ția îndeplinirii urm ătoarelor condi ții:

(a) transportul rutier se efectueaz ă în interiorul unui stat membru pe o raz ă de cincizeci de
km de la baza de sta ționare a vehiculului și pe teritoriul unit ăților administrative locale
al căror centru se afl ă pe această rază;

(b) limita de vârst ă este redus ă în scop de formare profesional ă și

(c) măsura este conform ă cu limitele impuse de legisla ția națională a statului membru
privind ocuparea for ței de munc ă.

Articolul 6

(1) Durata de condus zilnic ă nu depășește nouă ore.

Cu toate acestea, durata de condus zilnic ă poate fi prelungit ă la maximum zece ore, dar nu
mai mult de dou ă ori pe parcursul s ăptămânii.

JO L 74, 20.3.1992, p. 1, regulament, astfel cum a fost modificat ultima dat ă prin Actul de aderare din 2003.

(2) Durata de condus s ăptămânală nu depășește cincizeci și șase de ore și nici nu genereaz ă
o depășire a duratei maxime de lucru s ăptămânale stabilit ă de Directiva 2002/15/CE.

(3) Durata de condus total ă acumulat ă nu trebuie s ă depășească nouăzeci de ore pe
parcursul a dou ă săptămâni consecutive.

(4) Duratele de condus zilnice și săptămânale cuprind toate duratele de condus înregistrate
pe teritoriul Comunit ății sau al unei țări terțe.

(5) Un conduc ător auto înregistreaz ă ca altă muncă orice perioad ă, astfel cum este definit ă
la articolul 4 litera (e), precum și orice perioad ă petrecută pentru conducerea unui vehicul
utilizat pentru opera țiuni comerciale care nu intr ă în domeniul de aplicare a prezentului
regulament și înregistreaz ă orice perioad ă de disponibilitate, astfel cum este definit ă la
articolul 15 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85, de la ultima perioad ă
de repaus zilnic sau s ăptămânal. Aceast ă înregistrare se face manual pe o foaie de înregistrare,
pe un imprimat scos sau cu ajutorul func ției de introducere manual ă de date oferit ă de aparatul
de înregistrare.

Articolul 7

După o perioad ă de patru ore și jumătate de condus, conduc ătorul trebuie s ă facă o pauză
neîntrerupt ă de cel pu țin patruzeci și cinci de minute, exceptând cazul în care î și începe o
perioadă de repaus.

Această pauză poate fi înlocuit ă cu o pauz ă de cel pu țin cincisprezece minute urmat ă de o
pauză de cel puțin treizeci de minute, pauze intercalate pe parcursul perioadei de conducere
astfel încât s ă respecte dispozi țiile primului paragraf.

Articolul 8

(1) Conducătorul respect ă perioadele de repaus zilnic și săptămânal.

(2) Pe parcursul fiec ărei perioade de dou ăzeci și patru de ore de dup ă perioada de repaus
zilnic sau s ăptămânal, conduc ătorul trebuie s ă efectueze o nou ă perioadă de repaus zilnic.

În cazul în care perioada de repaus zilnic care intr ă în această perioadă de douăzeci și patru de
ore este de cel pu țin nouă ore, dar mai pu țin de unsprezece ore, perioada respectiv ă de repaus
zilnic este considerat ă perioadă de repaus zilnic redus ă.

(3) O perioad ă de repaus zilnic se poate prelungi pentru a deveni perioad ă de repaus
săptămânal normal ă sau perioad ă de repaus s ăptămânal redus ă.

(4) Un conduc ător nu poate efectua mai mult de trei perioade de repaus zilnic reduse între
două perioade de repaus s ăptămânal.

(5) Prin derogare de la alineatul (2), atunci când vehiculul este condus de un echipaj, un
conducător trebuie s ă fi efectuat o nou ă perioadă de repaus zilnic de cel pu țin nouă ore pe
parcursul celor treizeci de ore de dup ă perioada de repaus zilnic sau s ăptămânal.

(6) Pe parcursul a dou ă săptămâni consecutive, un conduc ător trebuie s ă efectueze cel
puțin:

– două perioade de repaus s ăptămânal normale sau

– o perioadă de repaus s ăptămânal normal ă și o perioad ă de repaus s ăptămânal redus ă de
cel puțin douăzeci și patru de ore. Cu toate acestea, reducerea se compenseaz ă cu o
perioadă de repaus echivalent ă luată în bloc, înainte de sfâr șitul celei de-a treia
săptămâni care urmeaz ă săptămânii în discu ție.

O perioadă de repaus s ăptămânal începe pân ă la sfârșitul a șase perioade de dou ăzeci și patru
de ore de la perioada de repaus s ăptămânal precedent ă.

(7) Orice perioad ă de repaus luat ă în compensa ție pentru reducerea unei perioade de
repaus săptămânal trebuie alipit ă unei alte perioade de repaus de cel pu țin nouă ore.

(8) În cazul în care un conduc ător solicită acest lucru, perioadele de repaus zilnic și
perioadele de repaus s ăptămânal reduse departe de baza de sta ționare a vehiculului pot fi
efectuate la bordul vehiculului, cu condi ția ca acesta s ă fie dotat cu cabin ă de dormit
corespunzătoare și să fie în staționare.

(9) O perioad ă de repaus s ăptămânal care începe pe parcursul unei s ăptămâni și se
continuă în săptămâna următoare poate fi alipit ă oricăreia dintre aceste s ăptămâni, dar nu
amândurora.

Articolul 9

(1) Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conduc ător auto înso țește un vehicul
transportat cu feribotul sau cu trenul și efectueaz ă în același timp o perioad ă de repaus zilnic
normală, această perioadă poate fi întrerupt ă de două ori cel mult de alte activit ăți a căror
durată nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normal ă,
conducătorul are acces la o cu șetă.

(2) Perioada de timp necesar ă conducătorului pentru a se deplasa la locul de îmbarcare
într-un vehicul care intr ă în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se
întoarce din acel loc, atunci când acesta nu se afl ă nici la locul de re ședință a conducătorului,
nici la sediul angajatorului unde se afl ă locul normal de sta ționare al conduc ătorului, nu se
consideră repaus sau pauz ă, cu excepția cazului în care conduc ătorul se afl ă pe un feribot sau
în tren și are acces la o cu șetă.

(3) Perioada de timp necesar ă conducătorului ce conduce un vehicul care nu intr ă în
domeniul de aplicare a prezentului regulament pentru a se deplasa la locul de îmbarcare
într-un vehicul care intr ă în domeniul de aplicare a prezentului regulament sau pentru a se
întoarce din acel loc, atunci când acesta nu se afl ă nici la locul de re ședință al conducătorului,
nici la sediul angajatorului unde se afl ă locul normal de sta ționare al conduc ătorului, se
consideră altă muncă.

CAPITOLUL III

RĂSPUNDEREA ÎNTREPRINDERII DE TRANSPORT

Articolul 10

(1) Se interzice întreprinderilor de transport s ă remunereze conduc ătorii auto salaria ți sau
care sunt pu și la dispozi ția lor în func ție de distan ța parcursă și/sau de cantitatea de m ărfuri
transportat ă, chiar și sub form ă de prime sau major ări salariale, în cazul în care o asemenea
remunerare este de natur ă să pericliteze siguran ța rutieră și/sau să încurajeze înc ălcarea
prezentului regulament.

(2) Întreprinderile de transport organizeaz ă activitatea conduc ătorilor men ționați la
alineatul (1) astfel încât ace știa să se conformeze Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și
capitolului II din prezentul regulament. Întreprinderile de transport dau instruc țiuni
corespunzătoare conduc ătorilor și efectueaz ă controale periodice pentru a se asigura de
respectarea Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și a capitolului II din prezentul regulament.

(3) O întreprindere de transport este ținută responsabil ă de încălcările comise de c ătre
conducătorii întreprinderii, chiar dac ă aceste înc ălcări au fost comise pe teritoriul unui alt stat
membru sau al unei țări terțe.

Fără a duce atingere dreptului statelor membre de a face întreprinderile de transport
responsabile în totalitate, statele membre pot s ă asocieze aceast ă răspundere cu nerespectarea
de către întreprinderi a alineatelor (1) și (2). Statele membre pot lua în considerare orice
dovadă care stabile ște că întreprinderea de transport nu poate fi în mod rezonabil ținută
responsabil ă de încălcarea comis ă.

(4) Întreprinderile, exportatorii, expeditorii, operatorii din turism, furnizorii principali de
transport, subcontractan ții și agenții care utilizeaz ă conducători auto se asigur ă ca orarele de
transport convenite prin contract s ă fie conforme cu prezentul regulament.

(5) (a) Orice întreprindere de transport care folose ște vehicule prev ăzute cu un aparat de
înregistrare în conformitate cu anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 și care
intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament:

(i) se asigură ca toate informa țiile să fie periodic desc ărcate prin unitatea de la bord
și cardul conduc ătorului astfel cum a solicitat statul membru și ca informa țiile
relevante s ă fie descărcate mai frecvent astfel încât toate activit ățile efectuate de
sau pentru aceast ă întreprindere s ă fie descărcate;

(ii) se asigură ca toate informa țiile descărcate prin unitatea de la bord și cardul
conducătorului să fie păstrate cel pu țin douăsprezece luni dup ă înregistrare și ca
în cazul în care un agent de control le-ar solicita, aceste informa ții să poată fi
consultate, direct sau la distan ță, în localurile întreprinderii.

(b) În sensul prezentului alineat, termenul „desc ărcate” se interpreteaz ă în conformitate cu
definiția de la capitolul I litera (s) de la anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85.

(c) Frecvența maximă cu care se descarc ă informațiile relevante în conformitate cu litera
(a) (i) se stabile ște de către Comisie în conformitate cu procedura prev ăzută la
articolul 24 alineatul (2).

CAPITOLUL IV

DEROGĂRI

Articolul 11

Fiecare stat membru poate, în cazul transporturilor rutiere efectuate în întregime pe teritoriul
său, să prevadă durate minime mai lungi pentru pauze și perioadele de repaus sau durate de
condus mai scurte decât cele prev ăzute la articolele 6-9. În acest caz, statele membre țin
seama de contractele colective sau de alte acorduri între partenerii sociali respectivi. Cu toate
acestea, prezentul regulament r ămâne aplicabil pentru conduc ătorii care efectueaz ă operațiuni
de transport interna țional.

Articolul 12

Pentru a da posibilitatea vehiculului s ă ajungă la un loc de oprire corespunz ător, conduc ătorul
auto poate deroga de la articolele 6-9 în m ăsura necesar ă pentru a se garanta siguran ța
persoanelor, a vehiculului sau a înc ărcăturii acestuia, cu condi ția de a nu se periclita prin
aceasta siguran ța rutieră. Conducătorul auto trebuie s ă indice manual natura și cauza derog ării
în foaia de înregistrare sau pe un imprimat scos din aparatul de înregistrare sau în registrul s ău
de sarcini, pân ă la sosirea la locul de oprire corespunz ător.

Articolul 13

(1) Cu condiția ca acest lucru s ă nu aducă atingere obiectivelor prev ăzute la articolul 1,
fiecare stat membru poate acorda derog ări de la articolele 5-9 și să supună aceste derog ări
unor condi ții speciale pe propriul teritoriu sau, cu acordul statului interesat, pe teritoriul unui
alt stat membru, aplicabile transporturilor efectuate cu urm ătoarele vehicule:

(a) vehicule apar ținând autorit ăților publice sau închiriate de a acestea f ără conducător
pentru efectuarea de transporturi rutiere care nu concureaz ă cu întreprinderile de
transport particulare;

(b) vehicule utilizate sau închiriate f ără conducător de către întreprinderi agricole, horticole,
forestiere, piscicole sau cresc ătorii, pentru transportul de m ărfuri în cadrul activit ății
profesionale specifice pe o raz ă de până la 100 km de la sediul întreprinderii;

(c) tractoare agricole sau forestiere utilizate pentru activit ăți agricole sau forestiere, pe o
rază de până la 100 km de la sediul întreprinderii care este proprietara vehiculului, care
îl închiriaz ă sau îl ia în leasing;

(d) vehicule sau combina ții de vehicule a c ăror masă maximă admisibilă nu depășește 7,5
tone, utilizate:

– de prestatorii de servicii universale astfel cum sunt defini ți la articolul 2 punctul
(13) din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15
decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pie ței interne a
serviciilor po ștale ale Comunit ății și îmbunătățirea calității serviciului1 pentru
livrarea loturilor în cadrul serviciului universal sau

– pentru transportul materialelor, al echipamentului sau al ma șinilor care sunt
destinate conduc ătorului auto în exercitarea profesiei sale.

1 JO L 15, 21.1.1998, p. 14, directiv ă, astfel cum a fost modificat ă ultima dat ă prin Regulamentul (CE) nr.
1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

Aceste vehicule nu trebuie s ă fie utilizate decât pe o raz ă de 50 km de la sediul
întreprinderii și cu condiția ca principala activitate a conduc ătorului auto s ă nu fie cea
de conducere a vehiculului;

(e) vehicule care circul ă exclusiv pe insule a c ăror suprafa ță nu depășește 2 300 kilometri
pătrați și care nu sunt legate de restul teritoriului na țional de un pod, vad sau tunel
deschis circula ției autovehiculelor;

(f) vehicule utilizate pentru transportul de m ărfuri pe o raz ă de 50 km de la sediul
întreprinderii, propulsate de gaze naturale, gaze lichefiate sau de electricitate, a c ăror
masă maximă autorizată, inclusiv greutatea remorcilor sau a semiremorcilor, nu
depășește 7,5 tone;

(g) vehicule utilizate pentru cursurile de școală auto și examenele de conducere în vederea
obținerii unui permis de conducere sau a unui certificat profesional, cu condi ția ca
acestea să nu fie utilizate pentru transportul de m ărfuri sau de c ălători în scopuri
comerciale;

(h) vehicule utilizate de serviciile de canalizare, protec ție împotriva inunda țiilor, apă, gaze
și electricitate, de serviciile de între ținere și control al drumurilor principale, colectare și
depozitare a de șeurilor menajere, de serviciile de telegraf și telefon, pentru transmisiuni
de radio și televiziune și pentru detectarea emi țătorilor sau a receptorilor de radio sau
televiziune;

(i) vehicule care au 10-17 locuri destinate exclusiv transportului de c ălători în scopuri
necomerciale;

(j) vehicule pentru transportul echipamentelor de circ sau pentru parcuri de distrac ții;

(k) vehicule de proiect mobil special echipate, destinate în primul rând s ă fie utilizate în
scopuri didactice atunci când sta ționează;

(l) vehicule utilizate pentru colectarea laptelui de la ferme și pentru returnarea la ferme a
bidoanelor de lapte sau a produselor lactate destinate hr ănirii animalelor;

(m) vehicule specializate pentru transportul de bani și/sau de obiecte de valoare;

(n) vehicule utilizate pentru transportul de de șeuri de origine animal ă sau carcase care nu
sunt destinate consumului uman;

(o) vehicule utilizate exclusiv pe uscat în instala ții de platforme precum porturile, porturile
intermodale de transbordare și terminalele feroviare;

(p) vehicule utilizate pentru transportul de animale vii de la ferme la pie țele locale și
viceversa sau de la pie țe la abatoarele locale pe o raz ă de cel mult 50 km.

(2) Statele membre informeaz ă Comisia cu privire la derog ările acordate în temeiul
alineatului (1) și Comisia informeaz ă celelalte state membre cu privire la aceasta.

(3) Cu condiția să nu se aduc ă atingere obiectivelor prev ăzute la articolul 1 și să se asigure o
protecție corespunz ătoare pentru conduc ătorii auto, un stat membru poate acorda pe teritoriul
său, după aprobarea de c ătre Comisie, derog ări minore de la aplicarea prezentului regulament

pentru vehiculele utilizate în zone prestabilite în care densitatea popula ției nu depășește cinci
locuitori pe kilometrul p ătrat, în urm ătoarele situa ții:

– serviciile na ționale regulate de transport de c ălători ale căror orare sunt confirmate de
către autorități (în acest caz, se autorizeaz ă numai derog ările referitoare la pauze) și

– operațiunile naționale de transport rutier de m ărfuri în contul propriu sau în contul
altcuiva care nu au niciun impact asupra pie ței interne și sunt necesare pentru
menținerea anumitor sectoare de activitate pe teritoriul respectiv, atunci când
dispozițiile derogatorii ale prezentului regulament impun o raz ă maximă de 100 km.

Transportul rutier efectuat în cadrul acestor derog ări poate include o deplasare c ătre o regiune
în care densitatea popula ției este de cinci locuitori sau mai mult pe kilometrul p ătrat, dar
numai pentru a începe sau a termina traseul. Natura și domeniul de aplicare a acestor derog ări
trebuie să fie propor ționale.

Articolul 14

(1) Statele membre pot acorda, dup ă autorizarea de c ătre Comisie, derog ări de la aplicarea
articolelor 6-9 pentru opera țiuni de transport în situa ții excepționale, cu condi ția ca aceste
derogări să nu aducă atingere obiectivelor prev ăzute la articolul 1.

(2) În cazuri de urgen ță, statele membre pot acorda o derogare temporar ă pe o perioad ă de
maximum treizeci de zile, care se notific ă de îndată Comisiei.

(3) Comisia notific ă celorlalte state membre orice derogare acordat ă în temeiul prezentului
articol.

Articolul 15

Statele membre se asigur ă ca toți conducătorii vehiculelor prev ăzute la articolul 3 litera (a) s ă
fie supuși normelor na ționale care asigur ă o protecție corespunz ătoare în ceea ce prive ște
duratele de condus permise și pauzele și perioadele de repaus obligatorii.

CAPITOLUL V

PROCEDURI DE CONTROL ȘI SANCȚIUNI

Articolul 16

(1) În cazul în care vehiculele nu au fost echipate cu un aparat de înregistrare în conformitate
cu Regulamentul (CEE) nr. 3821/85, se aplic ă alineatele (2) și (3) de la prezentul articol:

(a) serviciilor regulate na ționale de transport c ălători și

(b) serviciilor regulate interna ționale de transport c ălători, ale căror capete de traseu se
găsesc la o distan ță de până la cincizeci de km în linie dreapt ă de la frontiera dintre dou ă
state membre și al căror traseu nu dep ășește o sută de km.

(2) Întreprinderea de transport stabile ște un orar și un tabel de serviciu care indic ă, pentru
fiecare conduc ător auto, numele, locul de munc ă de bază al acestuia și orarul fixat în prealabil

pentru diferitele perioade de condus, celelalte activit ăți, pauzele și perioadele de
disponibilitate.

Fiecare conduc ător auto angajat într-un serviciu prev ăzut la alineatul (1) poart ă asupra sa un
extras din tabelul de serviciu și o copie a orarului de serviciu.

(3) Tabelul de serviciu:

(a) conține toate informa țiile indicate la alineatul (2) pentru o perioad ă precedent ă de cel
puțin douăzeci și opt de zile; aceste informa ții sunt actualizate la intervale periodice a
căror durată nu depășește o lună;

(b) este semnat de c ătre conduc ătorul întreprinderii de transport sau de o persoan ă
autorizată să-l reprezinte;

(c) este păstrat de întreprinderea de transport timp de un an de la data expir ării perioadei
acoperite. Întreprinderea de transport d ă un extras din tabel conduc ătorilor auto
interesați, la cererea acestora, și

(d) este prezentat și înmânat unui agent de control împuternicit care-l solicit ă.

Articolul 17

(1) Comisiei îi sunt comunicate de c ătre statele membre, printr-un formular tip stabilit de
Decizia 93/173/CEE1, informațiile necesare pentru a-i permite s ă elaboreze, din doi în doi ani,
un raport cu privire la aplicarea prezentului regulament și a Regulamentului (CEE) nr.
3821/85 și cu privire la evolu ția situației în domeniile respective.

(2) Aceste informa ții trebuie s ă parvină Comisiei pân ă la data de 30 septembrie din anul
următor expirării perioadei de doi ani la care se refer ă raportul.

(3) Raportul informeaz ă, de asemenea, cu privire la folosirea derog ărilor prevăzute la articolul
13.

(4) Comisia transmite raportul Parlamentului European și Consiliului în termen de 13 luni de
la expirarea perioadei de doi ani la care se refer ă raportul.

Articolul 18

Statele membre adopt ă măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament.

Articolul 19

(1) Statele membre stabilesc normele referitoare la sanc țiunile pentru înc ălcarea prezentului
regulament și a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și iau toate m ăsurile necesare pentru a se
asigura de aplicarea acestora. Aceste sanc țiuni trebuie s ă fie efective, propor ționale, disuasive
și nediscriminatorii. Nicio înc ălcare a prezentului regulament sau a Regulamentului (CEE) nr.
3821/85 nu atrage mai mult de o sanc țiune sau de o procedur ă. Comisiei îi sunt comunicate de
către statele membre aceste m ăsuri, precum și regimul de sanc țiuni până la data prev ăzută la
articolul 29 paragraful al doilea. Comisia informeaz ă statele membre în consecin ță.

1 JO L 72, 25.3.1993, p. 33.

(2) Orice stat membru permite autorit ăților competente s ă aplice o sanc țiune unei întreprinderi
și/sau unui conduc ător auto pentru o înc ălcare a prezentului regulament constatat ă pe teritoriul
său și care nu a fost deja sanc ționată, chiar dacă acea încălcare a fost comis ă pe teritoriul unui
alt stat membru sau al unei țări terțe.

În mod excep țional, atunci când se constat ă o încălcare:

– care nu a fost comis ă pe teritoriul statului membru respectiv și

– care a fost comis ă de o întreprindere stabilit ă sau de un conduc ător al cărui loc de
muncă se află într-un alt stat membru sau țară terță,

un stat membru poate, pân ă la 1 ianuarie 2009, în loc s ă impună o sancțiune, să notifice
faptele constitutive ale înc ălcării autorității competente a statului membru sau a țării terțe în
care este stabilit ă întreprinderea sau în care î și are conduc ătorul locul de munc ă.

(3) Atunci când un stat membru deschide o procedur ă sau aplică o sancțiune pentru o anumit ă
încălcare, el îi furnizeaz ă conducătorului dovada scris ă corespunz ătoare.

(4) Statele membre se asigur ă că un sistem de sanc țiuni propor ționat, care poate include
sancțiuni financiare, este aplicat în caz de înc ălcare a prezentului regulament sau a
Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 de c ătre întreprinderi sau expeditori asocia ți, exportatori,
operatori din turism, furnizori principali de transport, subcontractan ți și agenții care utilizeaz ă
conducători auto care le sunt asocia ți.

Articolul 20

(1) Conducătorul păstrează dovezile furnizate de c ătre un stat membru cu privire la o
sancțiune sau la deschiderea unei proceduri pân ă în momentul în care aceea și încălcare a
prezentului regulament nu poate s ă mai atragă o a doua procedur ă sau o a doua sanc țiune în
conformitate cu prezentul regulament.

(2) Conducătorul prezint ă dovada prev ăzută la alineatul (1) la cerere.

(3) Un conduc ător care lucreaz ă pentru mai multe întreprinderi de transport sau care este la
dispoziția mai multor întreprinderi de transport prezint ă informații suficiente fiec ăreia dintre
aceste întreprinderi pentru a se conforma capitolului II.

Articolul 21

Pentru a rezolva cazurile în care un stat membru consider ă că s-a comis o înc ălcare a
prezentului regulament, care este în mod evident de natur ă să compromit ă siguranța rutieră,
acesta poate împuternici autoritatea competent ă să procedeze la imobilizarea vehiculului
respectiv pân ă când se remediaz ă cauza încălcării. Statele membre îl pot obliga pe conduc ător
să ia o perioad ă zilnică de repaus. De asemenea, dup ă caz, statele membre pot s ă procedeze la
retragerea, suspendarea și aplicarea de restric ții în ceea ce prive ște licența întreprinderii, în
cazul în care întreprinderea în cauz ă este stabilit ă în statul membru respectiv, sau s ă procedeze
la retragerea, suspendarea și aplicarea de restric ții în ceea ce prive ște permisul de conducere al
conducătorului auto. Comisia elaboreaz ă în conformitate cu procedura de la articolul 24
alineatul (2) orient ări cu scopul de a promova aplicarea armonizat ă a dispozițiilor prezentului
articol.

Articolul 22

(1) Statele membre î și acordă reciproc asisten ță în vederea aplic ării prezentului regulament și
a verificării respectării acestuia.

(2) Autoritățile competente din statele membre î și comunic ă periodic toate informa țiile
disponibile privind:

(a) încălcările normelor din capitolul II comise de c ătre persoanele nerezidente și orice
sancțiuni aplicate pentru astfel de înc ălcări;

(b) sancțiunile aplicate de c ătre un stat membru reziden ților săi pentru astfel de înc ălcări
comise în alte state membre.

(3) Fiecare stat membru trimite periodic Comisiei informa țiile relevante cu privire la
interpretarea și aplicarea la nivel na țional a dispozi țiilor prezentului regulament, iar Comisia
le trimite celorlalte state membre în format electronic.

(4) Comisia faciliteaz ă dialogul între statele membre cu privire la interpretarea și aplicarea la
nivel național a prezentului regulament prin intermediul comitetului prev ăzut la articolul 24
alineatul (1).

Articolul 23

Comunitatea ini țiază cu țările terțe negocieri care s-ar dovedi necesare pentru aplicarea
prezentului regulament.

Articolul 24

(1) Comisia este asistat ă de un comitet înfiin țat în temeiul articolului 18 alineatul (1) din
Regulamentul (CEE) nr. 3821/85.

(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplic ă articolele 3 și 7 din Decizia
1999/468/CE, în conformitate cu dispozi țiile articolului 8 din aceast ă decizie.

(3) Comisia își stabilește regulamentul de procedur ă.

Articolul 25

(1) La cererea unui stat membru sau din proprie ini țiativă, Comisia:

(a) examineaz ă cazurile în care apar diferen țe în aplicarea și verificarea respect ării
dispozițiilor prezentului regulament, în special în ceea ce prive ște durata de condus,
pauzele și perioadele de repaus;

(b) clarifică dispozițiile prezentului regulament pentru a promova o abordare comun ă.

(2) În cazurile speciale prev ăzute la alineatul (1), Comisia adopt ă o decizie privind abordarea
recomandat ă în conformitate cu procedura men ționată la articolul 24 alineatul (2). Comisia
comunică decizia sa Parlamentului European, Consiliului și statelor membre.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 26

Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 se modific ă după cum urmeaz ă:

(1) Articolul 2 se înlocuie ște cu următorul text:

„Articolul 2

În sensul prezentului regulament, se aplic ă definițiile prevăzute la articolul 4 din
Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15
martie 2006 privind armonizarea anumitor dispozi ții ale legisla ției sociale în domeniul
transporturilor rutiere și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr.
2135/98 ale Consiliului*.
_________
* JO L 102, 11.4.2006, p. 1”;

(2) La articolul 3, alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu urm ătorul text:

„(1) Aparatul de înregistrare se instaleaz ă și se folose ște la bordul vehiculelor
înmatriculate în statele membre care le folosesc pentru transportul rutier de c ălători sau
mărfuri, cu excep ția vehiculelor prev ăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr.
561/2006. Vehiculele men ționate la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr.
561/2006 și vehiculele care erau excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului
(CEE) nr. 3820/85, dar care nu mai sunt excluse în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 561/2006, se pot conforma acestei obliga ții până la 31 decembrie 2007.

(2) Statele membre pot excepta de la aplicarea prezentului regulament vehiculele
menționate la articolul 13 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 561/2006.

(3) Statele membre, dup ă autorizarea din partea Comisiei, pot excepta de la aplicarea
prezentului regulament vehiculele folosite pentru opera țiunile de transport prev ăzute la
articolul 14 din Regulamentul (CEE) nr. 561/2006.”

(3) La articolul 14, alineatul (2) se înlocuie ște cu următorul text:

„(2) Întreprinderea p ăstrează, în ordine cronologic ă și într-o form ă lizibilă, foile de
înregistrare, precum și imprimatele scoase de fiecare dat ă când acestea se prezint ă în
conformitate cu articolul 15 alineatul (1), timp de cel pu țin un an dup ă ce au fost
folosite și pune la dispozi ția conducătorilor interesa ți o copie, la cererea acestora. De
asemenea, întreprinderea pune la dispozi ția conducătorilor interesa ți, la cererea acestora,
o copie a informa țiilor descărcate de pe cardul conduc ătorilor, precum și versiunile
imprimate ale acestor copii. Foile de înregistrare, imprimatele scoase și informațiile
descărcate se prezint ă sau se înmâneaz ă inspectorului autorizat, la cerere.”

(4) Articolul 15 se modific ă după cum urmeaz ă:

– la alineatul (1), se adaug ă următorul paragraf:

* JO L 80, 23.3.2002, p. 35”;

– alineatul (4) se elimin ă;

– alineatul (7) se înlocuie ște cu următorul text:

„(7) (a) Atunci când conduc ătorul auto conduce un vehicul echipat cu un aparat de
înregistrare în conformitate cu anexa I, acesta trebuie s ă fie în măsură să prezinte,
la cererea unui inspector de control:

(i) foile de înregistrare din s ăptămâna în curs și cele pe care le-a utilizat pe
parcursul celor 15 zile precedente;

(ii) cardul de conduc ător în cazul în care este titularul unui asemenea card și

(iii) orice informa ție introdus ă manual și orice imprimat scos în timpul
săptămânii în curs și în timpul celor cincisprezece zile precedente, în
conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr.
561/2006.

Cu toate acestea, dup ă 1 ianuarie 2008, duratele prev ăzute la punctele (i) și (iii) se
referă la ziua în curs și la o perioad ă precedentă de douăzeci și opt de zile.

(b) Atunci când conduc ătorul conduce un vehicul echipat cu un aparat de
înregistrare în conformitate cu anexa I B, acesta trebuie s ă fie în măsură să
prezinte, la cererea unui inspector de control:

(i) cardul de conduc ător al cărui titular este;

(ii) orice informa ție introdus ă manual și orice imprimat scos în timpul
săptămânii în curs și în timpul celor cincisprezece zile precedente, în
conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006
și

(iii) foile de înregistrare corespunz ătoare aceleia și perioade precum cea
prevăzută la punctul (ii), în cazul în care acesta ar fi condus, pe parcursul
acestei perioade, un vehicul echipat cu un aparat de înregistrare în
conformitate cu anexa I.

Cu toate acestea, dup ă 1 ianuarie 2008, duratele prev ăzute la punctul (ii) se refer ă
la ziua în curs și la o perioad ă precedentă de douăzeci și opt de zile de zile.

(c) Un inspector de control autorizat poate verifica respectarea Regulamentului
(CE) nr. 561/2006 prin analizarea foilor de înregistrare, a datelor afi șate sau
imprimate care au fost înregistrate de aparatul de înregistrare sau de cardul
conducătorului sau, în lipsa acestora, prin analizarea oric ărui document justificativ
care dovede ște nerespectarea dispozi țiilor, precum cele prev ăzute la articolul 16
alineatele (2) și (3).”

Articolul 27

Regulamentul (CEE) nr. 2135/98 se modific ă după cum urmeaz ă:

(1) La articolul 2, alineatul (1) litera (a) se înlocuie ște cu următorul text:

„(1) a) Din a dou ăzeci și una zi de la data public ării Regulamentului (CE) nr. 561/2006
al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea
anumitor dispozi ții ale legisla ției sociale în domeniul transporturilor rutiere și de
modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului*,
vehiculele puse în circula ție pentru prima dat ă sunt echipate cu un aparat de înregistrare
în conformitate cu dispozi țiile din anexa I B la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85.
________
* JO L 102, 11.4.2006, p. 1”;

(2) La articolul 2, alineatul (2) se înlocuie ște cu următorul text:

„(2). Statele membre adopt ă măsurile necesare pentru a putea elibera cardurile de
conducător până în a douăzeci și una zi de la data public ării Regulamentului (CE) nr.
561/2006.”

Articolul 28

Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 se abrog ă și se înlocuie ște cu prezentul regulament.

Cu toate acestea, articolul 5 alineatele (1), (2) și (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 se
aplică în continuare pân ă la datele stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Directiva
2003/59/CE.

Articolul 29

Prezentul regulament intr ă în vigoare la 11 aprilie 2007, cu excep ția articolului 10 alineatul
(5), a articolului 26 alineatele (3) și (4) și a articolului 27, care intr ă în vigoare la 1 mai 2006.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele
membre.

Adoptat la Strasbourg, 15 martie 2006.

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu
Președintele Președintele
J. BORRELL FONTELLES H. WINKLER

DECLARA ȚIE

Comisia și statele membre fac toate eforturile pentru a se asigura c ă, în termen de doi ani de la
data intrării în vigoare a prezentului regulament, dispozi țiile AETR se armonizeaz ă cu cele ale
prezentului regulament. În cazul în care acest lucru nu se realizeaz ă în termenul stabilit,
Comisia propune m ăsuri corespunz ătoare pentru a remedia situa ția.