.regulament Sdighid De Redactare Teza [610130]

1
  UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE ISTORIE REGULAMENT instituțional de organizare și funcționare a Școlii Doctorale de Istorie Capitolul I – Dispoziții generale Art. 1. – (1) Regulamentul instituțional de organizare și funcționare a programului de studii universitare de doctorat în cadrul Școlii doctorale de Istorie ("Regulamentul") este adoptat în temeiul Legii nr. 1/2011 a educației naționale ("Legea"), al Codului studiilor universitare de doctorat, aprobat prin HG nr. 681/2011 ("Codul"), al Cartei Universității din București din 2011 ("Cartă") și a Regulamentului instituțional de organizare și funcționare a studiilor universitare de doctorat din Universitatea din București („Regulament UB”) (2) Regulamentul se aplică în cadrul Facultății de Istorie ("Facultatea"), în calitate de facultate organizatoare de studii universitare de doctorat, pentru școala doctorală care funcționează în cadrul sau, precum și pentru relațiile acesteia cu alte structuri ale Universității și pentru relațiile cu alte entități exterioare. (3) Potrivit principiului subsidiarității, toate domeniile care nu sunt reglementate expres prin Lege, Cod, Cartă sau Regulament sunt, în limita acestora, de competența școlii doctorale, prin regulamentul propriu și prin actele adoptate în temeiul acestuia. Capitolul II – Studiile universitare de doctorat Art. 2. – (1) Universitatea organizează, prin școlile doctorale, studii universitare de doctorat științific. (2) Programul de studii universitare de doctorat în domeniul Istorie este organizat de școala doctorală de istorie, sub coordonarea Consiliului Școlii Doctorale (CSD) și a Consiliului Facultății. (3) Admiterea la ciclul de studii universitare de doctorat se realizează în una sau două sesiuni anuale, desfășurate înainte de începerea anului universitar, iar înmatricularea studenților-doctoranzi se face cu prima zi a anului universitar. (4) Metodologia de admitere la studii universitare de doctorat este stabilită și aprobată de Consiliul Școlii Doctorale, pentru fiecare sesiune de admitere. (5) Programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate are o durată de un semestru (de preferință semestrul I al primului an de studii doctorale), echivalentul unei activități didactice permanente finalizate cu 30 de credite.

2
 (6) Următoarele semestre de studiu (2-6) vor fi evaluate prin verificarea activității științifice a doctoranzilor, în cadrul comisiei de îndrumare, la sfârșitul fiecărui semestru. Evaluarea se va realiza cel puțin pe baza unui raport narativ de activitate; comisia de îndrumare poate solicita de asemenea referate, rapoarte de cercetare, sau alte rezultate științifice. La sfârșitul semestrului 4, doctorand: [anonimizat], evaluarea se poate face și anticipat. (7) Îndrumarea student: [anonimizat]-doctorand: [anonimizat], a cărui durată este, de regulă, de 3 ani, care poate include una sau mai multe perioade de prelungire care, cumulate, nu pot depăși 2 ani. Perioadele de prelungire vor fi aprobate în cadrul CSD, la recomandarea coordonatorului științific și a comisiei de îndrumare, în funcție de activitatea științifică a doctorand: [anonimizat]. (8) La finalizarea unei teze de doctorat, CSD va aviza susținerea publică a tezei, în urma evaluării în cadrul CSD și a referatului de acceptare redactat de coordonatorul științific al tezei. CSD va decide dacă este necesară și participarea doctorandului la discuțiile privind evaluarea tezei. (9) Comisia de susținere publică a tezei de doctorat este propusă de conducătorul de doctorat (conducătorii de doctorat, în cazul tezelor în cotutelă) și aprobată de Consiliul Școlii Doctorale (de consiliul școlii doctorale din care face parte conducătorul de doctorat principal, în cazul tezelor de doctorat în cotutelă) și de rectorul Universității (inclusiv în cazul tezelor de doctorat în cotutelă, când conducătorii de doctorat fac parte din două IOSUD, iar Universitatea din București este IOSUD principală). Comisia de doctorat este alcătuită din președinte, conducătorul de doctorat și 3 referenți oficiali, din care cel puțin doi specialiști își desfășoară activitatea în afara Universității din București. Președintele comisiei de doctorat este Directorul Școlii doctorale de istorie, Decanul Facultății de Istorie sau delegatul acestora (prodecanii, membrii Consiliului SDI). Referenții oficiali sunt specialiști în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat, au titlul de doctor și au funcția didactică de cel puțin conferențiar universitar sau de cercetător științific principal gradul I. Din comisia de doctorat pot face parte și specialiști din alte țări care îndeplinesc condițiile prevăzute în HG 567/2005. În cazul doctoratului în cotutelă comisia de doctorat este formată din specialiști din ambele instituții. Comisia de doctorat poate fi completată cu 1- 2 specialiști dintr-o terță instituție de învățământ superior. Președintele comisiei de doctorat este reprezentantul școlii doctorale la care a fost înmatriculat doctorandul. (10) Un doctorand poate fi exmatriculat cu votul majoritar al CSD în următoarele condiții: a) La a treia respingere a tezei în cadrul Școlii Doctorale; b) La a doua respingere a tezei în cadrul Școlii Doctorale pentru cazuri de plagiat datorat neglijenței în redactare; c) În cazul respingerii tezei în cadrul Școlii Doctorale pentru cazuri grave de plagiat, contrafacere a datelor, sau alte încălcări grave ale eticii academice și profesionale.

3
 Art. 3. – (1) Școala doctorală de istorie are atribuții privind: a) adoptarea metodologiilor proprii privind standarde și proceduri interne de evaluare periodică a calității și de deontologie profesională; b) stabilirea standardelor pentru conducătorii de doctorat, pentru personalul didactic și de cercetare afiliat școlii doctorale, pentru membrii comisiilor de doctorat și pentru persoanele exterioare și studenții-doctoranzi care candidează pentru calitatea de membru al Consiliului școlii doctorale; c) adoptarea regulilor privind recunoașterea și echivalarea studiilor sau a programelor de studii efectuate în țară sau în străinătate, privind recunoașterea parcurgerii unor stagii anterioare de doctorat și/sau a unor stagii de cercetare științifică, desfășurate în țară sau în străinătate, în universități sau în centre de cercetare de prestigiu și privind recunoașterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare; d) adoptarea regulilor privind întreruperea și prelungirea studiilor universitare de doctorat; e) adoptarea cerințelor de elaborare a tezelor de doctorat; f) adoptarea metodologiei de admitere la programele postdoctorale de cercetare avansată. (2) Școala doctorală de istorie a) încurajează acordarea diferențiată de calificative tezelor de doctorat; b) asigură, în cadrul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, pregătirea metodologică pentru cercetarea științifică și pregătirea didactică a studenților-doctoranzi; c) asigură, în cadrul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate, cursuri, seminare, laboratoare și alte asemenea în limbi de circulație internațională; în tot cuprinsul prezentului Regulament, prin "limbi de circulație internațională" se înțelege: engleză, franceză, spaniolă, rusă, arabă, chineză, germană, italiană, japoneză și portugheză; d) stabilește standarde pentru studenții-doctoranzi, inclusiv în ceea ce privește prezența și frecvența, numărul, tipul și modalitatea de promovare a formelor de verificare, numărul, tipul și recunoașterea activității științifice desfășurate; e) favorizează redactarea tezelor de doctorat în limbi de circulație internațională; f) favorizează studiile de doctorat în cotutelă internațională. Capitolul III – Consiliul Școlii doctorale (CSD) Art. 4. – (1) CSD (Consiliul Școlii Doctorale) este coordonat de directorul școlii doctorale. (2) Numărul membrilor consiliului școlii doctorale se stabilește de Consiliul Facultății, în raport cu numărul total al conducătorilor de doctorat, conform normelor stabilite prin Regulamentul UB. Actualmente, din CSD fac parte: directorul CSD, alți 2 conducători de doctorat membri titulari ai Școlii doctorale, 2 persoane exterioare cu titlul de doctor în domeniu și 2 doctoranzi. (3) Toți membrii CSD sunt aleși de conducătorii de doctorat cu drept de vot, conform Legii, Codului și Cartei.

4
 (4) Pentru a fi ales în CSD, conducătorul de doctorat membru al școlii doctorale trebuie să aibă drept de vot și de a candida, conform Legii, Codului și Cartei. (5) Nu pot face parte în același timp din CSD un conducător de doctorat și un student-doctorand condus de acesta sau 2 studenți-doctoranzi având același conducător de doctorat. (6) Persoanele exterioare din consiliul școlii doctorale trebuie să dețină titlul de doctor în domeniu. Se recomandă ca aceste persoane să nu fie conducători de doctorat în activitate la o școală doctorală din cadrul unei alte IOSUD din România. (7) Directorul școlii doctorale este ales direct în această calitate, dintre conducătorii de doctorat având drept de vot și de a candida, potrivit Legii, Codului și Cartei, și care dețin gradul didactic de profesor universitar. Directorul este membru al CSD în limita numărului de membri care au calitatea de conducător de doctorat. (8) Alegerea consiliului și directorului școlii doctorale este validată de Consiliul facultății. După alegere și validare, directorul școlii doctorale este numit în această funcție de directorul CSUD. Art.5.- (1) CSD se întrunește atât în ședințe ordinare de două ori pe semestru, precum și în ședințe extraordinare. De asemenea, întâlnirile pot avea loc și virtual, cu vot electronic (e-mail sau chiar telefonic, în cazuri urgente) sau prin conferința Skype sau alte forme tehnice. (2) Ședințele CSD sunt prezidate și actele consiliului școlii doctorale sunt semnate de directorul școlii doctorale. În cazul în care directorul școlii doctorale se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, acesta sau consiliul școlii doctorale desemnează dintre membrii săi (exceptând studentul-doctorand) un înlocuitor temporar. (3) Ședințele CSD sunt valid constituite dacă participă cel puțin două treimi din membri. Actele CSD sunt adoptate cu majoritatea membrilor prezenți, cu condiția votului favorabil al majorității absolute a membrilor consiliului școlii doctorale care au calitatea de conducător de doctorat. (4) La ședințele CSD pot participa, fără drept de vot, directorul CSUD, decanul, prodecanii, precum și directorul centrului de studii universitare doctorale avansate, directorul centrului postdoctoral, directorul centrului de studii de master și directorii centrelor sau laboratoarelor de cercetare din cadrul școlii doctorale. Directorul școlii doctorale poate invita să participe la ședințe pe directorii departamentelor și alte persoane. Art. 6.- (1) CSD are următoarele atribuții: a) adoptă regulamentul școlii doctorale, pe care îl supune spre avizare conducătorilor de doctorat și consiliului facultății și spre aprobare CSUD; b) adoptă metodologia privind standarde și proceduri interne de evaluare periodică a calității și de deontologie profesională; c) adoptă programul de studii doctorale, inclusiv programul de pregătire bazat pe studii universitare avansate, pe care îl supune spre avizare consiliului facultății și spre aprobare CSUD; d) hotărăște înființarea, în cadrul școlii doctorale, a centrului de studii universitare doctorale avansate, adoptă regulamentul și numește directorul acestuia, dintre conducătorii de doctorat; e) hotărăște înființarea, în cadrul școlii doctorale, a centrului postdoctoral, adoptă regulamentul și numește directorul acestuia; aprobă planurile de cercetare postdoctorală;

5
  f) hotărăște înființarea, în cadrul școlii doctorale, a centrului de studii de master de cercetare și adoptă regulamentul acestuia, pe care îl supune spre aprobare consiliului facultății; adoptă programele de studii de master de cercetare din cadrul școlii doctorale, pe care le supune spre aprobare consiliului facultății; g) hotărăște înființarea, în cadrul școlii doctorale, de centre sau laboratoare de cercetare, aprobă regulamentele și numește directorii acestora; h) aprobă dobândirea și decide încetarea calității de membru al școlii doctorale a cadrelor didactice sau de cercetare având calitatea de conducător de doctorat, care au normă la altă facultate din cadrul Universității sau funcția de bază în cadrul unei instituții care nu este IOSUD; i) stabilește standarde și aprobă afilierea și încetarea afilierii la școala doctorală a cadrelor didactice și de cercetare care nu au calitatea de conducător de doctorat și care desfășoară activități didactice sau de cercetare la școala doctorală, inclusiv în calitate de membri ai comisiilor de îndrumare; j) stabilește standarde și aprobă referenții oficiali membri ai comisiilor de doctorat și aprobă componența comisiilor de doctorat; k) stabilește standarde pentru persoanele exterioare și pentru studenții-doctoranzi care candidează pentru calitatea de membru al consiliului școlii doctorale; l) stabilește criteriile minimale și orientative pentru conținutul și forma concursului de admitere la doctorat și avizează înmatricularea studenților-doctoranzi; m) avizează modelul contractului-cadru de studii universitare de doctorat, elaborat de școala doctorală, și îl supune spre aprobare CSUD; n) adoptă modelul certificatului de absolvire a programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate; o) stabilește cerințele de elaborare și formatul-tip ale tezei de doctorat; p) elaborează modelul-cadru de convenții de cotutelă de doctorat al școlii doctorale și îl supune spre aprobare CSUD; q) decide încheierea actelor, acordurilor și parteneriatelor privind colaborările instituționale cu alte școli doctorale ale Universității, precum și cu școli doctorale din cadrul altor IOSUD, din țară sau din străinătate, inclusiv privind participarea la consorții internaționale și efectuarea studiilor universitare de doctorat în cotutelă cu altă școală doctorală din cadrul Universității sau cu o altă IOSUD din țară sau din străinătate, și le supune spre aprobare CSUD; r) adoptă măsurile necesare pentru asigurarea calității studiilor universitare de doctorat, pentru bună desfășurare a evaluărilor periodice ale școlii doctorale și conducătorilor de doctorat, pentru respectarea normelor de etică și deontologie de conducătorii de doctorat și studenții-doctoranzi; s) avizează cererile studenților-doctoranzi de acordare de sprijin financiar pentru efectuarea de stagii de cercetare în țară sau în străinătate, în urma acordului conducătorului de doctorat, și le supune spre aprobare CSUD; t) aprobă cererile studenților-doctoranzi de prelungire, de întrerupere sau de reluare a activității de doctorat, cu avizul conform al conducătorului de doctorat; u) stabilește regimul drepturilor de proprietate intelectuală pentru teza de doctorat; v) mediază conflictele dintre studenții-doctoranzi și conducătorii de doctorat;

6
  w) decide schimbarea conducătorului de doctorat; x) inițiază procedura de acordare a calității de profesor emerit profesorilor universitari care au calitatea de conducător de doctorat, la pensionare. (2) Consiliul școlii doctorale exercită celelalte atribuții stabilite prin Lege, Cod, Cartă, Regulament, regulamentul școlii doctorale sau alte acte normative. (3) Prin regulamentul școlii doctorale se poate decide exercitarea atribuțiilor consiliului științific sau a unora dintre acestea după consultarea prealabilă a conducătorilor de doctorat. Capitolul IV – Școala doctorală Art. 7.- (1) Școala doctorala de istorie funcționează în cadrul Facultății de Istorie a Universității din București. (2) Școala doctorală se poate organiza și în parteneriate sau consorții cu alte instituții de învățământ superior sau cu unități de cercetare-dezvoltare, din țară sau din străinătate. (3) În statele de funcții ale școlilor doctorale se înscriu posturile conducătorilor de doctorat care optează în acest sens, precum și posturile personalului de cercetare, studenților-doctoranzi, personalului didactic auxiliar și personalului nedidactic. (4) Fac parte din școala doctorală conducătorii de doctorat (cadre didactice și cercetători), cadrele didactice și de cercetare afiliate care nu sunt conducători de doctorat, studenții doctoranzi, cercetătorii postdoctorali, personal didactic auxiliar și personal nedidactic. Art. 8. – (1) Conducătorii de doctorat ai unei școli doctorale se întrunesc în ședință cel puțin o dată pe semestru. (2) Ședințele sunt valid constituite indiferent de numărul conducătorilor de doctorat care participă, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Hotărârile au caracter consultativ pentru consiliul școlii doctorale, cu excepția cazurilor în care Legea, Codul, Carta, Regulamentul sau regulamentul școlii doctorale dispune altfel. (3) La ședințe pot participa, fără drept de vot, membrii consiliului științific care nu au calitatea de conducător de doctorat, directorul CSUD, decanul facultății și prodecanii. Directorul școlii doctorale poate invita să participe la ședințe pe directorii departamentelor și alte persoane. Capitolul V – Conducătorul de doctorat Art. 9. – (1) Un cadru didactic sau de cercetare titular, cu contract de muncă pe durată nedeterminată și funcția de bază în Universitate, având calitatea de conducător de doctorat, este membru de drept al școlii doctorale care funcționează în cadrul facultății unde are norma. Conducătorul de doctorat nu poate îndruma studenți-doctoranzi decât în cadrul școlii doctorale din care face parte, cu excepția tezelor în cotutelă. Aceste reguli se aplică și în cazul înființării de noi școli doctorale, al comasării ori divizării celor existente, inclusiv pentru școlile doctorale cu caracter inter- și/sau pluridisciplinar.

7
 (2) Postul conducătorului de doctorat este înscris fie în statul de funcții al unui departament, fie în statul de funcții al școlii doctorale, potrivit alegerii libere a conducătorului de doctorat. Pentru a fi înscris în statul de funcții al școlii doctorale, este necesar ca peste jumătate din activitatea din cadrul normei să fie realizată la școala doctorală. Este interzisă fracționarea normei cadrului didactic sau de cercetare conducător de doctorat între statul de funcții al unui departament și statul de funcții al școlii doctorale ori între statele de funcții a două școli doctorale. (3) Cadrul didactic sau de cercetare conducător de doctorat este subordonat directorului școlii doctorale, pentru partea din normă privind activitatea în cadrul școlii doctorale, și directorului departamentului, pentru partea din normă privind activitatea în cadrul departamentului, indiferent dacă postul se află în statul de funcții al școlii doctorale ori al departamentului. (4) După împlinirea vârstei de pensionare, conducătorul de doctorat, dacă dorește și în condițiile Legii, își păstrează această calitate și rămâne membru al școlii doctorale, fie în baza unui contract de muncă pe durată determinată de 1 an, care poate fi prelungit anual, fără limită de vârstă, fie în regim de plată cu ora, inclusiv în calitate de profesor emerit. (5) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan mai mult de 12 studenți-doctoranzi, aflați în diverse stadii ale studiilor de doctorat, precum și mai mult de 4 cercetători postdoctorali. Nu se includ în numărul maxim de 12 studenți-doctoranzi, la data concursului de admitere la doctorat: studenții-doctoranzi aflați în întreruperea activității; studenții-doctoranzi aflați în perioada de grație pentru finalizarea și susținerea publică a tezei de doctorat; studenții-doctoranzi care au susținut public teza de doctorat, dar nu au fost încă validați; studenții-doctoranzi care refac sau completează teza în urma nepromovării susținerii publice ori a invalidării; studenții-doctoranzi în cotutelă, pentru care conducătorul de doctorat nu are calitatea principală. (6) În situații excepționale, când – prin reluarea programului doctoral după întrerupere sau prin preluarea îndrumării unui student-doctorand de la alt conducător de doctorat – se ajunge la depășirea numărului maxim de 12 studenți-doctoranzi îndrumați simultan, conducătorul de doctorat nu va mai scoate la concurs noi posturi de studenți-doctoranzi vacanțe, până când numărul de studenți-doctoranzi pe care îi îndrumă simultan nu scade sub 12. (7) Un conducător de doctorat are dreptul să refuze să declare admis un candidat la concursul de admitere la studiile universitare de doctorat și să refuze să conducă teza de doctorat dacă apreciază că tema propusă de candidat (în cazul în care acest lucru decurge din normele școlii doctorale) nu se înscrie între preocupările sale prezente de cercetare și/sau nu este importantă ori actuală din perspectivă științifică generală. El are de asemenea acest drept, precum și dreptul să refuze să mai continue conducerea unei teze de doctorat, atunci când apreciază că există ori se poate naște o situație de conflict de interese și/sau de încălcare a normelor legale și/sau deontologice. Pentru aceleași motive (științifice ori privind conflictul de interese), un conducător de doctorat are dreptul să refuze să preia îndrumarea unui student-doctorand de la alt conducător de doctorat. Exercitarea acestor drepturi de conducătorul de doctorat nu poate fi cenzurată de nicio autoritate academică. 8) Profesorii titulari din cadrul UB, Facultatea de Istorie, care vor obține abilitarea, vor fi primiți în cadrul Școlii doctorale de istorie cu dreptul de a conduce doctorate fără condiții suplimentare. În cazul unor profesori de la alte facultăți ale UB sau titulari la alte instituții, se va institui o comisie de 3 profesori ai ȘDI (condusă de Directorul ȘDI), care va face o evaluare a oportunității primirii în cadrul SDI a respectivilor candidați (după criterii standard stabilite de CSDI, dar și ca strategie a Școlii Doctorale de Istorie). Evaluarea comisiei va fi supusă aprobării prin vot în cadrul Consiliului SDI, apoi Consiliului Facultății și CSUD.

8
 9) Retragerea calității de membru al SDI se va iniția în cazul unor abateri grave de la deontologia profesională și în toate situațiile prevăzute de legislația în vigoare. În asemenea situații, directorul SDI numește o comisie formată din 3 conducători de doctorat, care analizează situația șo elaborează im raport care va conține și propuneri pe măsură. Aceste propuneri, care por merge până la sancțiunea retragerii calității de membru al SDI, sunt apoi discutate în adunarea generală a conducătorilor de doctorat, car ele avizează cu majoritate calificată (2/3 dintre membrii prezenți). 10) Structura și conținutul programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate sunt propuse de către Directorul SDI, după consultarea membrilor SDI și aprobate de Consiliul SDI. (11) Dispozițiile alin. (5) – (7) se aplică în mod corespunzător și pentru conducerea cercetătorilor postdoctorali. (12) Cooptarea de noi membri – conducători de doctorat în Școala doctorală de istorie se va face în condițiile legii și prin respectarea standardelor profesionale pentru abilitare. Art. 10. Normarea conducerii de doctorat, a participării la comisiile de îndrumare și a conducerii de postdoctorat se face conform prevederilor din Regulamentul UB. Art. 11. – (1) Directorul școlii doctorale reprezintă funcție de conducere și este salarizat la nivelul directorului de departament, chiar dacă postul său face parte din statul de funcții al unui departament. (2) Directorul centrului de studii universitare doctorale avansate, directorul centrului postdoctoral, directorul centrului de studii de master și directorii centrelor sau laboratoarelor de cercetare, toate din cadrul școlii doctorale, nu reprezintă funcții de conducere și nu sunt salarizate. (3) Membrii comisiei de doctorat sunt remunerați în sistemul plată cu ora, conform prevederilor din Regulamentul UB. Capitolul VI – Studentul-doctorand Art. 12. – (1) Studentul doctorand are statutul prevăzut de Lege, Cod, Cartă, Regulament, regulamentul școlii doctorale și celelalte norme adoptate de Universitate, facultate și școala doctorală. (2) Pentru activitatea de pregătire doctorală, studentul-doctorand se află sub autoritatea conducătorului de doctorat (a ambilor conducători de doctorat, în cazul cotutelei), ajutat de comisia de îndrumare, precum și a consiliului și directorului școlii doctorale. (3) Pentru activitatea didactică, studentul-doctorand se află sub autoritatea titularului de curs / disciplină, precum și a consiliului și directorului departamentului și a consiliului și directorului școlii doctorale. (4) Evaluarea studentului doctorand este realizată de către conducătorul de doctorat și comisia de îndrumare. În urma susținerii raportului de progres conducătorul de doctorat si comisia de îndrumare acorda unul din următoarele două calificative: admis sau respins. Acordarea calificativului respins atrage după sine îmbunătățirea raportului de progres și prezentarea acestuia într-o a doua sesiune conform calendarului anual aprobat.

9
 (5) Studentul doctorand poate contesta calificativul obținut în termen de 48 de ore de la data evaluării/anunțării rezultatelor, printr-o cerere adresată directorului școlii doctorale. În acest caz directorul școlii doctorale dispune formarea unei comisii alcătuite din trei conducători de doctorat, care va proceda la o nouă evaluare a raportului de progres. Rezultatul dat de această comisie se comunică CSD în scris in termen de 7 zile de la formularea contestatiei și constituie calificativul definitiv la proba contestată. Acesta va fi comunicat studentului doctorand pe pagina personala sau prin email. (6) Pe parcursul desfășurării programului de studii universitare de doctorat, studentul-doctorand are dreptul: a) să beneficieze de sprijinul și coordonarea conducătorului de doctorat și a comisiei de îndrumare; b) să participe la seminariile sau reuniunile de lucru ale centrelor de cercetare din UB atunci când sunt în discuție teme relevante pentru studiile universitare de doctorat; c) să fie reprezentat în forurile decizionale ale școlii doctorale, potrivit prevederilor prezentului regulament; d) să aibă acces la centrele de documentare, bibliotecile și echipamentele școlii pentru elaborarea rapoartelor de cercetare și a tezei de doctorat; e) să participe la cursurile și seminariile organizate de alte școli doctorale; f) să lucreze împreună cu echipe de cercetători din cadrul UB sau din cadrul unor unități de cercetare-dezvoltare care au încheiat acorduri sau parteneriate instituționale cu UB; g) să beneficieze de mobilități naționale sau internațional, în limita fondurilor disponibile; h) să beneficieze de sprijin instituțional pentru a participa la conferințe sau congrese științifice, ateliere de lucru, școli de vară sau iarnă și seminarii naționale și internaționale în domeniul de specializare în care și-a ales teza de doctorat , în limita fondurilor disponibile; i) să participe la sesiunile de comunicări științifice organizate de școala doctorală sau/și de UB; j) să fie informat cu privire la curriculumul studiilor universitare de doctorat din cadrul școlii doctorale; (7) Pe parcursul desfășurării programului de studii universitare de doctorat, studentul-doctorand are obligatia: a) Să promoveze examenele și alte forme de verificare pentru obținerea numarului de credite prevazute în planul de pregatire individuală. – În anul I: 30 credite din cursuri ale Școlii doctorale; Proiectul de cercetare pe anul I, care se va susține la Colocviul de trecere în anul II. – În anul II: 2 rapoarte de cercetare (referate); 1 raport de progres – În anul III: 1 raport de cercetare (referat); 1 raport de progres până la data 30 iunie a anului terminal.

10
 b) Să depună la termenul stabilit de CSD/Scoala Doctorala centralizatorul de credite, rapoartele de activitate si orice alte documente solicitate. c) Să participe la activitatea didactică (în limita a 4-6 ore fizice) și administrativă din Facultatea de Istorie atunci când este solicitat (10 ore pe an). d) Publicarea a două articole în volume sau reviste de specialitate. e) Să respecte normele de redactare a tezei stabilite de Școala Doctorală Capitolul VIII – Teza de doctorat Art. 14. – (1) Școala doctorală elaborează un Ghid de redactare al tezelor de doctorat, supus aprobării CSD, inclus ca anexă a prezentului Regulament. Tezele de doctorat vor fi redactate în conformitate cu cerințele ghidului. Art. 15. Școala doctorală va elabora un set de condiții minime privind activitatea științifică a doctoranzilor pe parcursul studiilor de doctorat. Acest set de condiții va fi aprobat de CSD. Art. 16. Calificativul obținut la susținerea tezei va ține cont de următoarele criterii, conform unor repere formulate de Școala doctorală și aprobate de CSD: – Calitatea tezei de doctorat; – Calitatea susținerii publice a tezei de doctorat; – Activitatea științifică a doctorandului pe parcursul studiilor de doctorat (publicații științifice, participarea la conferințe). Capitolul VIII – Dispoziții finale și tranzitorii Art. 14 – (1) Dispozițiile prezentului Regulament se aplică și studenților-doctoranzi înmatriculați la data de 01 octombrie 2013 și celor din anul II din 2012-2013. (2) Prezentul Regulament este adoptat de Consiliul Școlii Doctorale de Istorie și de Consiliul Facultății de Istorie și intră în vigoare de la 1 octombrie 2013. Școala Doctorală de Istorie, Director Prof. dr. Viorel Panaite Facultatea de Istorie Decan Prof. dr. Adrian Cioroianu Regulamentul a fost aprobat la data de 12 septembrie 2013, în ședința Consiliului Școlii Doctorale de Istorie.

11
  ANEXA 1 La Regulamentul instituțional de organizare și funcționare a Școlii Doctorale de Istorie GHID DE ELABORARE, PREDARE ȘI VERIFICARE A TEZELOR DE DOCTORAT pentru Școala Doctorală de Istorie. Cerințe generale obligatorii pentru acceptarea spre susținere a unei teze de doctorat Teza de doctorat în istorie reprezintă rezultatul propriului efort de cercetare și de redactare, sub îndrumarea conducătorului de doctorat. Prin urmare, o teză de doctorat în istorie, indiferent de tema și de perspectiva abordată, trebuie să demonstreze: – stăpânirea metodologiei științifice de cercetare; – stăpânirea conceptelor științifice proprii istoriei și a perspectivei istorice de analiză și sinteză; – efortul personal de învățare și de reflecție critică al autoarei/autorului – contribuții originale la cunoașterea științifică în domeniu. Teza de doctorat trebuie să precizeze clar: – întrebările de cercetare la care își propune să răspundă (formulate cu noțiuni specifice istoriei și folosind o perspectivă istorică); – informațiile care sunt utilizate pentru a găsi un răspuns, fie că sunt izvoare de arhive descoperite de autor, izvoare publicate de altcineva sau interpretări din lucrări de specialitate. Acestea vor fi descrise în detaliu și discutate; – rezultatele analizei informațiilor istorice; – contribuțiile personale originale la înțelegerea respectivei teme, precum și alte reflecții personale referitor la limitele și punctele tari ale lucrării. Teza de doctorat trebuie să respecte principiile de etică academică și profesională, inclusiv cele privind plagiatul, încălcarea drepturilor de distribuție a creațiilor intelectuale etc. – Citările în lucrare să fie strict justificate prin funcția lor de a argumenta sau detalia formulările proprii sau aprecierile referitoare la stadiul cunoașterii și al dezbaterilor de specialitate.

12
 – Teza de doctarat nu trebuie să includă fragmente extinse din documente istorice sau din publicațiile științifice. În măsura în care sunt necesare pentru argumentație citate lungi, de mai mult de aproximativ 20 de rânduri (extrase din izvoare narative, documente oficiale etc.), astfel de materiale pot fi incluse în Anexe, cu respectarea eticii științifice și a legislației proprietății intelectuale. Fac excepție tezele axate explicit pe editarea unor izvoare istorice. – Proporția tuturor citatelor incluse în teză nu poate depăși 30% din totalul textului, excluzând notele, bibliografia și anexele. Predarea tezei de doctorat Predarea tezei de doctorat se face după următoarea procedură: 1. Mai întâi are loc predarea neoficială la conducător pentru lectură (conducătorul decide dacă și cum vrea teza: numai în formă printată, numai în formă electronică sau în ambele forme). 2. Verificarea de către conducătorul științific. 3. Redactarea de către conducătorul științific a referatului de acceptare a tezei de doctorat. 4. Predarea oficială la Secretariatul SD, împreună cu referatul de acceptare al conducătorului. Abia acum este nevoie și de CD/DVD, declarația de asumare a răspunderii etc. Doctorandul trebuie să aibă în vedere predarea tezei la Secretariatul SD și conducătorului de doctorat în două forme: a) în formă tipărită: – Teza va avea paginile numerotate, începînd cu prima pagină de text propriu-zis (adică, fără pagina de gardă) și pînă la sfîrșitul imprimatului. – Imprimarea tezei se va face pe fața paginii A4 (fața – verso). – Exemplarele imprimate ale tezei depuse la CSD în vederea susținerii vor fi legate în coperți cartonate. – Exemplarele remise membrilor comisiei de susținere pot fi spiralate. b) în formă electronică (format .doc + format .pdf): – Teza va fi copiată și predată pe un CD-ROM / DVD-ROM și, totodată, trimisă pe adresa de e-mail a Școlii Doctorale de Istorie. – În cazul fișierelor cu dimensiuni ce nu pot fi trimise prin e-mail, textul va fi transferat cu ajutorul unui Flash-Drive USB pe computerul Școlii Doctorale sau va fi încărcat pe Internet și va fi trimis doar link-ul tezei. Pentru încărcarea tezei pe Internet cu un link ne-public pot fi folosite programe precum Dropbox sau transfer.ro.

13
 – Lucrările în format electronic vor fi predate într-un singur fișier, inclusiv pagina de titlu și anexele, cu denumirea: UB-Doctorat-Istorie-Anul-Nume-Prenume (exemplu: UB-Doctorat-Istorie-2013-Ionescu-Emil.pdf) – La lucrare va fi anexată Declarația de asumare a răspunderii semnată de candidat (vezi anexa 2) – Secretariatul Școlii Doctorale de Istorie va confirma prin e-mail primirea și înregistrarea oficială a tezelor primite. Procedura de verificare electronică a tezelor de doctorat (1) Conducătorii de doctorat au obligația de a verifica tezele de doctorat elaborate sub îndrumarea lor, astfel încât să fie prevenite situațiile de plagiat și/sau alte încălcări ale deontologiei profesionale. Pentru aceasta, înainte de redactarea referatului de acceptare, conducătorii de doctorat vor realiza o verificare electronică preliminară, folosind resursele Open Access, sau orice alte mijloace potrivite. (2) În cazul în care verificarea preliminară îndreptățește suspiciuni cu privire la un eventual plagiat, conducătorul de doctorat transmite forma electronică a tezei de doctorat (salvat în format PDF într-un singur fișier, inclusiv pagina de titlu și anexele, cu denumirea UB-Doctorat-domeniul-Anul-Nume-Prenume-Pre-acceptare) serviciului IT al Universității (domnului Marius Moisescu – tel.0788252813) pe adresa marius@unibuc.ro cu solicitarea realizării unei verificări aprofundate folosind soft-ul antiplagiat. După transmiterea tezei, mesajul este forwardat (fără fișierul atașat) pe adresa directorului Școlii Doctorale de Istorie și Biroului Doctorate. Biroul Doctorate înregistrează actul verificării într-o bază de date internă. (3) În termen de maximum 2 zile lucrătoare, serviciul IT al Universității transmite conducătorului de doctorat și Biroului Doctorate un raport în care prezintă rezultatul verificării. Conducătorul de doctorat are obligația de a informa și pe directorul Școlii Doctorale de Istorie în legătură cu rezultatul verificării. (4) În cazul în care verificarea confirmă suspiciunea de plagiat, cazul este înaintat Comisiei de Etică a Universității din București, care va decide asupra sancțiunilor. (5) Pe toată durata desfășurării procedurii de mai sus, toate persoanele implicate au obligația de a păstra în raport cu terții confidențialitatea asupra procedurii și vor veghea să nu aducă atingere dreptului la imagine al doctoranzilor ale căror teze sunt supuse procesului de verificare.

14
 Dimensiunile tezei de doctorat – Teza de doctorat prezentată pentru susținere la Școala Doctorală de Istorie va avea dimensiuni de minimum 100000 cuvinte, inclusiv notele și lista bibliografică. Conducătorul de doctorat are dreptul să fixeze o limită maximă a dimensiunii tezei. – Pentru a obține această limită minimală textul ar trebui scris în format Times New Roman, 12. Paginile vor avea format A4 cu margini de 2,54 cm (sus-jos și dreapta-stânga). Spațierea textului se face la 1,5 rânduri, primul rând fiind aliniat cu 1,27 cm.
 – Notele se vor redacta cu font Times New Roman, corp de 10 (sau 11), în orice caz cu unul sau doi indici de mărime inferior corpului textului propriu-zis. Notele pot fi în subsolul paginii sau la sfîrșitul fiecărui capitol. Se recomandă utilizarea sistemului de note de subsol, mai ușor de consultat în timpul lecturii. Numerotarea notelor va fi automată, cu cifre arabe, începută de la nota 1 la fiecare nou capitol al tezei. – La textul de 100000 cuvinte se adaugă în mod obligatoriu aparatul critic al tezei: lista de abrevieri, anexele (glosare, tabele, hărți, ilustrații, extrase extinse din izvoare istorice etc) și indexul. Pentru acestea nu există o limită de volum. – Citatele se vor supune unor reguli precise: dacă citatul este mai lung de 3 rînduri, el se va pagina într-un paragraf separat de textul tezei, ca block-text, cu caracter de o dimensiune mai mic decît textul tezei (dacă teza este scrisă cu caractere de corp 12, citatele block-text vor fi scrise cu corp 11 sau 10). Redactarea tezei de doctorat – Teza trebuie să respecte normele de redactare în limba română conform cerințelor prezente ale Academiei Române, precum: să fie redactată cu diacritice (ă, î, ș, ț, â), conform ortografiei actuale; să nu prezinte erori sistematice lexicale, gramaticale, de sintaxă etc. – Tezele redactate în limbi de circulație internațională trebuie să respecte normele specifice limbilor respective. – Doctorandul trebuie să delimiteze clar opiniile personale de formulările preluate din izvoare istorice și de interpretările altor autori .

15
 Structura tezei de doctorat 1. Pagina de titlu (pagina de gardă) a tezei va cuprinde, în principiu: – numele instituției (Universitatea din București, Facultatea de Istorie) la care este înmatriculat doctorandul, precum și numele Școlii Doctorale de Istorie; – tipul doctoratului și/ sau domeniul tezei: „doctorat științific în domeniul Istorie”. – prenumele și numele autorului; – titlul tezei; – gradul universitar, prenumele și numele conducătorului de doctorat. Dacă teza de doctorat este în cotutelă, pagina de gardă poate fi completată cu alte informații cerute de universitatea parteneră prin regulamentele sale (obligatoriu, numele ambelor instituții). 2. Cuprins – Se va prezenta la începutul textului, după pagina de titlu. Lista anexelor tezei se va da întotdeauna la sfârșitul Cuprinsului. 3. Lista de abrevieri; Lista ilustrațiilor, hărților și tabelelor. 4. Conținutul tezei poate fi structurat în: părți, capitole și subcapitole. Teza va avea în mod obligatoriu „Introducere” și „Concluzii”. Pentru explicitarea problemelor, ipotezelor și rezultatelor cercetării, introducerea tezei trebuie să cuprindă următoarele componente: • Problematica lucrării, cu explicitarea principalelor întrebări cărora li se caută răspuns și/sau a ipotezelor de lucru centrale • Stadiul cunoașterii (inclusiv istoricul succinct al cercetărilor pe tema abordată în teză și cadrul teoretic/conceptual al acestor cercetări) • Descrierea și analiza preliminară a informațiilor primare disponibile pentru cercetare • Metodele folosite în cadrul cercetării și/sau pentru testarea ipotezelor, inclusiv o analiză critică a relevanței și limitelor acestor metode. Totodată, concluziile tezei trebuie să conțină o enumerare și analiză a principalelor rezultatele ale cercetării, incluzând referința explicită la toate problemele de cercetare enunțate în introducere precum și o evaluare preliminară a relevanței rezultatelor proprii pentru domeniul de cunoaștere în care se încadrează teza. 5. Bibliografie. Teza va avea în mod obligatoriu o listă bibliografică finală, care va cuprinde toate sursele și numai cele la care se face trimitere în notele de subsol ale textului. Prezentarea Bibliografiei poate varia în funcție de tematica lucrarii. Conținutul trebuie însă să fie coerent, omogen și lizibil. Fiecare element va trebui să fie clar delimitat de următorul element. Se recomandă însă ca lista bibliografică să fie structurată în două părți mari:

16
 a) lista surselor primare sau sursele de primă mână, grupate în două categorii: – izvoare nepublicate (fonduri arhivistice, manuscrise etc.) – izvoare publicate (ediții critice de documente, texte narative, presă de epocă etc.) b) lista surselor secundare, care cuprinde lista lucrărilor generale și de specialitate folosite de doctorand în procesul de documentare și de redactare a tezei. Nu se recomandă ca lista surselor secundare să fie organizată pe domenii tematice (exemplu: volume și studii științifice/critice; dicționare etc.) din două motive: – pentru că oricum în partea introductivă trebuie să-și găsească loc prezentarea și analiza critică a literaturii de specialitate; – pentru că lista bibliografică este destinată orientării cititorului (iar această orientare se face mai ușor după o listă nefragmentată, ordonată doar alfabetic). Enumerarea referințelor se va face în ordinea alfabetică a numelor de autori sau a primului cuvînt al titlului, atunci când publicația este anonimă sau are mai mult de 3 autori. Dacă același autor are mai multe scrieri, ordinea lor în interiorul „sublistei” autorului respectiv va fi alfabetică, după primul cuvînt al titlului, sau cronologică, după anul apariției scrierii respective. Teza va utiliza însă un singur criteriu de ordonare, în mod constant. Ordinea elementelor citării: Volume științifice, monografii. NUME, Prenume, Titlul volumului (în italice), ediția (opțional), locul publicării, editura, « colecția » (în ghilimele), anul publicării (eventual, în paranteze drepte, anul primei ediții), p. (numărul de pagini, urmat de p.) Studii/capitole în volume colective. NUME, Prenume, « Titlul studiului » (în ghilimele, fără italice cu excepția cazului în care titlul prezintă el însuși caractere în italice), în Titlul volumului (în italice), locul publicării, editura, « colecția » (în ghilimele), numărul din colecție (opțional), pp. (paginile de început și de sfârșit ale articolului, precedate de pp.) Articole de revistă: NUME, Prenume, „Titlul articolului” (în ghilimele, fără italice cu excepția cazului în care titlul prezintă el însuși caractere în italice), în (opțional) Titlul revistei (în italice; se vor evita titlurile prescurtate), n° (numărul revistei), luna și anul apariției, paginile de început și de sfârșit ale articoluluiIÎnI. Documente electronice: indicarea URL-ul site-lui folosit uneori pentru accesarea unor documente și lucrări de specialitate nu trebuie să înlocuiască celelalte elemente ale citării (autor, titlu, locul și anul publicării). El poate fi indicat în paranteză, după indicarea elementelor clasice ale citării, pentru a arăta modalitatea prin care s-a ajuns la textul respectiv. 6. Anexe: glosare, tabele, hărți, ilustrătii, extrase extise din izvoare istorice etc. 7. Indice (Index) va cuprinde numele proprii (indicele poate fi generat în mod automat în momentul tehnoredactării tezei). 8. La lucrare va fi anexată Declarația de asumare a răspunderii semnată de candidat (vezi anexa 2)

17
 Modalități de citare a surselor în teza de doctorat Întrucât metodele electronice de redactare au impus în practică și alte variante decât modalitățile clasice de citare a surselor în teza de doctorat, conducătorul de doctorat va decide împreună cu doctorandul sistemul adoptat pentru citare și punerea de acord a acestui sistem cu lista bibliografică. De exemplu, există alternativa indicării nume-an-pagina pentru note (Ionescu, 1997: 42). Aceasta ar impune însă ordonarea cronologică a lucrărilor unui autor în bibliografia finală. Sau, varianta indicării nume-primul cuvânt din titlu-pagina. Evident, lista bibliografică finală trebuie ordonată strict alfabetic. În acest context, principiul general al redactării referințelor este cel al „consecvenței interne”: se va respecta un singur stil, un singur format, un singur sistem pentru întreg documentul. Sistemul clasic de citare presupune trimiterea la titlurile indicate în lista bibliografică în următoarele forme: – Volume științifice, Monografii. Ordinea elementelor citării: Prenume Nume, Titlul și subtitlul volumului (în italice), editura, locul publicării, anul publicării (urmat, facultativ, de anul primei ediții, menționat în paranteze drepte), numărul volumului (t.; opțional), p./pp. (numărul paginii din care provine citatul, precedat de p., în cazul unei singure pagini, sau de pp., în cazul unui citat care se întinde pe mai multe pagini). Opțional se poate indica „colecția” (în ghilimele). – Studii / Capitole în volume colective, acte de colocvii etc. Ordinea elementelor citării: Prenume Nume, „Titlul studiului” (în ghilimele, fără italice cu excepția cazului în care titlul prezintă el însuși caractere în italice), în Prenumele și numele coordonatorilor (sous la direction de), Titlul volumului (în italice), editura, locul publicării, anul publicării, p. / pp. (numărul paginii din care provine citatul, precedat de p., în cazul unei singure pagini, sau de pp., în cazul unui citat care se întinde pe mai multe pagini). Opțional se poate indica „colecția” (în ghilimele) – Articole din periodice. Ordinea elementelor citării: Prenume Nume, „Titlul articolului” (în ghilimele), Titlul revistei (în italice), nr. sau no. (numărul revistei), luna și anul apariției numărului, pp. (paginile de început și de sfârșit ale articolului, precedate de p., în cazul unei singure pagini, sau de pp., în cazul mai multor pagini) – Documente electronice. Dacă există mai multe versiuni electronice, se va indica versiunea consultată (e.g. epub). – Pentru cărți consultate online se indică URL-ul; data consultării textului online se indică doar la solicitarea editorului sau coordonatorului. Dacă textul citat nu este paginat, indicați titlul secțiunii, numărul sau numele capitolului etc. Trimiteri ulterioare la surse deja citate: – Citări succesive ale aceleiași surse: Ibid. (Sau Ibidem) – reia referința completă din nota anterioară.

18
 Ibid. (Sau Ibidem), p. 80. – face referire la o anumită pagină din referința din nota anterioară. Ibid. (Sau Ibidem), pp. 80-81. – face referire la mai multe pagini din referința din nota anterioară. – Dacă nota face trimitere la un document deja citat, dar ale cărui referințe nu precedă imediat nota nouă, se va folosi op. cit. În cazul unui titlu mai lung, titlul poate fi redus la primele două elemente urmate, eventual, de puncte de suspensie. Traduceri în textul tezei: Dacă traducerile aparțin autorului, acest lucru se va preciza în paranteze drepte după citatul tradus sau în nota de referință a acestuia sub forma [tr.n.]. Dacă există traduceri publicate în limba română, se vor utiliza acele traduceri (cu indicarea ediției); neutilizarea lor și traducerea de către doctorand, din nou, a unor texte trebuie justificată explicit în teză (de exemplu, se poate argumenta că traducerea existentă nu este fidelă). Deciziile despre traducerea sau păstrarea în original a citatelor utilizate în teză se vor lua, în funcție de subiectul cercetării, de comun acord cu conducătorul de doctorat.

19
  Anexa 2 Declarație de asumare a răspunderii Subsemnatul/a …………………………………………………………………………………………. doctorand/ă înmatriculat/ă în anul .…… în Școala Doctorală de Istorie, Universitatea din București, declar că teza de doctorat este elaborată doar de mine, pe baza efortului personal de cercetare și redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor și formulărilor care nu îmi aparțin, conform normelor de citare a surselor și a respectării legislației privind drepturile de autor. Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile analizate, la metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le-am obținut sunt adevărate. Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie fraudă și este sancționată prin exmatriculare. Înțeleg că atât susținerea publică a unei teze elaborate de altcineva, cât și inserarea în lucrarea proprie a unor formulări, date sau idei elaborate de altcineva fără a preciza explicit sursa acestora conform normelor de citare, chiar dacă formulările din text sunt modificate, combinate cu idei proprii sau traduse din altă limbă, constituie plagiat și sunt sancționate prin exmatriculare. Data: Semnătura doctorandului: