REGULAMENT PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE DIZERTAȚIE FAU – UTCN, sesiunea iunie 2013 OBIECTIVE – elaborarea unei lucrări scrise și ilustrate, de tip… [600251]

REGULAMENT PRIVIND ELABORAREA LUCRĂRII DE DIZERTAȚIE FAU – UTCN, sesiunea iunie 2013 OBIECTIVE – elaborarea unei lucrări scrise și ilustrate, de tip articol extins, concepută și redactată conform standardelor academice, lucrare care să certifice aptitudinea viitorului arhitect de a documenta și de a aprofunda o anumită tematică arhitecturală, nu doar prin intermediul proiectului de arhitectură ci și prin cercetarea de tip teoretic; după Kurt Lewin, «nimic nu e mai practic decât o teorie bună». Lewin K., Field theory in social science: Selected theoretical papers by Kurt Lewin, Tavistock, London, 1952, p.169. – elaborarea proiectului de diplomă în paralel cu (dar și în funcție de) aprofundarea unor noțiuni teoretice relevante pentru tematica aleasă și studiul unor cazuri/exemple selectate și analizate prin prisma reperelor teoretice FORMAT – paginare A4 pe verticală – cca 25-30 pagini exclusiv text – ilustrațiile pe contrapagina corespunzătoare – litere dimensiune 12, la un rând – cu semnele diacritice din limba română CONȚINUT • enunțarea temei lucrării de dizertație Subiectul trebuie delimitat cu precizie: trebuie spus ce se include dar și ce se exclude din aria problematică aleasă. Precizați scopul și contextul redactării lucrării. Care sunt eventualele limite impuse de cantitatea sau de natura documentației la care ați avut acces. Precizați dacă există anumite probleme legate de tema aleasă pe care se pune accentul în lucrare, altele fiind eventual tratate doar sumar. (pe scurt: să fie foarte clar despre ce e vorba în lucrare) • perspectivă istorică asupra temei (cum a evoluat subiectul până acum; precedente relevante)

Nu vă simțiți obligați să trasați o istorie din Antichitate și până în zilele noastre. Trasați o perspectivă istorică mai precisă și pe intervalul de timp strict relevant pentru subiect. • documentarea temei în arhitectura contemporană – perspective teoretice și critice – studii de caz comentate din perspectiva temei alese Evitați generalitățile și focalizați-vă asupra propriei teme. În prezentarea studiilor de caz sau a precedentelor istorice încercați să nu vă limitați la înșiruirea unor date (factuale, statistice etc.). Acestea sunt necesare dar nu și suficiente, iar în lipsa unei analize arhitecturale propriu-zise, ele nu sunt relevante pentru domeniul dizertației voastre. Referirile la contexte filosofice, sociologice, istorice, etc., relevante pentru tema studiată, sunt binevenite, dar nu trebuie să fie dominante și nici autonome – ele trebuie puse în legătură directă cu problematica arhitecturală abordată. Problematizați și sintetizați. Prezentați subiectul într-o manieră problematizată și nu pur descriptivă. Dovediți că aveți capacitatea de a sintetiza și de a articula ideile majore și noțiunile cheie legate de tema studiată. • documentarea temei din experiență proprie / în România (cum apare tema în lumea noastră sau apropiată nouă, experiențe directe) Nu vă rezumați la documentarea din surse secundare (bibliografie, Internet – fapte filtrate deja de alții). Folosiți și experiența voastră directă sau surse primare: interviuri cu arhitecți, vizite proprii la obiective arhitecturale, participările voastre personale la proiecte, concursuri, workshop-uri etc. Investigați cum apare subiectul și în societatea noastră, acum. • dezvoltarea temei în legătură cu proiectul personal (referiri la propriul proiect de diplomă) Trebuie să existe o legătură strânsă între diferitele capitole analitice și concluziile referitoare la propriul demers practic. Noțiuni, concepte, tipologii, criterii etc. desprinse din studiile de caz trebuie să se regasească și în capitolul referitor la propriul demers în cadrul proiectului de diplomă. Acest capitol nu trebuie să fie o descriere amănunțită a proiectului de diplomă – aceasta va apărea în Memoriul atașat proiectului. Trebuie precizat care va fi, în cadrul proiectului, propria atitudine față de anumite probleme sau tipuri de soluții studiate, și nu doar prezentată neutru propria soluție. • concluzii (enunțarea explicită, pe puncte, a concluziilor studiului de față)

Concluziile dizertației ar trebui să reia pe scurt principalele idei desprinse în urma studiului. Să prezinte apoi selectiv acele instrumente, noțiuni sau abordări pe care, după studiile din capitolele anterioare, le considerați relevante spre a fi folosite și confruntate cu propriul proiect, și în viitor. Concluziile reflectă coerența și consecvența conținutului lucrării. • bibliografie Structurați bibliografia pe categorii (cărți, articole, surse web). Prezentați bibliografia în ordine alfabetică, nu în ordinea în care se face referire la ea în notele de subsol. REFERIRI LA SURSE Pe parcursul lucrării se vor indica sursele informației (text și ilustrații) în note la subsolul paginii. Orice reproducere exactă a unui fragment de text se prezintă ca fiind citat (în ghilimele) și se indică sursa. Dacă informația este prezentată în reformularea sudentului, se indică de asemenea sursa la sfârșitul paragrafului respectiv, în notă de subsol. Sursele se indică cu maximă precizie. Exemple ale modului de indicare a sursei: – cărți: Vasilache, Vasile, Arhitectura înainte și după 23 August, Editura Tineretului, Galați, 2001, pp. 221-225 (nume autor, prenume, titlul cărții în italic, editura, oraș, an, paginile citatului/ale fragmentului interpretat) – articole în reviste: Bloody, Mary, "Architectural Stunts", în: Architectural Record nr.420/2007, pp. 5-6 (nume autor, prenume, titlul articolului în ghilimele, numele revistei în italic, numărul revistei, pagini) – articole în volume colective: Lebeau, Vincent, "On la veut toujours grande", în: L'Architecture trompeuse, Marie Sale (ed.), Ed. Lully, Bruxelles, 1999, p. 15 (nume autor, prenume, titlul articolului în ghilimele, numele volumului în italic, numele editorului volumului, editura, oraș, an, pagini) – site-uri Internet: www.vasileroaita.com/index/34?xv7/hvcjglx/blockhausBerlin (firma de arhitectura Vasile Roaită, proiectul Blockhaus Berlin, accesat iunie 2011)

(adresa site-ului, o explicație despre ce site e vorba, o explicație despre la ce anume din site se face referință, data accesării sursei) Sursele se pot indica, la alegere, și in sistemul numit "Harvard": http://libweb.anglia.ac.uk/referencing/harvard.htm Important: evitați plagiatul! Sursele trebuie indicate cu rigoare după fiecare idee sau pură informație statistică sau istorică preluată de la alt autor, conform indicațiilor primite. O referință bibliografică fară editură, oraș, an, număr pagini, nu e valabilă pentru că nu e verificabilă. Numărul mare de note de subsol nu diminuează meritul studiului ci dimpotrivă, îl face mai credibil. Faptul că cea mai mare parte a informației e preluată din bibliografie sau webografie nu e un defect ce trebuie ascuns: greșit e a nu admite acest lucru prin notele corespunzătoare. Sigur, lucrarea nu poate să fie nici o juxtapunere de citate, ci trebuie să fie o articulare de idei, unele proprii, altele (chiar dacă majoritare în acest studiu) preluate și reformulate în propriile cuvinte dar cu indicarea riguroasă a ‚paternității’ fiecărei idei. Atenție la credibilitatea surselor. Wikipedia este în principiu o bună sursă pentru un ‚prim zbor de recunoaștere’ al unui subiect, dar nu poate fi citată ca sursă într-o lucrare academică pentru că lipsește autorul, și responsabilitatea asupra informației respective e neclară. În schimb, puteți găsi la referințele indicate pe wikipedia trimiteri la surse bibliografice valabile. Se pot cita pagini de web oficiale ale unor instituții, articole on-line cu autorul specificat sau articole din reviste publicate on-line, specificându-se sursele conform indicațiilor primite. Atenție! Vor fi respinse din oficiu lucrările fără referințe și/sau fără bibliografie și/sau fără sursele imaginilor. Vor fi depunctate lucrările cu referințe prea puține, unde nu reise clar cât din informație este preluat și de unde. Ca să fie suficiente, referințele nu vor figura doar la sfârșitul (sub)capitolelor ci după fiecare paragraf de o lungime rezolabilă (câteva fraze și nu pagini întregi). PREDARE – în formatul și structura descrise mai sus – la data decisă de consiliul profesoral (comunicată de secretariatul facultății; în principiu, cu minimum zece zile înainte de predarea proiectului de diplomă).

– în două exemplare printate și în format digital (pdf) Sugestii generale Formulați și redactați textul cu acuratețe. Recitiți și corectați eventualele greșeli de dactilografiere. Evitați traducerile făcute automat si nefiltrate de propriul dicernământ. Fiți exigenți în legătură cu precizia termenilor traduși. Eliminați dezacordurile, frazele fără verb sau chiar fără sens (!), etc. Scoateți în evidență prin subtitluri, sublinieri sau alte tipuri de evidențiere în text ceea ce doriți să se rețină în mod special. Respectați cititorul. Nu uitați că lucrarea – text și imagini – vorbește nu doar prin conținut ci și prin formă. Vă recomandăm un foarte bun ghid de întocmire a unei astfel de lucrări teoretice: Umberto Eco, Cum se face o teză de licență, Ed. Polirom, Iași, 2006 (cartea prezintă prietenește sfaturile lui Eco pentru studenții săi filologi; sfaturile lui sunt însă foarte utile pentru orice lucrare de acest gen din domeniul umanist, fie ea licență, dizertație și chiar doctorat) (obs: licența este lucrarea de încheiere a studiilor la nivel undergraduate/bachelor, dizertația este lucrarea de încheiere a studiilor la nivel graduate/master) Întocmit: conf. dr. arh. Dana Vais șef lucr. dr. arh. Cristina Purcar