Regulament Cadru 2016 0 2 (1) [611391]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCET ĂRII ȘTIINȚIFICE
ORDIN
privind aprobarea Regulamentului -cadru de organizare și funcționare a
unităților
de învățământ preuniversitar

În temeiul art. 21 alin. (1), art. 86 alin. (1) și (2) și art. 94 alin.
(2) lit. g) și s) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și complet ările ulterioare, și în baza prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Educației Naționale și Cercet ării Științifice, cu
modificările și complet ările ulterioare,
ministrul educației naționale și cercet ării științifice emite prezentul
ordin.
Art. 1. — Se aprob ă Regulamentul -cadru de organizare și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar, prev ăzut în anexa care face
parte integrant ă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intr ării în vigoare a prezentului ordin se abrog ă
Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.115/2014 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a unit ăților de învățământ
preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al Rom âniei, Partea I, nr.
23 și 23 bis din 13 ianuarie 2015.
Art. 3. — Direcția general ă învățământ preuniversitar, Direcția general ă
management și resurse umane, Direcția minorit ăți, Direcția general ă
buget-finanțe, inspectoratele școlare județene/al municipiului București
și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Art. 4. — Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al Rom âniei,
Partea I.
Ministrul educației nați onale și cercet ării științifice,
Mircea Dumitru

București, 31 august 2016.
Nr. 5.079.

ANEXĂ
REGULAMENT -CADRU
de organizare și funcționare a unit ăților de învățământ preuniversitar

TITLUL I
Dispoziții generale
CAPITOLUL I
Cadrul de reglementare
Art. 1. — (1) Regulamentul -cadru de organiz are și funcționare a
unităților de învățământ preuniversitar, denumit în continuare
regulament, reglementeaz ă organizarea și funcționarea unit ăților de
învățământ preuniversitar, denumite în continuare unit ăți de învățământ,
în cadrul sistemului de învățământ din Rom ânia, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, și se aplic ă în toate unit ățile de
învățământ.
(2) Unitatea de învățământ se organizeaz ă și funcționeaz ă în conformitate
cu prevederile legislației în vigoare, ale prezentului regulament, ale
propriului regulament de organizare și funcționare și ale regulamentului
intern.
Art. 2. — (1) În baza prezentului regulament, a actelor normative și/sau
administrative cu caracter normativ care reglementeaz ă drepturile și
obligațiile beneficiarilor primari ai educației și ale personalului din
unitățile de învățământ, precum și a contractelor colective de munc ă
aplicabile, unit ățile de învățământ își elaboreaz ă propriul regulament de
organizare și funcționare.
(2) Regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de învățământ
conține reglement ări cu caracter general, în funcție de tipul acesteia,
precum și reglement ări specifice fiec ărei unit ăți de învățământ, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Proiectul regulamentului de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ se elaboreaz ă de către un colectiv de lucru, coordonat de un
cadru didactic. Din colectivul de lucru, numit prin hot ărârea consiliului
de administrație, fac parte ș i reprezentanți ai organizațiilor sindicale,
ai părinților și ai elevilor desemnați de c ătre consiliul reprezentativ
al părinților/asociația p ărinților, respectiv de consiliul școlar al
elevilor.
(4) Proiectul regulamentului de organizare și funcționare a unității de
învățământ se supune, spre dezbatere, în consiliul reprezentativ al
părinților/asociației p ărinților, în consiliul școlar al elevilor și în
consiliul profesoral, la care particip ă cu drept de vot și personalul
didactic auxiliar și nedidactic.
(5) Regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de învățământ,
precum și modific ările ulterioare ale acestuia se aprob ă, prin hot ărâre,
de către consiliul de administrație.
(6) După aprobare, regulamentul de organizare și funcționare a unit ății
de învățământ se înregistreaz ă la secretariatul unit ății. Pentru aducerea
la cunoștința personalului unit ății de învățământ, a p ărinților și a
elevilor, regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ se afișeaz ă la avizier și, dup ă caz, pe site -ul unității de
învățământ. Educatoarele/ Învățătorii/Institutorii/Profesorii pentru
învățământul preșcolar/primar/Profesorii diriginți au obligația de a
prezenta anual elevilor și p ărinților regulamentul de organizare și
funcționare, la începutul anului școlar. Personalul unit ății de
învățământ, părinții, tutorii sau susțin ătorii legali și elevii majori
își vor asuma, prin semn ătură, faptul c ă au fost informați referitor la

prevederile regulamentului de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ.
(7) Regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de învățământ
poate fi revizuit anual, în termen de cel mult 45 de zile de la începutul
fiecărui an școlar sau ori de c âte ori este nevoie. Propunerile pentru
revizuirea regulamentului de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ se depun în scris și se înregistreaz ă la secretariatul
unității de învățământ, de c ătre organismele care au avizat/aprobat
regulamentul și vor fi supuse procedurilor de avizare și aprobare
prevăzute în prezentul regulament.
(8) Respectarea prevederilor regulamentului de organizare și funcționare
a unității de învățământ este obligatorie. Nerespectarea regulamentului
de organizare și funcționare a unit ății de învățământ constituie abatere
și se sancționeaz ă conform prevederilor legale.
(9) Regulamentul intern al unit ății de învățământ conține dispozițiile
obligatorii prev ăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii,
republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare, și în
contractele colective de muncă aplicabile și se aprob ă prin hot ărâre a
consiliului de administrație, dup ă consultarea reprezentanților
organizațiilor sindicale care au membri în unitatea de învățământ,
afiliate la federațiile sindicale reprezentative la nivel de sector de
activitate învățământ preuniversitar.
CAPITOLUL II
Principii de organizare și finalit ățile învățământului preuniversitar
Art. 3. — (1) Unit ățile de învățământ se organizeaz ă și funcționează pe
baza principiilor stabilite în conformitate cu Legea educației naționale
nr. 1/2011, cu modific ările și complet ările ulterioare.
(2) Conducerile unit ăților de învățământ își fundamenteaz ă deciziile pe
dialog și consultare, promov ând participare a părinților la viața școlii,
respectând dreptul la opinie al elevului și asigur ând transparența
deciziilor și a rezultatelor, printr -o comunicare periodic ă, adecvat ă a
acestora, în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și c ompletările ulterioare.
Art. 4. — Unitățile de învățământ se organizeaz ă și funcționeaz ă
independent de orice ingerințe politice sau religioase, în incinta
acestora fiind interzise crearea și funcționarea oric ăror formațiuni
politice, organizarea și desf ășurarea activit ăților de natur ă politică și
prozelitism religios, precum și orice form ă de activitate care încalcă
normele de conduit ă morală și conviețuire social ă, care pun în pericol
sănătatea și integritatea fizic ă și psihic ă a copiilor/elevilor și a
personalului din unitate.
TITLUL II
Organizarea unit ăților de învățământ
CAPITOLUL I
Rețeaua școlar ă
Art. 5. — Unitățile de învățământ autorizate s ă funcționeze
provizoriu/acreditate fac parte din rețeaua școlar ă național ă, care se
constituie în conformitat e cu prevederile legale.

Art. 6. — (1) În sistemul național de învățământ, unit ățile de învățământ
autorizate s ă funcționeze provizoriu/acreditate dob ândesc personalitate
juridică, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
(2) Unitatea de învățământ preuniversitar cu personalitate juridic ă (PJ)
are următoarele elemente definitorii:
a) act de înființare — ordin de ministru/hot ărâre a autorit ăților
administrației publice locale sau județene (dup ă caz)/hot ărâre
judecătorească/orice alt act emis în acest sens și care respect ă
prevederile legislației în vigoare;
b) dispune de patrimoniu, în proprietate public ă/privată sau prin
administrare/comodat/ închiriere (sediu, dot ări corespunz ătoare, adres ă);
c) cod de identitate fiscal ă (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ștampil ă cu stema Rom âniei și cu denumirea actualizat ă a Ministerului
Educației Naționale și Cercet ării Științifice, denumit în continuare
ministerul, și cu denumirea exact ă a unit ății de învățământ
corespunz ătoare nivelului maxim de învățământ școlarizat.
(3) Fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridic ă are
conducere, personal și buget proprii, întocmește situațiile financiare,
dispunând, în limitele și condițiile prev ăzute de legislația în vigoare,
de autonomie instituțional ă și decizional ă.
(4) Unitatea de învățământ fără personalitate juridic ă, subordonat ă unei
unități de învățământ cu personalitate juridic ă, reprezent ând un loc de
desfășurare a activit ății acesteia, se numește structur ă școlară arondată
(AR).
Art. 7. — În vederea creșterii calit ății educației și a optimiz ării
gestionării resurselor, unit ățile de învățământ și autorit ățile
administrației publice locale pot decide înființarea consorțiilor
școlare, în conformitate cu legislația în vigoare.
Art. 8. — (1) Inspectoratele școlare stabilesc, pentru fiecare unitate
administrativ -teritorial ă, după consultarea reprezentanților unit ăților
școlare și a autorit ăților administrației publice locale,
circumscripțiile școlare ale unit ăților de învățământ care școlarizeaz ă
grupe și/sau clase de nivel preșcolar, primar și gimnazial, cu
respectarea prevederilor legale.
(2) Circumscripția școlar ă este format ă din totalitatea str ăzilor aflate
în apropierea unit ății de învățământ și arondate acesteia, în vederea
școlarizării preșcolarilor/elevilor din învățământul preșcolar, primar și
gimnazial.
(3) Unit ățile de învățământ în cadrul c ărora funcționeaz ă clase din
învățământul obligatoriu școlarizeaz ă în învățământul primar și
gimnazial, cu prioritate, în limita planulu i de școlarizare aprobat,
elevii care au domiciliul în circumscripția școlar ă a unității de
învățământ respective. Înscrierea se face în urma unei solicit ări scrise
din partea p ărintelui, tutorelui sau susțin ătorului legal.
(4) Părintele, tutorele sau susținătorul legal are dreptul de a solicita
școlarizarea copilului la o alt ă unitate de învățământ cu clase de
învățământ primar sau gimnazial dec ât cea la care domiciliul s ău este
arondat. Înscrierea se face în urma unei solicit ări scrise din partea

părintelui, tutorelui sau susțin ătorului legal și se aprob ă de către
consiliul de administrație al unit ății de învățământ la care se solicit ă
înscrierea, în limita planului de școlarizare aprobat, dup ă asigurarea
școlarizării elevilor din circumscripția școlar ă a unității de învățământ
respective. Prin excepție, înscrierea în clasa preg ătitoare se face
conform metodologiei specifice, elaborate de minister.
(5) Unit ățile de învățământ, pe baza documentelor furnizate de
autoritățile locale și serviciul de evidenț ă a populației, au obligația
de a face, anual, recens ământul copiilor din circumscripția școlar ă, care
au vârsta corespunz ătoare pentru înscrierea în învățământul preșcolar și
primar.
CAPITOLUL II
Organizarea programului școlar
Art. 9. — (1) Anul școlar începe la 1 septembrie și se încheie la 31
august din anul calendaristic urm ător.
(2) Structura anului școlar, respectiv perioadele de desf ășurare a
cursurilor, a vacanțelor și a sesiunilor de examene naționale se
stabilesc prin ordin al ministrului educație i naționale și cercet ării
științifice.
(3) În situații obiective de urgenț ă, cum ar fi epidemii, intemperii,
calamități naturale, cursurile școlare pot fi suspendate pe o perioad ă
determinat ă.
(4) Suspendarea cursurilor se poate face, dup ă caz:
a) la nivel ul unității de învățământ — la cererea directorului, în baza
hotărârii consiliului de administrație al unit ății, cu aprobarea
inspectorului școlar general;
b) la nivelul grupurilor de unit ăți de învățământ din același
județ/municipiul București — la cerere a inspectorului școlar general, cu
aprobarea ministerului;
c) la nivel regional sau național, dup ă consultarea reprezentanților
federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învățământ preuniversitar, prin ordin al ministrului educației naționale
și cercet ării științifice.
(5) Suspendarea cursurilor este urmat ă de măsuri privind parcurgerea
integral ă a programei școlare p ână la sfârșitul semestrului, respectiv al
anului școlar, stabilite de consiliul de administrație al unit ății de
învățământ și comunicate instituției care a aprobat suspendarea
cursurilor.
Art. 10. — (1) În perioada vacanțelor școlare, unit ățile de învățământ cu
nivel preșcolar pot organiza, separat sau în colaborare, activit ăți
educative cu copiii, în baza hot ărârii consiliului de administrație al
fiecăreia, care aprob ă și costurile de hran ă, cu respectarea drepturilor
prevăzute de legislația în vigoare și de contractele colective de munc ă
aplicabile pentru tot personalul unit ății.
(2) În vederea particip ării la activitățile educative menționate la alin.
(1), părinții și unitatea de învățământ încheie act adițional la
contractul educațional prev ăzut în anexa la prezentul regulament.

Art. 11. — (1) În unitățile de învățământ, cursurile se pot organiza în
forma de învățământ cu frecvenț ă sau în forma de învățământ cu frecvenț ă
redusă.
(2) Forma de învățământ cu frecvenț ă poate fi organizat ă în program de zi
sau seral.
(3) Învățământul primar funcționeaz ă, de regul ă, în programul de
dimineaț ă. Pentru unit ățile de învățământ care funcționeaz ă în cel puțin
două schimburi, programul este stabilit de consiliul de administrație al
unității de învățământ.
(4) Cursurile pentru elevii din clasa preg ătitoare și din clasele I și a
II-a nu vor începe înainte de ora 8,00 și nu se vor termina mai t ârziu de
ora 14,00.
(5) În învățământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauz ă
de 15 minute dup ă fiecare or ă și o pauz ă de 20 de minute dup ă cea de-a
doua oră de curs. La clasa preg ătitoare și la clasa I, activit ățile de
predare-învățare-evaluare acoper ă 30—35 de minute, restul de timp fiind
destinat activit ăților liber -alese, recreative.
(6) În situațiile în care clasele din învățământul primar funcționeaz ă
împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învățământ, ora d e
curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute se organizeaz ă
activități de tip recreativ.
(7) Pentru clasele din învățământul gimnazial, liceal, profesional și din
învățământul postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauz ă de
10 minute după fiecare or ă; după a treia or ă de curs se poate stabili o
pauză de 15—20 de minute.
(8) În situații speciale, pe o perioad ă determinat ă, durata orelor de
curs și a pauzelor poate fi modificat ă, la propunerea motivat ă a
directorului, în baza hot ărârii consiliului de administrație al unit ății
de învățământ, cu informarea inspectoratului școlar.
Art. 12. — (1) Durata și structura anului de studiu, alc ătuirea schemei
orare, precum și organizarea procesului de învățământ în cadrul
programului „A doua șa nsă” sunt reglementate prin metodologie specific ă,
aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercet ării
științifice.
(2) În urma analizei de nevoi întreprinse de consiliul de administrație,
privind resursele existente (umane, financiare și materiale) din unitatea
de învățământ, o comisie propune o ofert ă sub form ă de pachete
educaționale pentru programul „Școala dup ă școală”, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercet ării
științifice. Programul „Șco ala după școală” se organizeaz ă prin decizia
consiliului de administrație al unit ății de învățământ, cu avizul
inspectoratului școlar.
CAPITOLUL III
Formațiunile de studiu
Art. 13. — (1) În unitățile de învățământ, formațiunile de studiu cuprind
grupe, clase sau ani de studiu și se constituie, la propunerea
directorului, prin hot ărâre a consiliului de administrație, conform
prevederilor legale.

(2) În situații excepționale, pe baza unei justific ări corespunz ătoare
din partea consiliului de administrație al unit ății de învățământ,
unitățile de învățământ pot organiza formațiuni de studiu sub efectivul
minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de
administrație al inspectoratului școlar. În aceast ă situație, consiliul
de administrație al unit ății de învățământ are posibilitatea de a
consulta și consiliul clasei, în vederea lu ării deciziei.
(3) În localit ățile în care exist ă cerere pentru forma de învățământ în
limba matern ă a unei minorit ăți naționale, efectivele formațiunilor de
studiu pot fi mai mici dec ât minimul prev ăzut de lege, la solicitarea
conducerii unit ății de învățământ. Decizia privind înființarea și
funcționarea acestor formațiuni de studiu aparține ministerului, dup ă
consultarea consiliului de administrație al unit ății de învățământ
respective.
(4) Activitatea de învățământ în regim simultan se reglementeaz ă prin
ordin al ministrului educației naționale și cercet ării științifice.
(5) Ministerul stabilește, prin reglement ări specifice, disciplinele de
învățământ/modulele la care pr edarea se face individual sau pe grupe de
elevi.
(6) În situații temeinic motivate, în unitățile de învățământ liceal și
profesional, în care num ărul de elevi de la o specializare/domeniu de
pregătire profesional ă este insuficient pentru alc ătuirea unei cl ase, se
pot organiza clase cu dublu profil sau dubl ă specializare/calificare.
(7) Clasele menționate la alin. (6) se organizeaz ă pentru
profiluri/domenii de preg ătire/specializ ări/calific ări la care
disciplinele generale sunt comune, la solicitarea consili ului de
administrație al unit ății de învățământ, cu avizul inspectoratului școlar
și aprobarea ministerului.
(8) La disciplinele comune pentru toți elevii claselor menționate la
alin. (6), activitatea se desf ășoară cu toat ă clasa, iar la
disciplinele/modul ele de specialitate activitatea se desf ășoară pe grupe.
(9) Consiliul de administrație poate decide constituirea de grupe pentru
elevi care opteaz ă pentru aceleași opționale, în conformitate cu
prevederile Statutului elevului, cu încadrarea în numărul de norme
aprobat.
Art. 14. — (1) Învățământul special și special integrat pentru
preșcolarii/elevii cu deficiențe ușoare și moderate sau
grave/profunde/severe/asociate se organizeaz ă individual, pe grupe sau
clase cu efective stabilite prin lege, în funcție d e tipul și de gradul
deficienței.
(2) Pentru fiecare preșcolar/elev cu deficiențe
grave/profunde/severe/asociate orientat de c ătre centrul județean de
resurse și asistenț ă educațional ă/Centrul Municipiului București de
Resurse și Asistenț ă Educațional ă pentru învățământul de mas ă, efectivele
existente ale claselor se diminueaz ă cu 3 preșcolari/elevi.
Art. 15. — (1) La înscrierea în învățământul gimnazial, liceal și
profesional se asigur ă, de regul ă, continuitatea studiului limbilor
moderne, țin ând cont de o ferta educațional ă a unității de învățământ.
(2) Conducerea unit ății de învățământ constituie, de regul ă, formațiunile
de studiu astfel încât elevii din aceeași formațiune de studiu s ă
studieze aceleași limbi str ăine.

(3) În unitățile de învățământ în care constituirea formațiunilor de
studiu nu se poate face cu respectarea prevederilor alin. (2),
conducerile unit ăților de învățământ asigur ă în program un interval orar
care să permită cuplarea mai multor clase la studiul limbilor moderne.
(4) În situații te meinic motivate, la solicitarea scris ă a părinților sau
a elevilor majori, consiliul de administrație poate hot ărî inversarea
ordinii de studiere a limbilor moderne sau schimbarea lor.
(5) În cazurile menționate la alin. (4), conducerea unit ății de
învățământ, în interesul superior al elevului, poate s ă asigure un
program de sprijin al elevilor care nu au studiat limba modern ă
respectiv ă sau nu se afl ă la același nivel de studiu cu ceilalți elevi
din clas ă/grupă, cu încadrarea în bugetul unit ății de învățământ.
TITLUL III
Managementul unit ăților de învățământ
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 16. — (1) Managementul unit ăților de învățământ cu personalitate
juridică este asigurat în conformitate cu prevederile legale.
(2) Unitatea de învățământ cu personalitate juridic ă este condus ă de
consiliul de administrație, de director și, dup ă caz, de directori
adjuncți.
(3) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, conducerea unit ății de
învățământ se consult ă, după caz, cu toate organismele interesate:
consiliul profesoral, reprezentanții organizațiilor sindicale afiliate
federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învățământ preuniversitar, care au membri în unitate, consiliul
reprezentativ al p ărinților și/sau asociația p ărinților, consiliul școlar
al elevilor, autorit ățile administrației publice locale, precum și cu
reprezentanții operatorilor economici implicați în susținerea
învățământului profesional și tehnic și/sau în desfășurarea instruirii
practice a elevilor.
Art. 17. — Consultanța și asistența juridic ă pentru unit ățile de
învățământ se asigur ă, la cererea directorului, de c ătre inspectoratele
școlare, prin consilierul juridic.
CAPITOLUL II
Consiliul de administrație
Art. 18. — (1) Consiliul de administrație este organ de conducere al
unității de învățământ.
(2) Consiliul de administrație se organizeaz ă și funcționeaz ă conform
Metodologiei -cadru de organizare și funcționare a consiliului de
administrație din unit ățile de învățământ, aprobat ă prin ordin al
ministrului ed ucației naționale și cercet ării științifice.
(3) Directorul unit ății de învățământ de stat este președintele
consiliului de administrație.

(4) Pentru unit ățile de învățământ particular și confesional, conducerea
consiliului de administrație este asigurat ă de persoana desemnat ă de
fondatori.
Art. 19. — (1) La ședințele consiliului de administrație particip ă, de
drept, cu statut de observatori, reprezentanții organizațiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învățământ preuniversitar
din unitatea de învățământ.
(2) La ședințele consiliului de administrație în care se dezbat aspecte
privind elevii, președintele consiliului de administrație are obligația
de a convoca reprezentantul consiliului școlar al elevilor, care are
statut de observ ator.
(3) Reprezentantul elevilor din liceu și din învățământul postliceal
particip ă la toate ședințele consiliului de administrație, av ând statut
permanent, cu drept de vot, conform procedurii de alegere a elevului
reprezentant în consiliul de administraț ie al unit ăților de învățământ
preuniversitar, aprobat ă prin ordin al ministrului educației naționale și
cercetării științifice.
CAPITOLUL III
Directorul
Art. 20. — (1) Directorul exercit ă conducerea executiv ă a unității de
învățământ, în conformitate cu legislația privind învățământul în
vigoare, cu hot ărârile consiliului de administrație al unit ății de
învățământ, precum și cu prevederile prezentului regulament.
(2) Funcția de director în unitățile de învățământ de stat se ocup ă,
conform legii, prin concurs public, susținut de c ătre cadre didactice
titulare, membre ale corpului național de experți în management
educațional. Concursul pentru ocuparea funcției de director se
organizeaz ă conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrul ui
educației naționale și cercet ării științifice.
(3) Pentru asigurarea finanț ării de baz ă, a finanț ării complementare și a
finanțării suplimentare, dup ă promovarea concursului, directorul încheie
contract de management administrativ -financiar cu primarul unității
administrativ -teritoriale în a cărei rază teritorial ă se află unitatea de
învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean, pentru
unitățile de învățământ special. Modelul -cadru al contractului de
management administrativ -financiar este anexă la metodologia prev ăzută la
alin. (2).
(4) Directorul încheie contract de management educațional cu inspectorul
școlar general. Modelul -cadru al contractului de management educațional
este anex ă la metodologia prev ăzută la alin. (2).
(5) Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deține,
conform legii, funcția de președinte sau vicepreședinte în cadrul unui
partid politic, la nivel local, județean sau național.
(6) În unitățile de învățământ cu predare și în limbile minorit ăților
național e, unul dintre directori este un cadru didactic din r ândul
minorității respective. Respectarea criteriilor de competenț ă
profesional ă este obligatorie.
(7) În unitățile de învățământ cu predare în limbile minorit ăților
naționale, în care exist ă și clase cu predare în limba rom ână, unul

dintre directori este un cadru didactic care nu aparține minorit ăților și
care pred ă în limba rom ână.
(8) Directorul unit ății de învățământ de stat poate fi eliberat din
funcție la propunerea motivat ă a consiliului de administrație al
inspectoratului școlar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de
administrație al unit ății de învățământ sau la propunerea consiliului
profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În aceast ă ultimă situație este
obligatorie realizarea unui audit în urma solicit ării scrise a
primarului, cu acordul inspectoratului școlar. Rezultatele auditului se
analizeaz ă în consiliul de administrație al inspectoratului școlar. În
funcție de hot ărârea consiliului de administrație al inspectoratului
școlar, inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcție
a directorului unit ății de învățământ.
(9) Directorul unit ății de învățământ particular și confesional poate fi
eliberat din funcție, la propunerea consiliului de adm inistrație, cu
votul a 2/3 din membrii s ăi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(10) În cazul vacant ării funcțiilor de director și director adjunct din
unitățile de învățământ, conducerea interimar ă este asigurat ă, până la
organizarea concursului, dar nu mai t ârziu de sf ârșitul anului școlar, de
un cadru didactic titular, numit prin detașare în interesul
învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, în baza
avizului consiliului de administrație al inspectora tului școlar, cu
posibilitatea consult ării Consiliului profesoral și cu acordul scris al
persoanelor solicitate.
Art. 21. — (1) În exercitarea funcției de conducere executiv ă, directorul
are următoarele atribuții:
a) este reprezentantul legal al unit ății de învățământ și realizeaz ă
conducerea executiv ă a acesteia;
b) organizeaz ă întreaga activitate educațional ă;
c) răspunde de aplicarea legislației în vigoare, la nivelul unit ății de
învățământ;
d) asigur ă corelarea obiectivelor specifice unit ății de învățământ cu
cele stabilite la nivel național și local;
e) coordoneaz ă procesul de obținere a autorizațiilor și avizelor legale
necesare funcțion ării unit ății de învățământ;
f) asigur ă aplicarea și respectarea normelor de s ănătate și de securitate
în muncă;
g) încheie parteneriate cu operatorii economici pentru asigurarea
instruirii practice a elevilor;
h) prezint ă anual raportul asupra calit ății educației din unitatea de
învățământ; raportul este prezentat în fața consiliului profesoral, în
fața comitetului repr ezentativ al p ărinților și/sau conducerii asociației
de părinți; raportul este adus la cunoștința autorit ăților administrației
publice locale și a inspectoratului școlar.
(2) În exercitarea funcției de ordonator de credite, directorul are
următoarele atrib uții:
a) propune consiliului de administrație, spre aprobare, proiectul de
buget și raportul de execuție bugetar ă;

b) răspunde de încadrarea în bugetul aprobat al unit ății de învățământ;
c) face demersuri de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectar ea
prevederilor legale;
d) răspunde de gestionarea bazei materiale a unit ății de învățământ.
(3) În exercitarea funcției de angajator, directorul are urm ătoarele
atribuții:
a) angajeaz ă personalul din unitate prin încheierea contractului
individual de munc ă;
b) întocmește, conform legii, fișele posturilor pentru personalul din
subordine;
c) răspunde de evaluarea periodic ă, formarea, motivarea personalului din
unitate;
d) propune consiliului de administrație vacantarea posturilor,
organizarea concursurilor p e post și angajarea personalului;
e) îndeplinește atribuțiile prev ăzute de Metodologia -cadru privind
mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar, precum
și atribuțiile prev ăzute de alte acte normative, elaborate de minister.
(4) Alte atribuții ale directorului sunt:
a) propune inspectoratului școlar, spre aprobare, proiectul planului de
școlarizare, avizat de consiliul de administrație;
b) coordoneaz ă activitatea de elaborare a ofertei educaționale a unit ății
de învățământ și o propune spre aprobare consiliului de administrație;
c) coordoneaz ă activitatea de colectare a datelor statistice pentru
sistemul național de indicatori pentru educație, pe care le transmite
inspectoratului școlar și r ăspunde de introducerea datelor în Sistemul
informatic integrat al învățământului din Rom ânia (SIIIR);
d) propune consiliului de administrație, spre aprobare, regulamentul
intern și regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ;
e) coordoneaz ă activitatea de recenzare a copiilor/e levilor din
circumscripția școlar ă, în cazul unit ăților de învățământ preșcolar,
primar și gimnazial;
f) stabilește componența nominal ă a formațiunilor de studiu, în baza
hotărârii consiliului de administrație;
g) elaboreaz ă proiectul de încadrare cu perso nal didactic de predare,
precum și statul de personal didactic auxiliar și nedidactic și le
supune, spre aprobare, consiliului de administrație;
h) numește, dup ă consultarea consiliului profesoral, în baza hot ărârii
consiliului de administrație, profesorii diriginți la clase, precum și
coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare;
i) emite, în baza hot ărârii consiliului de administrație, decizia de
numire a cadrului didactic, membru al consiliului clasei, care preia

atribuțiil e profesorului diriginte, în condițiile în care acesta este
indisponibil pentru o perioad ă de timp, din motive obiective;
j) numește, în baza hot ărârii consiliului de administrație, coordonatorii
structurilor arondate, din r ândul cadrelor didactice — de regulă,
titulare — care își desfășoară activitatea în structurile respective;
k) emite, în baza hot ărârii consiliului de administrația, decizia de
constituire a catedrelor și comisiilor din cadrul unit ății de învățământ;
l) coordoneaz ă comisia de întocmire a orarului cursurilor unit ății de
învățământ și îl propune spre aprobare consiliului de administrație;
m) aprob ă graficul serviciului pe școal ă al personalului didactic;
atribuțiile acestuia sunt precizate în regulamentul de organizare și
funcționare a un ității de învățământ;
n) propune consiliului de administrație, spre aprobare, calendarul
activităților educative al unit ății de învățământ;
o) aprob ă graficul desf ășurării lucr ărilor scrise semestriale;
p) emite, în baza hot ărârii consiliului de administra ție, decizia de
aprobare a regulamentelor de funcționare ale cercurilor, asociațiilor
științifice, tehnice, sportive și cultural -artistice ale elevilor din
unitatea de învățământ;
q) elaboreaz ă instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de
îndrumare, control și evaluare a tuturor activit ăților, care se
desfășoară în unitatea de învățământ și le supune spre aprobare
consiliului de administrație;
r) asigur ă, prin șefii catedrelor și responsabilii comisiilor metodice,
aplicarea planului de învățământ, a programelor școlare și a metodologiei
privind evaluarea rezultatelor școlare;
s) controleaz ă, cu sprijinul șefilor de catedr ă și responsabililor
comisiilor metodice, calitatea procesului instructiv -educativ, prin
verificarea documentelor, prin asi stențe la ore și prin particip ări la
diverse activit ăți educative extracurriculare și extrașcolare;
t) monitorizeaz ă activitatea de formare continu ă a personalului din
unitate;
u) monitorizeaz ă activitatea cadrelor didactice debutante și sprijin ă
integrare a acestora în colectivul unit ății de învățământ;
v) aprob ă asistența la orele de curs sau la activit ăți educative școlare
și extrașcolare, a responsabililor de catedr ă și responsabililor de
comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
w) consemneaz ă zilnic în condica de prezenț ă absențele și întârzierile
personalului didactic și a salariaților de la programul de lucru;
x) își asumă, alături de consiliul de administrație, r ăspunderea public ă
pentru performanțele unit ății de învățământ;
y) numește și controleaz ă personalul care r ăspunde de ștampila unit ății
de învățământ;
z) răspunde de arhivarea documentelor oficiale și școlare;

aa) răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,
completarea și gestionarea actelor de studii , precum și de întocmirea,
eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea,
rectificarea și gestionarea documentelor de evidenț ă școlară;
bb) aprob ă procedura de acces în unitatea de învățământ a persoanelor din
afara acesteia, inclusiv de c ătre reprezentanții mass -media, în
condițiile stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al
unității de învățământ. Reprezentanții instituțiilor cu drept de
îndrumare și control asupra unit ăților de învățământ, precum și
persoanele care parti cipă la procesul de monitorizare și evaluare a
calității sistemului de învățământ au acces ne îngrădit în unitatea de
învățământ.
(5) Directorul îndeplinește alte atribuții stabilite de c ătre consiliul
de administrație, potrivit legii, și orice alte atribuții rezult ând din
prevederile legale în vigoare și contractele colective de munc ă
aplicabile.
(6) Pentru realizarea atribuțiilor sale, directorul se consult ă cu
reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector
de activitate învățământ preuniversitar care au membri în unitatea de
învățământ și/sau, dup ă caz, cu reprezentanții salariaților din unitatea
de învățământ, în conformitate cu prevederile legale.
(7) Directorul are obligația de a delega atribuțiile c ătre directorul
adjunct sau c ătre un alt cadru didactic, membru al consiliului de
administrație, în situația imposibilit ății exercit ării acestora.
Neîndeplinirea acestei obligații constituie abatere disciplinar ă și se
sancționeaz ă conform legii.
Art. 22. — În exercitarea atri buțiilor și a responsabilit ăților stabilite
în conformitate cu prevederile art. 21, directorul emite decizii și note
de serviciu.
Art. 23. — (1) Drepturile și obligațiile directorului unit ății de
învățământ sunt cele prev ăzute de legislația în vigoare, de prezentul
regulament, regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ, de regulamentul intern și de contractele colective de munc ă
aplicabile.
(2) Perioada concediului anual de odihn ă al directorului se aprob ă de
către inspectorul școlar general.
CAPITOLUL IV
Directorul adjunct
Art. 24. — (1) În activitatea sa, directorul poate fi ajutat de unul, doi
sau trei directori adjuncți aflați în subordinea sa direct ă.
(2) Num ărul directorilor adjuncți se stabilește în conformitate cu
normele meto dologice elaborate de minister și cu alin. (1) al prezentului
articol.
(3) Se poate numi un director adjunct, pentru:
a) unitățile de învățământ de nivel primar și/sau gimnazial care au peste
30 de formațiuni de studiu;
b) unitățile de învățământ primar și /sau gimnazial care au între 20 și 30
de clase și îndeplinesc una dintre condițiile: au cel puțin 10 clase

inclusiv din învățământul primar și/sau grupe din învățământul preșcolar
sau au secții cu predare în limbile minorit ăților într-o unitate școlar ă
cu predare în limba rom ână sau au secții cu predare în limba rom ână într-
o unitate școlar ă cu predare într-o limbă a minorit ăților;
c) unitățile de învățământ primar și/sau gimnazial care au între 20 și 30
de clase și au internat și cantin ă;
d) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au peste 25 de clase;
e) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de
clase și îndeplinesc una din condițiile: au cel puțin 10 clase din
învățământul primar și/sau grupe din învățământul preșcolar sau au secții
cu predare în limbile minorit ăților într-o unitate școlar ă cu predare în
limba rom ână sau au secții cu predare în limba rom ână într-o unitate
școlară cu predare într-o limbă a minorit ăților;
f) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de
clase și au internat și cantin ă.
(4) Se pot numi doi directori adjuncți pentru unit ățile de învățământ de
nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționeaz ă cu peste 50 de
formațiuni de studiu.
(5) Se pot numi trei directori adjuncți pentru unit ățile de învățământ de
nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționeaz ă cu peste 70 de
formațiuni de studiu sau cu peste 70 de formațiuni de studiu din
învățământul antepreșcolar și preșcolar.
Art. 25. — (1) Funcția de director adjunct al unității de învățământ de
stat se ocup ă, conform legii, prin concurs public, susținut de c ătre
cadre didactice titulare, membre ale corpului național de experți în
management educațional. Concursul pentru ocuparea funcției de director
adjunct se organiz ează conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educației naționale și cercet ării științifice.
(2) Directorul adjunct al unit ății de învățământ de stat poate fi
eliberat din funcție la propunerea motivat ă a consiliului de
administrație al insp ectoratului școlar, la propunerea a 2/3 dintre
membrii consiliului de administrație al unit ății de învățământ sau la
propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri.
Propunerea se analizeaz ă de către consiliul de administrație al
inspectora tului școlar și, în baza hot ărârii acestuia, inspectorul școlar
general emite decizia de eliberare din funcție a directorului adjunct al
unității de învățământ.
(3) În situația în care propunerea de eliberare din funcție este f ăcută
de către consiliul profesoral, este obligatorie realizarea unui audit în
urma solicit ării scrise a primarului cu acordul inspectoratului școlar.
Rezultatele auditului se analizeaz ă în consiliul de administrație al
inspectoratului școlar.
(4) Directorul adjunct al unit ății de învățământ particular poate fi
eliberat din funcție prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(5) Eliberarea din funcție a directorului adjunct al unit ății de
învățământ liceal militar se face cu respectarea legislației în vigoare
și cu avizul Ministerului Ap ărării Naționale.
Art. 26. — (1) Directorul adjunct își desfășoară activitatea în baza unui
contract de management educațional, anex ă la metodologia prev ăzută la
art. 20 alin. (4), și îndeplinește atribuțiile stabilite prin fișa

postului, anex ă la contractul de management educațional, precum și
atribuțiile delegate de director pe perioade determinate.
(2) Directorul adjunct exercit ă, prin delegare, toate atribuțiile
directorului, în lipsa acestuia.
Art. 27. — (1) Perioada concediului anu al de odihn ă al directorului
adjunct se aprob ă de către directorul unit ății de învățământ.
(2) Pe perioada exercit ării mandatului, directorul adjunct al unit ății de
învățământ nu poate deține, conform legii, funcția de președinte și
vicepreședinte în cadrul unui partid politic la nivel local, județean sau
național.
CAPITOLUL V
Tipul și conținutul documentelor manageriale
Art. 28. — Pentru optimizarea managementului unit ății de învățământ,
conducerea acesteia elaboreaz ă documente manageriale, astfel:
a) documente de diagnoz ă;
b) documente de prognoz ă;
c) documente de evidenț ă.
Art. 29. — (1) Documentele de diagnoz ă ale unit ății de învățământ sunt:
a) rapoartele de activitate semestriale asupra activit ății desfășurate;
b) rapoartele comisiilor și comparti mentelor din unitatea de învățământ;
c) raportul anual de evaluare intern ă a calității.
(2) Conducerea unit ății de învățământ poate elabora și alte documente de
diagnoză privind domenii specifice de interes, care s ă contribuie la
dezvoltarea instituțional ă și la atingerea obiectivelor educaționale.
Art. 30. — (1) Rapoartele semestriale și anuale de activitate se
întocmesc de c ătre director și directorul adjunct/directorii adjuncți,
după caz.
(2) Rapoartele semestriale și anuale de activitate se valideaz ă de către
consiliul de administrație, la propunerea directorului, la începutul
semestrului al doilea, respectiv la începutului anului școlar urm ător.
(3) Rapoartele semestriale și anuale de activitate validate sunt
prezentate de c ătre director în ședința Consiliului profesoral.
Art. 31. — Rapoartele semestriale și anuale de activitate sunt f ăcute
publice pe site -ul unității de învățământ sau, în lipsa acestuia, prin
orice alt ă formă, fiind documente care conțin informații de interes
public.
Art. 32. — Raportul anual de evaluare intern ă (RAEI) se întocmește de
către comisia pentru evaluarea și asigurarea calit ății, se valideaz ă de
către consiliul de administrație, la propunerea coordonatorului comisiei
și se prezint ă, spre analiz ă, consiliului profesoral.

Art. 33. — (1) Documentele de prognoz ă ale unit ății de învățământ
realizate pe baza documentelor de diagnoz ă ale perioadei anterioare sunt:
a) planul de dezvoltare instituțional ă, respectiv planul de acțiune al
școlii pentru învățământul profesional și tehni c (PAS);
b) planul operațional al unit ății;
c) planul managerial (pe an școlar);
d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.
(2) Directorul poate elabora și alte documente de prognoz ă, în scopul
optimizării managementului unit ății de învățământ.
Art. 34. — (1) Planul de dezvoltare instituțional ă constituie documentul
de prognoz ă pe termen lung și se elaboreaz ă de către o echip ă coordonat ă
de către director, pentru o perioad ă de trei — cinci ani. Acesta conține:
a) prezentarea unit ății: istoric și starea actual ă a resurselor umane,
materiale și financiare, relația cu comunitatea local ă și organigram ă;
b) analiza de nevoi, alc ătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT)
și analiza mediului extern (de tip PESTE);
c) viziunea, misiunea ș i obiectivele strategice ale unit ății;
d) planificarea tuturor activit ăților unit ății de învățământ, respectiv
activități manageriale, obiective, termene, stadii de realizare, resurse
necesare, responsabilit ăți, indicatori de performanț ă și evaluare.
(2) Planul de acțiune al școlii (PAS) pentru unit ățile de învățământ
profesional și tehnic coreleaz ă oferta educațional ă și de formare
profesional ă cu nevoile de dezvoltare socio -economic ă la nivel local,
județean și regional.
(3) Planul de acțiune al școlii (P AS) se realizeaz ă în baza ghidului de
elaborare emis de c ătre Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic.
(4) Planul de dezvoltare instituțional ă, respectiv planul de acțiune al
școlii (PAS) se dezbate și se avizeaz ă de către consiliul profesoral și
se aprob ă de către consiliul de administrație.
Art. 35. — (1) Planul managerial constituie documentul de acțiune pe
termen scurt și se elaboreaz ă de către director pentru o perioad ă de un
an școlar.
(2) Planul managerial conține adapta rea direcțiilor de acțiune ale
ministerului și inspectoratului școlar la specificul unit ății, precum și
a obiectivelor strategice ale planului de dezvoltare instituțional ă la
perioada anului școlar respectiv.
(3) Planul managerial se dezbate și se avizeaz ă de către consiliul
profesoral și se aprob ă de către consiliul de administrație.
(4) Directorul adjunct întocmește propriul plan managerial conform fișei
postului, în concordanț ă cu planul managerial al directorului și cu
planul de dezvoltare instituțional ă.

Art. 36. — Planul operațional constituie documentul de acțiune pe termen
scurt, se elaboreaz ă pentru un an școlar și reprezint ă planul de
implementare a proiectului de dezvoltare instituțional ă. Planul
operațional se dezbate și se avizeaz ă de către cons iliul profesoral și se
aprobă de către consiliul de administrație.
Art. 37. — Directorul ia m ăsurile necesare, în conformitate cu legislația
în vigoare, pentru elaborarea și/sau dezvoltarea sistemului de control
intern managerial, inclusiv a procedurilor f ormalizate pe activit ăți.
Planul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial va
cuprinde obiectivele, acțiunile, responsabilit ățile, termenele, precum și
alte componente.
Art. 38. — Documentele manageriale de evidenț ă sunt:
a) statul de funcții ;
b) organigrama unit ății de învățământ;
c) schema orar ă a unității de învățământ;
d) planul de școlarizare;
e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului.
TITLUL IV
Personalul unit ăților de învățământ
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 39. — (1) În unitățile de învățământ, personalul este format din
personal didactic de conducere, didactic de predare și de instruire
practică, didactic auxiliar și personal nedidactic.
(2) Selecția personalului didactic, a celui didactic auxiliar și a celui
nedidactic din unit ățile de învățământ se face conform normelor specifice
fiecărei categorii de personal.
(3) Angajarea personalului didactic de predare, didactic auxiliar și
nedidactic în unitățile de învățământ cu personalitate juridic ă se
realizeaz ă prin încheierea contractului individual de munc ă cu unitatea
de învățământ, prin reprezentantul s ău legal.
Art. 40. — (1) Drepturile și obligațiile personalului din învățământ sunt
reglementate de legislația în vigoare.
(2) Personalul din învățământul pre universitar trebuie s ă îndeplineasc ă
condițiile de studii cerute pentru postul ocupat și s ă fie apt din punct
de vedere medical.
(3) Personalul din învățământul preuniversitar trebuie s ă aibă o ținută
morală demnă, în concordanț ă cu valorile pe care trebui e să le transmit ă
copiilor/elevilor, o vestimentație decent ă și un comportament
responsabil.
(4) Personalului din învățământul preuniversitar îi este interzis s ă
desfășoare acțiuni de natur ă să afecteze imaginea public ă a

copilului/elevului, viața intim ă, privată și familial ă a acestuia sau ale
celorlalți salariați din unitate.
(5) Personalului din învățământul preuniversitar îi este interzis s ă
aplice pedepse corporale, precum și s ă agreseze verbal, fizic sau
emoțional copiii/elevii și/sau colegii.
(6) Personalul din învățământul preuniversitar are obligația de a veghea
la siguranța copiilor/elevilor, pe parcursul desf ășurării programului
școlar și a activit ăților școlare și extracurriculare/extrașcolare.
(7) Personalul din învățământul preuniversitar are o bligația s ă sesizeze,
după caz, instituțiile publice de asistenț ă socială/educațional ă
specializat ă, direcția general ă de asistenț ă socială și protecția
copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor
copiilor/elevilor, inclusiv în legătură cu aspecte care le afecteaz ă
demnitatea, integritatea fizic ă și psihic ă.
Art. 41. — (1) Structura de personal și organizarea acestuia se stabilesc
prin organigram ă, prin statele de funcții și prin proiectul de încadrare
ale fiec ărei unit ăți de învățământ.
(2) Prin organigrama unit ății se stabilesc: structura de conducere și
ierarhia intern ă, organismele consultative, catedrele, comisiile și
celelalte colective de lucru, compartimentele de specialitate sau alte
structuri funcționale prev ăzute de legislația în vigoare.
(3) Organigrama se propune de c ătre director la începutul fiec ărui an
școlar, se aprob ă de către consiliul de administrație și se înregistreaz ă
la secretariatul unit ății de învățământ.
Art. 42. — (1) Coordonarea activit ății structurilor unit ăților de
învățământ se realizeaz ă de către un coordonator numit, de regul ă, dintre
cadrele didactice titulare, prin hot ărâre a consiliului de administrație,
la propunerea directorului.
(2) La nivelul structurilor arondate unit ăților de învățământ se pot
constitui subcomisii și colective de lucru proprii. Conform
regulamentului de organizare și funcționare a unit ății de învățământ,
acestea sunt integrate în organismele corespunz ătoare de la nivelul
acesteia.
Art. 43. — Personalul didactic de predare este organizat în
catedre/comisii metodice și în colective/comisii de lucru pe diferite
domenii de activitate, în conformitate cu normele legale în vigoare și cu
prevederile prezentului regulament. Regulamentul de organizare și
funcționare a unit ății de învățământ cuprinde prevederi specifice
referitoare la organizarea și funcționarea catedrelor, comisiilor și
colectivelor.
Art. 44. — Personalul didactic auxiliar și nedidactic este organizat în
compartimente de spec ialitate care se afl ă în subordinea
directorului/directorului adjunct, în conformitate cu organigrama
unității de învățământ.
Art. 45. — La nivelul fiec ărei unit ăți de învățământ funcționeaz ă, de
regulă, următoarele compartimente/servicii de specialitate: secretariat,
financiar, administrativ, precum și alte compartimente sau servicii,
potrivit legislației în vigoare.
CAPITOLUL II

Personalul didactic
Art. 46. — Personalul didactic are drepturile și obligațiile prev ăzute de
legislația în vigoare și de contra ctele colective de munc ă aplicabile.
Art. 47. — Pentru încadrarea și menținerea în funcție, personalul
didactic are obligația s ă prezinte un certificat medical, eliberat pe un
formular specific, aprobat prin ordin comun al ministrului educației
naționale ș i cercet ării științifice și ministrului s ănătății.
Art. 48. — Personalul didactic are obligația de a participa la activit ăți
de formare continu ă, în condițiile legii.
Art. 49. — Se interzice personalului didactic de predare s ă condiționeze
evaluarea copiilor/elevilor sau calitatea prestației didactice la
grupă/clasă de obținerea oric ărui tip de avantaje de la copii/elevi sau
de la reprezentanții legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de
organele abilitate, se sancțion ează conform legii.
Art. 50. — În unitățile de învățământ se organizeaz ă permanent, pe durata
desfășurării cursurilor, serviciul pe școal ă al personalului didactic de
predare și instruire practic ă, în zilele în care acesta are cele mai
puține ore de curs. Atribuțiile personalului de serviciu sunt stabilite
prin regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de învățământ,
în funcție de dimensiunea perimetrului școlar, de num ărul elevilor și de
activitățile specifice care se organizeaz ă în unitatea de învățământ.
CAPITOLUL III
Personalul nedidactic
Art. 51. — (1) Personalul nedidactic are drepturile și obligațiile
prevăzute de legislația în vigoare și de contractele colective de munc ă
aplicabile.
(2) Organizarea și desf ășurarea concursului de ocupare a posturilor
nedidactice dintr -o unitate de învățământ sunt coordonate de director.
Consiliul de administrație al unit ății de învățământ aprob ă comisiile de
concurs și valideaz ă rezultatele concursului.
(3) Angajarea personalului nedidactic în unitățile de învățământ cu
personalitate juridic ă se face de c ătre director, cu aprobarea
consiliului de administrație, prin încheierea contractului individual de
muncă.
Art. 52. — (1) Activitatea personalului nedidactic este coordonat ă, de
regulă, de administratorul de patrimoniu.
(2) Programul personalului nedidactic se stabilește de c ătre
administratorul de patrimoniu potrivit nevoilor unit ății de învățământ și
se aprob ă de către directorul/directorul adjunct al unit ății de
învățământ.
(3) Administratorul de patrimoni u stabilește sectoarele de lucru ale
personalului de îngrijire. În funcție de nevoile unit ății, directorul
poate solicita administratorului de patrimoniu schimbarea acestor
sectoare.
(4) Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat
în alte activit ăți decât cele necesare unit ății de învățământ.

(5) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, alt ă persoană
din cadrul compartimentului administrativ, desemnat ă de către director,
trebuie s ă se îngrijeasc ă, în limita competențelor , de verificarea
periodic ă a elementelor bazei materiale a unit ății de învățământ, în
vederea asigur ării securit ății copiilor/elevilor/personalului din
unitate.
CAPITOLUL IV
Evaluarea personalului din unit ățile de învățământ
Art. 53. — (1) Evaluarea personalului se face conform legislației în
vigoare și a contractelor colective de munc ă aplicabile.
(2) Inspectoratul școlar realizeaz ă evaluarea periodic ă a resursei umane
din unit ățile de învățământ preuniversitar, potrivit prev ederilor legale
în vigoare.
Art. 54. — (1) Evaluarea personalului didactic se realizeaz ă, în baza
fișei de evaluare adus ă la cunoștinț ă la începutul anului școlar.
(2) Evaluarea personalului nedidactic se realizeaz ă la sfârșitul anului
calendaristic.
(3) Conducerea unit ății de învățământ va comunica în scris personalului
didactic/nedidactic rezultatul evalu ării conform fișei specifice.
CAPITOLUL V
Răspunderea disciplinar ă a personalului din unitatea de învățământ
Art. 55. — Personalul didactic, personalul d idactic auxiliar și cel de
conducere r ăspund disciplinar conform Legii educației naționale nr.
1/2011, cu modific ările și complet ările ulterioare.
Art. 56. — Personalul nedidactic r ăspunde disciplinar în conformitate cu
prevederile Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicat ă, cu
modificările și complet ările ulterioare.
TITLUL V
Organisme funcționale și responsabilit ăți
ale cadrelor didactice
CAPITOLUL I
Organisme funcționale la nivelul unit ății de învățământ
SECȚIUNEA 1
Consiliul profesoral
Art. 57. — (1) Consiliul profesoral este format din totalitatea cadrelor
didactice de conducere, de predare și de instruire practic ă dintr-o
unitate de învățământ. Președintele consiliului profesoral este
directorul.
(2) Consiliul profesoral se întrunește lunar sa u de câte ori este nevoie,
la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum 1/3 din num ărul
personalului didactic de predare și instruire practic ă.

(3) Personalul didactic de conducere, de predare și instruire practic ă
are dreptul s ă participe la to ate ședințele consiliilor profesorale din
unitățile de învățământ unde își desfășoară activitatea și are obligația
de a participa la ședințele consiliului profesoral din unitatea de
învățământ unde declar ă, în scris, la începutul fiec ărui an școlar, c ă
are norma de baz ă. Absența nemotivat ă de la ședințele consiliului
profesoral din unitatea de învățământ unde are norma de baz ă se consider ă
abatere disciplinar ă.
(4) Cvorumul necesar pentru întrunirea în ședinț ă a Consiliului
profesoral este de 2/3 din num ărul total al membrilor, cadre didactice de
conducere, de predare și instruire practic ă, cu norma de baz ă în unitatea
de învățământ.
(5) Hot ărârile se adopt ă prin vot deschis sau secret, cu cel puțin
jumătate plus unu din num ărul total al membrilor consiliu lui profesoral
cu norma de baz ă în unitate, și sunt obligatorii pentru personalul
unității de învățământ, precum și pentru copii, elevi,
părinți/tutori/reprezentanți legali. Modalitatea de vot se stabilește la
începutul ședinței.
(6) Directorul unit ății de învățământ numește, prin decizie, secretarul
consiliului profesoral, ales de consiliul profesoral. Secretarul are
atribuția de a redacta lizibil și inteligibil procesele -verbale ale
ședințelor consiliului profesoral.
(7) La ședințele consiliului profesora l, directorul poate invita, în
funcție de tematica dezb ătută, personalul didactic auxiliar și/sau
personalul nedidactic din unitatea de învățământ, reprezentanți desemnați
ai părinților, ai consiliului elevilor, ai autorit ăților administrației
publice loca le și ai operatorilor economici și ai altor parteneri
educaționali. La ședințele consiliului profesoral pot participa și
reprezentanții organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector
de activitate învățământ preuniversitar care au membri în unitate.
(8) La sf ârșitul fiec ărei ședințe a consiliului profesoral, toți
participanții au obligația s ă semneze procesul -verbal de ședinț ă.
(9) Procesele -verbale se scriu în registrul de procese -verbale al
consiliului profesoral. Registrul de procese -verbale se numeroteaz ă pe
fiecare pagin ă și se înregistreaz ă. Pe ultima pagin ă, directorul unit ății
de învățământ semneaz ă pentru certificarea num ărului paginilor
registrului și aplic ă ștampila unit ății de învățământ.
(10) Registrul de procese -verbale al consi liului profesoral este însoțit
de un dosar care conține anexele proceselor -verbale (rapoarte, programe,
informări, tabele, liste, solicit ări, memorii, sesiz ări etc.), numerotate
și îndosariate pentru fiecare ședinț ă. Registrul și dosarul se p ăstrează
într-un fișet securizat, ale c ărui chei se g ăsesc la secretarul și la
directorul unit ății de învățământ.
Art. 58. — Consiliul profesoral are urm ătoarele atribuții:
a) analizeaz ă, dezbate și valideaz ă raportul general privind starea și
calitatea învățământului din unitatea de învățământ, care se face public;
b) alege, prin vot secret, reprezentanții personalului didactic în
consiliul de administrație;
c) dezbate, avizeaz ă și propune consiliului de administrație, spre
aprobare, planul de dezvoltare insti tuțional ă al unității de învățământ;

d) dezbate și aprob ă rapoartele de activitate semestrial și anual, precum
și eventuale complet ări sau modific ări ale acestora;
e) aprob ă raportul privind situația școlar ă semestrial ă și anual ă
prezentat de fiecare învățător/institutor/profesor pentru învățământ
primar/profesor -diriginte, precum și situația școlar ă după încheierea
sesiunilor de am ânări, diferențe și corigențe;
f) hotărăște asupra tipului de sancțiune disciplinar ă aplicată elevilor
care săvârșesc abateri , potrivit prevederilor prezentului regulament și
ale regulamentului de organizare și funcționare a unit ății de învățământ;
g) propune acordarea recompenselor pentru elevi și pentru personalul
didactic din unitatea de învățământ, conform reglement ărilor în vigoare;
h) valideaz ă notele la purtare mai mici de 7, respectiv mai mici de 8 —
în cazul unit ăților de învățământ cu profil pedagogic, teologic si
militar, precum și calificativele la purtare mai mici de „bine”, pentru
elevii din învățământul primar;
i) avizeaz ă oferta de curriculum la decizia școlii pentru anul școlar
următor și o propune spre aprobare consiliului de administrație;
j) avizeaz ă proiectul planului de școlarizare;
k) valideaz ă fișele de autoevaluare ale personalului didactic al unit ății
de învățământ, în baza c ărora se stabilește calificativul anual;
l) formuleaz ă aprecieri sintetice privind activitatea personalului
didactic, care solicit ă acordarea gradației de merit sau a altor
distincții și premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare
a activit ății desfășurate de acesta;
m) propune consiliului de administrație programele de formare continu ă și
dezvoltare profesional ă ale cadrelor didactice;
n) propune consiliului de administrație premierea și acordarea titlului
„Profesorul anului” personalului didactic de predare și instruire
practică cu rezultate deosebite în activitatea didactic ă, în unitatea de
învățământ; dezbate și avizeaz ă regulamentul de organizare și funcționare
a unității de învățământ;
o) dezbate, la solicitar ea ministerului, a inspectoratului școlar sau din
proprie inițiativ ă, proiecte de acte normative și/sau administrative cu
caracter normativ, care reglementeaz ă activitatea la nivelul sistemului
național de învățământ, formuleaz ă propuneri de modificare sau de
completare a acestora;
p) dezbate probleme legate de conținutul sau organizarea actului
educațional din unitatea de învățământ și propune consiliului de
administrație m ăsuri de optimizare a acestuia;
r) alege, prin vot sec ret, cadrele didactice membre ale Comisiei pentru
evaluarea și asigurarea calit ății, în condițiile legii;
s) îndeplinește, în limitele legii, alte atribuții stabilite de consiliul
de administrație, precum și orice alte atribuții potrivit legislației în
vigoare și contractelor colective de munc ă aplicabile;
u) propune eliberarea din funcție a directorului unit ății de învățământ,
conform legii.

Art. 59. — Documentele consiliului profesoral sunt:
a) tematica și graficul ședințelor consiliului profesoral;
b) convocatoare ale consiliului profesoral;
c) registrul de procese -verbale al consiliului profesoral, însoțit de
dosarul cu anexele proceselor -verbale.
SECȚIUNEA a 2 -a
Consiliul clasei
Art. 60. — (1) Consiliul clasei funcționeaz ă în învățământul primar,
gimnazial, liceal, profesional și postliceal și este constituit din
totalitatea personalului didactic care pred ă la clasa respectiv ă, din cel
puțin un p ărinte delegat al comitetului de p ărinți al clasei, cu excepția
claselor din învățământul postliceal și, pent ru toate clasele, cu
excepția celor din învățământul primar, și a reprezentantului elevilor
clasei respective, desemnat prin vot secret de c ătre elevii clasei.
(2) Președintele consiliului clasei este învățătorul/institutorul/
profesorul pentru învățământul primar, respectiv profesorul diriginte, în
cazul învățământului gimnazial, liceal, profesional și postliceal.
(3) Consiliul clasei se întrunește cel puțin o dat ă pe semestru sau ori
de câte ori este necesar, la solicitarea învățătorului/
institutorulu i/profesorului pentru învățământul primar, respectiv a
profesorului diriginte, a reprezentanților p ărinților și ai elevilor.
Art. 61. — Consiliul clasei are urm ătoarele obiective:
a) armonizarea activit ăților didactice cu nevoile educaționale ale
elevilor;
b) evaluarea obiectiv ă a progresului educațional al elevilor;
c) coordonarea intervențiilor multiple ale echipei pedagogice, în vederea
optimizării rezultatelor elevilor, în sensul atingerii obiectivelor
educaționale, stabilite pentru colectivul clasei;
d) stabilirea și punerea în aplicare a modalit ăților de sprijinire a
elevilor cu un ritm lent de învățare;
e) organizarea de activit ăți suplimentare pentru elevii capabili de
performanțe.
Art. 62. — Consiliul clasei are urm ătoarele atribuții:
a) analizeaz ă semestrial progresul școlar și comportamentul fiec ărui
elev;
b) stabilește m ăsuri de sprijin at ât pentru elevii cu probleme de
învățare sau de comportament, c ât și pentru elevii cu rezultate
deosebite;
c) stabilește notele/calificativele la pu rtare pentru fiecare elev al
clasei, în funcție de frecvența și comportamentul acestora în activitatea
școlară și extrașcolar ă; propune consiliului profesoral validarea notelor
mai mici de 7,00, respectiv mai mici de 8,00 pentru unit ățile de

învățământ cu profil pedagogic, teologic și militar, sau a
calificativelor mai mici de „bine”, pentru învățământul primar;
d) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;
e) particip ă la întâlniri cu p ărinții și elevii ori de c âte ori este
nevoie, la solicitarea învățătorului/institutorului/profesorului pentru
învățământul primar/profesorului diriginte sau a cel puțin 1/3 dintre
părinții elevilor clasei;
f) analizeaz ă abaterile disciplinare ale elevilor și propune
învățătorului/institutorului/profeso rului pentru învățământul
primar/profesorului diriginte, sancțiunile disciplinare prev ăzute pentru
elevi, în conformitate cu legislația în vigoare.
Art. 63. — (1) Consiliul clasei se întrunește în prezența a cel puțin 2/3
din totalul membrilor și adopt ă hotărâri cu votul a jum ătate plus unu din
totalul membrilor s ăi.
(2) La sf ârșitul fiec ărei ședințe a consiliului clasei, toți membrii au
obligația s ă semneze procesul -verbal de ședinț ă. Procesele -verbale se
scriu în registrul de procese -verbale ale consilii lor clasei, constituit
la nivelul unit ății de învățământ, pe fiecare nivel de învățământ.
Registrul de procese -verbale se numeroteaz ă pe fiecare pagin ă și se
înregistreaz ă. Registrul de procese -verbale al consiliilor clasei este
însoțit de un dosar care conține anexele proceselor, numerotate și
îndosariate pentru fiecare ședinț ă.
Art. 64. — Documentele consiliului clasei sunt:
a) tematica și graficul ședințelor consiliului clasei;
b) convocatoarele la ședințele consiliului clasei;
c) registrul de procese -verbale al consiliului clasei, însoțit de dosarul
cu anexele proceselor -verbale.
SECȚIUNEA a 3 -a
Catedrele/Comisiile metodice
Art. 65. — (1) În cadrul unei unit ăți de învățământ, catedrele/comisiile
metodice se constituie din minim um 3 membri, pe discipline de studiu, pe
discipline înrudite sau pe arii curriculare.
(2) În învățământul preșcolar și primar, catedrele/comisiile metodice se
constituie pe grupe, pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe nivel de
învățământ.
(3) Activita tea catedrei/comisiei metodice este coordonat ă de șeful
catedrei, respectiv responsabilul comisiei metodice, ales de c ătre
membrii catedrei/comisiei și validat de consiliul de administrație al
unității.
(4) Catedra/Comisia metodic ă se întrunește lunar sau de câte ori este
necesar, la solicitarea directorului ori a membrilor acesteia.
(5) Tematica ședințelor este elaborat ă la nivelul catedrei comisiei
metodice, sub îndrumarea responsabilului de catedr ă/responsabilului
comisiei metodice, și este aprobat ă de directorul unit ății de învățământ.

Art. 66. — Atribuțiile catedrelor/comisiilor metodice sunt urm ătoarele:
a) stabilește modalit ățile concrete de implementare a curriculumului
național, adecvate specificului unit ății de învățământ și nevoilor
educaționale ale copiilor/elevilor, în vederea realiz ării potențialului
maxim al acestora și atingerii standardelor naționale;
b) elaboreaz ă oferta de curriculum la decizia școlii și o propune spre
dezbatere consiliului profesoral; curriculu mul la decizia școlii cuprinde
și oferta stabilit ă la nivel național;
c) elaboreaz ă programe de activit ăți semestriale și anuale menite s ă
conducă la atingerea obiectivelor educaționale asumate și la progresul
școlar;
d) consiliaz ă cadrele didactice debutante, în procesul de elaborare a
proiectării didactice și a planific ărilor semestriale;
e) elaboreaz ă instrumente de evaluare și notare;
f) analizeaz ă periodic performanțele școlare ale copiilor/elevilor;
g) monitorizeaz ă parcurgere a programei la fiecare grup ă/clasă și modul în
care se realizeaz ă evaluarea copiilor/elevilor; în acest sens, personalul
didactic de predare și instruire practic ă are obligația de a completa
condica de prezenț ă inclusiv cu tema orei de curs;
h) planific ă și organizeaz ă instruirea practic ă a elevilor;
i) organizeaz ă activități de preg ătire special ă a copiilor/ elevilor cu
ritm lent de învățare ori pentru examene/evalu ări și concursuri școlare;
j) organizeaz ă activități de formare continu ă și de cercetare — acțiuni
specifice unit ății de învățământ, lecții demonstrative, schimburi de
experienț ă etc.;
k) implementeaz ă standardele de calitate specifice;
l) realizeaz ă și implementeaz ă proceduri de îmbunătățire a calit ății
activității didactice;
m) propun, la începutul anului școlar, cadrele didactice care predau la
fiecare formațiune de studiu;
n) orice alte atribuții decurg ând din legislația în vigoare și din
regulamentul de organizare și funcționare al unit ății.
Art. 67. — Atribuțiile responsabilului de cated ră/ responsabilului
comisiei metodice sunt urm ătoarele:
a) organizeaz ă și coordoneaz ă întreaga activitate a catedrei/comisiei
metodice ( întocmește și completeaz ă dosarul catedrei/comisiei,
coordoneaz ă realizarea instrumentelor de lucru la nivelul catedrei/
comisiei, elaboreaz ă rapoarte și analize, propune planuri de obținere a
performanțelor și planuri remediale, dup ă consultarea cu membrii
catedrei/comisiei metodice, precum și alte activit ăți stabilite prin
regulamentul de organizare și funcționare al unit ății);
b) stabilește atribuțiile și responsabilit ățile fiec ărui membru al
catedrei/comisiei metodice; atribuția de responsabil de

catedră/responsabilul comisiei metodice este stipulat ă în fișa postului
didactic;
c) evalueaz ă, pe baza unor criterii de perf ormanță stabilite la nivelul
unității de învățământ, în conformitate cu reglement ările legale în
vigoare, activitatea fiec ărui membru al catedrei/comisiei metodice;
d) propune participarea membrilor catedrei/comisiei metodice la cursuri
de formare;
e) participă la acțiunile școlare și extrașcolare inițiate în unitatea de
învățământ;
f) efectueaz ă asistențe la ore, conform planului de activitate al
catedrei/comisiei metodice sau la solicitarea directorului;
g) elaboreaz ă semestrial inform ări asupra activit ății catedrei/comisiei
metodice, pe care le prezint ă în consiliul profesoral;
h) îndeplinește orice alte atribuții decurg ând din legislația în vigoare.
CAPITOLUL II
Responsabilit ăți ale personalului didactic în unitatea
de învățământ
SECȚIUNEA 1
Coordonato rul pentru proiecte și programe educative școlare
și extrașcolare
Art. 68. — (1) Coordonatorul pentru proiecte și programe educative
școlare și extrașcolare este, de regul ă, un cadru didactic titular,
propus de consiliul profesoral și aprobat de c ătre con siliul de
administrație, în baza unor criterii specifice aprobate de c ătre
consiliul de administrație al unit ății de învățământ.
(2) Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare coordoneaz ă activitatea educativ ă din unitatea de
învățământ, inițiaz ă, organizeaz ă și desfășoară activități extrașcolare
la nivelul unit ății de învățământ, cu diriginții, cu responsabilul
comisiei de învățământ primar, cu consiliul reprezentativ al
părinților/asociația de p ărinți, cu reprezentanți ai consiliului
elevilor, cu consilierul școlar și cu partenerii guvernamentali și
neguvernamentali.
(3) Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare își desfășoară activitatea în baza prevederilor strategiilor
ministerului educa ției privind educația formal ă și nonformal ă.
(4) Directorul unit ății de învățământ stabilește atribuțiile
coordonatorului pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare, în funcție de specificul unit ății.
(5) Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare poate fi remunerat suplimentar din fonduri extrabugetare,
conform legislației în vigoare.

Art. 69. — Coordonatorul pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare are următoarele atribuții:
a) coordoneaz ă, monitorizeaz ă și evalueaz ă activitatea educativ ă
nonformal ă din unitatea de învățământ;
b) avizeaz ă planificarea activit ăților din cadrul programului
activităților educative ale clasei/grupei;
c) elaboreaz ă proiectul programului/calendarul activit ăților educative
școlare și extrașcolare ale unit ății de învățământ, în conformitate cu
planul de dezvoltare instituțional ă, cu direcțiile stabilite de c ătre
inspectoratul școlar și minister, în urma consult ării părinților și a
elevilor, și îl supune spre aprobare consiliului de administrație;
d) elaboreaz ă, propune și implementeaz ă proiecte și programe educative;
e) identific ă tipurile de activit ăți educative extrașcolare care
corespund nevoilor elevilor, precum și posibilit ățile de realizare a
acestora, prin consultarea elevilor și p ărinților;
f) prezint ă consiliului de administrație rapoarte semestriale privind
activitatea educativ ă și rezultatele acesteia;
g) disemineaz ă informațiile privind activit ățile educative derulate în
unitatea de învățământ;
h) faciliteaz ă implicarea p ărinților și a partenerilor educaționali în
activitățile educative;
i) elaboreaz ă tematici și propune forme de desf ășurare a consultațiilor
cu părinții, tutorii sau susțin ătorii legali pe teme educative;
j) propune/elaboreaz ă instrumente de evaluare a activit ății educative
nonformale desf ășurate la nivelul unit ății de învățământ;
k) faciliteaz ă vizite de studii pentru elevi, în țară și în străinătate,
desfășurate în cadrul programelor de parten eriat educațional;
l) orice alte atribuții rezult ând din legislația în vigoare.
Art. 70. — Portofoliul coordonatorului pentru proiecte și programe
educative școlare și extrașcolare conține:
a) oferta educațional ă a unității de învățământ în domeniul activ ității
educative extrașcolare;
b) planul anual și semestrial al activit ății educative extrașcolare;
c) programe de parteneriat pentru realizarea de activit ăți educative
extrașcolare;
d) programe educative de prevenție și intervenție;
e) modalit ăți de monitorizare și evaluare a activit ății educative
extrașcolare;
f) măsuri de optimizare a ofertei educaționale extrașcolare;
g) rapoarte de activitate semestriale și anuale;

h) documente care reglementeaz ă activitatea extrașcolar ă, în format
letric/electro nic, transmise de inspectoratul școlar și minister, privind
activitatea educativ ă extrașcolar ă.
Art. 71. — (1) Inspectoratul școlar stabilește o zi metodic ă pentru
coordonatorii pentru proiecte și programe educative școlare și
extrașcolare.
(2) Activitatea desfășurată de coordonatorul pentru proiecte și programe
educative școlare și extrașcolare se reg ăsește în raportul anual de
activitate, prezentat în consiliul de administrație. Activitatea
educativ ă școlară și extrașcolar ă este parte a planului de dezvol tare
instituțional ă a unității de învățământ.
SECȚIUNEA a 2 -a
Profesorul diriginte
Art. 72. — (1) Profesorul diriginte coordoneaz ă activitatea clasei din
învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal.
(2) Un cadru didactic poate îndeplini atribuțiile de profesor diriginte
la o singur ă formațiune de studiu.
(3) În cazul învățământului primar, atribuțiile dirigintelui revin
învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul primar.
Art. 73. — (1) Profesorii diriginți sunt numiți, anual, de c ătre
directorul unit ății de învățământ, în baza hot ărârii consiliului de
administrație, dup ă consultarea consiliului profesoral.
(2) La numirea profesorilor diriginți se are în vedere principiul
continuit ății, astfel încât o formațiune de studiu să aibă același
diriginte pe parcursul unui nivel de învățământ.
(3) De regul ă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic
titular sau suplinitor care are cel puțin o jum ătate din norma didactic ă
în unitatea de învățământ și care pred ă la clasa respectiv ă.
(4) Pot fi numiți ca profesori diriginți și cadrele didactice din
centrele și cabinetele de asistenț ă psihopedagogic ă.
Art. 74. — (1) Activit ățile specifice funcției de diriginte sunt
prevăzute în fișa postului cadrului didactic.
(2) Profesorul diriginte realizeaz ă, semestrial și anual, planificarea
activităților conform proiectului de dezvoltare instituțional ă și
nevoilor educaționale ale colectivului de elevi pe care îl coordoneaz ă.
Planificarea se avizeaz ă de către directorul unit ății de învățământ.
(3) Activit ățile de suport educațional, consiliere și orientare
profesional ă sunt obligatorii și sunt desf ășurate de profesorul diriginte
în cadrul orelor de consiliere și orientare, orelor de dirigenție sau în
afara orelor de curs, dup ă caz.
(4) Profesorul diriginte desf ășoară activități de suport educațional,
consiliere și orientare profesional ă pentru elevii clasei. Activit ățile
se refer ă la:

a) teme stabilite în concordanț ă cu specificul v ârstei, cu interesele sau
solicitările elevilor, pe baza programelor școlare în vigoare elaborate
pentru aria curricular ă „Consiliere și orientare”;
b) teme de educație în conformitate cu prevederile actelor normative și
ale strategiilor naționale, precum și în baza parteneriatelor încheiate
de ministerul educ ației cu alte ministere, instituții și organizații.
(5) Orele destinate activit ăților de suport educațional, consiliere și
orientare profesional ă se consemneaz ă în condica de prezenț ă a cadrelor
didactice conform planific ării aprobate de directorul unit ății.
(6) Profesorul diriginte desf ășoară activități educative extrașcolare, pe
care le stabilește dup ă consultarea elevilor și a p ărinților, în
concordanț ă cu specificul v ârstei și nevoilor identificate pentru
colectivul de elevi.
Art. 75. — (1) Pentru reali zarea unei comunic ări constante cu p ărinții,
tutorii sau susțin ătorii legali, profesorul diriginte stabilește cel
puțin o or ă în fiecare lun ă în care se întâlnește cu aceștia, pentru
prezentarea situației școlare a elevilor, pentru discutarea problemelor
educaționale sau comportamentale specifice ale acestora.
(2) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginților cu p ărinții,
tutorii sau susțin ătorii legali de la fiecare formațiune de studiu se
aprobă de către director, se comunic ă elevilor și p ărinților, tutorilor
sau susțin ătorilor legali ai acestora și se afișeaz ă la avizierul școlii.
Art. 76. — Profesorul diriginte are urm ătoarele atribuții:
1. organizeaz ă și coordoneaz ă:
a) activitatea colectivului de elevi;
b) activitatea consiliului clasei ;
c) întâlniri cu p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali la începutul și
sfârșitul semestrului și ori de c âte ori este cazul;
d) acțiuni de orientare școlar ă și profesional ă pentru elevii clasei;
e) activit ăți educative și de consiliere;
f) activit ăți extracurriculare și extrașcolare în unitatea de învățământ
activități extracurriculare:
2. monitorizeaz ă;
a) situația la învățătură a elevilor;
b) frecvența la ore a elevilor;
c) participarea și rezultatele elevilor la concursurile și competițiile
școlare;
d) comportamentul elevilor în timpul activit ăților școlare, extrașcolare
și extracurriculare;
e) participarea elevilor la programe sau proiecte și implicarea acestora
în activit ăți de voluntariat;

3. colaboreaz ă cu:
a) profesorii clasei și coordonatorul pentru proiecte și programe
educative școlare și extrașcolare pentru informarea privind activitatea
elevilor, pentru soluționarea unor situații specifice activit ăților
școlare și pentru toate aspectele care vizeaz ă procesul instructiv –
educativ, care -i implică pe elevi;
b) cabinetele de asistenț ă psihopedagogic ă, în activit ăți de consiliere
și orientare a elevilor clasei;
c) directorul unit ății de învățământ, pentru organizarea unor activit ăți
ale colectivului de elevi, pentru inițierea unor proiecte educaționale cu
elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la
întreținerea și dotarea s ălii de clas ă, inclusiv în scopul p ăstrării
bazei materiale, pentru soluționarea uno r probleme sau situații
deosebite, ap ărute în legătură cu colectivul de elevi;
d) comitetul de p ărinți, p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali pentru
toate aspectele care vizeaz ă activitatea elevilor și evenimentele
importante la care aceștia particip ă și cu alți parteneri implicați în
activitatea educativ ă școlară și extrașcolar ă;
e) alți parteneri implicați în activitatea educativ ă școlară și
extrașcolar ă;
f) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor școlare și
a actelor de studii ale elevilor clasei;
g) persoana desemnat ă pentru gestionarea SIIIR, în vederea complet ării și
actualiz ării datelor referitoare la elevi;
4. informeaz ă:
a) elevii și p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali, despre
prevederile regulamentului de organizare și funcționare a unit ăților de
învățământ;
b) elevii și p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali, cu privire la
reglement ările referitoare la examene/test ări naționale și cu privire la
alte documente care reglementeaz ă activitatea și parcursul școlar al
elevilor;
c) părinții, tutorii sau susțin ătorii legali, despre situația școlar ă,
despre comportamentul elevilor, despre frecvența acestora la ore;
informarea se realizeaz ă în cadrul întâlnirilor cu p ărinții, tutorii sau
susținătorii legali, precum și în scris, ori de c âte ori este nevoie;
d) părinții, tutorii sau susțin ătorii legali, în cazul în care elevul
înregistreaz ă absențe nemotivate; informarea se face în scris; num ărul
acestora se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a
fiecărei unit ăți de învățământ.
e) părinții, tutorii sau susțin ătorii legali, în scris, referitor la
situațiile de corigenț ă, sancțion ările disciplinare, ne încheierea
situației școlare sau repetenție;
5. îndeplinește alte atribuții stabilite de c ătre conducerea unit ății de
învățământ, în conformitate cu legislația în vigoare sau fișa postului.
Art. 77. — Profesorul diriginte mai are și urm ătoarele atribuții:

a) răspunde de p ăstrarea bunurilor cu care este dotat ă sala de clas ă,
împreună cu elevi, p ărinți, tutori sau susținători legali, precum și cu
membrii consiliului clasei;
b) completeaz ă catalogul clasei cu datele personale ale elevilor;
c) motiveaz ă absențele elevilor, în conformitate cu prevederile
prezentului regulament și ale regulamentului de organizare și fun cționare
a unității de învățământ;
d) încheie situația școlar ă a fiecărui elev la sf ârșit de semestru și de
an școlar și o consemneaz ă în catalog și în carnetul de elev;
e) realizeaz ă ierarhizarea elevilor la sf ârșit de an școlar pe baza
rezultatelor acest ora;
f) propune consiliului de administrație acordarea de burse pentru elevi,
în conformitate cu legislația în vigoare;
g) completeaz ă documentele specifice colectivului de elevi și
monitorizeaz ă completarea portofoliului educațional al elevilor;
h) întocmește calendarul activit ăților educative extrașcolare ale clasei;
i) elaboreaz ă portofoliul dirigintelui.
Art. 78. — Dispozițiile art. 76 și 77 se aplic ă în mod corespunz ător
personalului didactic din învățământul primar, gimnazial și liceal.
CAPITOLUL III
Comisiile din unit ățile de învățământ
Art. 79. — (1) La nivelul fiec ărei unit ăți de învățământ funcționeaz ă
următoarele comisii:
1. cu caracter permanent;
2. cu caracter temporar;
3. cu caracter ocazional.
(2) Comisiile cu caracter permanent sunt:
a) Comisia pentru curriculum;
b) Comisia de evaluare și asigurare a calit ății;
c) Comisia pentru perfecționare și formare continu ă;
d) Comisia de securitate și s ănătate în muncă și pentru situații de
urgență;
e) Comisia pentru controlul managerial intern;
f) Comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de
corupție și discrimin ării în mediul școlar și promovarea
interculturalit ății;
g) Comisia pentru programe și proiecte educative.

(3) Comisiile cu caracter permanent își desfășoară activitatea pe tot
parcursul anului școlar, comisiile cu caracter temporar își desfășoară
activitatea doar în anumite perioade ale anului școlar, iar comisiile cu
caracter ocazional sunt înființate ori de c âte ori se impune constituirea
unei astfel de comisii, pentru rezolvarea unor probleme specifice ap ărute
la nivelul unit ății de învățământ.
(4) Comisiile cu caracter temporar și ocazional vor fi stabilite de
fiecare unitate de învățământ, prin regulamentul de organizare și
funcționare a unit ății de învățământ.
Art. 80. — (1) Comisiile de la nivelul unit ății de învățământ își
desfășoară activitatea pe baza deciziei de constituire emise de
directorul unit ății de învățământ. În cadrul comisiilor prev ăzute la art.
79 alin. (2) lit. b), f) și g) sunt cuprinși și reprezentanți ai elevilor
și ai părinților, tutorilor sau ai susțin ătorilor legali, nominalizați de
consiliul școlar al elevilor, respectiv comitetul/asociația de p ărinți.
(2) Activitatea comisiilor din unitatea de învățământ și documentele
elaborate de me mbrii comisiei sunt reglementate prin acte normative sau
prin regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de învățământ.
(3) Fiecare unitate de învățământ își elaboreaz ă proceduri, privind
funcționarea comisiilor în funcție de nevoile proprii.
TITLUL VI
Structura, organizarea și responsabilit ățile personalului didactic
auxiliar și nedidactic
CAPITOLUL I
Compartimentul secretariat
Art. 81. — (1) Compartimentul secretariat cuprinde, dup ă caz, posturile
de secretar -șef, secretar și informatician.
(2) Compartimentul secretariat este subordonat directorului.
(3) Secretariatul funcționeaz ă în program de lucru cu elevii, p ărinții,
tutorii sau susțin ătorii legali sau alte persoane interesate din afara
unității, aprobat de director, în baza hot ărârii consili ului de
administrație.
Art. 82. — Compartimentul secretariat are urm ătoarele atribuții:
a) transmiterea informațiilor la nivelul unit ății de învățământ;
b) întocmirea, actualizarea și gestionarea bazelor de date;
c) întocmirea și transmiterea situațiilor statistice și a celorlalte
categorii de documente solicitate de c ătre autorit ăți, precum și a
corespondenței unit ății;
d) înscrierea copiilor/elevilor pe baza dosarelor personale, p ăstrarea,
organizarea și actualizarea permanent ă a evidenței acestora și rezolvarea
problemelor privind mișcarea antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, în
baza hot ărârilor consiliului de administrație;
e) rezolvarea problemelor specifice preg ătirii și desf ășurării examenelor
și evaluărilor naționale, ale examenelor de admitere și de ocupare a

posturilor vacante, conform atribuțiilor prev ăzute de legislația în
vigoare sau de fișa postului;
f) completarea, verificarea, p ăstrarea în condiții de securitate și
arhivarea documentelor referitoare la situația școlară a elevilor și a
statelor de funcții;
g) procurarea, completarea, eliberarea și evidența actelor de studii și a
documentelor școlare, în conformitate cu prevederile regulamentului
privind regimul juridic al actelor de studii și al documentelor de
evidență școlară în învățământul preuniversitar, aprobat prin ordin al
ministrului educației naționale și cercet ării științifice;
h) selecția, evidența și depunerea documentelor la Arhivele Naționale,
după expirarea termenelor de p ăstrare, stabilite prin „ Indicatorul
termenelor de p ăstrare”, aprobat prin ordin al ministrului educației
naționale și cercet ării științifice;
i) păstrarea și aplicarea ștampilei unit ății pe documentele avizate și
semnate de persoanele competente, în situația existenței deciziei
directorului în acest sens;
j) întocmirea și/sau verificarea, respectiv avizarea
documentelor/documentațiilor, potrivit legislației în vigoare sau fișei
postului;
k) întocmirea statelor de personal;
l) întocmirea, actualizarea și gestionarea dosarelor de personal ale
angajaților unit ății de învățământ;
m) calcularea drepturilor salariale sau de alt ă natură în colaborare cu
serviciul contabilitate;
n) gestionarea corespondenței unit ății de învățământ;
o) întocmirea și actualizarea procedurilor activit ăților desfășurate la
nivelul compartimentului, în conformitate cu legislația în vigoare;
p) orice alte atribuții specifice compartimentului, rezult ând din
legislația în vigoare, contractele colective de munc ă aplicabile,
regulamentul de organizare și funcționar e al unit ății, regulamentul
intern, hot ărârile consiliului de administrație și deciziile
directorului, stabilite în sarcina sa.
Art. 83. — (1) Secretarul -șef/Secretarul unit ății de învățământ pune la
dispoziția personalului condicile de prezenț ă, fiind res ponsabil cu
siguranța acestora.
(2) Secretarul -șef/Secretarul r ăspunde de securitatea cataloagelor și
verifică, la sf ârșitul orelor de curs, împreună cu profesorul de
serviciu, existența tuturor cataloagelor încheind un proces -verbal în
acest sens.
(3) În perioada cursurilor, cataloagele se p ăstrează în cancelarie, într-
un fișet securizat, iar în perioada vacanțelor școlare, la secretariat,
în aceleași condiții de siguranț ă.
(4) În situații speciale, atribuțiile prev ăzute la alin. (1) și (2) pot
fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, și de c ătre cadre didactice sau
personal didactic auxiliar, din cadrul unit ății de învățământ, cu acordul
prealabil al personalului solicitat.

(5) Se interzice condiționarea eliber ării adeverințelor, foilor
matricole, caract erizărilor și a oric ăror acte de studii sau documente
școlare de obținerea de beneficii materiale.
CAPITOLUL II
Serviciul financiar
SECȚIUNEA 1
Organizare și responsabilit ăți
Art. 84. — (1) Serviciul financiar reprezint ă structura organizatoric ă
din cadrul unit ății de învățământ în care sunt realizate: fundamentarea
și execuția bugetului, evidența contabil ă, întocmirea și transmiterea
situațiilor financiare, precum și orice alte activit ăți cu privire la
finanțarea și contabilitatea instituțiilor, prevăzute de legislația în
vigoare, de contractele colective de munc ă aplicabile, de regulamentul de
organizare și funcționare al unit ății și de regulamentul intern.
(2) Serviciul financiar cuprinde, dup ă caz, administratorul financiar,
precum și ceilalți angajați asimilați funcției prev ăzute de legislația în
vigoare, denumit generic „contabil”.
(3) Serviciul financiar este subordonat directorului unit ății de
învățământ.
Art. 85. — Serviciul financiar are urm ătoarele atribuții:
a) desfășurarea activit ății financiar -contabile a unit ății de învățământ;
b) gestionarea, din punct de vedere financiar, a întregului patrimoniu al
unității de învățământ, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare
și cu hot ărârile consiliului de administrație;
c) întocmirea proiectului de buget și a raportului de execuție bugetar ă,
conform legislației în vigoare și contractelor colective de munc ă
aplicabile;
d) informarea periodic ă a consiliului de administrație cu privire la
execuția bugetar ă;
e) organizarea contabilit ății veniturilor și cheltuielilor;
f) consemnarea în documente justificative a oric ărei operațiuni care
afecteaz ă patrimoniul unit ății de învățământ și înregistrarea în evidența
contabil ă a documentelor;
g) întocmirea și verificarea statelor de plat ă în colabor are cu serviciul
secretariat;
h) valorific ă rezultatele procesului de inventariere, a patrimoniului, în
situațiile prev ăzute de lege și ori de c âte ori consiliul de
administrație consider ă necesar;
i) întocmirea lucr ărilor de închidere a exercițiului finan ciar;
j) îndeplinirea obligațiilor patrimoniale ale unit ății de învățământ față
de bugetul de stat, bugetul asigur ărilor sociale de stat, bugetul local
și față de terți;

k) implementarea procedurilor de contabilitate;
l) avizarea, în condițiile legii, a p roiectelor de contracte sau de
hotărâri ale consiliului de administrație, prin care se angajeaz ă
fondurile unit ății;
m) asigurarea și gestionarea documentelor și a instrumentelor financiare
cu regim special;
n) întocmirea, cu respectarea normelor legale în vigoare, a documentelor
privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor
bugetare, realiz ând operațiunile prev ăzute de normele legale în materie;
o) orice alte atribuții specifice serviciului, rezult ând din
legislația în vigoare și hot ărârile consiliului de administrație și
deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
SECȚIUNEA a 2 -a
Management financiar
Art. 86. — (1) Întreaga activitate financiar ă a unităților de învățământ
se organizeaz ă și se desf ășoară cu respectarea legislației în vigoare.
(2) Activitatea financiar ă a unității de învățământ se desf ășoară pe baza
bugetului propriu.
(3) Răspunde de organizarea activit ății financiare și de încadrarea în
bugetul aprobat.
Art. 87. — Pe baza bugetului aprobat, directorul și consiliul d e
administrație actualizeaz ă programul anual de achiziții publice,
stabilind și celelalte m ăsuri ce se impun pentru asigurarea încadrării
tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
Art. 88. — (1) Este interzis ă angajarea de cheltuie li, dac ă nu este
asigurat ă sursa de finanțare.
(2) Resursele extrabugetare ale unit ății pot fi folosite exclusiv de
aceasta, conform hot ărârii consiliului de administrație.
CAPITOLUL III
Compartimentul administrativ
SECȚIUNEA 1
Organizare și responsabili tăți
Art. 89. — (1) Compartimentul administrativ este coordonat de
administratorul de patrimoniu și cuprinde personalul nedidactic al
unității de învățământ.
(2) Compartimentul administrativ este subordonat directorului unit ății de
învățământ.
Art. 90. — Compartimentul administrativ are urm ătoarele atribuții:
a) gestionarea bazei materiale;

b) realizarea reparațiilor, care sunt în sarcina unit ății, și a
lucrărilor de întreținere, igienizare, cur ățenie și gospod ărire a
unității de învățământ;
c) întreținer ea terenurilor, cl ădirilor și a tuturor componentelor bazei
didactico -materiale;
d) realizarea demersurilor necesare obținerii autorizațiilor de
funcționare a unit ății de învățământ;
e) recepția bunurilor, serviciilor și a lucr ărilor, printr -o comisie
constituit ă la nivelul compartimentului;
f) înregistrarea modific ărilor produse cu privire la existența,
utilizarea și mișcarea bunurilor din gestiune și prezentarea actelor
corespunz ătoare Serviciului financiar;
g) evidența consumului de materiale;
h) punerea în aplicare a m ăsurilor stabilite de c ătre conducerea unit ății
de învățământ privind s ănătatea și securitatea în muncă, situațiile de
urgență și P.S.I.;
i) întocmirea proiectului anual de achiziții și a documentațiilor de
atribuire a contractelor;
j) orice alte atribuții specifice compartimentului, rezult ând din
legislația în vigoare, hot ărârile consiliului de administrație și
deciziile directorului, stabilite în sarcina sa.
SECȚIUNEA a 2 -a
Management administrativ
Art. 91. — Evidența, organizarea, ac tualizarea documentelor contabile,
prezentarea situațiilor financiare referitoare la patrimoniu și
administrarea bazei didactico -materiale a unit ăților de învățământ se
realizeaz ă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.
Art. 92. — (1) Inventarierea bunurilor unit ății de învățământ se
realizeaz ă de către comisia de inventariere, numit ă prin decizia
directorului.
(2) Modific ările care se opereaz ă în listele ce cuprind bunurile aflate
în proprietatea unit ății de învățământ se supun aprob ării consiliului de
administrație de c ătre director, la propunerea administratorului de
patrimoniu, în baza solicit ării compartimentelor funcționale.
Art. 93. — (1) Bunurile aflate în proprietatea unit ății de învățământ de
stat sunt administrate de c ătre consiliul de administrație.
(2) Bunurile aflate în proprietatea unit ății de învățământ particular
sunt supuse regimului juridic al propriet ății private.
Art. 94. — Bunurile, care sunt temporar disponibile și care sunt în
proprietatea sau administrarea unit ății de învățământ, pot fi închiriate
în baza hot ărârii consiliului de administrație.
Capitolul IV
Biblioteca școlar ă sau Centrul de documentare

și informare
Art. 95. — (1) În unitățile de învățământ se organizeaz ă și funcționeaz ă
Biblioteca școlar ă sau Centrul de documentare și informare.
(2) Acestea se organizeaz ă și funcționeaz ă în baza Legii bibliotecilor și
a regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educației naționale și
cercetării științifice.
(3) Biblioteca școlar ă sau Centrul de doc umentare și informare se
subordoneaz ă directorului.
(4) Centrele de documentare și informare se pot înființa și pot funcționa
în orice unitate de învățământ din învățământul de stat, particular și
confesional prin decizia directorului Casei Corpului Didact ic, pe baza
criteriilor stabilite de ministerul educației, la propunerea consiliului
de administrație al unit ății de învățământ, cu avizul inspectoratului
școlar.
(5) Într-un centru de documentare și informare pot activa, în condițiile
legii, at ât profesor ul documentarist, c ât și bibliotecarul școlar.
(6) În unitățile de învățământ se asigur ă accesul gratuit al elevilor și
al personalului la Biblioteca Școlar ă Virtuală și la Platforma școlar ă de
e-learning.
(7) Platforma școlar ă de e-learning este utilizat ă de către unitatea de
învățământ, pentru a acorda asistenț ă elevilor în timpul sau în afara
programului școlar, precum și elevilor care nu pot frecventa temporar
școala, din motive de s ănătate.
TITLUL VII
Elevii
CAPITOLUL I
Dobândirea și exercitarea calit ății de elevi
Art. 96. — Beneficiarii primari ai educației sunt antepreșcolarii,
preșcolarii și elevii.
Art. 97. — (1) Dobândirea calit ății de preșcolar/elev se obține prin
înscrierea într-o unitate de învățământ.
(2) Înscrierea se aprob ă de către consiliul de administrație, cu
respectarea legislației în vigoare, a prezentului regulament și a
regulamentul de organizare și funcționare al unit ății, ca urmare a
solicitării scrise a p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali.
Art. 98. — (1) Înscrierea în învățământul de nivel preșcolar și primar se
face conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale și cercet ării științifice.
(2) În situația în care, pe durata clasei preg ătitoare ori a clasei I,
elevul acumuleaz ă absențe ca urmare a unor probleme de s ănătate sau se
observă, din cauza înscrierii anticipate din punctul de vedere al
vârstei, manifest ări de oboseal ă sau de neadaptare școlar ă, părinții,
tutorii sau susțin ătorii legali pot depune la unitatea de învățământ o
solicitare de retragere a elevului în vederea re înscrierii în clasa
pregătitoare, respectiv în clasa I în următorul an școlar.

(3) În situația solicit ării de retragere menționate la alin. (2),
unitățile de învățământ vor consilia p ărinții, tutorii sau susținătorii
legali privind nevoia de a lua decizii în interesul educațional al
elevului și îi vor informa c ă solicitarea nu poate fi soluționat ă decât
în situația în care evaluarea dezvolt ării psihosomatice atest ă
necesitatea re înscrierii în clasa preg ătitoare.
(4) Evaluarea dezvolt ării psihosomatice a elevilor, menționat ă la alin.
(3), se efectueaz ă sub coordonarea Centrului județean/al municipiului
București de resurse și asistenț ă educațional ă.
Art. 99. — Înscrierea în clasa a IX -a din învățământul liceal, respectiv
în anul I de studiu din învățământul profesional și postliceal se face în
conformitate cu metodologia aprobat ă prin ordin al ministrului educației
naționale și cercet ării științifice.
Art. 100. — Elevii promovați vor fi înscriși de d rept în anul urm ător,
dacă nu exist ă prevederi specifice de admitere în clasa respectiv ă.
Art. 101. — (1) Calitatea de elev se exercit ă prin frecventarea
cursurilor și prin participarea la activit ățile existente în programul
fiecărei unit ăți de învățământ.
(2) Calitatea de elev se dovedește cu carnetul de elev, vizat la
începutul fiec ărui an școlar de c ătre unitatea de învățământ la care este
înscris elevul.
Art. 102. — (1) Prezența elevilor la fiecare or ă de curs se verific ă de
către cadrul didactic, care consemneaz ă în catalog, în mod obligatoriu,
fiecare absenț ă.
(2) Motivarea absențelor se face de c ătre învățătorul/
institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte
în ziua prezent ării actelor justificative.
(3) În cazul elevilor minori, p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali
au obligația de a prezenta personal învățătorului/
institutorului/profesorului pentru învățământul primar/ profesorului
diriginte actele justificative pentru absențele copilului s ău.
(4) Actele medicale pe baza cărora se face motivarea absențelor sunt,
după caz: adeverinț ă eliberat ă de medicul cabinetului școlar, de medicul
de familie sau medicul de specialitate, adeverinț ă/certificat
medical/foaie de externare/scrisoare medical ă eliberate de unitatea
sanitară în care elevul a fost internat. Actele medicale trebuie s ă aibă
viza cabinetului școlar sau a medicului de familie care are în evidenț ă
fișele medicale/carnetele de s ănătate ale elevilor.
(5) În limita a 20 de ore de curs pe semestru, absențele pot fi m otivate
doar pe baza cererilor scrise ale p ărintelui, tutorelui sau
susținătorului legal al elevului sau ale elevului major, adresate
învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul
primar/profesorului diriginte al clasei, avizate în prealabi l de motivare
de către directorul unit ății.
(6) Actele pe baza c ărora se face motivarea absențelor se prezint ă în
termen de 7 zile de la reluarea activit ății elevului și sunt p ăstrate de
către învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul
primar/profesorul diriginte, pe tot parcursul anului școlar.
(7) Nerespectarea termenului prev ăzut la alin. (5) atrage declararea
absențelor ca nemotivate.

(8) În cazul elevilor reprezentanți, absențele se motiveaz ă pe baza
actelor justificative, conform p revederilor statutului elevului.
Art. 103. — (1) La cererea scris ă a directorilor unit ăților de învățământ
cu program sportiv suplimentar, a profesorilor -antrenori din unit ățile de
învățământ cu program sportiv integrat, a directorilor cluburilor
sportive școlare/asociațiilor sportive școlare sau a conducerilor
structurilor naționale sportive, directorul unit ății de învățământ aprob ă
motivarea absențelor elevilor care particip ă la cantonamente și la
competiții de nivel local, județean, regional, național și internațional.
(2) Directorul unit ății de învățământ aprob ă motivarea absențelor
elevilor care particip ă la olimpiadele și concursurile școlare și
profesionale organizate la nivel local, județean/interjudețean, regional,
național și internațional, la cere rea scris ă a profesorilor
îndrumători/însoțitori.
Art. 104. — Elevii din învățământul preuniversitar retrași se pot
reînmatricula, la cerere, la începutul anului școlar la același
nivel/ciclu de învățământ și aceeași form ă de învățământ, redob ândind
astfel calitatea de elev.
Art. 105. — (1) Elevii aflați în situații speciale — cum ar fi nașterea
unui copil, detenție, care au persoane în îngrijire și altele asemenea —
sunt sprijiniți s ă finalizeze învățământul obligatoriu.
(2) Nerespectarea de c ătre elevi a îndatoririlor și obligațiilor
prevăzute la art. 14 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul
ministrului educației naționale și cercet ării științifice nr.  4.742/2016,
se sancționeaz ă în conformitate cu art. 16 alin.  (4) lit. a —f din același
statut.
CAPITOLUL II
Activitatea educativ ă extrașcolar ă
Art. 106. — Activitatea educativ ă extrașcolar ă din unit ățile de
învățământ este conceput ă ca mijloc de dezvoltare personal ă, ca
modalitate de formare și întărire a culturii organizaționale a unit ății
de învățământ și ca mijloc de îmbunătățire a motivației, frecvenței și
performanței școlare, precum și de remediere a unor probleme
comportamentale ale elevilor.
Art. 107. — (1) Activitatea educativ ă extrașcolar ă din unit ățile de
învățământ se desf ășoară în afara ore lor de curs.
(2) Activitatea educativ ă extrașcolar ă din unit ățile de învățământ se
poate desf ășura fie în incinta unit ății de învățământ, fie în afara
acesteia, în palate și cluburi ale copiilor, în cluburi sportive școlare,
în baze sportive și de agrement , în spații educaționale, culturale,
sportive, turistice, de divertisment.
Art. 108. — (1) Activit ățile educative extrașcolare desf ășurate în
unitățile de învățământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice,
aplicative, științifice, sportive, turistice, de educație rutier ă,
antreprenoriale, pentru protecție civil ă, de educație pentru s ănătate și
de voluntariat.
(2) Activit ățile educative extrașcolare pot consta în: proiecte și
programe educative, concursuri, festivaluri, expoziții, campanii,
schimburi culturale, excursii, serb ări, expediții, școli, tabere și

caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de
studiu, vizite, ateliere deschise etc.
(3) Activitatea educativ ă poate fi proiectat ă atât la nivelul fiec ărei
grupe/clase de antepreșcolari/preșcolari/elevi, de c ătre educator –
puericultor/educatoare/ învățător/institutor/profesor pentru învățământul
preșcolar/primar/profesor diriginte, c ât și la nivelul unit ății de
învățământ, de c ătre coordonatorul pentru proiecte și pr ograme educative
școlare și extrașcolare.
(4) Activit ățile educative extrașcolare sunt stabilite în consiliul
profesoral al unit ății de învățământ, împreună cu consiliile elevilor, în
conformitate cu opțiunile elevilor și ale p ărinților, tutorilor sau
susținătorilor legali, precum și cu resursele de care dispune unitatea de
învățământ.
(5) Organizarea activit ăților extrașcolare sub forma excursiilor,
taberelor, expedițiilor și a altor activit ăți de timp liber care necesit ă
deplasarea din localitatea de domiciliu se face în conformitate cu
regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educației naționale și
cercetării științifice.
(6) Calendarul activit ăților educative extrașcolare este aprobat de
consiliul de administrație al unității de învățământ.
Art. 109. — Evaluarea activit ății educative extrașcolare la nivelul
unității de învățământ se centreaz ă pe:
a) gradul de dezvoltare și diversificare a setului de competențe -cheie;
b) gradul de responsabilizare și integrare soc ială;
c) cultura organizațional ă;
d) gradul de formare a mentalit ății specifice învățării pe tot parcursul
vieții.
Art. 110. — (1) Evaluarea activit ății educative extrașcolare la nivelul
unității de învățământ este realizat ă, anual, de c ătre coordonatoru l
pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare.
(2) Raportul anual privind activitatea educativ ă extrașcolar ă derulată la
nivelul unit ății de învățământ este prezentat și dezb ătut în consiliul
profesoral și aprobat în consiliul de administ rație.
(3) Raportul anual privind activitatea educativ ă extrașcolar ă derulată la
nivelul unit ății de învățământ este inclus în raportul anual privind
calitatea educației în respectiva unitate.
Art. 111. — Evaluarea activit ății educative extrașcolare derulate la
nivelul unit ății de învățământ este parte a evalu ării instituționale a
respectivei unit ăți de învățământ.
CAPITOLUL III
Evaluarea copiilor/elevilor
SECȚIUNEA 1
Evaluarea rezultatelor învățării. Încheierea situației școlare

Art. 112. — Evaluarea are la baz ă identificarea nivelului la care se afl ă
elevul raportat la competențele specifice ale fiec ărei discipline în
scopul optimiz ării învățării.
Art. 113. — (1) Conform legii, evalu ările în sistemul de învățământ
românesc se realizeaz ă la nivel de d isciplin ă, domeniu de studiu sau
modul de preg ătire.
(2) În sistemul de învățământ preuniversitar evaluarea se centreaz ă pe
competențe, ofer ă feedback real elevilor, p ărinților și cadrelor
didactice și st ă la baza planurilor individuale de învățare.
Art. 114. — (1) Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizeaz ă
permanent, pe parcursul anului școlar.
(2) La sf ârșitul clasei preg ătitoare, evaluarea dezvolt ării fizice,
socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunic ării, precum și a
dezvoltării capacit ăților și atitudinilor faț ă de învățare ale copilului,
realizat ă pe parcursul întregului an școlar, se finalizeaz ă prin
completarea unui raport, de c ătre cadrul didactic responsabil, în baza
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educ ației naționale
și cercet ării științifice.
Art. 115. — (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de
vârstă și de particularit ățile psihopedagogice ale beneficiarilor primari
ai educației și de specificul fiec ărei discipline. Acestea sunt:
a) chestionări orale;
b) teste, lucr ări scrise;
c) experimente și activit ăți practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) interviuri;
g) portofolii;
h) probe practice;
i) alte instrumente stabilite de comisiile metodice și aprobate de
director sau elaborate de c ătre Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice/inspectoratele școlare, elaborate în conformitate
cu legislația național ă.
(2) În învățământul primar, la clasele I —IV, în cel secundar și în cel
postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplin ă/modul, cu excepția
celor preponderent practice, cel puțin o evaluare prin lucrare scris ă pe
semestru.
Art. 116. — Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip și
lucrările semestriale scrise (teze) se elaboreaz ă pe baza cerințelor
didactico -metodologice stabilite de programele școlare, parte a
Curriculumului național.
Art. 117. — (1) Rezultatele evalu ării se exprim ă, după caz, prin:

a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului — la nivelurile
antepreșco lar, preșcolar și clasa preg ătitoare;
b) calificative la clasele I —IV și în învățământul special care
școlarizeaz ă elevi cu deficiențe grave, severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învățământul secundar și în învățământul
postliceal.
(2) Rezultatele evalu ării se consemneaz ă în catalog, cu cerneal ă
albastră, sub forma: „Calificativul/data” sau „Nota/data”, cu excepția
celor de la nivelurile antepreșcolar și preșcolar, care sunt trecute în
caietul de observații și ale celor de la clasa preg ătitoare, care se trec
în raportul anual de evaluare.
Art. 118. — (1) Pentru nivelurile antepreșcolar și preșcolar, rezultatele
evaluării se comunic ă și se discut ă cu părinții, tutorii sau susțin ătorii
legali.
(2) Calificativele/Notele acordate se comunic ă în mod obligatoriu
elevilor, se trec în catalog și în carnetul de elev de c ătre cadrul
didactic care le acord ă.
(3) În învățământul primar cu predare în limbile minorit ăților naționale,
calificativele se pot comunica și în limba de predare de c ătre cadrul
didactic.
(4) Numărul de calificative/note acordate semestrial fiec ărui elev, la
fiecare disciplin ă de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scris ă
semestrial ă (teză), trebuie s ă fie cel puțin egal cu num ărul săptămânal
de ore de curs prev ăzut în planul de învățământ. Fac excepție
disciplinele cu o or ă de curs pe s ăptămână, la care num ărul minim de
calificative/note este de dou ă.
(5) În cazul curriculumului organizat modular, num ărul de note acordate
semestrial trebuie s ă fie corelat cu num ărul de ore alocat e fiecărui
modul în planul de învățământ, precum și cu structura modulului, de
regulă, o notă la un num ăr de 25 de ore. Num ărul minim de note acordate
elevului la un modul este de dou ă.
(6) Elevii aflați în situație de corigenț ă vor avea cu cel puțin un
calificativ/o not ă în plus faț ă de numărul de calificative/note prev ăzute
la alin. (4), ultimul calificativ/ultima not ă fiind acordat/ ă, de regul ă,
în ultimele dou ă săptămâni ale semestrului.
(7) Disciplinele la care se susțin lucr ări scrise semestriale (teze),
precum și perioadele de desf ășurare a acestora se stabilesc prin ordin al
ministrului educației naționale și cercet ării științifice.
(8) Notele la lucr ările scrise semestriale (teze) se analizeaz ă cu elevii
într-o oră special destinat ă acestui scop și se trec în catalog.
Lucrările scrise semestriale (tezele) se p ăstrează în unitatea de
învățământ până la sfârșitul anului școlar.
Art. 119. — (1) La sf ârșitul fiec ărui semestru și la încheierea anului
școlar, cadrele didactice au obligația s ă încheie s ituația școlar ă a
elevilor, în condițiile prezentului regulament.
(2) La sf ârșitul fiec ărui semestru, învățătorul/institutorul/ profesorul
pentru învățământul primar/profesorul diriginte consult ă consiliul clasei
pentru acordarea mediei la purtare, prin care sunt evaluate frecvența și

comportarea elevului, respectarea de c ătre acesta a reglement ărilor
adoptate de unitatea de învățământ.
(3) La sf ârșitul fiec ărui semestru învățătorul/institutorul/ profesorul
pentru învățământul primar/profesorul diriginte consult ă consiliul clasei
pentru elaborarea aprecierii asupra situației școlare a fiec ărui elev.
Art. 120. — (1) La fiecare disciplin ă de studiu media semestrial ă este
calculat ă din numărul de note prevăzut de prezentul regulament.
(2) La disciplinele de studiu la care nu se susține lucrarea scris ă
semestrial ă (teza), media semestrial ă se obține prin rotunjirea mediei
aritmetice a notelor la cel mai apropiat num ăr întreg. La o diferenț ă de
50 de sut imi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(3) Media la evaluarea periodic ă este media aritmetic ă a notelor înscrise
în catalog, cu excepția notei de la lucrarea scris ă semestrial ă (teza),
medie calculat ă cu două zecimale exacte, f ără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la care se susține lucrarea scris ă
semestrial ă (teza), media semestrial ă se calculeaz ă astfel: „media
semestrial ă = (3M+T)/4”, unde „M” reprezint ă media la evaluarea
periodic ă, iar „T” reprezint ă nota obținut ă la lucrarea scris ă
semestrial ă (teză). Nota astfel obținut ă se rotunjește la cel mai
apropiat num ăr întreg. La o diferenț ă de 50 de sutimi, rotunjirea se face
în favoarea elevului.
(5) Media anual ă la fiecare disciplin ă este dat ă de media aritmetic ă a
celor dou ă medii semes triale, calculat ă cu două zecimale exacte, f ără
rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un semestru,
la disciplina educație fizic ă și sport, calificativul/media de pe
semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media
anuală.
(6) Nota lucr ării scrise semestriale (tez ă) și mediile semestriale și
anuale se consemneaz ă în catalog cu cerneal ă roșie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul
se dezvolt ă ca o unitate autonom ă de instruire. Media unui modul se
calculeaz ă din notele obținute pe parcursul desf ășurării modulului,
conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul care
se termin ă pe parcursul anului se face în momentul finaliz ării acestuia,
nefiind condiționat ă de sfârșitul semestrului. Aceasta este considerat ă
și media anual ă a modulului.
(8) Media anual ă generală se calculeaz ă ca medie aritmetic ă, fără
rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele/modulele și de la
purtare. Media general ă, în cazul curriculumului organizat pe module, se
calculeaz ă similar mediei generale a unei discipline.
Art. 121. — (1) La clasele I —IV se stabilesc calificative semestriale și
anuale la fiecare disciplin ă de studiu.
(2) Pentru aceste clase, calificativul se mestrial pe disciplin ă/domeniu
de studiu se stabilește astfel: se aleg dou ă calificative cu frecvența
cea mai mare, acordate în timpul semestrului, dup ă care, în perioadele de
recapitulare și de consolidare a materiei, în urma aplic ării unor probe
de evalu are sumativ ă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele
două calificative.

(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la fiecare
disciplin ă/domeniul de studiu este dat de unul dintre calificativele
semestriale stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul elevului;
b) raportul efort -performanț ă realizat ă;
c) creșterea sau descreșterea motivației elevului;
d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de preg ătire sau de
recuperare, stabilite de cadru l didactic și care au fost aduse la
cunoștința p ărintelui, tutorelui sau susțin ătorului legal.
Art. 122. — (1) În învățământul primar, calificativele semestriale și
anuale la fiecare disciplin ă se consemneaz ă în catalog de c ătre
învățătorul/institutorul/pr ofesorul pentru învățământul primar/profesorul
de specialitate. Calificativele la purtare se consemneaz ă în catalog de
către învățători/institutori/ profesorii pentru învățământul primar.
(2) În învățământul secundar inferior și secundar superior și postliceal
mediile semestriale și anuale pe disciplin ă/modul se consemneaz ă în
catalog de c ătre cadrul didactic care a predat disciplina/modulul.
Mediile la purtare se consemneaz ă în catalog de profesorii diriginți ai
claselor.
Art. 123. — (1) Elevii scuti ți de efort fizic au obligația de a fi
prezenți la orele de educație fizic ă și sport. Acestor elevi nu li se
acordă calificative/note și nu li se încheie media la aceast ă disciplin ă
în semestrul sau în anul în care sunt scutiți medical.
(2) Pentru elevii s cutiți medical, profesorul de educație fizic ă și sport
consemneaz ă în catalog, la rubrica respectiv ă, „scutit medical în
semestrul.” sau „scutit medical în anul școlar.”, specific ând totodat ă
documentul medical, num ărul și data eliber ării acestuia. Documen tul
medical va fi atașat la dosarul personal al elevului, aflat la
secretariat.
(3) Elevii scutiți medical, semestrial sau anual, nu sunt obligați s ă
vină în echipament sportiv la orele de educație fizic ă și sport, dar
trebuie s ă aibă încălțăminte adecvat ă pentru s ălile de sport. Absențele
la aceste ore se consemneaz ă în catalog.
(4) Pentru integrarea în colectiv a elevilor scutiți medical, în timpul
orei de educație fizic ă și sport, cadrul didactic le poate atribui
sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, m ăsurare, înregistrarea
unor elemente tehnice, ținerea scorului etc.
Art. 124. — Școlarizarea elevilor sportivi nominalizați de federațiile
naționale sportive pentr u centrele naționale olimpice/de excelenț ă se
realizeaz ă în unități de învățământ situate în apropierea acestor
structuri sportive și respect ă dinamica selecției loturilor. Situația
școlară, înregistrat ă în perioadele în care elevii se preg ătesc în aceste
centre, se transmite unit ăților de învățământ de care aceștia aparțin. În
cazul în care școlarizarea se realizeaz ă în unități de învățământ care nu
pot asigura preg ătirea elevilor la unele discipline de învățământ,
situația școlar ă a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele
respective, la unit ățile de învățământ de care elevii aparțin, dup ă
întoarcerea acestora, conform prezentului regulament.
Art. 125. — (1) Părinții, tutorii sau susțin ătorii legali ai elevilor
minori, respectiv elevii majori care doresc s ă își exercite dreptul de a

participa la ora de Religie își exprim ă opțiunea în scris, într-o cerere
adresată unității de învățământ, în care precizeaz ă și numele cultului
solicitat.
(2) Schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie se face tot prin
cerere scris ă a elevului major, respectiv a p ărintelui tutorelui legal
instituit pentru elevul minor.
(3) În situația în care p ărinții/tutorii sau susțin ătorilor legali ai
elevului minor, respectiv elevul major decid, în cursul anului școlar,
schimbarea opțiunii de a frecventa ora de Religie, situația școlar ă a
elevului respectiv pe anul în curs se încheie f ără disciplina Religie.
(4) În mod similar se procedeaz ă și pentru elevul c ăruia, din motive
obiective, nu i s -au asigurat condițiile necesare pen tru frecventarea
orelor la aceast ă disciplin ă.
(5) Elevilor aflați în situațiile prev ăzute la alin. (3) și (4) li se vor
asigura activit ăți educaționale alternative în cadrul unit ății de
învățământ, stabilite prin hot ărârea consiliului de administrație.
Art. 126. — (1) Sunt declarați promovați elevii care, la sf ârșitul anului
școlar, obțin la fiecare disciplin ă de studiu/modul cel puțin media
anuală 5,00/calificativul „Suficient”, iar la purtare, media anual ă
6,00/calificativul „Suficient”.
(2) Elevii lic eelor pedagogice, ai liceelor teologice și ai liceelor
militare care obțin la purtare media anual ă mai mică de 8,00 nu mai pot
continua studiile la aceste profiluri. Acești elevi sunt obligați s ă se
transfere, pentru anul școlar urm ător, la alte profiluri/ licee cu
respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor de organizare și
funcționare a unit ăților în cauză.
Art. 127. — (1) Elevii din clasele cu profil artistic sau sportiv, care
nu au media de cel puțin 6 la disciplina principal ă de specialitate, sunt
declarați necorespunz ători pentru aceste profiluri/specializ ări.
(2) Prin excepție de la alin. (1) elevii de la clasele cu specializ ările
muzică și coregrafie sunt declarați necorespunz ători pentru specializarea
respectiv ă și dacă nu obțin minimum 6, 00 la examenul de sf ârșit de an
școlar.
(3) Elevii menționați la alin. (1) și (2) sunt obligați s ă se transfere,
pentru anul școlar urm ător, la alte profiluri/specializ ări, cu
respectarea legislației în vigoare și a regulamentelor de organizare și
funcțion are a unit ăților în cauză.
Art. 128. — Sunt declarați am ânați, semestrial sau anual, elevii c ărora
nu li se poate definitiva situația școlar ă la una sau la mai multe
discipline de studiu/module din urm ătoarele motive:
a) au absentat, motivat și nemotivat, la cel puțin 50% din num ărul de ore
de curs prev ăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective;
b) au fost scutiți de frecvenț ă de către directorul unit ății de
învățământ în urma unor solicit ări oficiale, pentru perioada particip ării
la festivaluri și concursuri profesionale, cultural -artistice și
sportive, interne și internaționale, cantonamente și preg ătire
specializat ă;
c) au beneficiat de burs ă de studiu în străinătate, recunoscut ă de
minister;

d) au urmat studiile, pentru o perioad ă determinat ă de timp, în alte
țări;
e) nu au un num ăr suficient de calificative/note, necesar pentru
încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile semestriale
ori anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în catalog de
către cadr ul didactic, din alte motive dec ât cele de mai sus,
neimputabile personalului didactic de predare.
Art. 129. — (1) Elevii declarați am ânați pe semestrul I își încheie
situația școlar ă în primele patru s ăptămâni de la revenirea la școal ă.
(2) Încheierea sit uației școlare a elevilor prev ăzuți la alin. (1) se
face pe baza calificativelor/notelor consemnate în rubrica semestrului I,
datate la momentul evalu ării.
(3) Încheierea situației școlare a elevilor am ânați pe semestrul al
doilea, a celor declarați am ânați pe semestrul I care nu și -au încheiat
situația școlar ă conform prevederilor alin. (1) și (2) sau a celor
amânați anual se face înaintea sesiunii de corigențe, într-o perioad ă
stabilit ă de consiliul de administrație. Elevii am ânați, care nu
promoveaz ă la una sau dou ă discipline/module de studiu în sesiunea de
examene de încheiere a situației școlare a elevilor am ânați, se pot
prezenta la sesiunea de examene de corigențe.
Art. 130. — (1) Sunt declarați corigenți elevii care obțin calificative
„Insuficient”/medii anuale sub 5,00 la cel mult dou ă discipline de
studiu, precum și elevii am ânați care nu promoveaz ă examenul de încheiere
a situației școlare, la cel mult dou ă discipline de studiu.
(2) În cazul în care curriculumul este organizat modula r, sunt declarați
corigenți:
a) elevii care obțin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizeaz ă pe
parcursul anului școlar, indiferent de num ărul modulelor nepromovate;
b) elevii care obțin medii sub 5,00 la cel mult dou ă module care se
finalizeaz ă la sfârșitul anului școlar, precum și elevii am ânați care nu
promoveaz ă examenul de încheiere a situației școlare, la cel mult dou ă
module.
(3) Pentru elevii corigenți se organizeaz ă anual o singur ă sesiune de
examene de corigenț ă, într-o perioad ă stabilit ă de minister.
(4) Pentru elevii corigenți menționați la alin. (2) lit. a) se
organizeaz ă și o sesiune special ă de examene de corigenț ă, în ultima
săptămână a anului școlar. Media fiec ărui modul, obținut ă în cadrul
sesiunii speciale de corigenț ă, este și media anu ală a modulului.
Art. 131. — (1) Sunt declarați repetenți:
a) elevii care au obținut calificativul „Insuficient”/medii anuale sub
5,00 la mai mult de dou ă discipline de învățământ/module care se
finalizeaz ă la sfârșitul anului școlar. Prevederile se aplic ă și elevilor
care nu au promovat, la mai mult de dou ă module, la examenele de
corigenț ă în sesiunea special ă, organizat ă în conformitate cu art. 130
alin. (4);
b) elevii care au obținut la purtare calificativul anual
„Insuficient”/media anual ă mai mică de 6,00;

c) elevii corigenți care nu se prezint ă la sesiunea de examen de
corigenț ă sau la sesiunea special ă prevăzută la art. 130 alin.  (4) sau
care nu promoveaz ă examenul la toate disciplinele/modulele la care se
află în situație de corigenț ă;
d) elevii amânați care nu se prezint ă la sesiunea de încheiere a
situației școlare la cel puțin o disciplin ă/un modul;
e) elevii exmatriculați, cu drept de re înscriere; acestora li se înscrie
în documentele școlare „Repetent prin exmatriculare, cu drept de
reînscriere în aceeași unitate de învățământ sau în altă unitate de
învățământ”, respectiv „f ără drept de înscriere în nicio unitate de
învățământ pentru o perioad ă de 3 ani”.
(2) La sf ârșitul clasei preg ătitoare și al clasei I elevii nu pot fi
lăsați repetenți. Elevii care, pe parcursul clasei, au manifestat
dificult ăți de învățare, menționate în raportul de evaluare pentru clasa
pregătitoare și evalu ările finale pentru clasa I, privind dezvoltarea
fizică, socioemoțional ă, cognitiv ă, a limbajului și a comunic ării, precum
și a dezvolt ării capacit ăților și atitudinilor faț ă de învățare rămân în
colectivele în care au învățat și intr ă, pe parcursul anului școlar
următor, într-un program de remediere/ recuperare școlar ă, realizat de
învățător/institutor/profesor pent ru învățământul primar, împreună cu un
specialist de la centrul județean de resurse și asistenț ă
educațional ă/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistenț ă
Educațional ă.
Art. 132. — (1) Elevii declarați repetenți se pot înscrie în anul școlar
următor în clasa pe care o repet ă, la aceeași unitate de învățământ,
inclusiv cu dep ășirea num ărului maxim de elevi la clas ă prevăzut de lege,
sau se pot transfera la alt ă unitate de învățământ.
(2) Pentru elevii din învățământul secundar superior și din învățământul
postliceal declarați repetenți la sf ârșitul primului an de studii,
reînscrierea se poate face și peste cifra de școlarizare aprobat ă.
(3) În ciclul superior al liceului și în învățământul postliceal cu
frecvenț ă, elevii se pot afla în situația de r epetenție de cel mult dou ă
ori. Anul de studiu se poate repeta o singur ă dată.
(4) Continuarea studiilor de c ătre elevii din ciclul superior al liceului
sau din învățământul postliceal care repet ă a doua oar ă un an școlar sau
care se afl ă în stare de repet enție pentru a treia oar ă se poate realiza
în învățământul cu frecvenț ă redusă.
Art. 133. — (1) După încheierea sesiunii de corigenț ă, elevii care nu au
promovat la o singur ă disciplin ă de învățământ/un singur modul au dreptul
să solicite reexaminarea. Aceasta se aprob ă de către director, în cazuri
justificate, o singur ă dată pe an școlar.
(2) Cererea de reexaminare se depune la secretariatul unit ății de
învățământ, în termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor examenului
de corigenț ă.
(3) Reexaminarea se desf ășoară în termen de dou ă zile de la data
depunerii cererii, dar nu mai t ârziu de data începerii cursurilor noului
an școlar.
(4) Comisia de reexaminare se numește prin decizia directorului și este
formată din alte cadre d idactice dec ât cele care au f ăcut examinarea
anterioar ă.

Art. 134. — (1) Pentru elevii declarați corigenți sau am ânați anual,
examinarea se face din toat ă materia studiat ă în anul școlar, conform
programei școlare.
(2) Pentru elevii am ânați pentru un semes tru, examinarea în vederea
încheierii situației se face numai din materia acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susțin examene de diferenț ă, examinarea se face
din toat ă materia studiat ă în anul școlar respectiv sau dintr -o parte a
acesteia, în funcție de situație.
(4) Disciplinele/Modulele la care se dau examene de diferenț ă sunt cele
prevăzute în trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al
specializ ării/calific ării profesionale a clasei la care se face
transferul și care nu au fost studiate de ca ndidat. Se susține examen
separat pentru fiecare clas ă/an de studiu. Notele obținute la examenele
de diferenț ă din curriculumul diferențiat se consemneaz ă în registrul
matricol, f ără a fi luate în calcul pentru media anual ă a elevului pentru
fiecare an de studiu încheiat.
(5) În situația transfer ării elevului dup ă semestrul I, secretarul școlii
înscrie în catalogul clasei la care se transfer ă candidatul numai mediile
din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiaz ă la
specializarea/califica rea la care s -a transferat. Notele obținute la
examenele de diferențe susținute la disciplinele/modulele prev ăzute în
trunchiul comun și în curriculumul diferențiat al
specializ ării/calific ării profesionale a clasei la care se transfer ă și
care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezint ă
mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(6) Nu se susțin examene de diferenț ă pentru disciplinele din curriculum
la decizia școlii.
(7) În cazul elevilor transferați, aceștia preiau disciplinele opționale
ale clasei în care se transfer ă. În situația transferului elevului la
începutul semestrului al II -lea sau în cursul acestuia, mediile
semestriale obținute la disciplinele opționale ale clasei, la sf ârșitul
semestrului al II -lea, devi n medii anuale pentru disciplina respectiv ă.
(8) În cazul transferului pe parcursul anului școlar, p ărintele, tutorele
sau susțin ătorul legal al elevului/elevul major își asumă în scris
responsabilitatea însușirii de c ătre elev a conținutului programei
școlare parcurse p ână în momentul transferului, la disciplinele opționale
din unitatea de învățământ primitoare.
(9) În situația menționat ă la alin. (7), în foaia matricol ă vor fi
trecute at ât disciplinele opționale pe care le -a parcurs elevul la
unitatea de învățământ de la care se transfer ă, la care are situația
școlară încheiată pe primul semestru, c ât și cele ale clasei din unitatea
de învățământ la care se transfer ă. În acest caz, media semestrial ă la
fiecare din aceste discipline opționale devine medi e anuală.
(10) În cazul transferului elevilor corigenți la cel mult dou ă
discipline/module, cu schimbarea profilului/specializ ării/calific ării
profesionale, și care nu vor mai studia la unitatea de învățământ
primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susține doar
examenele de diferenț ă. Prevederea se aplic ă și în cazul elevilor
declarați am ânați.
Art. 135. — (1) Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu la
forma de învățământ cu frecvenț ă, cursuri de zi, încetează la vârsta de
18 ani. Persoanele care nu au finalizat învățământul obligatoriu p ână la
această vârstă și care au dep ășit cu mai mult de 3 ani v ârsta clasei își

pot continua studiile, la cerere, la forma de învățământ cu frecvenț ă,
cursuri serale sau cu frecvenț ă redusă.
(2) Persoanele care au dep ășit cu mai mult de 3 ani v ârsta clasei în care
puteau fi înscrise și care nu au absolvit învățământul primar p ână la
vârsta de 15 ani, precum și persoanele care au dep ășit cu mai mult de 3
ani vârsta clasei în care putea u fi înscrise și care nu au absolvit
învățământul gimnazial/liceal — ciclul inferior p ână la vârsta de 19 ani
pot continua studiile, la solicitarea acestora, și în programul „A doua
șansă”, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației
naționale și cercet ării științifice.
Art. 136. — (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de
învățământ din alt ă țară sau la organizații furnizoare de educație care
organizeaz ă și desf ășoară pe teritoriul Rom âniei activit ăți
corespunz ătoare unor s isteme educaționale din alte ț ări pot dob ândi
calitatea de elev în România numai dup ă recunoașterea sau echivalarea de
către inspectoratele școlare județene, Inspectoratul Școlar al
Municipiului București, respectiv de c ătre minister a studiilor urmate în
străinătate și, dup ă caz, dup ă susținerea examenelor de diferenț ă
stabilite în cadrul procedurii de echivalare.
(2) Elevii menționați la alin. (1) vor fi înscriși ca audienți p ână la
finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care
părinții, tutorii sau susțin ătorii legali ai acestora solicit ă
școlarizarea.
(3) Activitatea elevilor audienți va fi înregistrat ă în cataloage
provizorii, toate mențiunile privind evalu ările și frecvența urm ând a fi
trecute în cataloagele claselor dup ă încheierea recunoașterii și a
echivalării studiilor parcurse în străinătate și dup ă promovarea
eventualelor examene de diferenț ă.
(4) Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se
face, prin decizie, de c ătre o comisie format ă din cadre didactice care
predau la nivelul de studiu pentru care se solicit ă înscrierea, stabilit ă
la nivelul unit ății de învățământ, din care fac parte
directorul/directorul adjunct și un psiholog/ consilier școlar.
(5) Evaluarea situației elevului și decizia me nționată la alin. (4) vor
ține cont de: v ârsta și nivelul dezvolt ării psihocomportamentale a
elevului, de recomandarea p ărinților, de nivelul obținut în urma unei
evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluție școlar ă.
(6) În cazul în care p ărinții, t utorii sau susțin ătorii legali nu sunt de
acord cu recomandarea comisiei privind nivelul clasei în care va fi
înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care opteaz ă
părinții, pe r ăspunderea acestora asumat ă prin semn ătură.
(7) Dosarul de echivalare va fi depus de c ătre părinții, tutorii sau
susținătorii legali ai elevului la unitatea de învățământ la care este
înscris elevul ca audient. Unitatea de învățământ transmite dosarul c ătre
inspectoratul școlar, în termen de cel mult 5 zile de la înscrierea
elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 zile, de c ătre
inspectoratul școlar, c ătre compartimentul de specialitate din minister,
numai în cazul echival ării claselor a XI -a și a XII -a, pentru
recunoașterea și echivalarea celorlalte clase aplic ându-se normele legale
în vigoare.
(8) În cazul în care p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali nu au
depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca
audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite
în România sau în clasa stabilit ă de comisia prev ăzută la alin. (4).

(9) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil din
partea inspectoratelor școlare județene, Inspectoratului Școlar al
Municipiului București, respectiv al ministerului privind recunoașterea
și echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei
și i se transfer ă din catalogul provizoriu toate mențiunile cu privire la
activitatea desf ășurată — note, absențe etc.
(10) În situația în care studiile f ăcute în străinătate sau la
organizații furnizoare de educație care organizeaz ă și desfășoară pe
teritoriul Rom âniei activit ăți corespunz ătoare unor sisteme educaționale
din alte ț ări nu au fost echivalate sau au fost echivalate parțial de
către inspectoratele școlare județene, Inspectoratul Școlar al
Municipiului București, respectiv de c ătre minister, iar între ultima
clasă echivalat ă și clasa în care este înscris elevul ca audient exist ă
una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate,
comisia prev ăzută la alin. (4) solicit ă inspectoratului școlar, în scris,
în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea
încheierii situației școlare pentru anii neechivalați sau care nu au fost
parcurși ori promovați.
(11) În contextul prev ăzut la alin. (10) inspectoratul școlar constituie
o comisie de evaluare format ă din cadre didactice și cel puțin un
inspector școlar de specialitate, care evalueaz ă elevul, în termen de cel
mult 20 de zile, pe baz a programelor școlare în vigoare, la toate
disciplinele/modulele din planul -cadru de învățământ, pentru clasele
neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va
funcționa în unitatea de învățământ în care urmeaz ă să fie înscris
elevul. D upă promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa
următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaștere și echivalare,
fie prin promovarea examenelor prev ăzute la alin.  (10). Modul de
desfășurare și rezultatele evalu ării vor fi trecute într-un proces -verbal
care se p ăstrează în unitatea de învățământ în care elevul urmeaz ă să
frecventeze cursurile. Aceast ă procedur ă se aplic ă și în cazul
persoanelor, indiferent de cet ățenie sau statut, care solicit ă
continuarea studiilor și înscrierea în sistemul rom ânesc, care revin în
țară fără a prezenta documente care s ă ateste studiile efectuate în
străinătate sau la organizații furnizoare de educație care organizeaz ă și
desfășoară pe teritoriul Rom âniei activit ăți corespunz ătoare unor sisteme
educaționale din alte ț ări, care nu sunt înscrise în Registrul special al
Agenției Rom âne pentru Asigurarea Calit ății în Învățământul
Preuniversitar.
(12) Elevul este examinat în vederea complet ării foii matricole cu notele
aferente fiec ărei discipline din fiecare an de studiu neechivalat, în
ordine invers ă, începând cu ultimul an de studiu. Dac ă elevul nu
promoveaz ă examenele prev ăzute la alin. (10) la 3 sau mai multe
discipline/module, acesta este evaluat, dup ă caz, pentru o clas ă
inferioară. Dacă elevul nu promoveaz ă examenul de diferenț ă la cel mult
două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi
sunt afișate rezultatele evalu ării. Dac ă părintele, tutorele sau
susținătorul legal, respectiv elevul major solicit ă reexaminarea în
termen de 24 de ore de la afișarea rezultatelor primei examin ări, se
aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promoveaz ă nici în urma
reexamin ării, elevul este înscris în prima clas ă inferioar ă pentru care a
promovat examenele la toate discipl inele.
(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba rom ână, înscrierea în
învățământul rom ânesc se face conform reglement ărilor aprobate prin ordin
al ministrului educației naționale și cercet ării științifice.
(14) Copiilor lucr ătorilor migranți li se aplic ă prevederile legale în
vigoare privind accesul la învățământul obligatoriu din Rom ânia.

(15) Elevilor str ăini care doresc s ă urmeze studiile în învățământul
românesc li se aplic ă prevederile elaborate de minister privind
școlarizarea elevilor str ăini în învățământul preuniversitar din Rom ânia.
Art. 137. — (1) Elevilor dintr -o unitate de învățământ de stat,
particular sau confesional din Rom ânia, care urmeaz ă să continue studiile
în alte ț ări pentru o perioad ă determinat ă de timp, li se rezerv ă locul
în unitatea de învățământ de unde pleac ă, la solicitarea scris ă a
părintelui, tutorelui sau susțin ătorului legal.
(2) În cazul în care o persoan ă, indiferent de cet ățenie sau statut,
solicită înscrierea în sistemul de învățământ românesc dup ă începerea
cursurilor noului an școlar, se aplic ă procedura referitoare la
recunoaștere și echivalare și, dup ă caz, cea prev ăzută la articolele
precedente, dac ă nu i se poate echivala anul școlar parcurs în
străinătate.
Art. 138. — (1) Consiliile profesorale din unit ățile de învățământ de
stat, particular sau confesional valideaz ă situația școlar ă a elevilor,
pe clase, în ședința de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar
secretarul consiliului consemneaz ă în procesul -verbal num ărul elevilor
promovați, num ărul și numele elevilor corigenți, repetenți, am ânați,
exmatriculați, precum și numele elevilor cu note la purtare mai mici de
7,00, respectiv 8,00 pentru profilul pedagogic și unit ățile de învățământ
teologic și militar/calificative mai puțin de „Bine”.
(2) Situația școlar ă a elevilor corigenți, am ânați sau repetenți se
comunică în scris p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali sau,
după caz, elevilor majori, de c ătre învățător/institutor/ profesorul
pentru învățământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de
la încheierea cursurilor fiec ărui semestru/an școlar.
(3) Pentru elevii am ânați sau corigenți, învățătorul/
institutorul/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte
comunică în scris p ărinților, tutorelui sau susțin ătorului legal
programul de desf ășurare a examenelor de corigenț ă și perioada de
încheiere a situației școlare.
(4) Nu pot fi f ăcute publice, f ără acordul p ărintelui, tutorelui sau
susținătorului legal sau al elevului/absolventului major, documentele
elevului, cu excepția situației prev ăzute de Legea nr. 272/2004 privind
protecția și promovarea drepturilor copilului, republicat ă, cu
modificările și complet ările ulterioare.
SECȚIUNEA a 2 -a
Examenele organizate la nivelul unit ăților de învățământ
Art. 139. — (1) Examenele organizate de unit ățile de învățământ sunt:
a) examen de corigenț ă;
b) examen de încheiere a situației școlare pentru elevii declarați
amânați;
c) examen de diferențe pentru elevii a c ăror înscriere în unitatea de
învățământ este condiționat ă de promovarea unor astfel de examene;
d) examin ări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa
pregătitoare/, respectiv în clasa a V -a.

(2) Organizarea, în unitățile de învățământ, a examenelor de admitere în
învățământul liceal sau profesi onal, precum și a examenelor și
evaluărilor naționale se face conform metodologiilor aprobate prin ordin
al ministrului educației naționale și cercet ării științifice.
(3) Se interzice organizarea unor examin ări în vederea înscrierii
elevilor în prima clas ă a învățământului primar. Examinarea de
specialitate, în acest caz, se va face numai în situația în care
părintele, tutorele sau susțin ătorul legal decide înscrierea copilului în
clasa preg ătitoare înainte de v ârsta stabilit ă prin lege și se realizeaz ă
de către Centrul județean de resurse și asistenț ă educațional ă/Centrul
Municipiului București de Resurse și Asistenț ă Educațional ă.
(4) Fac excepție de la prevederile alin. (3) unit ățile de învățământ cu
predare în limbile minorit ăților naționale, care po t organiza test ări ale
nivelului cunoașterii limbii de predare, în cazul în care num ărul
candidaților la înscrierea în clasa preg ătitoare dep ășește num ărul de
locuri, în baza metodologiei de înscriere în învățământul primar aprobate
prin ordin al ministrul ui educației naționale și cercet ării științifice.
(5) Organizarea unor examin ări în vederea înscrierii elevilor în clasa
pregătitoare este permis ă pentru unit ățile de învățământ cu profil
artistic și cu profil sportiv, în vederea test ării aptitudinilor
specifice, în baza metodologiei de înscriere în învățământul primar,
aprobată prin ordin al ministrului educației naționale și cercet ării
științifice.
(6) Organizarea unor examin ări în vederea înscrierii elevilor în clasa a
V-a este permi să în următoarele situații:
a) pentru unit ățile de învățământ care nu au clase de învățământ primar,
iar num ărul cererilor de înscriere în clasa a V -a depășește num ărul
locurilor oferite;
b) pentru unit ățile de învățământ cu profil artistic și cu profil
sportiv, în vederea test ării aptitudinilor specifice;
c) pentru unit ățile de învățământ care urm ăresc formarea unor clase cu
predare în regim intensiv a unei limbi de circulație internațional ă, în
vederea verific ării nivelului de cunoaștere a limbii respective.
(7) Elevii care, anterior înscrierii în clasa a V -a, la clasele cu
predare în regim intensiv a unei limbi de circulație internațional ă au
susținut examene de competenț ă lingvistic ă într-o limbă de circulație
internațional ă și au obținut o diplo mă nivel A1 sau nivel superior sunt
admiși f ără a mai susține proba de verificare a cunoștințelor la limba
modernă respectiv ă, numai dac ă numărul total al elevilor care opteaz ă
pentru acest tip de clase este mai mic sau egal cu num ărul de locuri
aprobat pe ntru clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de
circulație internațional ă. În cazul în care num ărul total al elevilor
care opteaz ă pentru clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de
circulație internațional ă este mai mare dec ât numărul de locuri aprobat
pentru acest tip de clase, toți elevii susțin examenul pentru evaluarea
nivelului de cunoștințe a limbii respective.
Art. 140. — Desfășurarea examenelor de diferenț ă are loc, de regul ă, în
perioada vacanțelor școlare.
Art. 141. — La examen ele de diferenț ă pentru elevii care solicit ă
transferul de la o unitate de învățământ la alta nu se acord ă
reexaminare.

Art. 142. — (1) Pentru desf ășurarea examenelor exist ă trei tipuri de
probe: scrise, orale și practice, dup ă caz. La toate examenele se susțin,
de regul ă, două din cele trei probe — proba scris ă și proba oral ă.
(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorit ă profilului
sau/și specializ ării/calific ării profesionale, este necesar ă și proba
practică, modalitățile de susținere a acesteia, precum și cea de -a doua
probă de examen sunt stabilite de directorul unit ății de învățământ
împreună cu membrii catedrei de specialitate.
(3) Proba practic ă se susține la disciplinele/modulele care au,
preponderent, ast fel de activit ăți.
(4) Directorul unit ății de învățământ stabilește, prin decizie, în baza
hotărârii consiliului de administrație, componența comisiilor și datele
de desfășurare a examenelor. Comisia de corigențe are în componenț ă un
președinte și c âte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare
comisie pe disciplin ă. Comisia este responsabil ă de realizarea
subiectelor.
(5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de
aceeași specialitate sau, dup ă caz, specialit ăți înrudite/din aceeași
arie curricular ă.
(6) Pentru examinarea elevilor corigenți, unul dintre cadrele didactice
este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învățământ în
timpul anului școlar. În mod excepțional, în situația în care între elev
și profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evalu ării,
în comisia de examen este numit un alt cadru didactic de aceeași
specialitate sau, dup ă caz, de specialit ăți înrudite din aceeași arie
curricular ă.
Art. 143. — (1) Proba scris ă a examenelor are o durată de 45 de minute
pentru învățământul primar și de 90 de minute pentru învățământul
secundar și postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tabl ă
sau al primirii, de c ătre elev, a foii cu subiecte. Proba scris ă conține
două variante de subie cte, dintre care elevul trateaz ă o singur ă
variantă, la alegere.
(2) Proba oral ă a examenelor se desf ășoară prin dialog cadru didactic –
elev, pe baza biletelor de examen. Num ărul biletelor de examen este de
două ori mai mare dec ât numărul elevilor care susț in examenul la
disciplina/modulul respectiv ă/respectiv. Fiecare bilet conține dou ă
subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dat ă.
(3) Fiecare cadru didactic examinator acord ă elevului c âte o not ă la
fiecare prob ă susținut ă de acesta. Not ele de la probele orale sau
practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi și fracționare.
Media aritmetic ă a notelor acordate la cele dou ă sau trei probe,
rotunjit ă la nota întreagă cea mai apropiat ă, reprezint ă nota final ă la
examenul de corigenț ă, fracțiunile de 50 de sutimi rotunjindu -se în
favoarea elevului.
(4) Media obținut ă de elev la examenul de corigenț ă este media
aritmetic ă, calculat ă cu două zecimale, f ără rotunjire, a notelor finale
acordate de cei doi examinatori. Între notele finale acordate de cei doi
examinatori nu se accept ă o diferenț ă mai mare de un punct. În caz
contrar, medierea o face președintele comisiei de examen.
(5) La clasele la care evalua rea cunoștințelor se face prin calificative
se procedeaz ă astfel: dup ă corectarea lucr ărilor scrise și dup ă
susținerea examenului oral fiecare examinator acord ă calificativul s ău

global; calificativul final al elevului la examenul de corigenț ă se
stabileșt e de comun acord între cei doi examinatori.
Art. 144. — (1) Elevul corigent este declarat promovat la
disciplina/modulul de examen, dac ă obține cel puțin calificativul
„Suficient”/media 5,00.
(2) Sunt declarați promovați anual elevii care obțin, la fiecare
disciplin ă/modul la care susțin examenul de corigenț ă, cel puțin
calificativul „Suficient”/media 5,00.
(3) Media obținut ă la examenul de corigenț ă, la cel de încheiere a
situației școlare pentru elevii am ânați pentru un an și la examenul de
diferenț ă care echivaleaz ă o disciplin ă studiată timp de un an școlar
constituie media anual ă a disciplinei respective și intr ă în calculul
mediei generale anuale.
(4) La examenul de încheiere a situației școlare pentru elevii am ânați pe
semestrul al doilea sau la exame nul de diferenț ă care echivaleaz ă o
disciplin ă numai pe intervalul unui semestru, media obținut ă constituie
media semestrial ă a elevului la disciplina respectiv ă.
Art. 145. — (1) Elevii corigenți sau am ânați, care nu se pot prezenta la
examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile
lucrătoare de la data examenului, sunt examinați la o dat ă ulterioar ă,
stabilit ă de consiliul de administrație, dar nu mai t ârziu de începerea
cursurilor noului an școlar.
(2) În situații excepționale, respectiv intern ări în spital, imobiliz ări
la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul școlar poate aproba
susținerea examenului și dup ă începerea cursurilor noului an școlar.
Art. 146. — (1) Rezultatel e obținute la examenele de încheiere a
situației școlare, la examenele pentru elevii am ânați și la examenele de
corigenț ă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemneaz ă în catalogul
de examen de c ătre cadrele didactice examinatoare și se trec în catalogu l
clasei de c ătre secretarul -șef/secretarul unit ății de învățământ, în
termen de maximum 5 zile de la afișarea rezultatelor, dar nu mai t ârziu
de data începerii cursurilor noului an școlar, cu excepția situațiilor
prevăzute la art. 145 alin. (2), c ând rezu ltatele se consemneaz ă în
catalogul clasei în termen de cinci zile de la afișare.
(2) Rezultatele obținute de elevi la examenele de diferenț ă se
consemneaz ă în catalogul de examen, de c ătre cadrele didactice
examinatoare, iar în registrul matricol și în catalogul clasei de c ătre
secretarul -șef/secretarul unit ății de învățământ.
(3) În catalogul de examen se consemneaz ă calificativele/notele acordate
la fiecare prob ă, nota final ă acordată de fiecare cadru didactic
examinator sau calificativul global, precum și media obținut ă de elev la
examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semneaz ă de
către examinatori și de c ătre președintele comisiei, imediat dup ă
terminarea exame nului.
(4) Președintele comisiei de examen pred ă secretarului unit ății de
învățământ toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de
examen, lucr ările scrise și însemnările elevilor la proba oral ă/practic ă.
Aceste documente se predau imediat du pă finalizarea examenelor, dar nu
mai târziu de data începerii cursurilor noului an școlar, cu excepția
situațiilor prev ăzute la art. 145 alin. (2).

(5) Lucr ările scrise și foile cu însemnările elevului la proba oral ă a
examenului se p ăstrează în arhiva un ității de învățământ timp de un an.
(6) Rezultatul la examenele de corigenț ă și la examenele de încheiere a
situației pentru elevii am ânați, precum și situația școlar ă anuală a
elevilor se afișeaz ă, la loc vizibil, a doua zi dup ă încheierea sesiunii
de examen și se consemneaz ă în procesul -verbal al primei ședințe a
consiliului profesoral.
Art. 147. — După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situației
de corigenț ă sau de reexaminare, învățătorul/ institutorul/profesorul
pentru învățământul prima r/profesorul diriginte consemneaz ă în catalog
situația școlar ă a elevilor care au participat la aceste examene.
CAPITOLUL IV
Transferul copiilor și elevilor
Art. 148. — Copiii și elevii au dreptul s ă se transfere de la o
formațiune de studiu la alta, de la o unitate de învățământ la alta, de
la o filier ă la alta, de la un profil la altul, de la o
specializare/calificare profesional ă la alta, de la o form ă de învățământ
la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament și ale
regulamentului de o rganizare și funcționare a unit ății de învățământ la
care se face transferul.
Art. 149. — Transferul copiilor și elevilor se face cu aprobarea
consiliului de administrație al unit ății de învățământ la care se
solicită transferul și cu avizul consultativ al consiliului de
administrație al unit ății de învățământ de la care se transfer ă.
Art. 150. — (1) În învățământul antepreșcolar/preșcolar, primar și
gimnazial, precum și în învățământul profesional, liceal și postliceal
elevii se pot transfera de la o grup ă/formațiune de studiu la alta, în
aceeași unitate de învățământ sau de la o unitate de învățământ la alta,
în limita efectivelor maxime de antepreșcolari/preșcolari/elevi la
grupă/formațiune de studiu.
(2) În situații excepționale, în care transferul nu se poate face în
limita efectivelor maxime de antepreșcolari/preșcolari/elevi la
grupă/formațiune de studiu, inspectoratul școlar poate aproba dep ășirea
efectivului maxim, în scopul efectu ării transferului.
Art. 151. — (1) În învățământul profesional, liceal sau postliceal
aprobarea transferurilor la care se schimb ă filiera, domeniul de
pregătire, specializarea/calificarea profesional ă este condiționat ă de
promovarea examenelor de diferenț ă.
(2) Disciplinele/Modulele la care se susțin examene de diferenț ă se
stabilesc prin compararea celor dou ă planuri-cadru. Modalit ățile de
susținere a acestor diferențe se stabilesc de c ătre consiliul de
administrație al unit ății de învățământ și la propunerea membrilor
catedrei.
Art. 152. — Elevii din învățământul liceal, din învățământul profesional
și din învățământul postliceal se pot transfera, p ăstrând forma de
învățământ, cu respectarea urm ătoarelor condiții:
a) în cadrul învățământului liceal, elevii din clasa a IX -a se pot
transfera numai dup ă primul se mestru, dac ă media lor de admitere este cel
puțin egal ă cu media ultimului admis la specializarea la care se solicit ă
transferul; în situații medicale deosebite, elevii din clasa a IX -a a

învățământului liceal pot fi transferați și în cursul primului semes tru
sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale
județene/a municipiului București, cu respectarea condiției de medie,
menționate anterior;
b) în cadrul învățământului liceal, elevii din clasele X —XII/XIII se pot
transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puțin egal ă
cu media ultimului promovat din clasa la care se solicit ă transferul;
c) în cadrul învățământului profesional cu durata de 3 ani, elevii de la
clasa a IX -a se pot transfera numai dup ă primul semest ru, dacă media lor
de admitere este cel puțin egal ă cu media ultimului admis la calificarea
profesional ă la care se solicit ă transferul; în situații medicale
deosebite, elevii din clasa a IX -a a învățământului profesional cu durata
de 3 ani pot fi transfer ați și în cursul primului semestru sau înainte de
începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale județene/a
municipiului București, cu respectarea condiției de medie, menționate
anterior;
d) în cadrul învățământului profesional cu durata de 3 ani, elevii din
clasele a X -a și a XI -a se pot transfera, de regul ă, dacă media lor din
ultimul an este cel puțin egal ă cu media ultimului promovat din clasa la
care se solicit ă transferul. Excepțiile de la aceast ă prevedere se aprob ă
de către consiliul de admi nistrație;
e) elevii din clasele a IX -a, a X-a și a XI -a din învățământul liceal se
pot transfera în aceeași clas ă în învățământul profesional cu durata de 3
ani după susținerea examenelor de diferenț ă, în limita efectivului de 30
de elevi la clas ă și în baza criteriilor prev ăzute de regulamentul de
organizare și funcționare a unit ății de învățământ la care se solicit ă
transferul;
f) elevii care au finalizat clasa a IX -a a învățământului profesional cu
durata de 3 ani se pot transfera doar în clasa a IX -a a învățământului
liceal, cu respectarea mediei de admitere la profilul și specializarea la
care solicit ă transferul. Elevii din clasele a X -a și a XI -a din
învățământul profesional cu durata de 3 ani se pot transfera în clasa a
X-a din învățământul liceal, cu respectarea condiției de medie a clasei
la care solicit ă transferul și dup ă promovarea examenelor de diferenț ă;
g) elevii din clasele terminale ale învățământului liceal se pot
transfera de la învățământul cu frecvenț ă, cursuri de zi la învățământul
cu frecvenț ă cursuri serale, în anul terminal, dup ă absolvirea
semestrului I și dup ă susținerea, dac ă este cazul, a examenelor de
diferenț ă.
Art. 153. — Elevii din învățământul liceal, din învățământul profesional
și din învățământul postliceal se pot transfera de la o form ă de
învățământ la alta astfel:
a) elevii de la învățământul cu frecvenț ă redusă se pot transfera la
forma de învățământ cu frecvenț ă, după susținerea și promovarea
examenelor de diferenț ă, dacă au media anual ă cel puțin 7,00 la fiecare
disciplin ă/modul de studiu, în limita efectivelor maxime de elevi la
clasă și potrivit criteriilor prev ăzute în regulamentul de organizare și
funcționare a unit ății de învățământ; transferul se face, de regul ă în
aceeași clas ă, cu excepția elevilor din clasa terminal ă de la
învățământul cu frecvenț ă redusă, pentru care durata studiilor este mai
mare cu un an, care se pot transfera în clasa terminal ă din învățământul
cu frecvenț ă;

b) elevii de la învățământul cu frecvenț ă se pot tran sfera la forma de
învățământ cu frecvenț ă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la
clasă;
c) elevii din clasele terminale ale învățământului liceal se pot
transfera de la învățământul cu frecvenț ă la învățământul cu frecvenț ă
redusă, în anul terminal, dup ă absolvirea semestrului I și dup ă
susținerea, dac ă este cazul, a examenelor de diferenț ă.
Art. 154. — (1) Transferul elevilor de la o formațiune de studiu cu
predarea unei limbi de circulație internațional ă în regim normal la o
formațiune de studiu cu predare intensiv ă, respectiv bilingv ă, a unei
limbi de circulație internațional ă se realizeaz ă astfel:
a) la nivel gimnazial, începând cu clasa a V -a, elevii care se pot
transfera de la o unitate de învățământ la alta, de la o formațiune de
studiu cu predarea unei limbi de circulație internațional ă în regim
normal la o formațiune de studiu cu predare intensiv ă a unei limbi de
circulație internațional ă vor susține un test de aptitudini și cunoștințe
la limba modern ă;
b) testul de aptitudini și cuno ștințe va fi elaborat la nivelul unit ății
de învățământ în care elevul se transfer ă, de către o comisie desemnat ă
în acest sens de directorul unit ății de învățământ;
c) la nivel liceal, începând cu clasa a IX -a, elevii care se transfer ă la
clasele cu preda re intensiv ă, respectiv bilingv ă a unei limbi de
circulație internațional ă vor susține examene de diferenț ă (după caz) și
un test de verificare a competențelor lingvistice în unitatea de
învățământ la care se transfer ă.
(2) Subiectele aferente testelor/probelor vor fi elaborate la nivelul
unității de învățământ de c ătre o comisie desemnat ă în acest sens de
directorul unit ății de învățământ.
(3) Elevii din secțiile bilingve francofone care solicit ă schimbarea
disciplinei nonlingvistice vor susțin e examen de diferenț ă în vacanța
intersemestrial ă.
Art. 155. — (1) Transferurile în care se p ăstrează forma de învățământ,
profilul și/sau specializarea se efectueaz ă, de regul ă, în perioada
intersemestrial ă sau a vacanței de var ă. Prin excepție, transferu rile de
la nivelurile antepreșcolar și preșcolar se pot face oric ând în timpul
anului școlar, țin ând cont de interesul superior al copilului.
(2) Transferurile în care se schimb ă forma de învățământ se efectueaz ă în
următoarele perioade:
a) de la învățământul cu frecvenț ă la cel cu frecvenț ă redusă, în
perioada intersemestrial ă sau a vacanței de var ă;
b) de la învățământul cu frecvenț ă redusă la cel cu frecvenț ă, numai în
perioada vacanței de var ă.
(3) Transferurile în care se p ăstrează forma de învățământ, cu schimbarea
profilului și/sau specializ ării se efectueaz ă în perioada vacanței de
vară.
(4) Transferul elevilor în timpul anului școlar se poate efectua, în mod
excepțional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în
următoarele situații:

a) la schimbarea domiciliului p ărinților într-o altă localitate,
respectiv într-un alt sector al municipiului București;
b) în cazul unei recomand ări medicale, eliberat ă pe baza unei expertize
medicale efectuate de direcția de s ănătate public ă;
c) de la cla sele de învățământ liceal la clasele de învățământ
profesional;
d) la/de la învățământul de art ă, sportiv și militar;
e) de la clasele cu program de predare intensiv ă a unei limbi str ăine sau
cu program de predare bilingv la celelalte clase;
f) în alte situații excepționale, cu aprobarea consiliului de
administrație al inspectoratului școlar.
Art. 156. — Gemenii, tripleții se pot transfera în clasa celui cu media
mai mare sau invers, la cererea p ărintelui, tutorelui sau susțin ătorului
legal sau la cerere a elevilor dac ă aceștia sunt majori, cu aprobarea
consiliului de administrație al unit ății de învățământ.
Art. 157. — (1) Elevii din unit ățile de învățământ liceal și postliceal
din sistemul de ap ărare, ordine public ă și securitate național ă,
declarați ina pți pentru cariera militar ă, se pot transfera într-o unitate
din rețeaua ministerului, potrivit prevederilor prezentului regulament.
(2) Copiii cadrelor militare în activitate, ai militarilor angajați pe
bază de contract, ai funcționarilor publici cu statu t special, în timpul
sau din cauza serviciului militar, se pot transfera la cerere, din
unitățile de învățământ din rețeaua ministerului în unitățile de
învățământ liceal și postliceal din sistemul de ap ărare, ordine public ă
și securitate național ă, dacă îndeplinesc criteriile de recrutare și au
fost declarați admiși la probele de selecție, în baza dosarului de
candidat, conform reglement ărilor specifice ale acestor unit ăți.
Art. 158. — (1) Elevii din învățământul preuniversitar particular sau
confesional s e pot transfera la unit ăți de învățământ de stat, în
condițiile prezentului regulament.
(2) Elevii din învățământul preuniversitar de stat se pot transfera în
învățământul particular, cu acordul unit ății primitoare și în condițiile
stabilite de propriul re gulament de organizare și funcționare.
Art. 159. — (1) Pentru copiii/tinerii cu cerințe educaționale speciale,
în funcție de evoluția acestora se pot face propuneri de reorientare
dinspre învățământul special/special integrat spre învățământul de mas ă
și invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de c ătre cadrul didactic care a
lucrat cu copilul în cauză sau de c ătre părinții, tutorii sau
susținătorii legali ai copilului și de c ătre consilierul pedagog școlar.
Decizia de reorientare se ia de c ătre comisia de orientare școlar ă și
profesional ă din cadrul centrului județean de resurse și asistenț ă
educațional ă/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistenț ă
Educațional ă, cu acordul p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali.
Art. 160. — După aprobarea transferului, unitatea de învățământ
primitoare este obligat ă să solicite situația școlar ă a elevului în
termen de 5 zile lucr ătoare. Unitatea de învățământ de la care se
transfer ă elevul este obligat ă să trimită la unitatea de învățământ
primitoare situația școlar ă a celui transferat, în termen de 10 zile

lucrătoare de la primirea solicit ării. Până la primirea situației școlare
de către unitatea de învățământ la care s -a transferat, elevul transferat
particip ă la cursuri în calitate de audient.
TITLUL VIII
Evaluarea unit ăților de învățământ
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 161. — Evaluarea instituțional ă se realizeaz ă în conformitate cu
prevederile legale, în două forme fundamentale:
a) inspecția de evaluare instituțional ă a unităților de învățământ;
b) evaluarea intern ă și extern ă a calității educației.
Art. 162. — (1) Inspecția de evaluare instituțional ă a unităților de
învățământ reprezint ă o activitate de evaluare general ă a performanțelor
diferitelor categorii de unit ăți de învățământ, prin raportare explicit ă
la politicile educaționale, la scopurile și obiectivele dezirabile
propuse, la standardele asumate în funcționarea acestora.
(2) Inspecția de evaluare instituțional ă se realizeaz ă de către
inspectoratele școlare și minister, prin inspecția școlar ă generală a
unităților de învățământ, în conformitate cu prevederile regulamentului
de inspecție a unit ăților de învățământ, elaborat de minister.
(3) În îndeplinirea atribuțiilor prev ăzute de lege, prin inspecția
școlară, inspectoratele școlare:
a) îndrumă, controleaz ă și monitorizeaz ă calitatea activit ăților de
predare—învățare—evaluare;
b) îndrumă, controleaz ă, monitorizeaz ă și evalueaz ă calitatea
managementului unit ăților de învățământ.
(4) Conducerea unit ăților de învățământ și personalul didactic nu pot
refuza inspecția școlar ă, cu excepția situațiilor în care, din cauze
obiective, probate cu acte doveditoare, aceștia nu își pot desf ășura
activitățile profesionale curente.
CAPITOLUL II
Evaluarea intern ă a calității educației
Art. 163. — (1) Calitatea educației reprezint ă o prioritate permanent ă
pentru unitatea de învățământ și este centrat ă preponderent pe
rezultatele învățării.
(2) Evaluarea intern ă se realizeaz ă potrivit legislației în domeniul
asigurării calit ății în învățământul preuniversitar.
Art. 164. — (1) În conformitate cu prevederile legale, la nivelul
fiecărei unit ăți de învățământ se înființeaz ă Comisia pentru evaluarea și
asigurarea calit ății (CEAC).

(2) Pe baza legislației în vigoare, unitatea de învățământ elaboreaz ă și
adoptă propria strategie și propriul regulament de funcționare a Comisiei
pentru evaluarea și asigurarea calit ății.
(3) Conducerea unit ății de învățământ este direct responsabil ă de
calitatea educației furnizate.
Art. 165. — În procesele de autoevaluare și monitorizare intern ă,
unitățile de învățământ profesional și tehnic vor aplica instrumentele
Cadrului național de asigurare a calit ății în învățământul profesional și
tehnic.
Art. 166. — (1) Componența, atribuțiile și responsabilit ățile comisiei
pentru evaluarea și asigurarea calit ății sunt realizate în conformitate
cu prevederile legale.
(2) Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea și asigurarea
calității poate fi remunerat ă, cu respectarea legislației în vigoare.
(3) Orice cont rol sau evaluare extern ă a calității din partea Agenției
Române de Asigurare a Calit ății în Învățământul Preuniversitar sau a
ministerului se bazeaz ă pe analiza raportului de evaluare intern ă a
activității din unitatea de învățământ.
CAPITOLUL III
Evaluarea extern ă a calității educației
Art. 167. — (1) O form ă specific ă de evaluare instituțional ă, diferit ă de
inspecția general ă a unităților de învățământ, o reprezint ă evaluarea
instituțional ă în vederea autoriz ării, acredit ării și evalu ării periodice
a organizațiilor furnizoare de educație, realizat ă de Agenția Rom ână de
Asigurare a Calit ății în Învățământul Preuniversitar.
(2) Evaluarea extern ă a calității educației în unitățile de învățământ se
realizeaz ă, în conformitate cu prevederile legale, de c ătre Agenția
Română de Asigurare a Calit ății în Învățământul Preuniversitar.
(3) Unit ățile de învățământ se supun procesului de evaluare și
acreditare, în condițiile legii.
(4) Evaluarea, autorizarea și acreditarea se fac la nivelul structurilor
instituțion ale, conform prevederilor legale.
(5) În cazul unit ăților de învățământ supuse evalu ării externe realizate
de către Agenția Rom ână de Asigurare a Calit ății în Învățământul
Preuniversitar, în bugetele acestora vor fi asigurate, în mod distinct,
din finanțarea de baz ă, sumele necesare acoperirii costurilor, conform
tarifelor percepute de c ătre Agenția Rom ână de Asigurare a Calit ății în
Învățământul Preuniversitar pentru aceast ă activitate.
TITLUL IX
Partenerii educaționali
CAPITOLUL I
Drepturile p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali

Art. 168. — (1) Părinții, tutorii sau susțin ătorii legali ai
antepreșcolarului/preșcolarului/elevului sunt parteneri educaționali
principali ai unit ăților de învățământ.
(2) Părinții, tutorii sau susțin ătorii le gali ai copilului/elevului au
acces la toate informațiile legate de sistemul de învățământ care privesc
educația copiilor lor.
(3) Părinții, tutorii sau susțin ătorii legali ai copilului/elevului au
dreptul de a fi susținuți de sistemul de învățământ, pentr u a se educa și
a-și îmbunătății aptitudinile ca parteneri în relația familie —școală.
Art. 169. — (1) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal al
copilului/elevului are dreptul s ă fie informat periodic referitor la
situația școlar ă și la comportamentul p ropriului copil.
(2) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal al copilului/elevului are
dreptul s ă dobândească informații referitoare numai la situația
propriului copil.
Art. 170. — (1) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal al
copilului/elevului are acces în incinta unit ății de învățământ în
concordanț ă cu procedura de acces, dac ă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuție cu un cadru
didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unit ății de învățământ;
b) desfășoară activități în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unit ății de învățământ;
d) particip ă la întâlnirile programate cu educatorul –
puericultor/educatoarea/ învățătorul/institutorul/profesorul pentru
învățământ preșcolar/primar/profesorul diriginte;
e) particip ă la acțiuni organizate de asociația de p ărinți.
(2) Consiliul de administrație are obligația stabilirii procedurii de
acces al p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali în unitățile de
învățământ.
Art. 171. — Părinții, tutorii sau susțin ătorii legali au dreptul s ă se
constituie în asociații cu personalitate juridic ă, conform legislației în
vigoare.
Art. 172. — (1) Rezolvarea situațiilor conflictuale sesizate de
părintele/tutorele/susțin ătorul legal al copilului/elevului în care este
implicat propriul copil se face prin discuții amiabile cu salariatul
unității de învățământ implicat, educatorul –
puericultor/educatoarea/ învățătorul/institutorulprofesorul pentru
învățământul preșcolar/primar/ profesorul diriginte.
Părintele/tutorele/susțin ătorul legal al copilului/elevului are dreptul
de a solicita ca la discuții s ă participe și reprezentantul p ărinților.
În situația în care discuțiile amiabile nu conduc la rezolvarea
conflictului, p ărintele/tu torele/susțin ătorul legal are dreptul de a se
adresa conducerii unit ății de învățământ, printr -o cerere scris ă, în
vederea rezolv ării problemei.
(2) În cazul în care p ărintele/tutorele/susțin ătorul legal consider ă că
starea conflictual ă nu a fost rezolvat ă la nivelul unit ății de
învățământ, acesta are dreptul de a se adresa, în scris, inspectoratului
școlar pentru a media și rezolva starea conflictual ă.

CAPITOLUL II
Îndatoririle p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali
Art. 173. — (1) Potrivit prev ederilor legale p ărintele, tutorele sau
susținătorul legal are obligația de a asigura frecvența școlar ă a
elevului în învățământul obligatoriu și de a lua m ăsuri pentru
școlarizarea elevului, p ână la finalizarea studiilor.
(2) Părintele, tutorele sau susți nătorul legal care nu asigur ă
școlarizarea elevului, în perioada învățământului obligatoriu, poate fi
sancționat, conform legislației în vigoare, cu amend ă cuprinsă între 100
lei și 1.000 lei ori este obligat s ă presteze munc ă în folosul
comunității.
(3) Constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale
prevăzute la alin. (2) se realizeaz ă de către persoanele împuternicite de
primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administrație al
unității de învățământ.
(4) Conform legislației în vigoare, la înscrierea copilului/elevului în
unitatea de învățământ, părintele, tutorele sau susțin ătorul legal are
obligația de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea
menținerii unui climat s ănătos la nivel de grup ă/formațiune de
studiu/pentru evitarea degrad ării stării de s ănătate a celorlalți
elevi/preșcolari din colectivitate/unitatea de învățământ.
(5) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal are obligația ca, cel
puțin o dat ă pe lună, să ia legătura cu profesorul pentru învățământul
preșcolar/ învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul
primar/profesorul diriginte pentru a cunoaște evoluția
copilului/elevului. Prezența p ărintelui, tutorelui sau susțin ătorului
legal va fi consemnat ă în caietul educatorului –
puericultor/educ atoarei/ învățătorului/institutorului/profesorului pentru
învățământ preșcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dat ă și
semnătură.
(6) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal r ăspunde material pentru
distrugerile bunurilor din patrimoniul unit ății de învățământ, cauzate de
elev.
(7) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal al elevului din
învățământul primar are obligația s ă îl însoțeasc ă până la intrarea în
unitatea de învățământ, iar la terminarea orelor de curs s ă îl preia. În
cazul în care părintele, tutorele sau susțin ătorul legal nu poate s ă
desfășoare o astfel de activitate, împuternicește o alt ă persoană.
(8) Părintele, tutorele sau susțin ătorul legal al elevului din
învățământul primar, gimnazial și ciclul inferior al liceului are
obligația de a solicita, în scris, retragerea elevului în vederea
înscrierii acestuia într-o unitate de învățământ din str ăinătate.
Art. 174. — Se interzice oric ăror persoane agresarea fizic ă, psihică,
verbală etc. a copiilor/elevilor și a personalului unit ății de
învățământ.
Art. 175. — (1) Respectarea prevederilor prezentului regulament și a
regulamentului de organizare și funcționare a unit ății de învățământ este
obligatorie pentru p ărinții, tuto rii sau susțin ătorii legali ai
copiilor/elevilor.

(2) Nerespectarea dispozițiilor art. 173 alin. (6), art. 174 și art. 175
atrage r ăspunderea persoanelor vinovate conform dreptului comun.
CAPITOLUL III
Adunarea general ă a părinților
Art. 176. — (1) Aduna rea general ă a părinților este constituit ă din toți
părinții, tutorii sau susțin ătorii legali ai copiilor/elevilor de la
grupă/formațiune de studiu.
(2) Adunarea general ă a părinților hot ărăște referitor la activit ățile de
susținere a cadrelor didactice și a echipei manageriale a unit ății de
învățământ, în demersul de asigurare a condițiilor necesare educ ării
copiilor/elevilor.
(3) În adunarea general ă a părinților se discut ă problemele generale ale
colectivului de copii/elevi și nu situația concret ă a unui copil/elev.
Situația unui copil/elev se discut ă individual, numai în prezența
părintelui, tutorelui sau susțin ătorului legal al copilului/elevului
respectiv.
Art. 177. — (1) Adunarea general ă a părinților se convoac ă de către
educatorul -puericultor /educatorul/ învățătorul/institutorul/ profesorul
pentru învățământul preșcolar/primar/profesorul diriginte, de c ătre
președintele comitetului de p ărinți al clasei sau de c ătre 1/3 din
numărul total al membrilor s ăi ori al elevilor clasei.
(2) Adunarea gen erală a părinților se convoac ă semestrial sau ori de c âte
ori este nevoie, este valabil întrunită în prezența a jum ătate plus unu
din totalul p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali ai
copiilor/elevilor din grupa/clasa respectiv ă și adoptă hotărâri cu votul
a jumătate plus unu din cei prezenți. În caz contrar se convoac ă o nouă
adunare general ă a părinților, în cel mult 7 zile, în care se pot adopta
hotărâri, indiferent de num ărul celor prezenți, cu votul a jum ătate plus
unu din aceștia.
CAPITOLUL IV
Comitetul de p ărinți
Art. 178. — (1) În unitățile de învățământ, la nivelul fiec ărei
grupe/clase, se înființeaz ă și funcționeaz ă comitetul de p ărinți.
(2) Comitetul de p ărinți se alege, prin majoritate simpl ă a voturilor, în
fiecare an, în adunarea general ă a părinților, convocat ă de educatorul –
puericultor/educatoarea/ învățătorul/ institutorul/profesorul pentru
învățământul preșcolar sau primar/profesorul diriginte care prezideaz ă
ședința.
(3) Convocarea adun ării generale pentru alegerea comit etului de p ărinți
are loc în primele 30 de zile calendaristice de la începerea cursurilor
anului școlar.
(4) Consiliul de conducere al comitetul de p ărinți pe grup ă/clasă se
compune din 3 persoane: un președinte și 2 membri. În prima ședinț ă după
alegere, membrii comitetului decid responsabilit ățile fiec ăruia, pe care
le comunic ă educatorului -puericultor/profesorului pentru învățământul
antepreșcolar/preșcolar/primar/profesorului diriginte.
(5) Consiliul de conducere al comitetului de p ărinți pe g rupă/clasă
reprezint ă interesele p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali ai

copiilor/elevilor clasei în adunarea general ă a părinților, tutorilor sau
susținătorilor legali, în consiliul profesoral, în consiliul clasei și în
relațiile cu echipa mana gerială.
Art. 179. — Consiliul de conducere al Comitetului de p ărinți pe
grupă/clasă are următoarele atribuții:
a) pune în practic ă deciziile luate de c ătre adunarea general ă a
părinților elevilor clasei. Deciziile se iau cu majoritatea simpl ă a
voturilor părinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali prezenți;
b) susține organizarea și desf ășurarea de proiecte, programe și
activități educative extrașcolare la nivelul grupei/clasei și a unit ății
de învățământ;
c) susține organizarea și desf ășurarea de prog rame de prevenire și
combaterea violenței, asigurarea siguranței și securit ății, combaterea
discrimin ării și reducerea absenteismului în mediul școlar;
d) susține activit ățile dedicate întreținerii, dezvolt ării și
moderniz ării bazei materiale a grupei/clasei și unit ății de învățământ,
prin str ângerea de cotizații voluntare de la membrii asociației de
părinți și atragerea de fonduri b ănești și donații de la persoane fizice
sau juridice, colectate prin asociația de p ărinți cu personalitate
juridică cu respectarea prevederilor legale în domeniul financiar;
e) sprijin ă conducerea unit ății de învățământ și educatorul –
puericultor/educatoarea/ învățătorul/institutorul/profesorul pentru
învățământ antepreșcolar/preșcolar/primar/profesorul diriginte și se
implică activ în întreținerea, dezvoltarea și modernizarea bazei
materiale a grupei/clasei și a unit ății de învățământ;
f) susține organizarea și desf ășurarea de activit ăți de consiliere și
orientare socioprofesionale;
g) se implic ă în asigurarea securit ății copiilor/elevilor în cadrul
activităților educative, extrașcolare și extracurriculare;
h) prezint ă, semestrial, adun ării generale a p ărinților, justificarea
utilizării fondurilor alocate, dac ă acestea exist ă.
Art. 180. — Președintele comitetului de p ărinți pe grup ă/clasă reprezint ă
interesele p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali în relațiile
cu organizația de p ărinți și prin aceasta în relație cu conducerea
unității de învățământ și alte foruri, organisme și organizații.
Art. 181. — (1) Comi tetul de p ărinți poate decide s ă susțină, inclusiv
financiar prin asociația de p ărinți cu personalitate juridic ă, cu
respectarea prevederilor legale în domeniul financiar, întreținerea,
dezvoltarea și modernizarea bazei materiale a clasei. Hot ărârea
comitetului de p ărinți nu este obligatorie.
(2) Sponsorizarea unei grupe/clase de c ătre un operator economic/persoane
fizice se face cunoscut ă comitetului de p ărinți. Sponsorizarea nu atrage
după sine drepturi suplimentare pentru copii/elevi/p ărinți, tutori sau
susținători legali.
(3) Este interzis ă implicarea copiilor/elevilor sau a personalului din
unitatea de învățământ în strângerea fondurilor.
CAPITOLUL V

Consiliul reprezentativ al p ărinților/Asociația de p ărinți
Art. 182. — (1) La nivelul fiec ărei unit ăți de învățământ funcționeaz ă
Consiliul reprezentativ al p ărinților.
(2) Consiliul reprezentativ al p ărinților din unitatea de învățământ este
compus din președinții comitetelor de p ărinți.
(3) Consiliul reprezentativ al p ărinților este o structur ă, fără
personalitate juridic ă, a cărei activitate este reglementat ă printr-un
regulament adoptat prin hot ărârea adun ării generale a p ărinților din
unitatea de învățământ, care nu are patrimoniu, nu are buget de venituri
și cheltuieli, nu are dreptul de a colecta cotizații, donații și a primi
finanțări de orice fel de la persoane fizice sau juridice. Se poate
implica în activit ățile unit ății de învățământ prin acțiuni cu caracter
logistic — voluntariat.
(4) La nivelul fiec ărei unit ăți de învățământ se poate consti tui
Asociația de p ărinți în conformitate cu legislația în vigoare, privind
asociațiile și fundațiile.
Art. 183. — (1) Consiliul reprezentativ al p ărinților își desemneaz ă
președintele și 2 vicepreședinți ale c ăror atribuții se stabilesc imediat
după desemnare, de comun acord între cei 3, și se consemneaz ă în
procesul -verbal al ședinței.
(2) Consiliul reprezentativ al p ărinților se întrunește în ședințe ori de
câte ori este necesar. Convocarea ședințelor Consiliului reprezentativ al
părinților se face de c ătre președintele acestuia sau, dup ă caz, de unul
dintre vicepreședinți.
(3) Consiliul reprezentativ al p ărinților desemneaz ă reprezentanții
părinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali în organismele de
conducere și comisiile unit ății de învățământ.
(4) Consiliul reprezentativ al p ărinților decide prin vot deschis, cu
majoritatea simpl ă a voturilor celor prezenți.
(5) Președintele reprezint ă Consiliul reprezentativ al p ărinților în
relația cu alte persoane fizice și juridice.
(6) Președintele prezint ă, anual, raportul de activitate al Consiliului
reprezentativ al p ărinților.
Art. 184. — Consiliul reprezentativ al p ărinților are urm ătoarele
atribuții:
a) propune unit ăților de învățământ discipline și domenii care s ă se
studieze prin curriculumul la decizi a școlii, inclusiv din oferta
național ă;
b) sprijin ă parteneriatele educaționale între unit ățile de învățământ și
instituțiile/organizațiile cu rol educativ din comunitatea local ă;
c) susține unit ățile de învățământ în derularea programelor de prevenire
și de combatere a absenteismului și a violenței în mediul școlar;
d) promoveaz ă imaginea unit ății de învățământ în comunitatea local ă;

e) se ocup ă de conservarea, promovarea și cunoașterea tradițiilor
culturale specific e minorit ăților în plan local, de dezvoltarea
multiculturalit ății și a dialogului cultural;
f) susține unitatea de învățământ în organizarea și desf ășurarea tuturor
activităților;
g) susține conducerea unit ății de învățământ în organizarea și în
desfășurarea consultațiilor cu p ărinții, tutorii sau susțin ătorii legali,
pe teme educaționale;
h) colaboreaz ă cu instituțiile publice de asistenț ă socială/educațional ă
specializat ă, direcția general ă de asistenț ă socială și protecția
copilului, cu organele de autor itate tutelar ă sau cu organizațiile
nonguvernamentale cu atribuții în acest sens, în vederea soluțion ării
situației elevilor care au nevoie de ocrotire;
i) susține unitatea de învățământ în activitatea de consiliere și
orientare socioprofesional ă sau de integrare social ă a absolvenților;
j) propune m ăsuri pentru școlarizarea elevilor din învățământul
obligatoriu și încadrarea în muncă a absolvenților;
k) se implic ă direct în derularea activit ăților din cadrul
parteneriatelor ce se deruleaz ă în unitatea de învățământ, la solicitarea
cadrelor didactice;
l) sprijin ă conducerea unit ății de învățământ în asigurarea s ănătății și
securității elevilor;
m) are inițiative și se implic ă în îmbunătățirea calit ății vieții, în
buna desf ășurare a activit ății în internate și în cantine;
n) susține conducerea unit ății de învățământ în organizarea și
desfășurarea programului „Școala dup ă școală”.
Art. 185. — (1) Consiliul reprezentativ al p ărinților din unitatea de
învățământ poate face demersuri privind atragerea de resurse financiare,
care vor fi gestionate de c ătre școal ă constând în contribuții, donații,
sponsoriz ări etc., din partea unor persoane fizice sau juridice din țar ă
și din str ăinătate, care vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea și întreținerea patrimoniului unit ății de învățământ, a
bazei materiale și sportive;
b) acordarea de premii și de burse elevilor;
c) sprijinirea financiar ă a unor activit ăți extrașcolare;
d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din
familii cu situație material ă precară;
e) alte activit ăți care privesc bunul mers al unit ății de învățământ sau
care sunt aprobate de adunarea general ă a părinților pe care îi
reprezint ă.
(2) Organizația de p ărinți colaboreaz ă cu structurile asociative ale
părinților la nivel local, județean, regional și național.
CAPITOLUL VI

Contractul educațional
Art. 186. — (1) Unit ățile de învățământ încheie cu p ărinții, tutorii sau
susținătorii legali, în momentul înscrierii
antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, în registrul unic matricol, un
contract educațional în care sunt înscrise drepturile și obligațiile
reciproce ale p ărților.
(2) Modelul contractului educațional este prezentat în anexa care face
parte integrant ă din prezentul regulament. Acesta este partic ularizat la
nivelul fiec ărei unit ăți de învățământ prin decizia consiliului de
administrație, dup ă consultarea Consiliului de p ărinți al unit ății de
învățământ.
Art. 187. — (1) Contractul educațional este valabil pe toat ă perioada de
școlarizare în cadrul unității de învățământ.
(2) Eventualele modific ări ale unor prevederi din contractul educațional
se pot realiza printr -un act adițional acceptat de ambele p ărți și care
se atașeaz ă contractului educațional.
Art. 188. — (1) Contractul educațional va cupr inde în mod obligatoriu:
datele de identificare ale p ărților semnatare — respectiv unitatea de
învățământ, beneficiarul primar al educației, p ărintele, tutorele sau
susținătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul educațional,
drepturile p ărților, obligațiile p ărților, durata valabilit ății
contractului, alte clauze.
(2) Contractul educațional se încheie în două exemplare originale, unul
pentru p ărinte, tutore sau susțin ător legal, altul pentru unitatea de
învățământ și își produce efectele de la data semn ării.
(3) Consiliul de administrație monitorizeaz ă modul de îndeplinire a
obligațiilor prev ăzute în contractul educațional.
(4) Comitetul de p ărinți al clasei urm ărește modul de îndeplinire a
obligațiilor prev ăzute în contractul educațional de către fiecare
părinte, tutore sau susțin ător legal și adopt ă măsurile care se impun în
cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest document.
(5) Candidații admiși în unitățile de învățământ din sistemul de ap ărare,
ordine public ă și securitate nați onală încheie cu Ministerul Ap ărării
Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și alte
instituții cu atribuții în domeniile ap ărării, informațiilor, ordinii
publice și securit ății contracte educaționale prin care sunt stabilite
obligațiile p ărților contractante, conform instrucțiunilor specifice.
CAPITOLUL VII
Școala și comunitatea. Parteneriate/Protocoale între unit ățile de
învățământ și alți parteneri educaționali
Art. 189. — Autoritățile administrației publice locale, precum și
reprezentanți ai comunit ății locale colaboreaz ă cu consiliul de
administrație și cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor
unității de învățământ.
Art. 190. — Unitățile de învățământ pot realiza parteneriate cu
asociații, fundații, instituții de educație și cultur ă, organisme
economice și organizații guvernamentale și nonguvernamentale sau alte
tipuri de organizații, în interesul beneficiarilor direcți ai educației.

Art. 191. — Unitățile de învățământ, de sine st ătător sau în parteneriat
cu autoritățile administrației publice locale și cu alte instituții și
organisme publice și private: case de cultur ă, furnizori de formare
continuă, parteneri sociali, organizații nonguvernamentale și altele
asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare
permanent ă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate
nevoilor specifice diferitelor grupuri -țintă interesate.
Art. 192. — Unitățile de învățământ, în conformitate cu legislația în
vigoare și prevederile prezentului regulament, pot iniția, în parteneriat
cu autorit ățile administrației publice locale și cu organizațiile de
părinți, în baza hot ărârii consiliului de administrație, activit ăți
educative, recreative, de timp liber, pentr u consolidarea competențelor
dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activit ăți de învățare
remedial ă cu elevii, prin programul „Școala dup ă școală”.
Art. 193. — (1) Parteneriatul cu autorit ățile administrației publice
locale are ca scop derular ea unor activit ăți/programe educaționale în
vederea atingerii obiectivelor educaționale stabilite de unitatea de
învățământ.
(2) Activit ățile derulate în parteneriat nu pot avea conotații politice,
de propagand ă electoral ă, de prozelitism religios și nu pot fi contrare
moralei sau legilor statului.
(3) Autorit ățile administrației publice locale asigur ă condițiile și
fondurile necesare pentru implementarea și respectarea normelor de
sănătate și securitate în muncă și pentru asigurarea securit ății
copiilor/ elevilor și a personalului în perimetrul unit ății de învățământ.
Art. 194. — (1) Unit ățile de învățământ încheie parteneriate și
protocoale de colaborare cu operatorii economici, în vederea derul ării
orelor de instruire practic ă.
(2) Protocolul conține prevederi clare cu privire la responsabilit ățile
părților, referitoare la asigurarea securit ății elevilor și a
personalului școlii, respectarea normelor de s ănătate și securitate în
muncă, asigurarea transportului la și de la operatorul economic, durata
activităților, drepturile și îndatoririle elevilor, utilizarea fondurilor
realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 195. — (1) Unit ățile de învățământ încheie protocoale de parteneriat
cu organizații nonguvernamentale, unit ăți medicale, poliție, jandarmerie,
instituții de cultur ă, asociații confesionale, alte organisme, în vederea
atingerii obiectivelor educaționale stabilite prin proiectul de
dezvoltare instituțional ă/planul de acțiune al unit ății de învățământ.
(2) Protocolul conține p revederi cu privire la responsabilit ățile
părților implicate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3) În cazul derul ării unor activit ăți în afara perimetrului unit ății de
învățământ, în protocol se va specifica concret c ărei părți îi revine
responsabilitatea asigur ării securit ății copiilor/elevilor.
(4) Bilanțul activit ăților realizate va fi f ăcut public, prin afișare la
sediul unit ății, pe site -ul școlii, prin comunicate de pres ă și prin alte
mijloace de informare.
(5) Unit ățile de învățământ pot încheia protocoale de parteneriat și pot
derula activit ăți comune cu unit ăți de învățământ din str ăinătate, av ând
ca obiectiv principal dezvoltarea personalit ății copiilor și a tinerilor,

respectându-se legislația în vigoare din statele din care prov in
instituțiile respective.
(6) Reprezentanții p ărinților, tutorilor sau susțin ătorilor legali se vor
implica direct în buna derulare a activit ăților din cadrul
parteneriatelor ce se deruleaz ă în unitatea de învățământ.
TITLUL X
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 196. — Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a
oricărui alt fond destinat derul ării examenelor/evalu ărilor naționale.
Art. 197. — În unitățile de învățământ fumatul este interzis, conform
prevederilor legislației în vigoare.
Art. 198. — În unitățile de învățământ se asigur ă dreptul fundamental la
învățătură și este interzis ă orice form ă de discriminare a
copiilor/elevilor și a personalului din unitate.
Art. 199. — (1) În termen de 45 de zile de la data public ării prezentului
regulament în Monitorul Oficial al Rom âniei, Partea I, consiliile de
administrație ale unit ăților de învățământ sunt obligate ca, pe baza
acestuia și a dispozițiilor legale în vigoare, s ă aprobe propriile
regulamente de organizare și funcți onare.
(2) La întocmirea regulamentului de organizare și funcționare și a
regulamentului intern se vor lua în considerare și prevederile din
Statutul elevului aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale și
cercetării științifice nr. 4.742/2016.
Art. 200. — La data intr ării în vigoare a prezentului regulament se
abrogă Ordinul ministrului educației naționale nr  5.115/2014 privind
aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unit ăților de
învățământ preuniveristar, publicat în Monitorul Of icial al Rom âniei,
Partea I, nr. 23 și 23 bis din 13 ianuarie 2015.
Art. 201. — Anexa face parte integrant ă din prezentul regulament.

ANEXĂ la regulament
Modelul contractului educațional
Antet școal ă
Având în vedere prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și complet ările ulterioare, ale Regulamentului -cadru de
organizare și funcționare a unit ăților de învățământ preuniversitar,
aprobat prin Ordinul ministrului educației naționale și cercet ării
științifice nr. 5.079/2016, ale Legii nr.  272/2004 privind protecția și
promovarea drepturilor c opilului, republicat ă, cu modific ările și
completările ulterioare,
se încheie prezentul:
CONTRACT EDUCAȚIONAL
I. Părțile semnatare

1. Unitatea de învățământ ………………..…, cu sediul în
……………………….., reprezentat ă prin director, doamna/do mnul
………………………………………..
2. Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar definiți,
conform legi, drept familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și
elevilor, reprezentat ă prin doamna/domnul ……, p ărinte/tutore/susțin ător
legal al elevului, cu domiciliul în ……..,
3. Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar definiți,
conform legii, drept antepreșcolari, școlari și elevi, reprezentat prin
elevul ………………… .
II. Scopul contractului: asigurarea condițiilor optime de derulare a
procesului de învățământ prin implicarea și responsabilizarea p ărților
implicate în educația beneficiarilor primari ai educației.
III. Drepturile p ărților: drepturile p ărților semnatare a le prezentului
contract sunt cele prev ăzute în Regulamentul -cadru privind organizarea și
funcționarea unit ăților de învățământ preuniversitar și în Regulamentul –
cadru de organizare și funcționare a unit ății de învățământ.
IV. Părțile au cel puțin urm ătoarele obligații:*)
1. Unitatea de învățământ se oblig ă:
a) să asigure condițiile optime de derulare a procesului de învățământ;
b) să asigure respectarea condițiilor și a exigențelor privind normele de
igienă școlară, de protecție a muncii, de protecție civilă și de paz ă
contra incendiilor în unitatea de învățământ;
c) să asigure c ă tot personalul unit ății de învățământ respect ă cu
strictețe prevederile legislației în vigoare;
d) să asigure c ă toți beneficiarii primari și secundari ai educației sunt
corect și la timp informați cu prevederile legislației specifice în
vigoare;
e) ca personalul din învățământ să aibă o ținut ă morală demnă, un
comportament responsabil, în concordanț ă cu valorile educaționale, pe
care să le transmit ă beneficiarului direct;
f) să sesizeze, la nevoie, instituțiile publice de asistenț ă
socială/educațional ă specializat ă, direcția general ă de asistenț ă socială
și protecția copilului în legătură cu aspecte care afecteaz ă demnitatea,
integritatea fizic ă și psihic ă a beneficiarului pri mar al educației;
g) să se asigure c ă personalul din învățământ nu desf ășoară acțiuni de
natură să afecteze imaginea public ă a beneficiarului primar al educației,
viața intim ă, privat ă și familial ă a acestuia;
h) să se asigure c ă personalul din învățământ nu va aplica pedepse
corporale și nu va agresa verbal sau fizic beneficiarul primar al
educației;
i) ca personalul didactic s ă evalueze direct beneficiarii primari ai
educației, corect și transparent, și s ă nu condiționeze aceast ă evaluare
sau calitatea pr estației didactice la clas ă de obținerea oric ărui tip de
avantaje;

j) să desfășoare în unitatea de învățământ activit ăți care respect ă
normele de moralitate și nu pun în niciun moment în pericol s ănătatea și
integritatea fizic ă sau psihic ă a beneficiarilor primari ai educației,
respectiv a personalului unit ății de învățământ;

*) Contractul educațional -tip urmeaz ă a fi particularizat, la nivelul
fiecărei unit ăți de învățământ, prin decizia consiliului de
administrație.
k) să asigure c ă în unitatea de învățământ sunt interzise activit ățile de
natură politică și prozelitism religios.
2. Beneficiarul secundar al învățământului preuniversitar are urm ătoarele
obligații:
a) asigur ă frecvența școlar ă a beneficiarului primar în învățământul
obligatoriu și ia m ăsuri pentru școlarizarea acestuia, p ână la
finalizarea studiilor;
b) prezint ă documentele medicale solicitate la înscrierea beneficiarului
primar al educației în unitatea de învățământ, în vederea menținerii unui
climat s ănătos la nivel de grup ă/clasă pentru ev itarea degrad ării stării
de sănătate a celorlalți beneficiari direcți din colectivitate/unitatea
de învățământ;
c) cel puțin o dat ă pe lun ă ia leg ătura cu
educatoarea/ învățătorul/institutorul/profesorul pentru învățământul
preșcolar/profesorul pentru învățământul primar/profesorul diriginte
pentru a cunoaște evoluția beneficiarului primar al educației;
d) răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul
școlii, cauzate de beneficiarul primar al educației;
e) respect ă prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a
unității de învățământ;
f) nu agreseaz ă fizic, psihic, verbal personalul unit ății de învățământ.
3. Beneficiarul direct are urm ătoarele obligații:
a) de a se preg ăti la fiecare disciplin ă/modul de studiu, de a dob ândi
competențele și de a -și însuși cunoștințele prev ăzute de programele
școlare;
b) de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educației
din învățământul de stat, particular și confesional autorizat/acreditat;
c) de a se prezenta la cursuri și la fiecare evaluare/sesiune de examene
organizat ă de unitatea de învățământ, în cazul beneficiarilor primari din
învățământul obligatoriu, înscriși la cursuri cu frecvenț ă redusă;
d) de a avea un comportament civilizat și o ținut ă decentă în unitatea de
învățământ;
e) de a respecta Regulamentul de organizare și funcționare a unit ății de
învățământ, regulile de circulație, normele de securitate și de s ănătate
în muncă, de prevenire și de stingere a incendiilor, normele de protecție
a mediului;

f) de a nu distruge documentele școlare, precum cataloage, carnete de
elev, foi matricole, documente din portofoliul educațional etc.;
g) de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unit ății de învățământ
(materiale didactice și mijloace de învățământ, cărți de la biblioteca
școlii, mobilier școlar, mobilier sanitar, spații de învățământ etc.);
h) de a nu aduce sau difuza, în unitatea de învățământ, materiale care,
prin conținutul lor, atenteaz ă la independența, suveranitatea și
integritatea naț ională a țării, care cultiv ă violența și intoleranța;
i) de a nu organiza/participa la acțiuni de protest, astfel dec ât este
prevăzut în Statutul elevului;
j) de a nu deține/consuma/comercializa, în perimetrul unit ății de
învățământ, droguri, substanțe et nobotanice, b ăuturi alcoolice, țig ări;
k) de a nu introduce și/sau face uz, în perimetrul unit ății de
învățământ, de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, cum ar
fi muniție, petarde, pocnitori, brichete etc., precum și spray -uri
lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acțiunea lor, pot
afecta integritatea fizic ă și psihic ă a beneficiarilor direcți ai
educației și a personalului unit ății de învățământ;
l) de a nu poseda și/sau difuza materiale care au un caracter obscen sau
pornografic;
m) de a nu aduce jigniri și de a nu manifesta agresivitate în limbaj și
în comportament faț ă de colegi și faț ă de personalul unit ății de
învățământ sau de a leza în orice mod imaginea public ă a acestora;
n) de a nu provoca/instiga/participa la act e de violenț ă în unitatea de
învățământ și în proximitatea acesteia;
o) de a nu p ărăsi incinta școlii în timpul pauzelor sau dup ă începerea
cursurilor, f ără avizul profesorului de serviciu sau al
învățătorului/institutorului/profesorului pentru învățământul primar/
profesorului diriginte.
V. Durata contractului: prezentul contract se încheie, de regul ă, pe
durata unui nivel de învățământ.
VI. Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform Legii
educației naționale nr. 1/2011, cu modific ările și completările
ulterioare, și Regulamentului de organizare și funcționare a unit ăților
de învățământ preuniversitar, ale Legii nr. 272/ 2004 privind protecția
și promovarea drepturilor copilului, republicat ă, cu modific ările și
completările ulterioare.

Încheiat ast ăzi, …………………, în două exemplare, în original,
pentru fiecare parte.

Unitatea școlar ă,
Beneficiar indirect**),
………………………
………………………..

Am luat la cunoștinț ă.
Beneficiar direct, elevul,
(în vârstă de cel puțin 14 ani)
………………………………………

**) Părintele/Tutorele/Susțin ătorul legal, pentru elevii din învățământul
antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, respectiv elevul,
pentru învățământul postliceal.