Reglementari naționale și europene privind impactul de mediu al [623224]

CAPITOLUL II .
Reglementari naționale și europene privind impactul de mediu al
proceselor energetice

2.1.Reglementari naționale
Principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind
limitarea emisiilor de poluanți (SO 2, NOx și pulberi) în aer de la instalațiile mari de
ardere, cu puterea termică egală sau mai mare de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil
(solid, lichid sau gazos). HG nr. 541/2003 cu modificările din HG nr. 322/2005.
În conformitate cu angajamentele privind implementarea Directivei 2001/80/EC
privind limitarea emisiilor de poluanți emiși în aer și proveniți de la instalațiile mari de
ardere, plafoanele de emisie permise, aferente perioadei 2007 ÷ 2016, stabilite prin Program
Național de Red ucere Progresivă a emisiilor anuale de bioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi
provenite de la instalațiile mari de ardere, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 833/2005,
sunt prezentate pentru SC Electrocentrale Oradea SA în tabelul următor.

T abelul 2.1 Limitele de emisii care trebuie respectate de IMA Oradea

Instalații mari de ardere (IMA) Subs tanța
poluan tă
Directiva LCP Direc tiva IED
VLE
VLE
(mg/N m3)
Anul conformării la (mg/Nm3)
IMA 1 – funcțio nare pe gaz metan
C1,C2 și C3
SO2
35
01.01.2007 35
NOx 200 31.12.2010 100
Pulberi 5 01.01.2007 5
IMA 1 – funcționare pe păcură C3 SO2 1700 01.01.2007 200
NOx 450 31.12.2010 150
Pulberi 50 01.01.2007 20
IMA 2 – funcționare cu focar mixt
cărbune cu suport păcură (2-5%),
C4, C5 și C6
SO2
400
31.12.2013 200
NOx 200 de la 01.01.2016 200
Pulberi 50 31.12.2013 20

1

Conform legislației în vigoare (Directiva LCP) și Autorizației Integrate de mediu (AIM nr. 31
NV 6 – 23.11.2006, revizuită în 04.08.2008), instalațiile de ardere care echipează în prezent
sursa de energie din municipiul Oradea au stabilite valori limită de emisie care trebuie respect ate.
HG nr. 118/2002 stabilește valorile maxime admise ale indicatorilor de calitate a
apelor evacuate. Monitorizarea indicatorilor de calitate ape se realizează conform NTPA –
001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor
uzate industriale și urbane la evacuarea în receptorii naturali.
Modul de gestionarea deșeuri lor rezultate în procesul de producer e a enegiei termice
și electrice este reglementat de prevederilor din Legea nr. 426/2001 modificată de OUG nr.
61/2006 aprobată cu Legea nr. 27/2007 privind colectares selectiv ă, transport, depozita re
temporar ă sau definitiv ă pe categorii (materiale metalice, deșeuri menajere, etc.) și evacuar ea
acestora catre depozite specializate in preluarea lor ca deșeuri industriale reciclabile (fier
vechi) de firme autorizate, conform Ordonanței de Urgență nr. 16/2001 aprobată prin
Legea nr. 431/2003,
iar cele care nu mai pot fi valorificate sunt evacuate treptat la un
depozit de deșeuri nereciclabile, stabilit de comun acord cu autoritățile locale.
HG 349/2005, care transpune Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor .

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Reglementează modul de
gestionare a uleiurilor uzate provenite de la turbinele de abur, (se face prin intermediul
firmelor autorizate să desfășoare astfel de activități, în condițiile respectării prevederilor
legale).
HG 163/2004 Strategia națională pentru eficiență energetică, și primul Plan
național de acțiune pentru eficiență energetică 2007- 2010 reprezintă cadrul legal pentru
dispoziții de promovare a eficienței energetice în concordanță cu cerințele UE. În Strategia
națională pentru eficiență energetică se arată că sectorul alimentării cu energie termică în
regim centralizat are un potențial important de economisire a energiei și prevede, între
obiectivele politicii în domeniul eficienței energetice pentru acest sector, două acțiuni majore:
 modernizarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică
 promovarea cogenerării de mică și medie putere
Ținta de reducere anuală de 612 mii tep.
Primul Plan Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) 2007-
2017 prevede a o țintă de economisire a energiei de 13,5% până în anul 2017.

2

Ordonanța de urgență nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului care abrogă
Legea Protecției Mediului, nr. 137/1995 aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006;
Legea Protecției Atmosferei nr. 655/2001 care urmărește prevenirea, eliminarea,
limitarea deteriorării și ameliorarea calității atmosferei, în scopul evitării efectelor negative
asupra sănătății omului și mediului, asigurându -se alinierea la normele juridice internaționale
și la reglementările Uniunii Europene;
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modi ficările și completările din Legea nr. 310/2004 și
din legea nr. 112/2006, care urmărește conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apă, precum și protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor apelor de suprafață și subterane;
Ordonanța de urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG 61/2006, aprobată prin Legea nr.27/2007;
Legea nr. 84/2006, care aprobă cu modificări Ordonanță de urgență nr. 152/2005
privind prevenirea și controlul integrat al poluării;
Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Condiții tehnice privind protecția atmosferei,
care stabilește valorile limită de emisie pentru sub stanțele poluante (SO2, NOx și pulberi)
din gazele de ardere evacuate în atmosferă prin coșurile de fum, pentru instalații de ardere cu puterea termică mai mică de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau gazos);
Ordin MAPM nr. 592/ 2002 (Directiva 2008/50/EC – Directiva calitate aer),
pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot ,
pulberi în suspensie (PM10 și PM 2,5), plumb, benzen, monoxid de carbon și ozon în aerul înconjurător, modificat și completat de Ordinul nr.27/2007 pentru modificarea și completarea unor ordine, care transpun acquis -ul comunitar de me diu.

3

2.2. Reglementări europene

Prin semnarea Tratatului de Aderare la UE, România și- a asumat angajamente prin
Planul de Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanți în aer proveniți din Instalaț iile Mari de A rdere , obținând perioade de tranziție
eșalonate până în 2013, pe categorii de poluanți emiși în atmosferă, respectiv 2017 pentru reducerea suplimentară a emisiilor de oxizi de azot. Pachet Energie – Schimbari Climatice este cadrul care sta la baza reglementarilor privind
dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic.
Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei și schimbărilor climatice
Pachetul privind Cadrul 2030 în domeniul energiei și schimbărilor climatice , lansat
de Comisia Europeană în ianuarie 2014 este o continuare a Pachetului „ Energie – Schimbări
Climatice – 2020” bazându- se pe experiența acumulată la nivel UE din implementarea
acestuia.
Cadrul 2030 în domeniul energiei și schimbărilor climatice imprimă perspectiva pe
termen lung a politicii UE cu orizont 2050, fiind în linie cu perspectiva prezentată de Comisie
în „Foaia de parcurs privind tranziția până în 2050 către o economie cu un conținut scăzut
de carbon ”, „Foaia de parcurs privind energia în orizont 2050” și Cartea Albă în
domeniul tr ansporturilor
Aceste documente oglindesc obiectivul UE de reducere a emisiilor de GES cu 80 –
95% până în 2050.
Cadrul 2030 propus de Comisia Europeană cuprinde:
 Comunicarea privind viitorul cadru pentru politicile în domeniul energiei și schimbărilor climatice pentru perioada 2020- 2030;
 Propunerea de Decizie privind reformarea EU ETS pe termen lung.
Noul Cadru stabilește trei obiective – cheie pentru anul 2030:
 țintă minimă de reducere la nivel UE a emisiilor de gaze cu efect de seră de 40% față de nivelul din 1990;
 un nivel minim obligatoriu la nivel UE de 27% pentru ponderea energiei din surse regenerabile în totalul consumului de energie, ce urmează să fie atins prin angajamente/contribuții corespunzătoare ale statelor member;
4

 ținta indicativă de cel puțin 27% la nivel UE, ce va fi revizuită până în 2020 cu
posibilitatea de a fi majorată la 30% în orizont 2030.

Obiectivele principale al Cadrului 2030 au fost adoptate de liderii UE la nivelul
Consiliului European din 23- 24 octombrie 2014. Pachet En ergie – Schimbari Climatice 2020
repartizează între Statele Membre, prin criterii și ținte, obiectivele UE asumate la Consiliul
European de primăvară 2007, respectiv:
 de reducere, până în 2020, cu cel puțin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)
 de creștere, în același interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în
totalul consumului energetic
 creșterea eficienței energetice cu 20%

Pachetul legislativ conține patru acte normative europene de referinta :
1. Pentru sectoarele aflate sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de
emisii de gaze cu efect de seră (ETS), extinderea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră prin introducerea altor sectoare/categorii de instalații și includere a altor gaze cu efect de seră (în prezent se aplică doar emisiilor de dioxid de carbon)
– Directiva 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 23
aprilie 2009, de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii
sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră;
2. Pentru sectoarele non -ETS, distribuirea efortului de reducere între Statele Membre,
prin stabilirea unor ținte diferențiate situate între –20% și +20% față de anul 2005 – Decizia
nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020;
3. Promovarea tehnologiei de captare și stocare a dioxidului de carbon – Directiva
2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, privind stocarea geologică a dioxidului de carbon;
4. Stimularea utilizării surselor regenerabile de energie – Directiva 2009/28/CE a
Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 23 aprilie 2009, privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Informăr i provenind de la instituțiile și
organele uniunii europene . Orientări comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția
mediului
5

Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene
din 23 aprilie 2009 privind promovarea u tilizării energiei din surse regenerabile, de
modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE
Directiva nr. 28/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene
din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării e nergiei din surse regenerabile, de
modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE
Directiva nr. 29/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene
din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și
extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră
Directiva nr. 31/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene
din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

6