Reglementarea Taxei PE Valoarea Adaugata In Romania In Perioada DE Tranzitie

1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE

1.1. Conținutul și rolul impozitelor

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice. Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și fără contraprestație directă din partea statului.

Prin caracterul obligatoriu al impozitelor se înțelege că plata acestora către stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și/sau juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, se datorează impozit. Dreptul de a introduce impozite îl are statul și el se exercită, de cele mai multe ori prin intermediul puterii legislative (Parlamentul), iar uneori prin organele de stat locale.

Impozitele sunt plăți care se fac către stat cu titlu definitiv și nerambursabil. În schimbul acestora, plătitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată.

Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic și social.

Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.

Până prin anii 1970 -1980 s-a observat o anumită accentuare a rolului impozitelor pe plan economic, concretizată prin încercările statului de a folosi mai mult impozitele ca mijloc de intervenție în activitatea economică. În funcție de intenția legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca mijloc de încurajare sau de frânare a unei anumite activități economice, de creștere sau de reducere a producției sau a consumului unui anumit produs, de impulsionare sau de îngrădire a comerțului exterior etc.

Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că prin intermediul lor statul procedează la redistribuirea unei părți importante din produsul intern brut între grupuri sociale și indivizi, între persoanele fizice și cele juridice.

1.2. Elementele impozitului

În legile prin care se instituie impozite se precizează persoanele în sarcina cărora cade plata impozitelor, materia supusă impunerii, mărimea relativă a impozitului, termenele de plată, sancțiunile ce se aplică persoanelor fizice și/sau juridice care nu-și onorează obligațiile fiscale la termenele stabilite, sustrag materia impozabilă de la impunere și încalcă alte dispoziții ale reglementărilor fiscale.

Printre elementele impozitului se numără: subiectul (plătitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de plată etc.

Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică obligată prin lege la plata acestuia. Subiectul impozitului este denumit contribuabil.

Uneori impozitul datorat de o persoană este vărsat la buget către o altă persoană. (Exemplu: impozitul pe venitul din salarii)

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul.

Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii. La impozitele directe, obiect al impunerii poate fi venitul sau averea. În cazul impozitelor indirecte, materia supusă impunerii poate fi produsul care face obiectul vânzării, serviciul prestat, bunul importat sau uneori cel exportat.

Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere. În cazul impozitelor pe venit obiectul impunerii coincide în toate cazurile cu sursa.

Pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil se folosește o anumită unitate de măsură care poartă denumirea de unitate de impunere.

Cota impozitului sau cota de impunere reprezintă impozitul aferent unei unități de impunere. Impozitul poate fi stabilit în sumă fixă sau în cote procentuale.

Prin asietă (mod de așezare a impozitului) se înțelege totalitatea măsurilor care se iau de organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mărimii materiei impozabile și determinarea impozitului datorat statului.

Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului. Neachitarea impozitului până la termenul stabilit prin lege atrage după sine obligația contribuabilului de a plăti și majorări de întârziere.

1.3. Principiile impunerii

Impunerea reprezintă un complex de măsuri și operațiuni efectuate în baza legii, care au drept scop final stabilirea impozitului ce revine în sarcina unei persoane fizice sau juridice.

Impunerea are atât o latură de natură politică, cât și una de ordin tehnic (concretizată în metodele și tehnicile de utilizate pentru determinarea mărimii obiectului impozabil și a cuantumului impozitului).

Din punct de vedere politic, prin impunere se urmărește ca fiecare impozit introdus să răspundă anumitor cerințe, să fie în concordanță cu anumite principii. Astfel de principii au fost enumerate dată de Adam Smith, reprezentant de seamă al economiei politice clasice din secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. După părerea lui Adam Smith, la baza politicii fiscale ar trebui să stea mai multe principii sau maxim după cum urmează:

principiul justeții impunerii;

principiul certitudinii impunerii;

principiul comodității perceperii impozitelor;

principiul randamentului impozitelor.

Fiecare impozit nou introdus trebuie să corespundă cerințelor principiilor de echitate, de politică financiară, de politică economică și socială. Aceste principii sunt interpretate de pe pozițiile celor ce dețin puterea politică și drept urmare sunt aplicate în concordanță cu interesele acestora.

1.4. Așezarea și perceperea impozitelor

Așezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operațiuni succesive constând în stabilirea mărimii obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului și perceperea impozitului.

1.4.1. Stabilirea obiectului impozabil

Această operațiune are drept scop constatarea și evaluarea materiei impozabile. Evaluarea materiei impozabile își propune să determine dimensiunea acesteia, ceea ce se poate realiza apelând fie la metoda evaluării indirecte bazată pe prezumție, fie la metoda evaluării directe, bazată pe probe.

1.4.2. Determinarea cuantumului impozitului

După stabilirea obiectului impozabil se trece la calcularea impozitului propriu-zis. În funcție de modul de stabilire distingem impozite de repartiție și impozite de cotitate.

Impozitele de repartiție s-au aplicat până în primele stadii de dezvoltare a capitalismului și s-au caracterizat prin faptul că statul în funcție de nevoile sale de venituri proceda la stabilirea sumei globale a impozitelor ce urma să fie încasate pe întreg teritoriul țării; această sumă era apoi repartizată pe unități administrativ-teritoriale.

Impozitele de cotitate se stabilesc pornind de jos în sus, prin aplicarea unei cote procentuale asupra obiectului impozabil determinat pentru fiecare plătitor î parte.

1.4.3. Perceperea impozitelor

O dată stabilită mărimea impozitului organele fiscale trebuie să aducă la cunoștința contribuabililor cuantumul impozitului datorat statului și termenele de plată ale acestuia. După aceasta se trece la perceperea (încasarea) impozitelor.

Perceperea impozitelor se realizează astfel:

direct de către organele fiscale de la plătitori;

prin stopaj la sursă;

prin aplicarea de timbre fiscale.

A) Încasarea impozitelor de către organele fiscale direct de la plătitori are două variante de realizare:

a. când plătitorul este obligat să se deplaseze la sediul organelor fiscale pentru a achita impozitul datorat statului (impozit portabil);

b. când organul fiscal are obligația de a se deplasa la domiciliul plătitorilor pentru a solicita să achite impozitul (impozit cherabil).

B) Stopajul la sursă constă în aceea că impozitul se reține și se varsă la stat de către o terță persoană.

C) Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale mobile se practică în cazul taxelor datorate statului prin acțiunile în justiție și pentru taxele privind actele, certificatele și diferitele documente elaborate de notariate publice și de organe ale administrației de stat.

1.5. Clasificarea impozitelor

După trăsăturile de fond și de formă impozitele pot fi grupate astfel:

Impozite directe:

a. impozite reale: – impozitul funciar

– impozitul pe clădiri

– impozitul pe activități industriale

– impozitul pe capital

b. impozite personale:

b1. impozite pe venit: – impozite pe veniturile persoanelor fizice

– impozite pe veniturile societăților de capital

b2. impozite pe avere: – impozite pe averea propriu-zisă

– impozite pe circulația averii

– impozite pe circulația averii

Impozite indirecte: – taxe de consumație

– taxe vamale

– venituri de la monopolurile fiscale

– taxe de timbru și de înregistrare

Impozitele directe au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unei persoane fizice sau juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de venit stabilite de lege.

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzării unor bunuri și al prestării unor servicii, al importului ori exportului etc. ceea ce înseamnă că ele vizează cheltuielile, respectiv cheltuiala unor venituri.

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND TAXA

PE VALOAREA ADĂUGATĂ

2.1. Scurt istoric privind taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă una dintre cele mai moderne și eficiente componente ale politicii fiscale din țările Europei de Vest. Ca formă de impozitare, TVA a fost adoptată începând cu 01.01.1970, de către țările Pieței Comune.

Taxa pe valoarea adăugată a fost concepută pentru a se evita impozitarea în cascadă cum se face prin impozitul pe cifra de afaceri. De asemenea, impozitul pe circulația mărfurilor, suferea de aceeași anomalie fiscală a impozitării repetate și a impozitării diferite a aceluiași produs în funcție de modul de producție sau destinația acestuia.

Prima formă de trecere la impunerea generală a cheltuielilor a fost taxa proporțională asupra plătitorilor introdusă în 1917 care prin modul de așezare și percepere (aplicare de timbre pe facturi) a avut un randament scăzut și a fost abandonată în 1920, prin introducerea impozitului pe cifra de afaceri, adică asupra vânzărilor totale. În perioada 1925-1936 său instituit taxe unice pentru diferite produs, care vizau unui produs o singură dată în cadrul ciclului de producție fiind așezate fie în faza producției, fie in faza comercializării. În anul 1936 existau deja peste 30 de astfel de taxe unice.

Începând cu anul 1937 s-a introdus taxa unică asupra producției vizând toate produsele în stadiul fabricației. Astfel s-a realizat o simplificare a sistemului impunerii indirecte, obținută fie prin suprimarea fostelor taxe unice pe produse, fie prin fuzionarea acestor taxe interne și vamale, fie prin unificarea lor la cote de impunere unice. În această perioadă apare noțiunea de producător fiscal și este instituit regimul de suspendare a taxelor pentru vânzările efectuate de către un producător altui producător. În același timp se introduce o taxă asupra prestărilor de servicii.

În 1939, datorită creșterii nevoilor de resurse financiare, se instituie taxa pe armament, care vizează toate tranzacțiile și care se adaugă taxei unice asupra producției introdusă în 1936. În 1940, taxa pe armament se reașează ca taxă asupra tranzacțiilor, deși î-și păstrează caracteristicile, determinând o dublă impozitare a cheltuielilor: prin taxa unică percepută în stadiul producției și prin taxa cumulativă asupra fiecărei tranzacții. În plus în 1941 se introduce și o taxă locală asupra vânzărilor cu amănuntul pentru asigurarea alimentării bugetelor locale cu resursele de care acestea aveau nevoie.

Plata taxei unice asupra producției a avut dezavantajele că exigibilitatea plății nu apărea decât la sfârșitul procesului de producție și unicitatea plății incita la fraudă.

Ca urmare în anare în anul 1948 s-a instaurat sistemul plăților fracționate: fiecare producător își achita taxa asupra vânzărilor sale, însă era autorizat să deducă taxa pe care el însuși a plătit-o pentru cumpărările sale, pentru care impozitul nu avea un caracter cumulativ. Această deducere nu era admisă decât la produsele care erau antrenate în mod material la realizarea produsului finit. Sistemul era dezavantajos pentru întreprinderile care realizau investiții deoarece suportau taxa de două ori, pe de o parte, achitând taxa asupra producției pentru mașinile și utilajele diverse pe care le cumpărau și, pe de altă parte, achitând, deoarece valoarea acestor investiții era în prețul produsului finit prin intermediul amortismentului.

Taxa pe producție reformată în anul 1948 devine impozitul indirect fundamental în Franța.

Ideea dominantă a trecerii la plata taxei pe valoarea adăugată a fost ca aceasta să substituie diversele taxe asupra cifrei de afaceri, plătită în diferitele stadii ale producției de către diferiți producători, nefiind însă o taxă cumulativă. Fiecare producător era autorizat să deducă taxele pe valoarea adăugată suport anterior proceselor de producție. Noutatea sistemului spre deosebire de cel introdus în anul 1948 consta în aceea că taxele deduse nu vizau numai cheltuielile cu materiile prime încorporate în produs, ci și cheltuielile cu investițiile.

Trecerea la T.V.A. a presupus suprimarea taxelor asupra producțiilor și tranzacțiilor, a taxelor unice și asupra prestațiilor, a taxelor și reașezarea lor sub forma taxei pe valoarea adăugată.

Trecerea la T.V.A. a permis o mai bună funcționare a comerțului internațional: ușurarea calcului restituirilor de taxe plătite asupra produselor exportate, aplicarea taxei la produsele importate s-a putut efectua fără dificultate, reducerea sau eliminarea fraudelor rezultate în urma vânzărilor fără facturi.

După reforma fiscală din anii 1954-1955, prin care s-a introdus T.V.A. au avut loc mai multe reforme succesive în vederea constituirii unui impozit sintetic unic prin simplificare și generalizare, în concordanță cu politica de armonizare a fiscalității europene în cadrul Comunității Europene, în perioada anilor 1967-1977.

Cota taxei pe valoarea adăugată în unele țări din Europa de vest este următoarea: Germania 14%, Franța 18,6%, Italia 19%, Belgia 19,5%, Irlanda 21% și Danemarca 25%.

În țările din Europa centrală și de est, asociate la Uniunea Europeană, nivelul cotei normale a taxei pe valoarea adăugată este următorul: Slovenia 20%, Cehia și Polonia 22%, Slovacia 23% și Ungaria 25%.

În România taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 cu aplicare de la data de 1 iulie 1993. După apariția sa, O.G. nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată a suferit numeroase modificări și completări, fiind ulterior abrogată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 17/2000.

În prezent actul normativ care reglementează taxa pe valoarea adăugată este Legea nr. 345/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Cota taxei pe valoarea adăugată în România începând cu data de 1 iulie 1993 a fost de 18%. De la 1 ianuarie 1995 s-a aplicat o cotă normală de 18% și o cotă redusă de 9%. Cota redusă s-a aplicat pentru produsele alimentare, bunurile destinate apărării sănătății și aparaturii medicale.

Începând cu 1 ianuarie 1998 când se pune accent pe creșterea contribuțiilor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat are loc creșterea cotei normale de la 18% la 22% și a cotei reduse de la 9% la 11%.

Începând cu data de 15.03.2000 când intră în vigoare prevederile Ordonanței Guvernului nr. 17/2000 cota taxei pe valoarea adăugată este de 19%.

2.2. Locul taxei pe valoarea adăugată în cadrul impozitelor indirecte

Conținutul bugetului public național este format din veniturile publice și cheltuielile publice.

Veniturile publice sunt căi și mijloace de constituire a fondurilor bănești ale statului, fiind formate din venituri ordinare (curente) și venituri extraordinare.

Veniturile publice curente sunt considerate veniturile care se încasează cu regularitate la buget. Din această categorie fac parte impozitele directe, impozitele indirecte și veniturile de la întreprinderile și proprietățile statului.

Impozitele indirecte se realizează sub forma impozitelor pe consum la vânzarea diferitelor mărfuri sau prestarea anumitor servicii. Plătitorii impozitelor indirecte sunt toți cei care consumă bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea sau situația personală a acestora.

Impozitele indirecte sunt prevăzute din cote proporționale asupra valorii mărfurilor vândute și a serviciilor prestate ori în sume fixe pe unitatea de măsură.

Impozitul indirect nu asigură o repartiție echilibrată a sarcinilor fiscale. Cota de aplicare este unică, independent de mărimea veniturilor realizate de cumpărător. Dacă ne raportăm la întregul venit de care dispune cumpărătorul, impozitul indirect are un caracter regresiv, deoarece cu cât cumpărătorul beneficiază de venituri mai mici, cu atât suportă mai greu sarcina fiscală.

Impozitele indirecte afectează puterea de cumpărare a consumatorului și deci contribuie la scăderea nivelului de trai al populației. În urma perceperii asupra unei mărfi a unui impozit indirect, consumatorul va putea să-și procure o cantitate mai mică din marfa respectivă decât înainte de aplicarea acestuia.

Din categoria impozitelor indirecte face parte și taxa pe valoarea adăugată.

Valoarea adăugată este diferența între valoarea unui bun obținut în urma vânzării și valoarea tuturor bunurilor și serviciilor care au fost achiziționate pentru a realiza acest bun.

Valoarea adăugată poate fi calculată ca diferență între valoarea producției și a consumurilor intermediare, după formula:

V.A. = P – C.I.

unde:

V.A. – valoarea producției,

P – valoarea producției, adică suma valorii cifrei de afaceri și a variației stocurilor de natura produselor finite și producției neterminate,

C.I. –consumurile intermediare, adică suma valorii materiilor prime, materialelor, semifabricatelor achiziționate, a serviciilor exterioare prestate de furnizori etc.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se aplică la fiecare stadiu al ciclului de fabricație al produsului finit, asupra valorii adăugate realizate de producătorii intermediari și de producătorul final.

De-a lungul întregului proces de fabricație și distribuție fiecare întreprindere încasează T.V.A. aferentă materialelor aprovizionate și serviciilor care i-au fost prestate, iar soldul îl varsă la stat.

În momentul achiziționării materiilor prime, materialelor, semifabricatelor de la furnizori, producătorul nu suportă nici un prejudiciu de natură economică cu ocazia vânzărilor produselor sale, deoarece statul îl creditează la nivelul T.V.A. pe care el a achitat-o furnizorilor săi. În fapt, taxa este raportată de la un stadiu la altul al procesului de producție și distribuție pentru a ajunge la consumatorul final. Acesta suportă T.V.A., care este parte integrantă din prețul de vânzare dar spre deosebire de vânzător, consumatorul final nu este creditat cu o sumă echivalentă.

T.V.A. este o taxă generală de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv producția, serviciile și distribuția până la vânzările către consumatorii finali inclusiv.

T.V.A. nu pune în valoare principiul egalității prin impozit, potrivit căruia, în politica fiscală în cadrul sistemului de impunere trebuie să în vedere ca fiecare contribuabil să participe la formarea fondurilor bănești generale ale societății proporțional cu situația sa materială, ci principiul egalității în fața impozitului, potrivit căruia impunerea se face în același mod pentru toate persoanele fizice sau juridice, fără deosebire de tratament fiscal și deci neținând seama de situația personală, concretă a fiecărui contribuabil.

T.V.A. ca impozit indirect, prezintă numeroase avantaje pentru stat, deoarece are un randament fiscal ridicat prin faptul că este plătit în mod obligatoriu de către toți beneficiarii operațiunilor supuse impozitării, nu reclamă cheltuieli mari de percepere și nu este susceptibil de evaziuni fiscale.

De asemenea acest impozit este stabil nefiind supus asociațiilor determinate de conjunctura economică, și elastic întrucât poate fi majorat și micșorat prin modificarea cotei de impozitare, în funcție de nevoile concrete ale bugetului de stat.

Aceste avantaje sunt pentru stat, nu și pentru contribuabil. Toate impozitele au ca rezultat scăderea nivelului de trai, dar în cazul impozitelor indirecte care sunt venituri ale statului impuse asupra gradului de consumare a averii și nu asupra mărimii acesteia, rezultatul, acestora este scăderea puterii de cumpărare a contribuabililor, greutatea sistemului fiscal fiind suportată în mod inechitabil de către cei cu venituri mici.

T.V.A. ocupă un loc principal între impozitele indirecte, fiind considerată cea mai modernă formă de impunere și fiind adoptată de un număr mare de state.

T.V.A. a fost precedată în România de impozitul pe circulația mărfurilor, care reprezenta continuatorul impozitului pe cifra de afaceri și de accize.

Impozitul pe circulația mărfurilor prezenta un mare neajuns și anume impunerea în cascadă, adică impozitarea repetată (impozit la impozit). Fiind percepută de fiecare verigă prin care trece marfa, mărimea absolută a impozitului care îi încarcă valoarea depinde de lungimea circuitului parcurs, de numărul firmelor care se interpun între producător și consumator.

O caracteristică foarte importantă a T.V.A. este faptul că este suportată întotdeauna de beneficiar, și deci în cazul în care o marfă ar fi produsă într-o țară și valorificată în altă țară, atunci taxa se aplică în statul în care se valorifică efectiv marfa respectivă, și deci tot ceea ce se exportă este degrevat de această taxă.

O altă caracteristică importantă a T.V.A. este transparența, ceea ce asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a cunoaște exact care este mărimea impozitului și a obligației de plată ce-i revine.

2.3. Sfera de aplicare și plătitorii în România a taxei pe valoarea adăugată

Se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată următoarele operațiuni efectuate de persoanele impozabile:

livrările de bunuri, prestările de servicii efectuate cu plată sau operațiunile asimilate acestora;

importurile de bunuri.

Prin persoană impozabilă se înțelege orice persoană, indiferent de statutul său juridic, care efectuează de o manieră independentă activități economice.

Instituțiile publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru activitățile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine publică, de apărare și siguranța statului, pe care le desfășoară în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități percep taxe, redevențe, cotizații sau onorarii.

A. Livrările de bunuri, prestările de servicii efectuate cu plată sau operațiunile asimilate acestora

Prin livrare de bunuri se înțelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deținute de proprietar către beneficiar, direct sau prin persoanele care acționează în numele acestora. Prin bunuri în sensul legii se înțelege:

bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe care pot fi detașate;

bunurile imobile, cum sunt: locuințele, construcțiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate pentru alte activități, terenurile agricole, terenurile pentru construcții și cele adiacente construcțiilor, inclusiv cele aferente localităților urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcții sau alte amenajări;

bunurile de natură mobilă care nu pot fi detașate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor înseși sau care devin bunuri imobiliare prin destinație;

energia electrică și termică, gazele, agentul frigorific.

Sunt considerate livrări de bunuri în sensul legii următoarele:

vânzarea de bunuri cu plata în rate;

trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condițiile prevăzute de legislația referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite.

Este asimilată livrărilor de bunuri preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziționate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial. Se exceptează de la aceste prevederi bunurile acordate în mod gratuit, în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute prin lege.

Operațiunile privind schimbul de bunuri au efectul a două livrări separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către două sau mai multe persoane impozabile, prin intermediul mai multor tranzacții, fiecare tranzacție se consideră o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final. Același regim se aplică în cazul schimbului de bunuri cu servicii.

Nu se consideră livrare de bunuri transferul total sau parțial al activelor și pasivelor unei persoane impozabile, cu plată sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operațiunilor de fuziune și divizare a societăților comerciale.

Nu se consideră livrare de bunuri aportul în natură la capitalul social al unei societăți comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are dreptul de a deduce total taxa pe valoarea adăugată, dacă taxa ar fi aplicabilă la transferul respectiv. În acest caz beneficiarul este considerat a fi succesorul celui care efectuează transferul. În situația în care beneficiarul este o persoană impozabilă care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parțial, operațiunea se consideră livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial.

Se consideră prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrare de bunuri așa cum a fost definită mai sus. Astfel de operațiuni pot fi:

orice muncă fizică sau intelectuală;

lucrări de construcții-montaj;

transport de persoane și mărfuri;

servicii de poștă și telecomunicații, de transmisiuni radio și TV;

închirierea, arendarea și concesionarea de bunuri mobile sau imobile;

operațiuni de intermediere sau de comision;

reparații de orice natură;

cesiuni și concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licențe, mărci de fabrică și de comerț, titluri de participare și alte drepturi similare;

servicii de publicitate;

operațiuni bancare, financiare, de asigurare și/sau reasigurare;

punerea la dispoziție de personal;

mandatarea;

asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau cumpărări;

angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cele menționate la lit. h);

amenajarea de spații de parcare, de depozitare și de camping;

activitățile hoteliere și de alimentație publică;

asigurarea accesului la rețelele de comunicații și a posibilității de utilizare a acestora;

prestațiile consilierilor, inginerilor, avocaților, notarilor publici, executorilor judecătorești, auditorilor, experților contabili, birourilor de studii și alte prestații similare, precum și prelucrarea de date și furnizarea de informații;

operațiuni de leasing.

De asemenea se cuprind în sfera de aplicare a T.V.A. următoarele operațiuni care sunt asimilate cu prestările de servicii:

utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziție, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor bunuri a fost dedusă total sau parțial;

prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte scopuri decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaților săi sau al altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau parțial.

Schimbul de servicii are efectul a două prestări separate, fiecare dintre ele fiind supusă impozitării. În cazul prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin tranzacții succesive, fiecare tranzacție se consideră o prestare separată și se impozitează distinct, chiar dacă serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

B. Importul de bunuri

Prin import de bunuri se înțelege introducerea în țară de bunuri provenind din străinătate de către orice persoană, indiferent de statutul său juridic, direct sau prin intermediari, plasate în regim vamal de import sau în regimuri vamale suspensive.

2.4. Locul operațiunilor impozabile

Se consideră a fi locul livrării:

locul de unde a pornit expediția bunurilor sau transportul către beneficiar, indiferent dacă bunurile sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terți;

Prin derogare locul livrării bunurilor pentru importator se consideră a fi situat în România în cazul în care locul de unde a pornit expediția sau transportul se află în afara României, însă destinația finală este în România.

locul unde se găsesc bunurile în momentul când are loc livrarea, în cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate.

Locul prestărilor de servicii se consideră a fi în România când prestatorul își are stabilit în România sediul activității economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reședința sa obișnuită, cu următoarele excepții pentru care locul prestării este:

locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară, pentru lucrările de construcții-montaj executate pentru realizarea, repararea și întreținerea bunurilor imobile, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului – în țară sau în străinătate. Același regim se aplică și închirierii de bunuri imobile, operațiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectură, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcții, precum și serviciilor prestate de alte persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile – studii, expertize, reparații și alte prestări ale agenților imobiliari;

locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate:

pentru transportul de bunuri sau de persoane, locul prestării se consideră a fi în România, dacă locul de plecare a transportului se află în România, indiferent dacă locul de sosire a transportului se află în România sau în străinătate;

pentru transportul de bunuri cu locul de plecare în străinătate, locul prestării se consideră a fi în România, dacă locul de sosire a transportului se află în România;

locul unde beneficiarul are stabilit sediul activității sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia. În această categorie se încadrează:

închirierea de bunuri mobile corporale;

operațiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;

cesiunile și/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licențe, de mărci de fabrică și de comerț și alte drepturi similare;

serviciile de publicitate;

serviciile consultanților, inginerilor, birourilor de studii, avocaților, experților contabili și alte servicii similare;

prelucrarea de date, furnizarea de informații, realizarea și/sau furnizarea de programe informatice și/sau licențe de programe informatice;

operațiunile bancare, financiare, de asigurare și/sau de reasigurare;

punerea la dispoziție de personal;

telecomunicațiile, serviciile de radio și televiziune;

serviciile furnizate pe cale electronică.

locul unde serviciile sunt prestate efectiv; în această categorie se cuprind următoarele activități:

culturale, artistice, sportive, științifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii și cele ale organizatorilor de astfel de activități;

prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza și/sau depozitarea mărfurilor și alte servicii similare;

expertize privind bunurile mobile corporale;

lucrări efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

2.5. Persoane obligate la plata taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se plătește de către:

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru operațiuni taxabile;

titularii operațiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terțe persoane juridice care acționează în numele și din ordinul titularului operațiunii de import, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la organele fiscale, cu excepția importurilor scutite;

persoanele fizice, pentru bunurile introduse în țară potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;

persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România, beneficiare ale prestărilor de servicii, efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la organele fiscale.

În situația în care persoana care realizează operațiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, aceasta este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajează să îndeplinească obligațiile ce îi revin conform legii.

Beneficiarii prestărilor de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România, sunt obligați la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă prestatorii din străinătate nu au îndeplinit obligația desemnării unui reprezentant fiscal domiciliat în România.

2.6. Regimuri de impozitare a taxei pe valoarea adăugată

Operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se clasifică, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel:

operațiuni taxabile, la care se aplică cota standard a taxei pe valoarea adăugată; în prezent această cotă este de 19%;

operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, pentru care furnizorii și/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor respective;

operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, pentru care furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și/sau serviciilor achiziționate, destinate realizării operațiunilor respective;

operațiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Operațiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt reglementate prin lege și nu se admite extinderea lor prin analogie.

2.6.1. Operațiuni impozabile

În România se aplică cota standard de 19% pentru următoarele operațiuni:

livrările de bunuri mobile, transferul proprietății bunurilor imobile, efectuate către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată;

importul de bunuri mobile;

prestările de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România, cu excepția celor scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Cota standard și cota redusă

(1) Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.

(2) Cota redusa a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții;

b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv publicității;

c) livrările de proteze de orice fel și accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare;

d) livrările de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman și veterinar;

f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

(3) Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată, cu excepția operațiunilor prevăzute la art. 134 alin. (5) și art. 135 alin. (2)-(5), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.

(4) În cazul schimbărilor de cote se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, cu excepția livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plăți succesive – energie electrică și termică, gaze naturale, apa, servicii telefonice și altele similare -, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data întocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitățile livrate și serviciile prestate, dar nu mai târziu de finele lunii următoare celei în care s-a efectuat livrarea/prestarea, pentru care regularizarea se efectuează aplicând cota în vigoare la data exigibilității taxei.

(5) Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul țării pentru livrarea aceluiași bun.

2.6.2. Operațiuni scutite la plata T.V.A.

2.6.2.1. Operațiuni scutite în interiorul țării

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele activități de interes general:

spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități, indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală și de diagnostic, stații de salvare și alte unități autorizate să desfășoare astfel de activități, precum și cantinele organizate pe lângă aceste unități.

Sunt, de asemenea, scutite serviciile de cazare, masă și tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice și a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum și serviciile funerare prestate de unitățile sanitare.

prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către tehnicienii dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuată de către stomatologi și de către tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate;

prestările de îngrijire și supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale și paramedicale;

livrările de organe, de sânge și de lapte uman;

activitatea de învățământ prevăzută la art. 15 alin. (5) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, desfășurată de unitățile autorizate de Ministerul Educației și Cercetării și care sunt cuprinse în sistemul național de învățământ, precum și achiziționarea de către acestea de documentație tehnică și materiale de construcții destinate învățământului de stat și particular, precum și de aparatură, utilaje, publicații și dotări pentru procesul didactic. Sunt, de asemenea, scutite cantinele organizate pe lângă unitățile cuprinse în sistemul național de învățământ autorizate de Ministerul Educației și Cercetării;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistența și protecția socială, efectuate de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și tinerilor, efectuate de instituțiile publice, instituțiile de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii și livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică sau civică, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educației fizice prestate de organizații fără scop patrimonial în beneficiul persoanelor care practică sportul sau educația fizică;

prestări de servicii culturale și livrările de bunuri legate nemijlocit de acestea, efectuate de instituții publice;

realizarea și difuzarea programelor de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;

vânzarea de filme sau licențe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepția celor de publicitate;

transportul bolnavilor sau răniților cu vehicule special amenajate și autorizate în acest sens.

Alte operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată:

activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor și temelor componente ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și acțiunile cuprinse în acestea, în baza Ordonanței Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Planului național de cercetare și inovare prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 8/1997 privind stimularea cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, cu modificările și completările ulterioare. Sunt, de asemenea, scutite activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate în parteneriat internațional, regional și bilateral;

livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;

următoarele operațiuni bancare și financiare:

acordarea de credite, inclusiv acordarea de împrumuturi de asociații/acționarii societăților comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societății, precum și acordarea de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridică, în condițiile prevăzute la art. 100 din titlul VI – Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare – din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, cu modificările ulterioare;

operațiunile prevăzute la art. 8 din Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările și completările ulterioare, efectuate de băncile persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor persoane juridice străine, organisme financiar-bancare internaționale, casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit și alte societăți de credit, casele de schimb valutar, precum și alte persoane juridice autorizate să desfășoare activități bancare, cu excepția următoarelor operațiuni: operațiunile de leasing financiar, închirierea de casete de siguranță, tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu metale prețioase, obiecte confecționate din acestea și/sau pietre prețioase, expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanță, evaluări de patrimoniu;

operațiunile specifice efectuate de Banca Națională a României, reglementate în mod expres prin Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată achizițiile de aur, argint, alte metale și pietre prețioase, efectuate de Banca Națională a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;

operațiunile de investiții financiare, de intermediere financiară, de valori mobiliare și instrumente financiare derivate, precum și alte instrumente financiare;

intermedierea în plasamentul de valori mobiliare și oferirea de servicii legate de acesta;

gestiunea fondurilor comune de plasament și a fondurilor comune de creanță efectuate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, Fondul Român de Garantare a Creditelor pentru Întreprinzătorii Privați – S.A., Fondul de Garantare a Creditului Rural – S.A., Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – S.A., precum și de alte organisme constituite în acest scop;

operațiunile de asigurare și de reasigurare, precum și prestările de servicii aferente acestor operațiuni efectuate de intermediarii în operațiuni de asigurare;

activitățile de organizare și exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Națională "Loteria Română" – S.A. și contribuabilii autorizați de Comisia de coordonare, avizare și atestare a jocurilor de noroc;

livrările de bunuri și/sau prestările de servicii realizate cu deținuți de unitățile din sistemul penitenciar;

lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru monumente comemorative ale combatanților, eroilor, victimelor de război și ale Revoluției din decembrie 1989, precum și pentru muzee, case memoriale, monumente istorice și de arhitectură;

încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri și expoziții, grădini zoologice și botanice, biblioteci, precum și operațiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

editarea, tipărirea și/sau vânzarea de manuale școlare și/sau de cărți, exclusiv activitatea de publicitate;

livrările de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum și de produse ortopedice;

transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării și pe relațiile Orșova – Moldova Nouă, Brăila – Hârșova, Galați – Grindu;

valorificarea obiectelor și veșmintelor de cult, tipărirea cărților de cult, teologice sau cu conținut bisericesc, necesare practicării cultului, precum și a celor asimilate obiectelor de cult;

transferul dreptului de proprietate al bunurilor către Agenția de Valorificare a Activelor Bancare, ca efect al dării în plată pentru stingerea obligației de plată a debitorului, total sau parțial;

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activitățile persoanelor impozabile cu venituri din operațiuni taxabile declarate sau, după caz, realizate anual, de până la 1,7 miliarde lei inclusiv. În situația realizării unor venituri superioare plafonului de impozitare de 1,7 miliarde lei în cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligația să solicite înregistrarea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. După înscrierea ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată persoanele impozabile respective nu mai beneficiază de scutire chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului de 1,7 miliarde lei.

Plafonul de impozitare de la data de 1 ianuarie 2004 și în continuare se modifică la 2 miliarde lei.

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată livrările de bunuri care au fost destinate exclusiv realizării de operațiuni scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă.

2.6.2.2. Operațiuni scutite la import

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

reparațiile și transformările la nave și aeronave românești în străinătate, precum și carburanții și alte bunuri, aprovizionate din străinătate, destinate utilizării pe nave și/sau aeronave;

importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxa pe valoarea adăugată în interiorul țării. Același regim se aplică pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România;

licențe de filme și programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenții de știri externe și altele de această natură, destinate activității de radio și televiziune;

importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătății, cultural, artistic, educativ, științific, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură și importurile de bunuri finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate României de organisme internaționale, de guverne străine și/sau de organizații nonprofit și de caritate, în condiții stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi;

importul următoarelor bunuri: mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare și de documentare, bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului stabilite prin hotărâre a Guvernului.

2.6.2.3. Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare și pentru transportul

internațional

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:

exportul de bunuri, transportul și prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, precum și bunurile comercializate prin magazinele duty-free;

transportul internațional de persoane în și din străinătate, precum și prestările de servicii legate direct de acesta;

transportul de marfă și de persoane, în și din porturile și aeroporturile din România, cu nave și aeronave sub pavilion românesc, comandate de beneficiari din străinătate;

trecerea mijloacelor de transport de mărfuri și de călători cu mijloace de transport fluvial specializate, între România și statele vecine;

transportul, prestările de servicii accesorii transportului, precum și alte prestări de servicii aferente mărfurilor din import și a căror contravaloare este inclusă în baza de impozitare;

livrările de bunuri destinate utilizării pe nave și aeronave sau încorporării în nave și aeronave, care prestează transporturi internaționale de persoane și de mărfuri;

prestările de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internațional, precum și prestările de servicii efectuate în porturi aferente navelor de comerț maritim și pe fluvii internaționale;

reparațiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate;

alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate, în condițiile prevăzute prin normele de aplicare a prezentei legi;

prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigație care își desfășoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum și livrările de nave în întregul lor către aceste companii;

livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și a personalului acestora, pe bază de reciprocitate; livrările de bunuri și prestările de servicii în favoarea directă a reprezentanțelor internaționale interguvernamentale acreditate în România, precum și a personalului acestora;

bunurile cumpărate din expozițiile organizate în România, precum și din rețeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România;

livrările de bunuri și prestările de servicii finanțate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaționale și de organizații nonprofit și de caritate din străinătate și din țară, inclusiv din donații ale persoanelor fizice;

construcția, extinderea, reabilitarea și consolidarea lăcașurilor de cult religios;

livrările de utilaje, echipamente și prestările de servicii legate nemijlocit de operațiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, în baza Legii petrolului nr. 134/1995;

livrările de utilaje, echipamente și prestările de servicii aferente obiectivului de investiții "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București–Otopeni";

prestările de servicii efectuate de intermediari care acționează în numele sau în contul altuia, atunci când intervin în operațiunile prevăzute în prezentul articol.

2.6.2.4. Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri

Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operațiuni, cu condiția ca acestea să nu ducă la utilizare și/sau consumare finală:

operațiunile de perfecționare activă prevăzute de Codul vamal al României;

bunurile realizate în regim de perfecționare activă, prevăzute de Codul vamal al României, de persoane impozabile cu sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate și care din dispoziția acestora sunt livrate în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României;

introducerea în țară de bunuri plasate în regim vamal suspensiv cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import, potrivit prevederilor Codului vamal al României;

introducerea de bunuri în zonele libere direct din străinătate, în vederea simplei depozitări a acestora, fără întocmirea de formalități vamale;

introducerea de mărfuri în zonele libere direct din străinătate, precum și operațiunile comerciale de vânzare-cumpărare a acestora între diverși operatori în perimetrul zonelor libere și care ulterior acestor operațiuni părăsesc în aceeași stare teritoriul zonelor libere cu destinație externă, fără întocmirea de declarații vamale;

prestările de servicii legate direct de operațiunile prevăzute mai sus.

2.7. Faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naștere în momentul efectuării livrării de bunuri și/sau în momentul prestării serviciilor, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.

Pentru operațiunile prevăzute mai jos faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naștere la:

data înregistrării declarației vamale, în cazul bunurilor plasate în regim de import;

data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România;

data plății prestatorului extern, în cazul plăților efectuate fără factură pentru serviciile contractate de persoane impozabile din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România;

data la care bunurile aflate într-un regim vamal suspensiv sunt plasate în regim de import;

data stabilirii debitului pe bază de factură pentru prestările de servicii care dau loc la decontări sau plăți succesive, acestea fiind considerate că au fost efectuate în momentul expirării perioadelor aferente acestor decontări sau plăți;

data vânzării bunurilor către beneficiari, în cazul operațiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignație;

data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea de către persoane impozabile a unor bunuri achiziționate sau fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de acestea sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit;

data documentelor prin care se confirmă prestarea de către persoane impozabile a unor servicii în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată de acestea sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;

data colectării monedelor din mașina pentru mărfurile vândute prin mașini automate;

termenele de plată a ratelor prevăzute în contracte pentru operațiunile de leasing.

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului de taxă pe valoarea adăugată, la o anumită dată, plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia naștere concomitent cu faptul generator, cu excepțiile prevăzute de lege.

Pentru livrările de bunuri cu plata în rate exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipată faptului generator atunci când:

factura fiscală este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor;

se încasează avansuri, cu excepția avansurilor acordate pentru:

plata importurilor și a datoriei vamale stabilite potrivit legii;

realizarea producției destinate exportului;

efectuarea de plăți în contul clientului;

livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii care se efectuează continuu – energie electrică, energie termică, gaze naturale, apă, servicii telefonice și altele similare – exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe bază de factură fiscală sau alt document legal.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate de persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care au câștigat licitații pentru efectuarea obiectivelor finanțate din credite acordate de organismele financiare internaționale statului român sau garantate de acesta, ia naștere la data facturării situațiilor de lucrări.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferente sumelor constituite drept garanție pentru acoperirea eventualelor reclamații privind calitatea lucrărilor de construcții-montaj ia naștere la data încheierii procesului-verbal de recepție definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru lucrările imobiliare intervine la data încasării avansurilor pe bază de situații de lucrări, dar antreprenorii pot să opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la data livrării, în condiții stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

Pentru livrările de mașini industriale, mijloace de transport destinate realizării de activități productive, utilaje tehnologice, instalații, echipamente, aparate de măsură și control, automatizări și produse de software, care au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzării și nu au fost niciodată utilizate, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată se amână în următoarele condiții:

pe perioada de realizare a investiției, până la punerea în funcțiune a acesteia, respectiv până la data de 25 a lunii următoare datei de punere în funcțiune a investiției, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiției, când livrările respective se efectuează către întreprinderile mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările ulterioare, precum și către societățile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate conform Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, cu modificările ulterioare, care își au sediul și își desfășoară activitatea în zona defavorizată, în vederea efectuării de investiții în zonele defavorizate;

pe perioada de realizare a investiției, până la punerea în funcțiune a acesteia, respectiv până pe data de 25 a lunii următoare datei de punere în funcțiune a investiției, dar nu mai mult de 30 de luni de la data înregistrării statistice la Ministerul Dezvoltării și Prognozei, când livrările respective se efectuează către persoane impozabile care realizează investiții care se încadrează în prevederile Legii nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie.

2.8. Baza de impozitare a T.V.A.

2.8.1. Baza de impozitare în interiorul țării

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită în cazul livrărilor de bunuri și/sau prestările de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obținută sau care urmează a fi obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile direct legate de prețul acestor operațiuni, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

Sunt cuprinse în baza de impozitare:

impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț acordate de furnizori direct clienților în vederea stimulării vânzărilor, în condițiile prevăzute în contractele încheiate;

penalizările, precum și sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a obligațiilor contractuale;

dobânzile percepute pentru: plăți cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operațiuni de leasing;

sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin schimb, fără facturare.

Baza de impozitare se reduce corespunzător:

în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, prețurile sau alte elemente cuprinse în facturi ori în alte documente legal aprobate, precum și în cazul retururilor de până la 15% din presa scrisă;

în situația în care reducerile de preț sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

2.8.2. Baza de impozitare în cazul importului de bunuri

Pentru bunurile importate baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă, determinată potrivit legii, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele și alte taxe datorate potrivit legii.

Sunt cuprinse în baza de impozitare, în măsura în care nu au fost cuprinse în baza de impozitare și alte cheltuieli, accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare care intervin după intrarea bunului în țară până la primul loc de destinație a bunurilor. Prin primul loc de destinație se înțelege locul care figurează pe documentul de transport care însoțește bunurile la intrarea în țară.

În cazul în care elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt exprimate într-o valută străină, cursul de schimb la care se face evaluarea este cel stabilit pentru calculul valorii în vamă.

2.9. Regimul deducerilor

Dreptul de deducere al T.V.A. ia naștere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată deductibilă devine exigibilă, cu unele excepții prevăzute de lege.

Au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată numai persoanele impozabile înregistrate la organele fiscale teritoriale ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată pe care persoana impozabilă are dreptul să o deducă este:

taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează să îi fie livrate, și pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează să îi fie prestate de către o altă persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

taxa pe valoarea adăugată achitată, pentru bunurile importate;.

taxa pe valoarea adăugată achitată sau compensată cu taxa de rambursat din decontul lunii precedente, pentru bunurile din import care beneficiază de suspendarea plății taxei în vamă;

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor și/sau serviciilor care sunt utilizate de către o persoană impozabilă pentru efectuarea atât de operațiuni ce dau drept de deducere, cât și de operațiuni care nu dau drept de deducere se determină în raport cu gradul de utilizare a bunurilor și/sau serviciilor respective la realizarea operațiunilor care dau drept de deducere.

Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:

operațiuni care nu au legătură cu activitatea economică a persoanelor impozabile;

bunuri/servicii achiziționate de furnizori/prestatori în contul clienților și care apoi se decontează acestora;

servicii de transport, hoteliere, alimentație publică și altele de aceeași natură, prestate pentru persoane impozabile care desfășoară activitate de intermediere în turism;

băuturi alcoolice și produse din tutun destinate acțiunilor de protocol;

bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator și pentru înregistrarea lor în gestiunea persoanei impozabile.

Dreptul de deducere se exercită lunar prin scăderea taxei deductibile din suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată facturată pentru bunurile livrate și/sau serviciile prestate, denumită taxa colectată. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operațiune, ci pentru ansamblul operațiunilor realizate în cursul unei luni.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabilește lunar pe bază de deconturi ale plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată, ca diferență între taxa colectată și taxa dedusă potrivit legii. În situația în care taxa dedusă potrivit legii este mai mare decât taxa colectată, rezultă taxa de rambursat, iar în situația în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă potrivit legii, rezultă taxa de plată la bugetul de stat.

Taxa de rambursat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se regularizează în ordinea următoare:

prin compensarea efectuată de persoana impozabilă în limita taxei rămase de plată rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare, după caz, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată;

prin compensarea cu alte impozite și taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau, după caz, la solicitarea expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare;

rambursarea efectuată de organele fiscale.

Taxa de plată stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se achită până în data de 25 a lunii următoare pentru care este datorată.

2.10. Obligațiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Persoanele impozabile care realizează operațiuni taxabile și/sau operațiuni scutite cu drept de deducere au următoarele obligații:

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:

la începerea activității, precum și în cazurile și în condițiile stabilite de lege, persoanele impozabile sunt obligate să se înregistreze ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, urmând procedurile privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe;

să solicite organului fiscal scoaterea din evidență ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activității, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situația respectivă.

B. Cu privire la întocmirea documentelor:

să consemneze livrările de bunuri și/sau prestările de servicii în facturi fiscale sau în alte documente legal aprobate și să completeze în mod obligatoriu următoarele date: denumirea, adresa și codul fiscal ale furnizorului/prestatorului și, după caz, ale beneficiarului, data emiterii, denumirea bunurilor livrate și/sau a serviciilor prestate, cantitățile, după caz, prețul unitar, valoarea bunurilor/serviciilor fără taxă pe valoarea adăugată, suma taxei pe valoarea adăugată. Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei inclusiv, la aceste documente se anexează și copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

persoanele impozabile plătitoare de taxă pe valoarea adăugată sunt obligate să solicite de la furnizori/prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate și să verifice întocmirea corectă a acestora, iar pentru operațiunile cu o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei sunt obligate să solicite și copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată a furnizorului/prestatorului. Primirea și înregistrarea în contabilitate de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate care nu conțin datele prevăzute a fi completate în mod obligatoriu la lit. a), precum și lipsa copiei de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de taxă pe valoarea adăugată a furnizorului/prestatorului în cazul cumpărărilor cu o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 50 milioane lei inclusiv, determină pierderea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente;

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au obligația să emită facturi fiscale în cazul următoarelor operațiuni:

transport cu taximetre, precum și transport de persoane pe bază de bilete de călătorie și abonamente;

vânzări de bunuri și/sau prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate prin acte normative în vigoare;

vânzări de bunuri și/sau prestări de servicii pentru populație pe bază de documente fără nominalizări privind cumpărătorul. La cererea cumpărătorilor, furnizorii/prestatorii pot să emită facturi fiscale pe care vor înscrie: suma încasată, numărul și data documentului prin care s-a efectuat plata de către beneficiar;

importatorii sunt obligați să întocmească declarația vamală de import, direct sau prin reprezentanți autorizați, să determine baza de impozitare pentru bunurile importate și să calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

C. Cu privire la evidența operațiunilor:

să țină evidența contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de impozitare și taxa pe valoarea adăugată colectată pentru livrările de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate, precum și cea deductibilă aferentă intrărilor;

să asigure condițiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;

să întocmească și să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv, decontul privind taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice;

să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii operațiunilor realizate atât la sediul principal, cât și la subunități;

să contabilizeze distinct veniturile și cheltuielile rezultate din operațiunile asocierilor în participațiune. Drepturile și obligațiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin asociatului care contabilizează veniturile și cheltuielile potrivit contractului încheiat între părți. La sfârșitul perioadei de raportare veniturile și cheltuielile, înregistrate pe naturi, se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie. Sumele decontate între părți fără respectarea acestor prevederi se supun taxei pe valoarea adăugată în cotele prevăzute de lege.

Conform prevederilor Ordinului nr. 384/2003 al Ministerului Finanțelor Publice decontul privind taxa pe valoarea adăugată prevăzut la punctul c) se poate depune și în format electronic.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

să achite taxa pe valoarea adăugată datorată, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 a lunii următoare inclusiv;

să achite taxa pe valoarea adăugată, aferentă bunurilor plasate în regim de import, la organul vamal, cu excepția operațiunilor de import scutite de taxa pe valoarea adăugată;

prin derogare de la prevederile lit. b), se suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru:

mașinile industriale, mijloacele de transport destinate realizării de activități productive, utilajele tehnologice, instalațiile, echipamentele, aparatele de măsură și control, automatizări, care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în țară și nu au fost niciodată utilizate, importate de către întreprinderile mici și mijlocii astfel cum sunt definite în Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea realizării de investiții, pe perioada de realizare a investiției, până la punerea în funcțiune a acesteia, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiției;

mașinile industriale, utilajele tehnologice, instalațiile, echipamentele, aparatele de măsură și control, automatizări, mijloace de transport destinate realizării de activități productive, care au fost produse cu cel mult un an înainte intrarea lor în țară și nu au fost niciodată utilizate, importate de către societățile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum și de către persoanele fizice și asociațiile familiale, autorizate conform Decretului -Lege nr. 54/1990, cu modificările ulterioare, care își au sediul și își desfășoară activitatea în zona defavorizată, în vederea efectuării de investiții în zonele defavorizate, pe perioada de realizare a investiției, până la punerea în funcțiune a acesteia, dar nu mai mult de 12 luni de la data începerii investiției;

mașinile industriale, utilajele tehnologice, instalațiile, echipamentele, aparatele de măsură și control, automatizări, mijloace de transport destinate realizării de activități productive, care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în țară și nu au fost niciodată utilizate, importate de către persoane impozabile care realizează investiții care se încadrează în prevederile Legii nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, pe perioada de realizare a investiției, până la punerea în funcțiune a acesteia, dar nu mai mult de 30 de luni de la data înregistrării statistice la Ministerul Dezvoltării și Prognozei;

mașinile industriale, utilajele, instalațiile, echipamentele care se importă în vederea efectuării și derulării investițiilor prin care se realizează o unitate productivă nouă, se dezvoltă capacitățile existente sau se retehnologizează fabrici, secții, ateliere, precum și pentru mașinile agricole, pe termen de 120 de zile de la data efectuării importului. De asemenea, se suspendă plata taxei pe valoarea adăugată la organele vamale, pe termen de 60 de zile, pentru materiile prime care nu se produc în țară sau sunt deficitare, importate în vederea realizării obiectului de activitate.

să achite taxa pe valoarea adăugată aferentă operațiunilor de leasing, corespunzător sumelor și termenelor de plată prevăzute în contractele încheiate cu locatori/finanțatori din străinătate. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor operațiuni se achită și de persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată. În cazul în care, la expirarea contractului de leasing, bunurile care au făcut obiectul acestuia trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea la care se face transferul de proprietate al bunurilor respective;

să achite taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România. Pentru plățile efectuate fără factură taxa pe valoarea adăugată se plătește concomitent cu plata prestatorului extern. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor operațiuni se achită și de persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;

să achite, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe, taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se consideră a fi în România, în situația în care prestatorul de servicii nu și-a desemnat un reprezentant fiscal în România. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor operațiuni se achită și de persoanele, indiferent de statutul lor juridic, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată;

să achite taxa datorată bugetului de stat, anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidență ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a activității;

în cazul persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, dacă din decontul privind taxa pe valoarea adăugată din luna precedentă rezultă taxa de rambursat, acestea au dreptul să compenseze această sumă cu suma datorată potrivit prevederilor lit. c)–f).

2.11. Rambursarea taxei pe valoarea adăugată

În cazul în care după depunerea decontului privind taxa pe valoarea adăugată de către persoana impozabilă rezultă o taxă pe valoarea adăugată de rambursat, persoana impozabilă poate solicita organului fiscal rambursarea taxei pe valoarea adăugată.

Rambursarea diferenței de taxă, rămase după compensarea și după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor se efectuează de organele fiscale teritoriale, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentației stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice și a verificărilor efectuate de organele de control fiscal.

În cazul în care persoana impozabilă înregistrează restanțe la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat acestea vor fi compensate cu taxa pe valoarea adăugată de rambursat.

Persoanele impozabile pot solicita ori rambursarea cu control anticipat, ori rambursarea cu control ulterior a diferenței de taxă rămase după efectuarea compensării.

Rambursarea cu control anticipat se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza verificărilor efectuate de organele de control fiscal.

Rambursarea cu control ulterior a taxei pe valoarea adăugată poate fi solicitată de persoanele impozabile care îndeplinesc simultan următoarele condiții:

sunt mari contribuabili la data depunerii cererii de rambursare și/sau aplică Directiva a IV–a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate;

obiectul de activitate prevăzut în statut nu include nici una din următoarele activități: producția și/sau comerțul cu ridicate de băuturi alcoolice, comerțul cu ridicata al materialului lemnos și de construcție, comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor.

Rambursarea cu control ulterior se efectuează de organele fiscale teritoriale în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de rambursare, pentru persoanele impozabile care se încadrează în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, cu verificarea ulterioară efectuată de organele de control fiscal în termen de maximum 1 an de la data rambursării efective. Dacă se dovedește că suma rambursată este greșită, organele fiscale pot solicita restituirea sumei respective în conformitate cu prevederile pentru taxa pe valoarea adăugată neplătită.

Rambursarea taxei pe valoarea adăugată poate fi solicitată lunar. Organele fiscale teritoriale vor efectua, la solicitarea persoanelor impozabile care se încadrează în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, rambursări de taxă pe valoarea adăugată, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, cu verificarea ulterioară a documentației.

În vederea soluționării cererilor de rambursare organele de control fiscal au obligația să determine valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor din țară, pentru care persoanele impozabile nu beneficiază de rambursarea efectivă a sumelor de la bugetul de stat. Prin achitare, în sensul prezentei legi, se înțelege orice mod de stingere a obligațiilor față de furnizori/prestatori.

Persoanele impozabile care beneficiază de rambursarea taxei pe valoarea adăugată, au obligația să determine și să declare pe propria răspundere valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor din țară, pentru care nu beneficiază de rambursare efectivă a sumelor de la bugetul de stat. Cu ocazia verificării documentației, organele de control fiscal au obligația să verifice exactitatea datelor din declarația pe propria răspundere.

Documentația necesară în vederea verificării rambursărilor de T.V.A. cuprinde:

jurnalul de vânzări, jurnalul pentru cumpărări și după caz, Borderoul de vânzare (încasare) și Borderoul cuprinzând operațiunile asimilate livrărilor de bunuri și servicii;

facturi fiscale, bonuri fiscale sau alte documente legale pentru justificarea taxei pe valoarea adăugată deductibile;

lista cuprinzând facturile neachitate furnizorilor și/sau prestatorilor de servicii din țară, care trebuie să cuprindă: numărul și data facturilor, denumirea furnizorilor/prestatorilor, codul fiscal, suma neachitată și taxa pe valoarea adăugată aferentă.

2.12. Noutăți privind taxa pe valoarea adăugată introduse prin Codul fiscal

În cadrul Planului de acțiuni pe anii 2002-2003 al Programului de Guvernare, în domeniul Politica financiară – Reforma impozitelor, obiectivul “Consolidarea reformei sistemului de impozite” s-a cuprins la pct. 2.3 acțiunea privind elaborarea Codului fiscal.

Obiectivul fundamental al elaborării Codului fiscal este armonizarea cu legislația fiscală a Uniunii Europene precum și asigurarea concordanței cu acordurile fiscale internaționale la care România este parte.

La elaborarea Codului fiscal s-au avut în vedere mai multe obiective, între care:

urmărirea și înțelegerea de către plătitorii de taxe a sarcinilor fiscale ce le revin;

existența informării necesare asupra principiilor, mecanismelor și procedurilor;

analiza cu ușurință, de către plătitorii de impozite și taxe, a influenței deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

Codul fiscal este structurat pe mai multe titluri, astfel Titlu I cuprinde capitolele referitoare la scopul și sfera de aplicare a Codului fiscal, respectiv cele 6 impozite și taxe care acoperă peste 85% din veniturile Bugetului de stat, precum și reglementări în materie de impozite și taxe locale.

În cadrul acestui titlu sunt enumerate principiile de bază ale fiscalității în România, care stau la baza întregii construcții a Codului fiscal, similar cu practica din celelalte țări europene, fiind cuprinse totodată reguli clare care să asigure stabilitatea sistemului fiscal, cum sunt:

a) Neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, asigurând condiții egale investitorilor/capitalului român și străin;

b) Certitudinea impunerii, prin cuprinderea de norme juridice clare, care să nu ducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie clare pentru fiecare plătitor, respectiv, plătitorii de impozite și taxe să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată analiza ușor influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

c) Echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor în funcție de mărimea acestora, în așa fel ca sarcina fiscală să fie egală;

d) Eficiența impunerii prin stabilitatea pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru societăți, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către aceștia a unor decizii investiționale majore.

Toate reglementările cu caracter fiscal au fost introduse în Codul fiscal, o dată cu adoptarea acestuia orice modificare sau completare a reglementărilor fiscale vor putea fi promovate numai prin măsuri de modificare și completare a legii de adoptare a Codului fiscal.

Acest principiu va asigura stabilitatea legislativă necesară desfășurării oricărui plan de afaceri pe termen mediu și lung.

Pentru justa înțelegere a Codului fiscal, acesta cuprinde un capitol cu definițiile termenilor comuni ( de exemplu persoana fizică rezidentă și nerezidentă, persoana juridică română și străină, dobândă, dividend, sediu permanent, etc.).

Acest titlu are intenția de a face mai accesibilă și mai precisă terminologia și nomenclatura legată de impozitele acoperite de Codul Fiscal în armonie cu legislația statelor membre ale Uniunii Europene și a Comentariilor O.E.C.D.

Titlul VI abordează problematica referitoare la taxa pe valoarea adăugată în România.

Obiectivul prioritar al politicii fiscale în domeniul taxei pe valoarea adăugată îl reprezintă continuarea procesului de armonizare a legislației naționale cu cea comunitară în domeniu. În Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană se arată că armonizarea legislației prezente și viitoare la cea comunitară constituie o condiție importantă pe linia integrării țării noastre în structurile europene, adaptarea sistemului fiscal la cerințele mecanismelor pieței unice fiind unul din obiectivele Strategiei naționale de pregătire a aderării.

În perioada 2004 – 2006, legislația privind taxa pe valoarea adăugată va fi supusă unor modificări în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Consiliului Comunității Economice Europene, conform calendarului anexat la Documentul de poziție a României privind Capitolul 10 – Impozitarea.

Principalele modificări aduse prin Codul fiscal în acest sens, față de Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată sunt următoarele:

a) Locul prestării serviciilor de transport este locul unde se efectuează transportul în funcție de distanțele parcurse, realizându-se astfel compatibilitatea cu prevederile Directivei a VI-a a CEE;

b) Potrivit angajamentelor asumate prin Capitolul 10 – Impozitarea al Documentului de poziție al României, cu termen scadent în anul 2003, a fost eliminată scutirea de TVA fără drept de deducere și s-a introdus cota redusă de 9% pentru următoarele operațiuni:

– încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri și expoziții, grădini zoologice și botanice;

– vânzarea de manuale școlare și cărți, reviste și ziare, exclusiv activitatea de publicitate;

– protezele de orice fel, accesoriile acestora, precum și produsele ortopedice;

– medicamentele de uz uman și veterinar;

– și cazarea în hoteluri, alte sectoare cu funcție similară și campinguri.

c) Conform calendarului de armonizare au mai fost eliminate următoarele prevederi:

– scutirile de TVA pentru documentația tehnică și materialele pentru construcții destinate învățământului de stat și celui particular acreditat, achiziționarea de aparatură, utilaje, fond de carte, publicații și dotări pentru procesul didactic, precum și pentru lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru muzee, case memoriale, monumente istorice și de arhitectură;

-amânarea exigibilității taxei pe valoarea adăugată în țară pentru livrările de bunuri către IMM-uri, unități din zonele defavorizate, investitorii care se încadrau în prevederile Legii nr. 332/2001. Din informațiile transmise de direcțiile generale a finanțelor publice județene a rezultat că această facilitate nu a fost uzitată de agenții economici;

– scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrările de bunuri și prestările de servicii către titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, în baza Legii petrolului nr. 134/1995;

– scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrările de utilaje, echipamente și prestările de servicii aferente obiectivului de investiții "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București – Otopeni".

d) Au fost introduse scutiri de TVA permise de Directiva a VI-a a CEE:

– importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare precum și de către cetățenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reciprocitate;

– importul de bunuri efectuat de reprezentanțele organismelor internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățenii străini angajați ai acestor organizații, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații;

– orice prestări de servicii, inclusiv transportul, aferente bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive.

e) În cazul falimentului beneficiarului se permite ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată începând cu data de la care se declară falimentul. De asemenea se permite ajustarea bazei în situația anulării operațiunilor, dacă au fost emise facturi fiscale înainte de livrare sau prestare.

– suma negativă a taxei pe valoarea adăugată pentru care nu se solicită rambursare se reportează în decontul perioadei fiscale următoare ca taxă deductibilă;

-sumele pentru care se solicită rambursarea de TVA nu se mai reportează în decontul perioadei fiscale următoare. Conform procedurilor din Codul de proceduri fiscale, din sumele solicitate la rambursare se vor efectua obligatoriu compensări cu taxa pe valoarea adăugată neachitată la buget din perioadele fiscale precedente și de asemenea este posibil să fie efectuate și compensări cu alte impozite și taxe la solicitarea persoanei impozabile.

– decontul de TVA ține loc și de cerere de rambursare, în situația în care rezultă excedent și persoana în cauză solicită rambursarea excedentului de TVA, numit suma negativă a taxei pe valoarea adăugată;

– Codul fiscal nu mai conține prevederi referitoare la procedura de rambursarea a taxei pe valoarea adăugată, deoarece aceasta este prevăzută prin Codul de procedură fiscală.

f) Pentru persoanele care realizează o cifră de afaceri sub 100.000 euro anual, perioada fiscală este trimestrul. Aceasta înseamnă că aceste persoane sunt obligate să depună trimestrial deconturi de TVA, plata taxei sau, după caz, rambursarea vor fi efectuate de asemenea numai trimestrial. Măsura a avut în vedere îmbunătățirea administrării taxei pe valoarea adăugată.

g) Legea stipulează că se permite în anumite situații, care vor fi stabilite prin norme, ca persoanele impozabile să poată deduce taxa aferentă unor cumpărări efectuate înainte de înregistrarea ca plătitori de TVA.

h) La importurile pentru care taxa pe valoarea adăugată era suspendată în vamă, datorită problemelor create în administrare, s-au adus următoarele modificări:

– s-a stabilit un termen de 365 de zile de amânare a plății taxei în vamă pentru importurile de mașini industriale, utilaje tehnologice, instalații, echipamente, aparate de măsură și control, automatizări, care se importă în vederea efectuării de investiții noi, retehnologizări și modernizări, precum și în cazul mașinilor agricole și a mijloacelor de transport destinate realizării de activități productive. De această facilitate beneficiază orice agent economic, indiferent dacă este IMM, unitate din zona defavorizată, sau altă societate comercială.

i) Pentru unitățile care realizează investiții care se încadrează în prevederile Legii nr. 332/2001 privind promovarea investițiilor directe cu impact semnificativ în economie, termenul de amânare este de 30 de luni de la data înregistrării statistice;

– concomitent s-au eliminat vechile termene, respectiv 12 luni dar nu mai târziu de data punerii în funcțiune a investiției pentru IMM-uri și unități din zonele defavorizate și 120 de zile pentru orice unitate care realizează investiții noi sau retehnologizări;

– pentru bunurile care sunt deficitare sau care nu se produc în țară, se amână TVA în vamă pe o perioadă de 120 de zile, față de termenul actual de 60 de zile;

– totodată s-a eliminat compensarea taxei pe valoarea adăugată de plată pentru importurile cu suspendare în vamă, deoarece vama va urmări încasarea acestor sume.

j) Pentru facilitățile acordate prin legile de privatizare și alte legi speciale, a fost prevăzut termen limită de aplicare – data aderării.

Codul fiscal asigură pentru perioada de preaderare tranziția măsurilor fiscale din actele normative, respectiv menținerea anumitor stimulente fiscale, care însă sunt compatibilizate sau în curs de compatibilizare, în conformitate cu legislația comunitară privind acordarea ajutorului de stat.

Prin “dispoziții tranzitorii “ incluse în fiecare Titlu se preiau o serie de stimulente fiscale din legislația existentă. Aceste prevederi fiscale sunt de natură să asigure respectarea angajamentelor asumate de România în procesul de preaderare, tranziția către momentul în care facilitățile fiscale acordate în mod nediscriminatoriu să impulsioneze efectiv investițiile, să îmbunătățească mediul de afaceri și implicit, să conducă la crearea de noi locuri de muncă, măsurile fiscale promovându-se numai prin Codul fiscal.

Această situație va asigura stabilitatea cadrului legislativ specific pentru a aduce România în situația comparativă favorabilă în relație cu alte țări în ceea ce privește decizia de investire și promovare de noi afaceri.

3. STUDIU DE CAZ PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA S.C. DRUSAL S.A. Baia Mare

3.1. Prezentarea societății

Societatea comercială S.C. DRUSAL S.A. a fost înființată în anul 1995 la data de 01 aprilie, fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J24/360/1995, Codul Unic de Înregistrare fiscală al societății este R7233879. sediul societății este în localitatea Baia Mare, str.Hortensiei, nr.2.

Principalul obiect de activitate înregistrat la Registrul Comerțului este servicii de salubritate, cod CAEN 9002 care cuprinde:

colectarea reziduurilor din gospodării și intreprinderi cu ajutorul cazanelor de gunoi, a tomberoanelor, containerelor, etc.;

colectarea molozului provenit din demolări și a resturilor de materiale de construcții.

De asemenea sunt înregistrate și alte obiecte de activitate printre care:

1.Cod CAEN 9003 care include:

colectarea gunoaielor din locuri publice în coșuri de gunoi;

măturarea și stropirea străzilor, scuarelor, piețelor, grădinilor.

Tabelul nr.1

Indicatorii economico – financiari în perioada 2002 – 2004

Sursa: Bilanțul contabil al societății

3.2. Prezentarea situației financiare și a operațiunilor din perioada

curentă

1. Prezentarea obligațiilor restante ale societății.

La începutul lunii aprilie 2004, S.C. DRUSAL S.A. înregistra următoarele datorii:

la furnizori în sumă de 48.377.400 lei, din care 7.724.122 lei TVA conform tabelului următor (tabelul nr. 2)

Tabelul nr. 2

Situația furnizorilor neachitați la data de 01.04.2004

Sursa: Evidența contabilă analitică a societății.

la bugetul de stat și bugetele locale în sumă de2.318.122.600 lei:

a). Taxa pe valoarea adăugată 2.013.938.200 lei

b).CAS 22 % 252.472.400 lei

c) Sănătate 7 % 51.712.000 lei

TOTAL 2.318.122.600 lei

2. Operațiuni care au loc în cursul lunii aprilie 2003

Aprovizionarea cu materii prime și materiale ce se efectuează lunar la S.C. DRUSAL S.A. se face în baza notelor de constatare și referate emise de către șefii de secții, analizate și vizate de către conducere.

Astfel în cursul lunii aprilie 2004 s-au înregistrat următoarele operații și anume:

Stația de Mixturi Asfaltice:

1.Emulsie bituminoasă achiziționată de la S.C. EBM BITUMINOVA S.R.L. București conform facturii nr.3679431/12.04.2004 cu valoare de 302.745.211 lei, din care 48.337.471 lei TVA;

2.Bitum cald achiziționat de la S.C. EUROACTIV S.R.L. conform facturii nr.2543711/10.04.2004 cu valoare de 179.425.371 lei, din care 28.647.748 lei TVA;

3.Nisip, pietriș, sort și alte produse de carieră achiziționate de la LCFM ROMANIA S.R.L. conform tabelului de mai jos:

4.Se înregistrează cheltuilei cu reparațiile efectuate de o echipă de specialiști de la S.C. TAR S.A. Iași conform facturii nr. 4273791/07.04.2004 în valoare de 120.731.417 lei din care 19.276.445 lei TVA, valoare în care sunt cuprinse piesele de schimb care au fost înlocuite precum și manopera.

La secția de salubritate stradală și menajeră:

1. Se aprovizionează cu motorină de la S.C. MALUS PLUS S.R.L. Baia Mare conform facturilor:

a). factura nr. 1749345/05.04.2004 în valoare de 150.703.400 lei din care 24.061.887 lei TVA;

b). factura nr. 1749431/15.04.2004 în valoare de 153.431.480 lei din care 24.497.468 lei TVA.

2. Se importă europubele din Germania de la HANS STRONG GRUB FP Hamburg în valoare de 10.000 Euro conform facturii externe 75/12.04.2004. transportul europubelelor în valoare de 52.360.000 lei din care 8.360.000 lei TVA conform facturii 4876342/12.04.2004 a fost efectuat de S.C. ROGECO S.R.L. Baia Mare. Taxa vamală achitată a fost de 6% pentru marfa achiziționată. Cursul BNR pentru Euro la data de 12.04.2004 a fost de 40.811 lei/Euro. TVA-ul plătit în vamă asupra mărfii a fost de 10.000 Euro * 40811 * 19% = 77.540.900 lei

3. Se achiziționează o mașină (autogunoieră) Rotopres foarte eficientă în colectarea și transportul resturilor menajere pe categorii în valoare de 2.547.000.000 lei din care 406.663.866 lei TVA confirm facturii nr. 2743731/01.04.2004 de la ROGECO TRANS S.R.L.

4. Secția de salubritate menajeră și stradală a S.C. DRUSAL S.A. deține un parc auto format din 19 mașini și utilaje, autocompactoare, autogunoiere, buldozere etc. iar pentru întreținerea și reparațiile necesare, conform notelor de constatare au fost înregistrate și recepționate următoarele:

a).Piese deschimb achiziționate de la ATP EXODUS S.R.L. Baia Mare în valoare de 142.463.800 lei din care 22.746.321 lei TVA conform facturii 6873326/21.04.2004;

b).Uleiuri de motor, anvelope de la S.C. SILMECOM S.R.L. Baia Mare în valoare de 208.475.000 lei din care 33.285.924 lei TVA conform facturii 1673113/23.04.2004.

Pentru Secția de Drumuri – mecanizare, care deține la rândul ei 40 de mașini și utilaje, autobasculante, tractoare, utilaje grele pentru întreținerea și repararea cărora, conform notelor de constatare au fost înregistrate și recepționate următoarele:

a). Piese dechimb achiziționate de la S.C. SILMECOM S.R.L. Baia Mare în valoare de 211.403.000 lei din care 33.753.420 lei TVA conform facturii 1673128/22.04.2004

b). Se aprovizionează cu motorină conform facturii nr. 1749347/05.04.2004 în valoare de 250.941.000 lei din care 40.066.210 lei TVA și factura 1749430/15.04.2004 în valoare de 298.541.000 lei din care 47.666.210 lei TVA de la MALUS PLUS SRL Baia Mare;

c). Ulei motor, anvelope, piese de schimb de la S.C. RIROS ’99 S.R.L. în valoare de 291.435.000 lei din care 46.531.639 lei TVA, conform facturii nr. 283/10.04.2004.

Pentru secția de siguranța circulației care se ocupă amplasarea și întreținerea semafoarelor (aparatelor de dirijare a circulației), și a indicatoarelor rutiere aflate în perimetrul municipiului Baia Mare, s-au înregistrat următoarele operațiuni:

a).Se achiziționează indicatoare rutiere și coliere de fixare de la S.C. DIAFAN S.R.L. Baia Mare conform facturii nr. 7643951/21.04.2004 în valoare de 89.445.311 lei din care 14.281.184 lei TVA;

b).Se achiziționează un aparat de dirijare a circulației care va fi amplasat în zona Primăria Municipiului Baia Mare – Prefectura Județului Maramureș în valoare de 1.300 Euro de la SIGNAL KOMPLEX Budapesta conform facturii externe 39/17.04.2004, cursul oficial a BNR al Euro este de 40.840 lei/Euro. Taxa vamală achitată este de 3.185.520 lei, iar TVA aferent aparatului este de 10.087.480 lei.

c).Se înregistrează factura de energie electrică de la S.C. ELECTRICA S.A., consum de energie centralizat pentru toate secțiile (punctele de lucru) în valoare de 39.421.378 lei din care 6.294.170 lei Tva conform facturii 417/30.04.2004

d).Se înregistrează consumul de gaz metan furnizat de DISTRIGAZ NORD S.A. conform facturii nr. 251007137/30.04.2004 în valoare de 58.738.431 lei din care 9.378.405 lei TVA.

e).Se înregistrează cheltuieli cu convorbirile telefonice conform facturii nr. 1738413/15.04.2004 în valoare de 48.709.300 lei din care 7.777.133 lei TVA de la ORANGE S.A. și factura nr. 38791/30.04.2004 în valoare de 28.797.300 lei din care 4.597.888 lei TVA de la ROMTELECOM S.A.

f).Se înregistrează factura nr. 3417/21.04.2004 de la MARALIBRIS în valoare de 1.700.000 lei din care 140.367 lei TVA de 9%, în urma achiziționării de broșuri privind Noul Cod Fiscal, Codul de Procedură Fiscală și Normele Metodologice.

În baza situațiilor de lucrări efectuate pentru Primăria Baia Mare, lucrări recepționate, se facturează în luna Aprilie 2004 în decada 01.04.2004 – 15.04.2004 lucrări de salubritate stradală în valoare de 435.751.000 lei din care 69.573.689 lei TVA conform facturii nr. 9167317/16.04.2004, iar în decada 16.04.2004 – 30.04.2004 se facturează conform facturii nr. 9167320/30.04.2004 în valoare de 378.403.000 lei din care 60.417.286 lei TVA.

Conform situațiilor de lucrări de reparații și întreținere drumuri recepționate se facturează conform facturii nr. 9167318/20.04.2004 în valoare de 475.378.000 lei din care 75.900.689 lei TVA, plombări cu uzură, pentru beneficiar Primăria Baia Mare

Se facturează asfaltare trotuar conform facturii 9167321/30.04.2004 în valoare de 44.909.264 lei din care 7.170.387 TVA pentru UNICREDIT ROMÂNIA S.A. Baia Mare.

Se facturează plombări (cu uzură) și plombări binder (covor asfaltic) conform situației de lucrări recepționate conform facturii nr. 9167.3165/15.04.2004 în valoare de 1.586.442.431 lei din care 253.297.531 lei TVA.

Se facturează lucrări de întreținere și supraveghere semafoare pentru luna Martie 2004 în valoare de 161.232.183 lei din care 25.742.953 lei TVA conform facturii nr.9167319/17.04.2004.

Se facturează lucrări de siguranța circulației Martie 2004 în valoare de 150.924.459 lei din care 24.097.183 lei TVA conform facturii nr. 9167322/30.04.2004

Se facturează covor asfaltic și refacere trotuare pentru Primăria Baia Mare conform facturii nr. 9167323/30.04.2004 în valoare de 873.431.427 lei din care 139.455.438 lei

Se facturează covor asfaltic pentru Primăria Tăuții Măgherăuși în valșoare de 561.750.000 lei din care 89.691.176 lei TVA.

S.C. DRUSAL S.A. prestator de servicii de salubritate menajeră în perimetrul municipiului Baia Mare și Baia Sprie are încheiate contracte de prestări pe localități cu Asociații de locatari/proprietari, agenți economici și persoane fizice după cum urmează:

Asociații de Locatari/Proprietari 485 contracte

Agenți economici 2.967 contracte

Persoane fizice 18.611 contracte

În fiecare lună până la data de 30 a fiecărei luni se facturează serviciile efectuate în cursul lunii respective astfel că în data de 30.04.2004 borderoul facturilor emise îndica următoarea situație jurnal de vânzări:

total facturat din care TVA

Asociații de locatari 972.341.340 lei 155.247.777 lei

Agenți economici 1.484.114.319 lei 236.959.429 lei

Persoane fizice 603.207.763 lei 96.310.483 lei

Se calculează taxa pe valoarea adăugată aferentă aprovizionării de materii și materiale (TVA deductibilă):

1.Factura nr. 3679431/12.04.2004 valoare materiale 254.407.740 lei

furnizor EBM BITUMINOVA TVA 48.337.471 lei

TOTAL factură 302.745.211 lei

2.Factura nr.2543711/12.04.2004 valoare materiale 150.777.623 lei

furnizor EUROACTIV S.A. TVA 28.647.748 lei

TOTAL factură 179.425.371 lei

3.Factura nr.1679431/03.04.2004 valoare materiale 28.402.026 lei

furnizor LCFM BAIA SPRIE TVA 5.396.385 lei

TOTAL factură 33.798.411 lei

4.Factura nr.1679493/07.04.2004 valoare materiale 32.332.258 lei

furnizor LCFM BAIA SPRIE TVA 6.143.129 lei

TOTAL factură 38.475.387 lei

5.Factura nr.1679548/11.04.2004 valoare materiale 49.953.782 lei

furnizor LCFM BAIA SPRIE TVA 9.491.218 lei

TOTAL factură 59.445.000 lei

6.Factura nr.1679578/14.04.2004 valoare materiale 45.157.143 lei

furnizor LCFM BAIA SPRIE TVA 8.579.857 lei

TOTAL factură 53.737.000 lei

7.Factura nr.1679613/17.04.2004 valoare materiale 49.947.899 lei

furnizor LCFM BAIA SPRIE TVA 9.490.101 lei

TOTAL factură 59.438.000 lei

8.Factura nr.1679648/20.04.2004 valoare materiale 35.913.445 lei

furnizor LCFM BAIA SPRIE TVA 6.823.555 lei

TOTAL factură 42.737.000 lei

9.Factura nr.4273791/07.04.2004 valoare materiale 101.454.972 lei

furnizor TAR SA IASI TVA 19.276.445 lei

TOTAL factură 120.731.417 lei

10.Factura nr.1749345/05.04.2004 valoare materiale 126.641.513 lei

furnizor MALUS PLUS S.R.L. TVA 24.061.887 lei

TOTAL factură 150.703.400 lei

11.Factura nr.1749431/15.04.2004 valoare materiale 128.934.017 lei

furnizor MALUS PLUS S.R.L. TVA 24.497.463 lei

TOTAL factură 153.934.017 lei

12.Factura nr.4876342/12.04.2004 valoare materiale 44.000.000 lei

furnizor ROGECO TRANS S.R.L. TVA 8.360.000 lei

TOTAL factură 52.360.000 lei

13.Factura nr.75/12.04.2004-06-17 valoare materiale 408.110.000 lei

furnizor HANS STRONG TVA 77.540.000 lei

TOTAL factură 485.650.900 lei

14.Factura nr.2743731/01.04.2004 valoare materiale 2.140.336.134 lei

furnizor ROGECO TRANS S.R.L. TVA 406.663.866 lei

TOTAL factură 2.140.336.134 lei

15.Factura nr.6873326/21.04.2004 valoare materiale 119.717.479 lei

furnizor ATP EXODUS TVA 22.746.321 lei

TOTAL factură 142.463.800 lei

16.Factura nr.1673113/23.04.2004 valoare materiale 175.189.076 lei

furnizor SILMECOM S.R.L. TVA 33.285.924 lei

TOTAL factură 208.475.000 lei

17.Factura nr.1673128/22.04.04 valoare materiale 177.649.580 lei

furnizor SILMECOM S.R.L. TVA 33.753.420 lei

TOTAL factură 211.403.000 lei

18.Factura nr.283/10.04.2004 valoare materiale 244.903.361 lei

furnizor RIROS `99 S.R.L. TVA 46.531.639 lei

TOTAL factură 291.435.000 lei

19.Factura nr.1749347/05.04.2004 valoare materiale 210.874.790 lei

furnizor MALUS PLUS S.R.L. TVA 40.066.210 lei

TOTAL factură 250.941.000 lei

20.Factura nr.1749430/15.04.2004 valoare materiale 250.874.790 lei

furnizor MALUS PLUS SR.L. TVA 47.666.210 lei

TOTAL factură 298.541.000 lei

21.Factura nr.7643951/01.04.2004 valoare materiale 75.164.127 lei

furnizor DIAFAN S.R.L. TVA 14.164.127 lei

TOTAL factură 89.445.311 lei

22.Factura nr.39/17.04.2004-06-17 valoare materiale 53.092.000 lei

furnizor SIGNAL KOMPLEX TVA 10.087.480 lei

TOTAL factură 63.179.480 lei

23.Factura nr.417/30.04.2004 valoare materiale 33.127.208 lei

furnizor S.C. ELECTRICA S.A. TVA 6.294.170 lei

TOTAL factură 39.421.378 lei

24.Factura nr.251007137/30.04.2004 valoare materiale 49.360.026 lei

furnizor DISTRIGAZ NORD S.A. TVA 9.378.405 lei

TOTAL factură 58.738.431 lei

25.Factura nr.1738413/15.04.2004 valoare materiale 40.932.278 lei

furnizor ORANGE S.A. TVA 7.777.133 lei

TOTAL factură 48.709.411 lei

26.Factura nr.38791/30.04.2004 valoare materiale 24.199.412 lei

furnizor ROMTELECOM S.A. TVA 4.597.888 lei

TOTAL factură 28.797.300 lei

27.Factura nr.3417/21.04.2004 valoare materiale 1.559.633 lei

furnizor MARALIBRIS S.A. TVA 140.367 lei

TOTAL factură 1.700.000 lei

Se calculează taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor executate și facturate (TVA colectată):

1.Factura nr.9167315/15.04.2004 valoare materiale 1.333.144.900 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 253.297.531 lei

TOTAL factură 1.586.442.431 lei

2.Factura nr.9167317/16.04.2004 valoare materiale 366.177.311 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 69.573.689 lei

TOTAL factură 435.751.000 lei

3.Factura nr.9167318/20.04.2004 valoare materiale 399.477.311 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 75.900.689 lei

TOTAL factură 475.378.000 lei

4.Factura nr.9167319/17.04.2004 valoare materiale 135.489.230 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 25.742.953 lei

TOTAL factură 161.232.183 lei

5.Factura nr.9167320/30.04.2004 valoare materiale 317.985.714 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 60.417.286 lei

TOTAL factură 378.403.000 lei

6.Factura nr.9167321/30.04.2004 valoare materiale 37.738.877 lei

beneficiar UNICREDIT ROMÂNIA S.A. TVA 7.170.387 lei

TOTAL factură 44.909.264 lei

7.Factura nr.9167322/30.04.2004 valoare materiale 126.827.276 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 24.097.183 lei

TOTAL factură 150.924.453 lei

8.Factura nr.JURNAL VĂNZĂRI valoare materiale 817.093.563 lei

beneficiar ASOCIAȚII LOCATARI TVA 155.247.777 lei

TOTAL factură 972.341.340 lei

9.Factura nr. JURNAL VĂNZĂRI valoare materiale 1.247.154.890 lei

beneficiar AGENȚI ECONOMICI TVA 236.959.429 lei

TOTAL factură 1.484.111.319 lei

10.Factura nr. JURNAL VĂNZĂRI valoare materiale 506.897.280 lei

beneficiar PERSOANE FIZICE TVA 96.310.483 lei

TOTAL factură 603.207.763 lei

11.Factura nr.9167323/30.04.2004 valoare materiale 733.975.989 lei

beneficiar PRIMĂRIA BAIA MARE TVA 139.455.438 lei

TOTAL factură 873.431.427 lei

12.Factura nr.9167324/30.04.2004 valoare materiale 472.058.824 lei

furnizor PRIMĂRIA TĂUȚI MĂGHERĂUȘ TVA 89.691.176 lei

TOTAL factură 561.750.000 lei

După efectuarea calculelor avem următoarea situație:

TVA deductibilă 959.916.376 lei

TVA colectată 1.233.864.021 lei

TVA de plată 1.233.864.021 – 959.916.376 = 273.947.645 lei

Se întocmește decontul lunar de TVA – Declarația 300 care se depune la Administrația Finanțelor Publice.

4. CONCLUZII

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă una dintre cele mai moderne și eficiente componente ale politicii fiscale din țările Europei de Vest. Ea a fost introdusă ca formă de impozitare începând cu 01.01.1970, de către țările Pieței Comune.

Taxa pe valoarea adăugată a fost precedată în România de impozitul pe circulația mărfurilor. Impozitul pe circulația mărfurilor prezenta un mare neajuns și anume impunerea în cascadă, adică impozitarea repetată (impozit la impozit). Fiind percepută de fiecare verigă prin care trece marfa, mărimea absolută a impozitului care îi încarcă valoarea depinde de lungimea circuitului parcurs, de numărul firmelor care se interpun între producător și consumator.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se aplică la fiecare stadiu al ciclului de fabricație al produsului finit, asupra valorii adăugate realizate de producătorii intermediari și de producătorul final.

Taxa pe valoarea adăugată este o taxă generală de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv producția, serviciile și distribuția până la vânzările către consumatorii finali inclusiv.

Taxa pe valoarea adăugată ocupă un loc principal între impozitele indirecte, fiind considerată cea mai modernă formă de impunere și fiind adoptată de un număr mare de state. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit stabil nefiind influențat în mare măsură de conjunctura economică, și elastic întrucât poate fi majorat și micșorat prin modificarea cotei de impozitare, în funcție de nevoile concrete ale bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată ca impozit fracționat are următoarele avantaje:

fiecare plătitor, pentru a-și putea recupera impozitul din amonte este interesat să încaseze cât mai repede impozitul din aval, astfel că taxa pe valoarea adăugată nu incită la evaziune fiscală în aceeași măsură ca impozitele asupra producției;

nu mai creează distorsiuni fiscale în detrimentul celor cu faze multiple de prelucrare și comercializare, așa cum se întâmplă în cazul impozitului multifazic asupra tranzacțiilor;

permițând deducerile aferente imobilizărilor, se evită dubla impozitare a cheltuielilor pentru investiții (în momentul achiziționării utilajelor și în momentul vânzării mărfurilor în costul cărora este inclus amortismentul), așa cum se întâmplă la impozitul asupra producției;

permite calculul exact al impozitului ce trebuie rambursat exportatorului și o impozitare corectă a produselor importate.

Într-o economie normală, unde aprovizionarea, producția și comercializarea produselor finite se desfășoară ritmic, taxa pe valoarea adăugată incită la o activitate performantă în toate aceste stadii. Cumpărătorul are interesul să-și optimizeze stocurile, apropiind cât mai mult momentul aprovizionării de acela al lansării lor în fabricație; producătorul este interesat să producă rapid, cu costuri cât mai mici și la calitate corespunzătoare pentru a fi competitiv pe piață, iar furnizorul interesat să-și vândă cât mai repede mărfurile produse și să le încaseze rapid, deoarece el datorează taxa pe valoarea adăugată la livrarea mărfurilor și nu la încasarea acestora.

În acest fel se reduce perioada de imobilizare a sumelor plătite ca taxă pe valoarea adăugată în momentul cumpărării mărfurilor, vânzând cât mai grabnic propriile produse și recuperând din taxa pe valoarea adăugată colectată pe cea deductibilă.

Taxa pe valoarea adăugată are o contribuție importantă la veniturile bugetului de stat. În România el reprezenta în anul 1999 peste 32% din volumul total al veniturilor bugetare.

Potrivit legislației fiscale în materie, în prezent în România se mobilizează la bugetul general consolidat, sub diverse forme și denumiri, peste 60 de obligații bugetare datorate de persoanele juridice, pe lângă obligațiile datorate de persoanele fizice.

Din analiza execuției bugetului general consolidat al României în perioada 1998 – 2003, se observă faptul că în total venituri ale bugetului general consolidat ponderea o dețin veniturile bugetului de stat, care a înregistrat valori cuprinse între 57,0% în anul 1998 și 44,6% în anul 2003, astfel: 57,0% în anul 1998; 52,1% în 1999, 67,2% în 2000, 42,1% în 2001, 39,9% în 2002 și 44,6% în anul 2003. Aceste variații au fost determinate și influențate și de modificările intervenite în ceea ce privește politica fiscală în domeniul impozitelor și taxelor din această perioadă, mai ales datorită numeroaselor modificări legislative în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Urmărind evoluția execuției bugetare pe ultimii ani, respectiv 2001, 2002 și 2003, precum și pe primele trei luni ale anului 2004, se pot observa câteva tendințe ce s-au înregistrat în ceea ce privește realizarea veniturilor bugetare și contribuția T.V.A. în cadrul acestora, astfel:

A) Anul 2001:

Anul bugetar 2001 s-a derulat în condițiile unor evoluții macroeconomice care au confirmat reluarea procesului de creștere economică, precum și debutul unor tendințe favorabile în evoluția principalilor indicatori bugetari.

Creșterea economică a condus la majorarea încasărilor totale la bugetul general consolidat față de anul precedent în valori nominale, cu 100.606,6 miliarde lei, dar și ca procent din produsul intern brut estimat pentru anul 2001 (+0,4%), în condițiile menținerii veniturilor fiscale ca procent din produsul intern brut, aproximativ la același nivel cu cel din anul precedent (29,6%). În cadrul veniturilor fiscale au scăzut, ca pondere în produsul intern brut, impozitele directe și au crescut veniturile din impozite indirecte, fenomen considerat ca fiind de natură să favorizeze acumularea.

O analiză comparativă a structurii veniturilor bugetului general consolidat pe ultimii doi ani, arată că impozitele directe au continuat să dețină ponderea cea mai însemnată, respectiv 56,3%, constatându-se totuși o diminuare a greutății lor specifice atât în total venituri bugetare (cu un punct procentual), cât și în produsul intern brut.

Acest fapt s-a datorat, în principal, scăderii ponderii impozitului pe profit de la 8,1% în anul 2000 la 6,3% în anul 2001, în condițiile menținerii la același nivel a greutății specifice a impozitului pe salarii și pe venit.

Impozitele indirecte au reprezentat în anul 2001, 36,7% din totalul veniturilor bugetului general consolidat (cu 0,4 puncte procentuale mai mult ca în anul precedent) și au fost, în principal, constituite din taxa pe valoarea adăugată (57% din totalul impozitelor indirecte), accize (21,1%), taxe vamale (7%) și cota asupra prețului cu ridicata pentru carburanții auto livrați la intern și a valorii în vamă a carburanților din import.

B) Anul 2002:

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 363.038,8 miliarde lei, reprezentând 80,5% din estimările anuale, datorită, în principal, încasărilor la bugetul de stat, care reprezintă 83,9% din programul anual, la fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic (84,2%), precum și la bugetul asigurărilor sociale de sănătate (86,4%). Un grad redus de colectare a veniturilor s-a înregistrat la fondul special pentru modernizarea drumurilor publice (78,6%) și la bugetul asigurărilor sociale de stat (69,5%).

Analiza structurală a veniturilor relevă poziția dominantă a impozitelor directe cu o pondere de 59,6% în veniturile fiscale, dar mai scăzută decât cea din anul precedent cu 1,2 puncte procentuale.

Impozitul pe profit a avut o contribuție modestă la formarea veniturile fiscale ale bugetului statului în anul 2002, ponderea acestuia reprezentând doar 7,5% în totalul veniturilor fiscale, față de taxa pe valoarea adăugată care a deținut o pondere de 22,1%, impozitul pe salarii și pe venit care au reprezentat 11,2% și accize 8,6%.

Impozitele indirecte și-au majorat contribuția la constituirea veniturilor totale cu 1,2 puncte procentuale față de perioada corespunzătoare din anul precedent. Acestea au fost, în principal, constituite din taxa pe valoarea adăugată (61,4% din totalul impozitelor indirecte), accize (18,9%), taxe vamale (5,3%) și veniturile din taxele pe carburanții auto încasate la fondul special al drumurilor publice (4,1%).

C) Anul 2003:

Execuția bugetului general consolidat în perioada ianuarie – decembrie 2003, potrivit datelor operative, s-a desfășurat în condiții de creștere economică, cu efecte favorabile îndeosebi pe partea de venituri, ceea ce a dus la menținerea unui deficit relativ redus.

Veniturile bugetare au cunoscut pentru prima dată, după cinci ani de evoluție descrescătoare, o schimbare de trend, încasările majorându-se față de anul 2002 de la 29,7% la 31,1% din PIB. O ameliorare semnificativă a gradului de colectare s-a înregistrat la bugetul de stat, unde programul prevăzut a fost depășit cu 3,2%. 

În perioada raportată, veniturile bugetului general consolidat colectate au fost în sumă de 566.476,1 miliarde lei, înregistrând o creștere în termeni reali de 9,3% comparativ cu anul precedent. 

Veniturile fiscale au avut de asemenea o evoluție ascendentă, elasticitatea lor în raport cu produsul intern brut devenind în anul 2003 supraunitară.

Ponderea veniturilor din impozite directe are aceeași tendințǎ de scădere, dar ele continuă să dețină procentul cel mai important în cadrul veniturilor fiscale (56,2%), iar contribuțiile de asigurări sociale cea mai importantă sursă de venit (34,4%).

Impozitele indirecte s-au majorat cu 18% în termeni reali, beneficiind de extinderea bazei de impozitare, îmbunătățirea gradului de colectare și de creșterea economică. Unele impozite indirecte au cunoscut o creștere mult mai mare ca urmare a unor factori specifici: la veniturile din accize, creșterea nominală a fost de 54,5% față de anul precedent, ca urmare a deprecierii monedei naționale precum și a majorării importurilor la unele produse accizabile; taxele vamale sunt superioare cu 37,6% în termeni nominali și cu 19,3% în termeni reali ca urmare a creșterii volumului importurilor și a influențelor conjugate determinate de anularea unor facilități fiscale și de reducerea cotelor de taxe vamale; taxa pe valoarea adăugată este cel mai important impozit indirect cu o dinamică nominală de 30,5% față de anul precedent. 

D) Anul 2004:

În primul trimestru din anul 2004, potrivit datelor operative de execuție, veniturile încasate la bugetul de stat au fost în sumă de 68.743,2 miliarde lei, reprezentând 43,2% din veniturile totale ale bugetului general consolidat al statului.

Față de programul anual, veniturile colectate în primele trei luni ale anului 2004, reprezintă 24,7%, în creștere față de anul precedent, în aceeași perioadă, cu 30,6% în termeni nominali, respectiv cu 15% în termeni reali, calculat cu indicele mediu al prețurilor din perioada ianuarie-martie. Între acestea, veniturile fiscale se compun din impozite directe în proporție de 56,9% și din impozite indirecte reprezentând 43,1%.

Ponderea taxei pe valoarea adăugată în totalul veniturilor bugetului general consolidat este cea mai mare, așa cum rezulta și din graficul nr. 1.

Grafic nr.1

Potrivit Programului Economic de Preaderare – ediția 2003, corelat cu Programul Național al României de Aderare la Uniunea Europeană, veniturile vor avea o tendință ușor descrescătoare, de la nivelul proiectat de 30,4% din produsul intern brut în anul 2003, la 29,5% din produsul intern brut în anul 2006, așa cum se prezintă în tabelul nr. 1.

În cadrul veniturilor fiscale, taxa pe valoarea adăugată a înregistrat o creștere în anul 2003 față de anii anteriori, menținându-se apoi la același nivel în perioadele următoare.

Tabelul nr. 1.

Veniturile bugetului general consolidat

pe perioada 2002 – 2006 *

în % din PIB –

Notă :

* Conform metodologiei interne nu sunt incluse fondurile externe nerambursabile primite de la Uniunea Europeană

Sursa : Guvernul României – Programul economic de preaderare, București, august 2003

BIBLIOGRAFIE

1. Condor Ioan – Impozitele, taxele și contribuțiile datorate de persoanele

juridice, Editor ”Tribuna Economică”, București – 1998.

2. Cucoșel Constantin – Fiscalitatea în România, Editura Universității de Nord,

Baia Mare – 2001.

3. Gorcea Corneliu – Lexicon fiscal și bugetar, Edituta Economică,

București – 1996.

4. Gorcea Corneliu – Indexul obligațiilor fiscale, Editor ”Tribuna Economică”,

București – 1998.

5. Hoanță Nicolae – Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași – 2000.

6. Istrate Costel – Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Editura Polirom,

Iași – 2000.

7. Juravle Vasile, – Metode și tehnici fiscale, Editura Rolcris,

Vintilă Georgeta București – 2000.

9. Juravle Vasile, – Metode și tehnici fiscale. Lucrări aplicative, studii de caz,

Vintilă Georgeta grile, Editura Rolcris, București – 2000.

10. Lăcriță Nicolae – Facilități fiscale, Editura Eficient,

Grigorie, Ghiță Emil București – 2001.

11. Șaguna Dan Drosu – Tratat de drept financiar și fiscal, Editura All Beck,

București – 2001.

12. Talpoș Ioan – Finanțele României, vol. I, Editura Sedona,

Timișoara – 1995.

13. Tulai Constantin – Finanțele publice și fiscalitatea, Editura Cărții de Știință,

Cluj Napoca – 2003

14. Văcărel Iulian – Finanțe publice, ediția a II-a, Editura Didactică și

și colectiv Pedagogică, București – 1992.

14. * * * – Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea

adăugată cu modificările și completările ulterioare.

15. * * * – Ordonanța Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea

adăugată cu modificările și completările ulterioare.

16. * * * – Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată cu

modificările și completările ulterioare.

17. * * * – Hotărârea de Guvern nr. 598/2002 pentru aprobarea

Normelor de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, cu modificările și completările ulterioare.

18. * * * – Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 728/2002 pentru

aprobarea unor formulare financiar-contabile privind taxa pe

valoarea adăugată

19. * * * – Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1006/2002 privind

documentația necesară persoanelor impozabile pentru

rambursarea taxei pe valoarea adăugată

20. * * * – Decizia nr. 4/2002 a Comisiei Centrale Fiscale pentru

aprobarea soluțiilor referitoare la aplicarea unor prevederi

privind taxa pe valoarea adăugată

21 * * * Codul Fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003, publicată în

Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003

22. * * * Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind

Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 112 din 6 februarie 2004

23. * * * – www.mfinante.ro

24. * * * – www.cecaro.ro

25. * * * – www. contab-audit.ro

=== rambursare TVA BIRLE V MK ===

Anexa nr.6

D.G.F.P. MARAMUREȘ APROBAT:

ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR DIRECTOR,

PUBLICE BAIA MARE

PROCES VERBAL

Încheiat azi 27.05.2003

La sediul S.C. Kara Young S.R.L. Baia Mare

Subsemnații Codreanu Aurel și Miclăuș Gheorghe, inspectori de specialitate în cadrul Administrației Financiare Municipale Baia Mare, Birou Rambursări T.V.A., în baza legitimațiilor de serviciu nr. 31,32/2003, a actelor normative: Legea nr. 345/2002, H.G. nr. 598/2002, O.M.F.P. nr. 728/2002, ca urmare a cererii de rambursare nr. 115/11.05.2003 și a decontului de T.V.A. nr. 8462/11.05.2003 aferente lunii aprilie 2003, înregistrate la Administrația Financiară Baia Mare, am verificat modul de determinare, evidențiere și plată a T.V.A. la S.C. Kara Young S.R.L. Baia Mare cu sediul în loc. Baia Mare, str. Traian, nr. 2/24 înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J24/102/2000, cod unic de înregistrare fiscală R12378172, reprezentată legal prin dl. Tătar Florin în calitate de administrator și dl. Pop Florin în calitate de director economic, pentru perioada 01.02.2003 – 30.04.2003.

Ultima verificare pe linie de T.V.A. s-a făcut de către Administrația Financiară Baia Mare în data de 27.02.2002 și a cuprins perioada 01.01.2003 – 31.01.2003, iar rezultatele sunt cuprinse în procesul verbal nr. 5641/27.02.2003.

Documente verificate:

chitanțe și facturi fiscale, borderoul încasării zilnice, alte documente prevăzute de H.G. nr. 731/1998;

jurnalul de vânzări și cumpărări;

deconturile de T.V.A. aferente perioadei 01.02.2003 – 30.04.2003;

alte documente specificate de legislația în vigoare prin care se solicită rambursarea T.V.A. pentru export;

cererea de rambursare nr. 115/11.05.2003;

balanța de verificare încheiată la 30.04.2003;

Constatări:

S.C. Kara Young S.R.L. Baia Mare este înregistrată ca plătitoare de T.V.A. din anul 2000. În perioada verificată societatea a desfășurat următoarele activități comerciale: producția și prelucrarea lemnului, comerț cu ridicată și cu amănuntul.

Documentația verificată și analizată în vederea aprobării rambursării T.V.A. prevăzută de O.M.F.P. nr. 1006/2002 arată că T.V.A. de rambursat în sumă de 176.976.340 lei provine din cheltuieli cu materia primă, materialele, mărfuri și alte cheltuieli pentru nevoile firmei.

Documentele sunt corect evidențiate în jurnalele de cumpărări și vânzări, precum și în deconturile lunare de T.V.A., iar T.V.A. colectată și deductibilă a fost corect determinată și înregistrată.

Alte constatări:

a. valoarea facturilor neachitate furnizorilor este de 141.425.000 lei din care:

cu T.V.A. 108.475.000 lei

fără T.V.A. 32.950.000 lei.

Valoarea T.V.A.-ului aferent facturilor neachitate este de 17.319.538 lei.

Încadrarea juridică a rambursării:

În urma verificării am constatat că solicitarea rambursării sumei de 147.611.802 lei se înscrie în prevederile art.26 din Legea nr. 345/2002 privind T.V.A. și a prevederilor O.M.F.P. nr. 1006/2002 privind documentația necesară persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A., pentru rambursarea T.V.A.

Față de constatările organului de control pe baza documentelor prezentate de agentul economic rezultă că se poate rambursa suma de 147.118.802 lei, aferentă lunii aprilie 2003.

Referitor la datoriile societății la data de 30.04.2003 se constată următoarele:

– impozit pe profit 11.500.000 lei

– majorări impozit pe profit 545.000 lei

Total sume de compensat: 12.045.000 lei.

Rezultatele verificării sunt următoarele:

a. suma solicitată la rambursare este de 176.976.340 lei

sume reportate: 17.319.538 lei, reprezentând T.V.A. aferent furnizorilor neachitați;

sume neaprobate: 0 lei;

suma aprobată la rambursare: 159.656.802 lei

sume compensate: 12.045.000 lei;

suma rămasă de rambursat 147.611.802 lei va fi virată în contul nr. 6645.1/ROL deschis la B.C.R. sucursala Baia Mare;

Administratorul societății este de acord să i se compenseze datoriile cu care figurează în evidențele contabile sau constatate de organul de control cu suma de rambursat.

În cazul în care societatea figurează în evidențele Administrației Financiare Baia Mare și cu late datorii, acestea vor fi reținute din suma aprobată pentru rambursare.

Agentul economic este de acord să suporte consecințele prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv penalitățile calculate pentru declarații nereale, nesincere și pentru alte acte sau fapte contrare legii, în legătură cu suma de rambursat.

Prin semnarea prezentului proces verbal se recunoaște că au fost restituite toate documentele puse la dispoziția organelor de control.

Prezentul act de control s-a încheiat în 2 exemplare înregistrate la unitatea verificată sub nr. 26/27.05.2003, iar societatea verificată are obligația să solicite un exemplar din prezentul act de control după ce acesta a fost avizat și înregistrat la Administrația Financiară Baia Mare.

Împotriva măsurilor dispuse de prezentul proces verbal se pot face obiecțiuni la Administrația Financiară Baia Mare, conform Legii nr. 105/1997, în termen de 5 zile de la comunicare sau de la data înregistrării prezentului proces verbal la unitatea controlată.

ORGAN DE CONTROL UNITATEA VERIFICATĂ

Numele și prenumele: S.C. Kara Young S.R.L.

Codreanu Aurelia Administrator: Tătar Florin

Miclăuș Gheorghe Director economic: Pop Florin