. Reglementarea, Calculul Si Contabilizarea Taxei pe Valoarea Adaugata (s.c. Xyz S.a., Focsani)
CAPITOLUL I 1
CAPITOLUL I
1. IMPORTANȚA IMPOZITELOR ÎN FORMAREA
VENITURILOR STATULUI
1.1. APARIȚIA IMPOZITELOR
Impozitele au apărut odată cu statul, ca principală sursă de formare a veniturilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor efectuate în vederea îndeplinirii funcțiilor sale.
O definiție cât mai completă a impozitelor este practic imposibilă, dată fiind marea diversitate a acestora și a condițiilor politice, economice și sociale dintre state existente la un moment dat, precum și rapida lor schimbare în timp. În esență și la modul general, se poate spune că impozitele reprezintă contribuții obligatorii impuse de stat persoanelor fizice și juridice care locuiesc sau își desfășoară activitatea ori obțin venituri sau dețin bunuri pe teritoriul acestuia.
În timp, impozitele au cunoscut mari schimbări, atât din punct de vedere al conținutului, cât și ca forme de prelevare. Astfel, la început, în economia naturală, ele aveau caracterul unor prestații în muncă și al dărilor în natură. Treptat, pe măsura dezvoltării economiei de schimb, s-a extins plata în bani a impozitelor. În zilele noastre, în foarte puține țări și numai în mod excepțional se mai percep impozite în natură.
Odată cu trecerea timpului impozitele au cunoscut o importanță din ce în ce mai mare datorită rolului și caracteristicilor lor principale. Ca urmare, treptat, teoretic și practic, nu numai ca principală sursă de venit a statului, ci și ca instrument în stimularea
CAPITOLUL I 2
dezvoltății economice și, nu în ultimul rând, pentru realizarea echității sociale. Astfel, după cel de-al doilea război mondial, statele occidentale au folosit cu mult succes politica fiscală în dezvoltarea economică și soluționarea unor probleme sociale.
Astăzi, un număr tot mai mare de economiști, teoreticieni sau practicieni, consideră că între starea economiei și fiscalitate există o condiționare reciprocă. O economie puternică, echilibrată constituie întotdeauna premisa pentru o relaxare fiscală, cu efecte benefice sigure asupra dezvoltării economico-sociale, veniturile suplimentare obținute de agenții economici în urma acestor măsuri fiind deturanate din circuitul economic.
1.2. CLASIFICAREA IMPOZITELOR
Sistemele fiscale cunosc o mare diversitate în timp și de la o țară la alta, în funcție de condițiile economice, politice și sociale existente. Cu toate acestea, în literatura de specialitate s-au încercat diferite clasificări ale impozitelor, după anumite criterii și trăsături comune.
Astfel, s-au făcut clasificări după obiect (pe venit, pe avere, pe cheltuieli), după scop (financiare și de ordine), după frecvența realizării (permanente și incidentale) etc.
Cea mai cunoscută și mai folosită clasificare, atât de teoreticieni cât și de legislatori și practicieni, este clasificarea după obiectul impozitului. Potrivit acestui criteriu se disting souă feluri de impozite.
a) Impozite directe, care se stabilesc asupra veniturilor și averilor: impozitul pe profitul societăților, impozitul pe venitul global al persoanelor fizice, impozitul pe venitul persoanelor fizice diferențiat pe surse de venit (cedular), impozitul pe veniturile din exploatarea bunurilor, impozitul pe creșterea averii (sporul de avere) etc.
b) Impozite indirecte, care se stabilesc cu prilejul vânzării bunurilor sau al prestării serviciilor: impozitul pe circulația mărfurilor, taxa pe valoarea adăugată, accizele, veniturile monopolurilor fiscale, taxele vamale, taxele de timbru.
CAPITOLUL I 3
În țările occidentale, ponderea impozitelor directe în totalul veniturilor bugetare este, de regulă, mai mare decât ponderea impozitelor indirecte. Cauza: existența unei clase mijlocii puternice, ale cărei venituri creează o bază largă de aplicare a impozitelor directe, și politica socială de protejare a celor cu venituri mici prin impozite indirecte mai reduse pentru produsele de larg consum.
În schimb, în țările în curs de dezvoltare sau de trecere la economia de piață ponderea mai mare aparține impozitelor indirecte, deoarece colectarea acestora este mai simplă, iar baza de percepere a impozitelor directe este mai redusă din cauza sărăciei și evaziunii fiscale.
Cu privire la cea mai indicată pondere în buget a impozitelor directe și indirecte, părerile teoreticienilor și practicienilor fiscali sunt împărțite. Realitatea este că aceasta este determinată, așa cum s-a arătat mai sus, în primul rând de condițiile economico-sociale din fiecare țară.
1.3. NECESITATEA ȘI ROLUL
IMPOZITELOR INDIRECTE
Principala sursă de venit a statului o constituie impozitele, directe și indirecte. Raportul, ca resursă bugetară, dintre impozitele directe și indirecte diferă de la un stat la altul. În general, în statele avansate impozitele directe au o pondere mai mare decât cele indirecte.
În România, impozitele directe au fost preponderente până în anul 1998, când volumul acestora a fost depășit de cel al impozitelor indirecte. Noua situație se explică prin majorarea cotelor taxei pe valoarea adăugată, dar și prin regresul continuu al economiei naționale din cauzele cunoscute.
În principiu, impozitele indirecte visează toate persoanle fozice și juridice care cumpără bunuri sau beneficiază de prestări de servicii și sunt incluse în preț. Ca urmare, perceperea lor este simplă și, spre deosebire de impozitele directe care se stabilesc de persoane, plătitorii impozitelor indirecte știu că au această calitate, dar nu cunosc întotdeauna cuantumul impozitului plătit.
CAPITOLUL I 4
Unii teoreticieni ridică la rang de virtute această trăsătură a impozitelor indirecte, ca și faptul că plata impozitelor este benevolă, cumpărarea bunurilor sau solicitarea serviciului fiind la latitudinea beneficiarului. O asemenea teorie ignoră faptul real că există o masă mare de bunuri se strictă necesitate a căror cumpărare este imperioasă și deci, cel puțin în cazul acestora, nu se poate vorbi de o plată benevolă a impozitelor.
1.4. CLASIFICAREA IMPOZITELOR INDIRECTE
După obiectul impunerii, impozitele indirecte pot fi clasificate în impozite indirecte generale, când se aplică la transferul totalității sau mărfii majorități a bunurilor și prestărilor de servicii și impozite indirecte speciale, când se percep numai la transferul anumitor bunuri sau la prestarea anumitor servicii.
Din categoria impozitelor indirecte generale fac parte impozitul pe circulația mărfurilor și taxa pe valoarea adăugată, iar ca impozite indirecte speciale menționăm accizele, taxele vamale, raxele de timbru, veniturile din monopoluri fiscale.
Impozitele generale pot fi stabilite în toate stadiile circuitului de la producător la consumator sau numai într-unul dintre stadii: la producător, la angrosist sau la detalailist.
În ce privește impozitele generale indirecte care se stabilesc în toate stadiile se folosesc două metode:
Impunerea asupra prețului din fiecare stadiu (cazul impozitului pe cifra de afaceri);
Impunerea diferenței de preț care se stabilește în fiecare stadiu (cazul taxei pe valoarea adăugată).
În teoria și practica actuală se consideră că cea mai corespunzătoare formă de
impozitare este impunerea asupra valorii adăugată în fiecare stadiu.
CAPITOLUL I 5
Din punct de vedere practic, perceperea în cascadă a impozitelor indirecte este totuși mai simplă și mai economică, iar efectul impunerii în cascadă poate fi contracarat prin stabilirea unor cote judiciaoase pe fiecare stadiu în parte.
1.5. IMPOZITELE ÎN ROMÂNIA
Până la Unirea Principatelor Române nu se poate vorbi de un sistem fiscal ca atare, deși prin Regulamentul Organic s-au adus îmbunătățiri substanțiale regimului dărilor percepute de stat. grosul plătitorilor era constituit din țărănime și bresle. Boierii și clerul contunuau să nu plătească impozite, deși trecuseră atâția ani de la Revoluția Franceză.
Începerea modernizării sistemului fiscal din Principatele Române a fost impulsionată de Tratatul de la Paris (martie 1886), care consfințea desființarea privilegilor și egalitatea tuturor cetățenilor, și a fost continuată sub domnia regelui Carol I.
Modernizarea sistemului fiscal din România la nivel europrean a fost făcută de Nicolae Titulescu în 1921 și Vintilă Brătianu în 1923 și continuată de Virgil Madgearu și Victor Slăvescu.
La sfârșitul celui de-al doilea război mondial în România impozitele directe erau reglementate de Legea contribuțiunilor directe, care prevedea impunerea cedulară, progresivă pe venit și un impozit global pe cap de familie. În ce privește impozitele indirecte, acestea erau prevăzute de Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice și de Legea impozitului pe lux și cifra de afaceri.
A urmat apoi perioada “constituirii socialismului”, când impozitele au fost folosite, împreună cu sistemul cotelor obligatorii, în lupta de clasă, după care rolul s0a diminuat considerabil, mai ales al impozitelor directe, care au căzut în desueyudine.
CAPITOLUL I 6
După Revoluția din Decembrie 1989, statul român a început să acorde impozitelor importanța cuvenită, recunoscundu-se rolul pe care acestea îl au de îndeplinit în perioada de trecere spre economia de piață, atât ca sursă de venit a statului, cât și ca instrument de baza în politica economico-socială.
Astfel, impozitul pe fondul total de retribuire plătit de fostele unități socialiste a fost înlocuit cu impozitul pe salarii stabilit pe fiecare salariat în parte, iar în locul impozitului pe circulația mărfurilor s-a introdus taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, s-au reintrodus accizele pentru unele produse de lux sau considerate ca nefiind se dtrictă necesitate și impozitul pe profitul societăților comerciale în locul impozitului pe veniturile din activități particulare și al cotelor părți din beneficii plătit de unitățile de stat. aceste prevederi au fost pe parcurs perfecționate și adaptate transformărilor și necesităților apărute în economie și societate.
1.6. IMPOZITELE DIN ȚARA NOASTRĂ,
COMPARATIV CU ALTE ȚĂRI
Este foarte dificil o analiză comparată a prevederilor fiscale dintre România și alte țări, în condițiile în care aceasta nu se face concomitent cu analiza situației economice, financiare și sociale și se raportează la diferențele existente de la o țară la alta. Chiar în cadrul Pieței Comune, datorită deosebirilor existente între țările membre, precum și tradițiile adânc înrădăcinate ale fiecărui stat se mențin încă mari diferențe legislative, cu toate recomandările și apelurile addresate acestora de Uniunea Europeană.
Dată fiind diversitatea reglementărilor fiscale de la o țară la alta, în special în ceea ce privește stabilirea bazei de impozitare, pentru compararea fiscalității se folosește ponderea impozitelor și taxelor în produsul intern brut (P.I.B.). Astfel, în anul 1996, impozitele și taxele (inclusiv contribuțiile pentru asigurările sociale) reprezentau 51,9% din P.I.B. în Suedia și Danemarca; 48,0% în inlanda, 46,0% în Belgia, 45,7% înFranța,față de 27% în România.
CAPITOLUL I i Carol I.
Modernizarea sistemului fiscal din România la nivel europrean a fost făcută de Nicolae Titulescu în 1921 și Vintilă Brătianu în 1923 și continuată de Virgil Madgearu și Victor Slăvescu.
La sfârșitul celui de-al doilea război mondial în România impozitele directe erau reglementate de Legea contribuțiunilor directe, care prevedea impunerea cedulară, progresivă pe venit și un impozit global pe cap de familie. În ce privește impozitele indirecte, acestea erau prevăzute de Legea timbrului și a impozitului pe acte și fapte juridice și de Legea impozitului pe lux și cifra de afaceri.
A urmat apoi perioada “constituirii socialismului”, când impozitele au fost folosite, împreună cu sistemul cotelor obligatorii, în lupta de clasă, după care rolul s0a diminuat considerabil, mai ales al impozitelor directe, care au căzut în desueyudine.
CAPITOLUL I 6
După Revoluția din Decembrie 1989, statul român a început să acorde impozitelor importanța cuvenită, recunoscundu-se rolul pe care acestea îl au de îndeplinit în perioada de trecere spre economia de piață, atât ca sursă de venit a statului, cât și ca instrument de baza în politica economico-socială.
Astfel, impozitul pe fondul total de retribuire plătit de fostele unități socialiste a fost înlocuit cu impozitul pe salarii stabilit pe fiecare salariat în parte, iar în locul impozitului pe circulația mărfurilor s-a introdus taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, s-au reintrodus accizele pentru unele produse de lux sau considerate ca nefiind se dtrictă necesitate și impozitul pe profitul societăților comerciale în locul impozitului pe veniturile din activități particulare și al cotelor părți din beneficii plătit de unitățile de stat. aceste prevederi au fost pe parcurs perfecționate și adaptate transformărilor și necesităților apărute în economie și societate.
1.6. IMPOZITELE DIN ȚARA NOASTRĂ,
COMPARATIV CU ALTE ȚĂRI
Este foarte dificil o analiză comparată a prevederilor fiscale dintre România și alte țări, în condițiile în care aceasta nu se face concomitent cu analiza situației economice, financiare și sociale și se raportează la diferențele existente de la o țară la alta. Chiar în cadrul Pieței Comune, datorită deosebirilor existente între țările membre, precum și tradițiile adânc înrădăcinate ale fiecărui stat se mențin încă mari diferențe legislative, cu toate recomandările și apelurile addresate acestora de Uniunea Europeană.
Dată fiind diversitatea reglementărilor fiscale de la o țară la alta, în special în ceea ce privește stabilirea bazei de impozitare, pentru compararea fiscalității se folosește ponderea impozitelor și taxelor în produsul intern brut (P.I.B.). Astfel, în anul 1996, impozitele și taxele (inclusiv contribuțiile pentru asigurările sociale) reprezentau 51,9% din P.I.B. în Suedia și Danemarca; 48,0% în inlanda, 46,0% în Belgia, 45,7% înFranța,față de 27% în România.
CAPITOLUL I 7
Cotele de impozit maxime marginale ale impozitului pe venitul persoanelor fizice și pe profitul societăților comerciale erau în 1997 de: 67,2% și 52,2% în Italia; 65,0% și 37,5% în Japonia; 62,1% și 28% în Finlanda; 60,6% și 28% în Suedia; 60% și 34% în Danemarca; 54,2% și 43,12% în Canada; 54% și 33% în Franța; față de 45% și 38% în România.
Cotele taxei pe valoarea adăugată aplicate în diferite țări în anul 1998 erau 25%, 12% și 6% în Suedia; 25% și 0% în Danemarca; 22%, 17% și 8% în Finlanda; 21%, 12%, 6% și 1% în Belgia; 21%, 12,5% și 3,3% în Irlanda, față de 22%, 11% și 0% în România. Cote mai reduse se practicau în Germania (15% și 7%), Luxemburg (15%, 12%, 6% și 3%), Spania (16%, 7% și 4%), Portugalia (17%, 12% și 5%), Olanda (17,5% și 6%), Marea Britanie (17,5% și 5%).
În anul 1996 ponderea impozitelor directe și indirecte în veniturile bugetului era de 59,9% și respectiv 33,0% în Danemarca; 56,2% și 28,7% în Australia; 45,9% și 25,5% în Canada; 45,8% și 17,9% în Statele Unite, față de 51,6% și 44,2% în România.
Ponderea în produsul intern brut a taxei pe valoarea adăugată este foarte redusă față de alte țări. Astfel, în 1996 ponderea taxei în PIB era în România de 4,9% față de 10,2% în Danemarca, 9,2% în Grecia, 8,4% în Austria, 8,1% în Franța, situație care se explică mai ales prin nivelul mai redus al cotelor de impunere, volumul mare al scutirilor acordate în raport cu alte țări, precum și prin amploarea evaziunii fiscale.
În perioada 1998-2002 s-au înregistrat următoarele date în România:
În anul 1998 ponderea impozitelor directe în PIB a fost de 6,07%, impozitele indirecte de 10,15%, iar a TVA de 6,02%.
CAPITOLUL I 8
Grafic nr. 1.1:Ponderea impozitelor în PIB (1998)
În cadrul impozitelor indirecte situația se prezintă astfel: TVA = 59,25%, accize = 22,21%, taxe vamale = 15,13%, alte impozite = 3,41%.
Grafic nr. 1.2: Structura impozitelor indirecte (1998)
CAPITOLUL I 9
În anul 1999, impozitele reprezentau în PIB: impozitele directe 4,87%, impozitele indirecte 10,71%, TVA 5,95%.
Grafic nr. 1.3:Ponderea impozitelor în PIB (1999)
În cadrul impozitelor indirecte avem următoarele date: TVA = 55,54%, accize = 27,67%, taxe vamale = 13,42%, alte impozite = 3,37%.
Grafic nr. 1.4: Structura impozitelor indirecte (1999)
CAPITOLUL I 10
În anul 2000, impozitele reprezentau în PIB: impozitele directe = 3,92%, impozitele indirecte = 10,31%, TVA = 6,27%.
Grafic nr. 1.5: Ponderea impozitelor în PIB (2000)
Impozitele indirecte sunt alcătuite din: TVA = 60,83%, accize = 22,55%, taxe vamale = 10,50%, alte impozite = 6,12%.
Grafic nr. 1.6: Structura impozitelor indirecte (2000)
CAPITOLUL I 11
În anul 2001 ponderea impozitelor în PIB era: impozite directe de 3,52%, impozite indirecte de 8,23%, TVA de 4,43%.
Grafic nr. 1.7: Ponderea impozitelor în PIB (2001)
Impozitele indirecte erau împărțite în: TVA = 53,88%, accize = 28,40%, taxe vamale = 9.40%, alte impozite = 8,32%.
Grafic nr. 1.8: Structura impozitelor indirecte (2001)
CAPITOLUL I 12
În anul 2002 impozitele reprezentau în PIB: impozite directe 2,76%, impozite indirecte 8,32%, TVA 4,8%.
Grafic nr. 1.9: Ponderea impozitelor în PIB (2002)
Impozitele indirecte aveau următoare componență: TVA = 57,70%, accize = 25,76%, taxe vamale = 7,43%, alte impozite = 9,11%.
Grafic nr. 1.10: Structura impozitelor indirecte (2002)
CAPITOLUL I 13
Din examinarea datelor de mai sus rezultă o concluzie extrem de interesantă și de importantă, oarecum surprinzătoare față de ceea ce se susține de o seamă de specialiști: România se înscrie printre țările cu fiscalitatea cea mai redusă. Deci, în condițiile actualei crize bugetare, nu de scutiri și de reduceri de impozite avem nevoie, ci de redresarea economiei românești, singura bază viabilă de creștere a veniturilor fiscale. Iar în redresarea economică factorii determinanți sunt privatizarea, retehnologizarea și, mai ales, investițiile de capital și nu înlesnirile fiscale.
Alături de măsurile fundamentale menționate trebuie luate de urgență măsuri
pentru sporirea eficienței acțiunilor de stabilire, control și colectare a impozitelor, în paralel cu reducerea “la sânge” a cheltuielilor bugetare.
CAPITOLUL II 16
CAPITOLUL II
2. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE
LA TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
2.1. Definiția și caracteristicile taxei
pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de
stat.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general pe consum care se calculează
pe întregul circuit al transmiterii bunurilor de la producător la consumatorul final. Această taxă se stabilește însă numai asupra valorii rezultate la fiecare stadiu, deci asupra valorii rămase după deducerea din valoarea totală a valorii create în stadiile anterioare.
Taxa pe valoarea adăugată este considerată un procedeu modern de impunere indirectă, care înlocuiște impozitul pe circulația mărfurilor, înlăturând inconvenientele impunerii multiple, în cascadă a mărfurilor și produselor, impunere care presupunea impozitarea repetată ( adică impozit la impozit) și diferită a aceluiași produs în raport de modul de producție sau de destinația acestuia.
Principalele caracteristici ale taxei pe valoarea adăugată sunt:
impozit indirect, adică este un impozit general de consum care se stabilește asupra tuturor operațiunilor privind transferul bunurilor și prestărilor de servicii cu plată sau asimilate acestora;
neutru: se stabilește asupra tuturor produselor și serviciilor și se plătește de
toți beneficiarii acestora;
CAPITOLUL II 17
transparent: fiecare plătitor cunoaște, de regulă, valoarea creată prin activitatea sa și taxa aferentă;
unic: nivelul taxei suportate de consumatorul final este același, indiferent de stadiul în care se pătește sau de numărul operațiunilor anterioare;
se aplică numai în țara în care bunul sau serviciul se consumă, respectiv se prestează, bunurile și serviciile exportate fiind scutite sau impuse cu cota zero.
De asemenea, se consideră că taxa pe valoarea adăugată trebuie să satisfacă și
următoarele cerințe:
să fie echitabilă;
să nu stimuleze procesele inflaționiste;
să nu antreneze cheltuieli de stabilire și percepere exagerate;
să nu favorizeze, ci din contră să îngrădească la maximum practicarea fraudei și evaziunii fiscale.
Din definiția, caracteristicile și cerințele prezentate mai sus, precum și din
dispozițiile legale care eglementează taxa pe valoarea adăugată rezultă că această taxă se aplică asupra valorii create în fiecare stadiu al circuitului economic, este un venit de bază al statului și este folosită din ce în ce mai mult ca instrument de sprijinire sau de îngrădire a unor fenomene economico-sociale.
În ce privește valoarea adăugată, aceasta este definită în general ca fiind echivalentă cu diferența dintre vânzările și cumpărările efectuate în cadrul aceluiași stadiu al circuitului economic.
CAPITOLUL II 18
2.2. Scurt istoric privind evoluția
taxei pe valoarea adăugată
A apărut în Franța începând cu anul 1954. Inițial, taxa se aplica pentru toate actele de vânzare-cumpărare. Nouă ani mai târziu, din 1963, perceperea taxei a fost extinsă și asupra operațiunilor imobiliare, iar din 1968 și asupra prestărilor de servicii.
Având în vedere avantajele rezultate din explicarea taxei pe valoarea adăugată,
treptat acest sistem s-a extins și în alte țări, în special europene.
La această extindere, un rol important l-a avut faptul că, în condițiile dezvoltării relațiilor dintre țările Pieții Comune sau pe alte piețe, modul de stabilire al taxei pe valoarea adăugată permite scutirea de această taxă sau aplicarea cotei zero în cazul exporturilor.
Ulterior, în anul 1967, printr-o directivă a Uniunii Europene s-a stabilit necesitatea adoptării taxei pe valoarea adăugată de toate țările membre, iar prin Directiva a VI-a din mai 1977 s-a prevăzut sarcina armonizării legislației respective între țările membre, precum și de țările asociate. Astfel, în scopul armonizării legislației fiscale, Uniunea Europeană a adoptat norme juridice comunitare în ceea ce privește așezarea uniformă a taxei pe valoarea adăugată. Normele comunitare adoptate conțin și reglementări cu privire la cotele taxei pe valoarea adăugată, dar lasă totuși la latitudinea statelor membre posibilitatea stabilirii concrete a acestora ( cu excepția cotei standard, care nu poate fi mai mică de 15%). De asemenea, directivele comunitare stabilesc norme comune, acceptate de toate statele membre, referitoare la modul de taxare a livrărilor de bunuri, a operațiunilor asimilate acestora, precum și a prestărilor de servicii supuse taxei pe valoarea adăugată, ca și pentru excepțiile de la impozitare.
Deși se procedase la uniformizarea aplicării TVA încă din 1977, progresul pe linia uniformizării ratelor și regimului TVA (respectiv modul de percepere, produsele și tipurile de vânzări supuse perceperii de TVA) erau considerate insuficiente și
CAPITOLUL II 19
inconsistente, la lansarea Pieței Unice. În aceste condiții, Comisia a recomandat, în 1987, următoarele măsuri:
Aplicarea generalizată a TVA la toate tipurile de vânzări, nu numai în cazul celor interne, ci și în cazul vânzărilor de produse provenind dintr-un stat membru către consumatori dintr-un alt stat membru. Conform recomandării Comisiei, pentru toate operațiunile, TVA trebuia facturat la producător, respectiv în țara de origine. Erau evidențiate de asemenea două situații particulare:
dacă cumpărătorul unui produs este și consumator final a acestuia, atunci plata TVA se va face în țara unde produsul a fost achiziționat;
dacă cumpărătorul este entitate supusă impozitului pe cifra de afaceri (o firmă de exemplu), atunci aceasta va plăti TVA existentă în țara unde produsul a fost achiziționat, la cumpărare, iar în cazul în care produsul este revândut, entitatea respectivă va factura TVA, la nivelul existent în țara sa.
Limitarea numărului de taxe pe valoarea adăugată la două în fiecare țară, respectiv o taxă pe valoarea adăugată normală și o taxă pe valoarea adăugată redusă; s-a propus de asemenea limitarea listei produselor cărora li se aplică TVA redus. Tot în scopul uniformizării regimului TVA, Comisia a propus stabilirea de către fiecare țară ratelor normale de TVA în intervalul 14-20% și a ratei TVA redus în intervalul 4-9%.
După 1989, a devenit operațională scutirea de a plăti TVA la vama fiecărui stat
prin care trecea produsul, regula fiind ca TVA-ul se plătește o singura dată, către autoritatea fiscală din statul în care este importat produsul. Pentru firme, aceasta a însemnat desființarea celor aproximativ 60 de milioane de documente vamale ce trebuiau întocmite într-un an pentru astfel de operațiuni. Mai există încă probleme privind deducerea taxelor în cadrul asigurărilor sau al ipotecilor oferite de un alt stat membru.
Procesul legate de armonizarea TVA nu s-a oprit aici; ci a continuat pe linia armonizării nivelurilor TVA între țările membre și a înlocuirii principiului taxării la locul
CAPITOLUL II 20
de destinație, cu principiului taxării la locul de origine. În ceea ce privește cea de-a două axă, în 1993, Consiliul Ministerial a decis aplicarea generalizată a principiului taxării TVA la locul de origine, proces care urma a se realiza într-o perioadă de tranziție de patru ani, între 1993 și 1997, în două etape. În perioada de tranziție a funcționat un regim al TVA care reglementa următoarele categorii de tranzacții:
Pentru cazul general, respectiv vânzări între operatori supuși plății de TVA se aplică principiul taxării la locul de destinație, în maniera următoare: vânzătorul este exonerat în legătură cu vânzările pe care le face către clienți din alt stat membru, în timp ce cumpărătorul declară caloarea achizițiilor sale din alte state membre la care aplică nivelul de TVA din țara sa, declararea TVA pentru achizițiile sale intracomunitare fiind incluse în declarația normală de TVA;
Pentru vânzările între operatori care nu plătesc TVA, (bănci, firme de asigurări, instituții publice etc.), aceștia vor trebui să achite TVA pentru tranzacțiile din alte state membre, ca și cum ar fi plătitori de TVA;
În cazul vânzărilor către persoane fizice care se deplasează în alt stat membru pentru achiziționarea de bunuri, plata TVA se va face pe loc și la nivelul TVA în vigoare în țara de achiziție;
În cazul achiziționării de automobile noi calculul și plata TVA se face în țara de înmatriculare; în cazul vânzărilor la distanță (între o persoană juridică, firmă, în calitate de vânzător, și o persoană fizică, în calitate de cumpărător) facturarea TVA se face la nivelul TVA din țara de destinație.
După 1997, se aplică, în manieră generalizată, pentru toate tipurile de tranzacții, a
principiului facturării TVA la locul de origine, dar acest sistem ridică, încă, anumite probleme legate funcționarea mecanismelor de decontare și raportare a TVA între statele membre.
Directivele comunitare asupra taxei pe valoarea adăugată mai prevăd și norme procedurale privind declararea operațiunilor taxabile, calculul, plata și controlul perceperii taxei.
CAPITOLUL II 21
În România, problema introducerii taxei pe valoarea adăugată s-a pus cu acuitate după 1990, iar acest lucru s-a realizat de la 1 iulie 1993. Introducerea acestei taxe, prin care se înlătură incovenientele impunerii multiple, “în cascadă” a bunurilor a marcat începutul armonizării legislației asupra impozitului indirect general cu legislația fiscală comunitară și un stimulent deosebit pentru economia de piață.
2.3. Reglementarea taxei pe valoarea
adăugată în România
În țara noastră taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă începând cu data de 1
iulie 1993.
Temeiul legal îl constituie Ordonanța Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial nr. 200/17 august 1992, aprobată și modificată prin legea nr. 130/1992, publicată în Monitorul Oficial nr. 338/30 decembrie 1992. În aplicarea prevederilor ordonanței au fost elaborate norme aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 406/1992, publicate în aceluiași monitor oficial.
De-a lungul timpului, atât ordonanța, cât și normele de aplicarea au fost modificate și republicate de mai multe ori. Inițial, în legislația privind taxa pe valoarea adăugată se prevedea o cotă unică de 18% pentru toate transferurile de proprietate și prestările de servicii, precum și cota zero pentru exporturi. De asemenea, se prevedea un număr mare de scutiri.
Treptat, necesitățile bugetare și numărul redus al aparatului fiscal disponibil pentru verificarea aplicării corecte a scutirilor și pentru combaterea evaziunii fiscale au impus reducerea numărului de scutiri. De asemenea, de la 1 ianuarie 1995 s-a introdus o cotă de 9% pentru o parte din bunurile și serviciile care erau anterior scutite. Ulterior, începând cu 1 februarie 1998, în special din necesității bugetare, cotele de 18% și 9% au fost majorate la 22% și respectiv 11%. Prin Legea nr. 345/2002 s-a introdus cota standard de 19% și se aplică operațiunilor impozabile, ce excepția celor scutite de TVA. Începând cu 1.01.2004, conform noului cod fiscal, cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu
CAPITOLUL II 22
este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată. Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru anumite prestări de servicii și/sau livrări de bunuri.
Cadrul legislativ al taxei pe valoarea adăugată mai cuprinde, în afară ordonanței și normelor de aplicare, o seamă de ordine emise pe parcurs de Ministerul Finațelor cuprinzând precizări, norme, metodologii, liste de produse și servicii cu regim special de impozitare, precum și decizii ale Comisiei centrale pentru aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul impozitelor indirecte. Majorarea acestoe ordine și decizii au fost abrogate, fiind treptat preluate, cu prijelul republicării ordonanței sau normelor d aplicare, în textul acestora.
Este de menționat, de asemenea, că unele reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată au fost abrogate sau modificate printr-o serie de acte normative care se referă la alte domenii (Legea bugetului de stat, Legea învățământului, Legea controlui fiscal, Legea pentru soluționarea contestațiilor și a plângerilor ș.a.).
Rezultă că reglementarea taxei pe valoarea adăugată s-a făcut printr-un cadru legislativ deosebit de complex, cu destul de numeroase și e frecvente modificări, care s-au aplicat în perioade diferite, unele de scurtă durată și nu au cuprins întotdeauna măsurile tranzitorii necesare sau suficient de precise.
În aceste condiții, aplicarea prevederilor legale s-a efectuat cu greutate și a generat în unele cazuri controverse între agenții economici, organele fiscale și organele judecătorești. Păreri contradictorii au apărut în special în legătură cu prevederile legale care trebuie aplicate după apariția fiecărui act normativ de modificare sau completare, expresă sau implicită, a Ordonanței Guvernului nr. 3/1992.
Cu toate acestea, introducerea taxei pe valoarea adăugată în țara noastră constituie o măsură fiscală deosebit de importantă și foarte necesară în condițiile economico-sociale existente. Ea reprezintă un instrument modern și eficient pentru stimularea exporturiloe și diminuarea importurilor, pentru accelerarea dezvoltării economico-financiare a agenților economici, pentru încurajarea investițiiloe și producerea nuami a bunurilor cerute pe piață. Este îndeobște cunoscut că orice întârziere la încasarea contravalorii mărfurilor înseamnă pentru unitatea vânătoare sau prestatoare amânarea recuperării sumelor vărsate
CAPITOLUL II 23
la bugetul statului cu titlu de taxă pe valoarea adăugată și, în consecință, se produc efecte negative asupra vitezei de rotație a fondurilor și asupra situației financiare a acesteia.
Pentru a veni în ajutorul celor interesați, în anexă se prezintă Tabelul cronologic al actelor normative privin taxa pe valoarea adăugată, cuprinzând enumerarea legilor și ordonanțelor prin care s-au adus modificări și completări Ordonanței Guvernului nr. 3/1992, a republicărilor acesteia, precum și a hotărârilor Guvernului de aprobare a formelor pe care le-au avut normele de aplicare.
2.4. Cotele taxei pe valoarea adăugată
Cota standard și cota redusă
(1) Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
(2) Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții;
b) livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv publicității;
c) livrările de proteze de orice fel și accesoriile acestora, cu excepția protezelor dentare;
d) livrările de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman și veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
(3) Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată.
CAPITOLUL II 24
(4) În cazul schimbărilor de cote, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, cu excepția operațiunilor prevăzute la art. 135 alin. (4), pentru care regularizarea se efectuează aplicând cota în vigoare la data exigibilității taxei.
(5) Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul țării pentru livrarea aceluiași bun.
2.5. DOCUMENTE CONTABILE PRIVIND
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Principala sursă de drept contabil, Legea conatbilității, precizează faptul că “orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei, într-un act înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”.
Întreprinderea sau organizația preia informația din exterior sau din interior prin diferite mijloace. Informația este percepută diferit de salariații sau agenții aflați pe diverse trepte în schema ierarhică a unității.
O organizație este sediul unor activități informaționale variate: corelare de date, comunicare, transformare, stocare etc., pentru a răspunde nevoilor de luare a deciziilor și gestiunii tranzacțiilor interne și externe. Aceste activități de tratare a informației au drept scop pe acela de a oferi utilizatorilor reprezentări pertinente ale realului plecând de la date fragmentare, de origine și calitate variabile.
Culegerea și gestionarea informației nu se efectuează totdeauna fără dificultăți. Există diverse modele de descriere și prelucrare a informației. Prelucrarea se realizează cu ajutorul unor operatori și instrucțiuni specifice.
În cadrul fiecărei organizații există un flux informațional care trebuie cunoscut exact astfel încât unitatea economică să poată face față cerințelor pieții.
În întreprindere, întregul proces managerial ne apare ca un proces de însușire și transmitere a informației. Momentul central al acestui proces îl reprezintă actul de adoptare a deciziei, care constă în alegerea uneia din numeroasele mijloace de acțiune.
CAPITOLUL II 25
Adoptarea deciziei generează informația decizională, care se transmite la executanți sub formă de planuri, sarcini, normative, comenzi și servește ca un impuls spre acțiuni coordonate și orientate spre scopuri manageriale precise.
Cauze diverse, interne și externe, declanșează o multitudine de operațiuni economice: achiziția sau vânzarea de bunuri și servicii, încasarea creanțelor sau veniturilor, achitarea unei datorii, angajarea cheltuielilor, constatarea unor plusuri sau minusuri de inventar etc.
Pentru a ajunge “materie primă”, în “laboratorul” contabilității, fiecare dintre aceste operații trebuie consemnate în documente adecvate.
Contabilitatea probează, în acest caz, funcția pasivă, de consemnare sau înregistrare a unor fapte și fenomene economice trecute, consemnate deja. Înregistrarea ca atare a oricărei operațiuni economice poate avea loc numai pe bază de documente justificative.
Documentul este “actul prin care se adeverește, se constată sau se recunoaște o obligație, respectiv mărturie care servește la cunoașterea unui fapt real, actual sau din trecut”.
Documentarea semnifică procesul de consemnare și culegere a datelor referitoare la desfășurarea unei operațiuni economice, la momentul și locul producerii acesteia. Documentarea este unul din procedeele comune ale metodei contabilității, alături de evaluare și inventariere.
Documentele justificative reprezintă actele scrise care consemnează operațiile economice și financiare în momentul efectuării lor. Întocmirea lor urmărește un dublu scop:
constituie dovada înfăptuirii operației respective;
asigură baza înregistrărilor în contabilitate.
Din cel da-al doilea aspect derivă caraterul justificativ al documentelor economice
și motivația denumirii lor în aceeași manieră.
CAPITOLUL II 26
2.5.1. Evidența TVA
Aplicarea prevederilor Legea nr. 345/2002 necesită întocmirea următoarelor documente obligatorii pentru plătitorii de taxă pe valoarea adăugată:
dispoziția de livrare servește ca:
document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori materiale destinate vânzării;
document justificativ de scădere din gestiunea magaziei care face predarea:
document de bază pentru întocmirea avizului de însoțire a mărfii sau facturii.
avizul de însoțire a mărfii este un formular cu regim special, distribuit de
unitatea fiscală teritorială și servește ca:
document pentru eliberarea din magazie a mărfurilor, produselor sau altor valori destinate vânzării, trimise pentru prelucrare la terți, în custodie sau spre păstrare;
document de însoțire p etimpul transportului;
document justificativ de scădere din gestiunea furnizorului;
document pentru întocmirea facturării;
document de primire în gestiunea cumpărătorului.
Avizul de însoțire a mărfii se întocmește de către unitățile care nu au posibilitatea
întocmirii facturii în momentul livrării mărfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorită unor condiții obiective. Se emite de către compartimentul desfacere, care semnează de întocmire. Pe avizul de însoțire emis pentru valori materiale trimise la terți pentru prelucrare se face mențiunea pentru prelucrare la terți.
Avizul de însoțire a mărfii ne reprezintă un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată la cupărători. Aceștia au obligația să solicite furnizorilor emiterea facturilor în termen de trei zile.
chitanța este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală
CAPITOLUL II 27
teritorială care servește ca: document justificativ privind cupărarea unor produse sau prestarea unor servicii în situația în care nu se întocmește factură; document justificativ de înregistrare în contabilitatea; document de însoțire a mărfii pe timpul transportului.
factura este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscală teritorială și servește ca:
document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a mărfurilor și produselor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate;
document de încărcare în gestiunea primitorului;
document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.
CAPITOLUL II 28
Factura se întocmește de către copartimentul Desfacere sau alt compartiment, la
livrarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor, pe baza dispozițiilor de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau altor documente care atestă executarea lucrărilor și prestarea serviciilor.
Dacă factura se poate întocmi în momentul livrării mărfurilor și produselor, acestea sunt însoțite pe timpul transportului de avizul de însoțire a mărfii.
În cursul unei luni sunt prevăzute și documente pentru pentru centralizarea operațiilor efectuate de agenții economici plătitori de TVA și anume:
jurnalul pentru vânzări care servește ca:
registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
document de control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Jurnalul pentru vânzări se întocmește într-un singur exemplar în care se
înregistrează zilnic elementele necesare determinării corecte a taxei pe valoarea adăugată colectată datorată. Se completează pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vânzările de valori materiale și prestările de servicii.
Unitățile scutite de obligația emiterii unei facturi trebuie să utilizeze documentul Borderoul de vânzare/încasare. El servește ca document de centralizare zilnică a vânzărilor/încasărilor realizate de unitate, precum și înregistrarea acestora în jurnalul
CAPITOLUL II 29
pentru vânzări și stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată, se întocmește de compartimentul financiar-contabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vânzare,
notelor de plată, borderourilor de decontare a prestațiilor, centralizatorul vânzăriloe cu plată în rate, întocmite de fiecare unitate.
jurnalul pentru cumpărări servește ca:
registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cupărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii;
documet de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată;
document de control al unor operații înregistrate în contabilitate.
Baza de înregistrare o reprezintă documentelor tipizate privind cupărările de
valori materiale sau prestări servicii.
Jurnalul pentru cumpărări se întocmește într-un singur exemplar, în care se
înregistrează zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
decontul pentru TVA reprezintă documentul care trebuie depus lunar la
organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare. În decontul TVA este evidențiată suma impozabilă și taxa exigibilă.
Agenții economici plătitori de TVA sunt obligați să depună deconturi în fiecare
lună, indiferent dacă au realizat sau nu operațiuni, ori dacă suma de plată sau de rambursat este zero.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrisă în documentul pentru cumpărări se determină în funcție de data facturării, a chitanței fiscale sau a altui document legal înlocuitor, dacă acestea s-au primit până la data întocmirii decontului TVA. Documentele primite după data întocmirii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepționate se inclu în deconturile întocmite pentru lunile următoare.
Necuprinderea sumelor în baza de impozitare la furnizorii sau prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. În acest caz, beneficiarilor le revin următoarele obligații:
CAPITOLUL II 30
să înregistreze în Jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor și TVA, corelate cu reducerile acordate de furnizor și respectiv cu influențele rezultate din refuzurile făcute;
să solicite și să urmărească primirea de la furnizor a facturilor corectate.
În cazul refuzurilor făcute furnizorului, valorile înscrise în Jurnalul pentru
cumpărări vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate înscrise în documete de comportametul care avizează plată. Corectarea taxei, facturate în mod eronat de către un agent economic, se va efectua prin emiterea unei facturi, în roșu, pentru sumele care urmează a fi scăzute, și în negru, pentru sumele de adăugat. Noile facturi se înregistrează în jurnale și se reflectă în deconturile întocmite de furnizor și beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea.
În cazul în care facturile, evidențele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete în ceea ce privește cantitățile, prețurile și tarifele practicate pentru livrări de bunuri sau presătri de servicii, ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, se va proceda la reimpozitare prin estimarea de către organele fiscale.
CAPITOLUL III 31
CAPITOLUL III
3. Contabilitatea TAXEI PE
VALOAREA ADăUGATă
3.1. Principii generale
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) este un impozit indirect, bazat pe criteriul deductibilității.
Din punct de vedere economic valoarea adăugată este un indicator care permite măsurarea valorii nou create de întreprindere în urma activității sale.
Valoarea adăugată poate fi definită ca diferență între valoarea bunurilor și serviciilor produse de întreprindere și cea a serviciilor și bunurilor utilizate pentru realizarea lor – numite consumuri intermediare.
Din punct de vedere contabil valoarea adăugată este definită ca diferență între producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți.
Valoarea = Marja + Producția – Consumuri provenite
Adăugată Comercială exercițiului de la terți
Marja comercială se calculează ca diferență între vânzările de mărfuri și costul de cumpărare al mărfurilor vândute.
CAPITOLUL III 32
Producția exercițiului este dată de suma între producția vândută, prosucția stocată și producția de imobilizări necorporale și corporale.
Consumurile provenite de la terți reprezintă ansamblul cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile, cu serviciile efectiv prestate de terți, inclusiv personalul angajat din afara întreprinderii.
Valoarea adăugată permite remunerarea factorilor: forța de muncă (salarii), stat (prin impozite, taxe vărsate la stat), creditări prin dobânzi vărsate și proprietarii îtreprinderilor private (prin beneficii).
Valoarea = Factorul capital uman + Factorul stat + Factorul capital
În al doilea rând, Tva poate avea un cost pentru întreprindere, deoarece elaborarea declarațiilor privind decontul de TVA și ținerea unei contabilități detaliate necesită forță de muncă deloc neglijabilă.
Literatura de specialitate îl definește ca un cost de gestiune pentru întrprindere. Datorită modului defectuos de încasare a facturilor pentru întârzierea lor, întrprinderea poate să aibă un cost legat de gestiunea trezoreriei, deoarece întreprinderea recuperează TVA deductibilă pe cumpărările de bunuri și servicii cu un decalaj mare de timp. Aceeași situație apare și în cazul avansurilor pentru contractele ce urmează să fie realizate ulterior de furnizori.
TVA este deci un impozit pe consum suportat de consumatorul final,
Îtreprinderile au rolul de a colecta impozitul în contul fiscalității și de a vira diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă la bugetul de stat.
3.2. TVA și circuitele economice
TVA este un impozit neutru care elimină inegalitățile fiscale între circuitele de desfacere a produselor. Pentru a exemplifica, considerăm un circuit simplificat de distribuție a produselor electronice ce comportă trei nivele intermediare și valorile de vânzare și cumpărare și TVA 19%.
CAPITOLUL III 33
Considerăm că producătorul nu are TVA deductibilă.
Clientul final va plăti acest lot de produse cu:
1.960.000 + 372.400 = 2.332.400 lei
Bugetul are de încasat:
190.000 + 76.000 + 106.400 = 372.400 lei TVA
ceea ce corespunde lotului de bunuri la o TVA globală pe ansamblu circuitilui:
1.960.000 x 19% = 372.400 lei
Presupunem ca detailistul avea posibilitatea să efectueze cumpărarea lotului de produse direct de la producător, în condții economice identice.
Vânzarea se efectuează la un preț de 1.960.000 fără TVA și în acest caz rămân de analizat două nivele:
Circuitul simplificat de distribuție a bunurilor pe două nivele
Se constată deci că, circuitul economic, indiferent de numărul intermediarilor nu influențează suma TVA de plată. La bugetul de stat se virează tot suma de 372.400 lei (190.000 + 182.400 = 372.400).
CAPITOLUL III 34
Spre deosebire de impozitul pe circulația mărfurilor, care presupunea impunerea în cascadă, TVA se stabilește numai asupra contribuției nete a întreprinderilor la formarea produsului social final.
Este un impozit stimulează modernizarea întreprinderilor (prin reduceri de taxe pentru achiziții de echipamente industriale ș.a.), scutiri de TVA pentru întreprinderile cele mai modeste sau prin reduceri de cote în funcție de cifra de afaceri, de numărul de salariați sau activitatea de export.
Prin stabilirea valorii adăugate ca obiect impozabil, se evită înregistrările repetate privind consumurile din afara întreprinderilor productive. Pe parcursul întregului proces de producție și distribuție, fiecare agent economic încasează TVA aferentă materiilor prime și materialelor aprovizionate și servicii consumate, diferența dintre ele se varsă la buget. Legea nr. 345/01.06.2002 precizează că, TVA se aplică asupra operațiunilor privind livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în România, transferul proprietății bunurilor imobile și importul de bunuri și servicii. Sunt subiecți ai impunerii agenții economici care efectuează operații supuse TVA și importuri de bunuri și servicii.
Agenții economici, care realizează operațiuni impozabile, au conform art. 24, al. 1 din Lege, obligația asigurării condițiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informațiilor și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul și conducerea evidențelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au obiect de activitate. Comerțul cu amănuntul, activități hoteliere, prestări de servicii către populație și late activități de asemenea natură au și obligația instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerințelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adăugată.
Înregistrarea operațiilor privind TVA se realizează cu ajutorul contului sintetic de gradul I 442 – Taxa pe valoarea adăugată.
Evidența distinctă a TVA este realizată cu următoarel conturi sintetice de gradul I:
4423 – TVA de plată
4424 – TVA de recuperat
4426 – TVA deductibilă
4427 – TVA colectată
CAPITOLUL III 35
4428 – TVA neexigibilă
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă
TVA de recuperat = TVA deductibilă – TVA colectată
3.3. Subsistemul conturilor de TVA
Potrivit actualelor planuri generale în vigoare contabilizarea operațiunilor privind TVA-ul se realizează cu ajutorul contului 442 “Taxa pe valoarea adăugată”, detaliat în următoarele conturi operaționale de gradul II:
1. Contul 4423 “TVA de plată” al cărui conținut economic și corespondențe contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002 sunt:
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența TVA de plătit la bugetul statului.
Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
Diferențele rezultate la finele perioadei între TVA colectată mai mare și TVA deductibilă (4427).
În debitul contului se înregistrează:
Plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând TVA (512);
Taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată (4424);
Datorii anulate (758).
Soldul contului reprezintă TVA de plată.
2. Contul 4424 “TVA de recuperat” al cărui conținut economic și corespondențe contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002 sunt:
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența TVA de recuperat de la bugetul statului.
Este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
CAPITOLUL III 36
Diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între TVA deductibilă și TVA colectată (4426);
În creditul contului se înregistrează:
TVA încasată de la bugetul statului sau TVA de recuperat compensată în perioadele următoare cu TVA de plată (512, 4423).
Soldul contului reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului.
3. Contul 4426 “TVA deductibilă” al cărui conținut economic și corespondențe contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002 sunt:
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența TVA deductibilă, potrivit legii.
Este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează:
Sumele reprezentând TVA deductibilă potrivit legii (402, 404, 512, 542);
Sumele reprezentând TVA evidențiată anterior ca amânată la plată (4428).
În creditul contului se înregistrează:
Sumele compensate din TVA colectată (4427);
Diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între TVA deductibilă și TVA colectată (4424);
Prorata din TVA deductibilă, devenită nedeductibilă (635).
Contul nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
4. Contul 4427 “TVA colectată” al cărui conținut economic și corespondențe contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002 sunt:
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența TVA colectată.
Este un cont de pasiv.
În creditul contului se înregistrează:
TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrări executate și serviciilor prestate (411, 428, 461, 531);
TVA aferentă lipsurilor imputate (428.461);
CAPITOLUL III 37
TVA neexigibilă, devenită exigibilă (4428);
TVA aferentă bunurilor și serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură (635);
TVA aferentă avansurilor încasate (411, 512).
În debitul contului se înregistrează:
TVA de plată, datorată bugetului statului (4423);
Sumele reprezentând TVA deductibilă, potrivit legii (4426);
TVA aferentă garanțiilor pentru buna execuție a lucrărilor, reținute de către beneficiari (4428);
Decontarea TVA aferentă avansurilor încasate (411).
Contul nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.
5. Contul 4428 “TVA neexigibilă” al cărui conținut economic și corespondențe contabile reglementate prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002 sunt:
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența TVA neexigibilă.
Este un cont bifuncțional.
În creditul contului se înregistrează:
TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale (411);
TVA aferentă mărfurilor din unităților comerciale cu amănuntul (371);
TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi (418);
TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum și cea aferentă facturilor sosite devenită deductibilă (4426).
În debitul contului se înregistrează:
TVA aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale (401, 404);
CAPITOLUL III 38
TVA aferentă vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul (371);
TVA, aferentă vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucrări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul ecercițiului (4427);
TVA amânată la plată (446).
Soldul contului reprezintă TVA neexigibilă.
Contul 4428 “TVA neexigibilă” poate fi utilizat și pentru a reflecta TVA-ul aferent facturilor de întocmit sau de primit; acest cont poate prezenta după caz;
a. sold creditor dacă TVA-ul aferent facturilor de întocmit este mai mare decât TVA-ul aferent facturilor de primt, caz în care reflectă datorii neexigibile din TVA față de bugetul statului;
b. sold debitor dacă TVA-ul aferent facturilor de întocmit este mai mic decât TVA-ul aferent facturilor de primit, caz în care reflectă creanțe neexigibile din TVA față de bugetul statului.
Suma TVA facturată clienților depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile
TVA facturată = baza impozabilă x cota de TVA
Baza impozabilă cuprinde livrări de bunuri sau prestări servicii ca sumă totală a prețului negociat între vânzător și cumpărător în contrapartidă cu livrările de bunuri sau prestările de servicii. Se includ și toate cheltuielile, taxele de orice natură, în afară de TVA.
Baza impozabilă = Prețul net total, fără TVA
Sunt incluse în baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse TVA, următoarele elemente:
prețul de vânzare,
cheltuieli accesorii la vânzare ca: accize, taxe vamale pentru bunurile din import;
CAPITOLUL III 39
cheltuieli cu recepția și punerea în funcțiune a mijloacelor fixe.
Baza de impozitare (Bi) se determină integral la livrarea de bunuri, prestări de servicii și operațiuni de intermediere, la întocmirea facturilor diferențiat pe fiecare categorie de operațiune. Astfel pentru:
livrări de bunuri;
Bi a TVA = Prețul net + accize + alte cheltuieli,
prestări de servicii;
Bi a TVA = tariful negociat,
operațiuni de intermediere;
Bi a TVA = valoarea comisionului obținut,
bunuri executate de agenții economici pentru folosință proprie,
Bi a TVA = costul de producție sau prețul de piață,
bunuri și servicii din import;
Bi a TVA = valoarea în vamă taxe vamale + alte taxe și accize a bunurilor.
pentru locația d gestiune;
Bi = contravaloarea suportată de salariați
pentru activitatea de intermediere în turism;
Bi = prețul/tariful încasat inclusiv TVA – prețul facturat de prestația serviciilor de
transport, hoteliere, de restairant și alți prestatori – cheltuielile efectuate de agenții (asigurare auto, taxe pentru viză, diurnă și cazare pentru șofer, taxe de autostradă, taxa de parcare, combustibil).
TVA colectată, aferentă activității de intermediere în turism, se calculează prin
aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinată mai sus.
pentru vânzări de bunuri în regim de second-hand;
Bi = prețul de vânzare inclusiv TVA – prețul de cumpărare al bunurilor respective.
pentru operațiuni realizate de casele de amanet;
Bi = prețul de vânzare al bunurilor care devin propreitatea casei de amanet prin necesitatea împrumutului.
CAPITOLUL III 40
pentru bunuri care devin proprietatea casei de amanet și sunt cedate cu titlu gratuit sau pentru folosința proprie;
Bi = prețul de achiziție al bunurilor.
3.4. Reducerile comerciale și financiare
Dacă la facturare se acordă, atât reduceri comerciale, cât și reduceri financiare,
acestea din urmă sunt evidențiate distinct în contabilitate sub formă de sconturi.
Exemplu:
O întreprindere facturează unui client mărfuri în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%. Pentru nerespectarea clauzelor contractuale, acordă o reducere comercială sub formă de rabat de 4%.
Clientul decontează factura înaite de termenul de scadență pemtru care primește o reducere de 3%.
Factura cuprinde următoarele elemente:
preț de vânzare 10.000.000 lei
rabat (4%) 400.000 lei
Neta comercială 9.600.000 lei
scont (3%) 288.000 lei
Neta financiară 9.312.000 lei
T.V.A. (19%) 1.769.280 lei
Nota de plată 11.081.280 lei
Înregistrarea operației în contabilitatea clientului:
% = 401 11.369.280 lei
371 Furnizori 9.600.000 lei
Mărfuri
4426 1.769.280 lei
TVA deductibilă
CAPITOLUL III 41
La decontarea facturii se înregistrează valoarea scontului primită de la furnizori:
401 = % 11.369.280 lei
Furnizori 5121 11.081.280 lei
Conturi curente
la bănci
767 288.000 lei
Venituri din sconturi obținute
Înregistrarea operației în contabilitatea furnizorului:
4111 = % 11.369.280 lei
Clienți 707 9.600.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 1.769.280 lei
TVA colectată
La încasarea facturii:
% = 4111 11.369.280 lei
5121 Clienți 11.081.280 lei
Conturi la bănci în lei
667 288.000 lei
Cheltuieli cu sconturi acordate
3.5. TVA privind ambalajele
Există două mari tipuri de ambalaje:
cele care rămân în întreprindere sub forma obiectelor de inventar și a ambalajelor fixe;
cele care însoțesc mărfurile vândute, divizate în trei categorii:
ambalajele pierdute, vândute o dată cu marfa, incluse în prețul de vânzare și supuse TVA;
ambalajele recuperabile, livrate o dată cu marfa de către furnizor, facturate clienților;
CAPITOLUL III 42
ambalajele de circulație (navete, sticle, borcane) la schimb între furnizorii de mărfuri și clienți.
Din punct de vedere fiscal, ambalajele în regim de restutuire se facturează și se
supun TVA de livrare, urmând ca la restituire suma impozabilă să fie redusă corespunzător.
Exemplu:
Se cumpără cu factură de la furnizor, mărfuri la cost de achiziție 3.000.000 lei, TVA deductibilă 19%, împreună cu ambalajele restituibile în valoare de 2.000.000 lei.
Se achită din casierie contravaloarea mărfii și TVA aferentă.
Ambalajele se restituie în proporție de 50%, iar cealaltă jumătate nu se mai restituie din următoarele motive:
-în valoare de 600.000 lei, datorită degradării lor;
-în valoare de 400.000 lei, pentru creșterea stocului propriu.
Se înregistrează factura furnizorului reprezentând TVA deductibilă aferentă ambalajelor nerestituite și se achită din casierie contravaloarea ambalajelor și TVA aferentă.
Se înregistrează cumpărarea de mărfuri și ambalaje restituibile pe bază de factură și NIR (pentru mărfuri):
% = 401 5.570.000 lei
371 Furnizori 3.000.000 lei
Mărfuri
4426 570.000 lei
TVA deductibilă
409 2.000.000 lei
Furnizori-debitori
Se înregistrează achitarea prin casierie, cu chitanță de casă, a mărfii și TVA aferentă:
CAPITOLUL III 43
401 = 5311 3.570.000 lei
Furnizori Casa în lei
Se înregistrează restituirea a 1/2 din ambalajele pe bază de aviz de expediere:
401 = 409 1.000.000 lei
Furnizori Furnizori-debitori
Se înregistrează ambalajele nerestituite datorită degradării, în baza Procesului verbal de constatare:
608 = 409 600.000 lei
Cheltuieli privind ambalajele Furnizori-debitori
Se înregistrează ambalajele nerestituite datorită reținerii lor pe stoc, în baza de NIR:
381 = 409 400.000 lei
Ambalaje Furnizori-debitori
Se înregistrează factura furnizorului cu TVA aferentă ambalajelor nerestituite:
4426 = 401 190.000 lei
TVA deductibilă Furnizori (1.000.000 x 19%)
Se înregistrează achitarea din casierie a ambalajelor nerestituite și TVA aferentă, cu chitanță de casă:
401 = 5311 1.190.000 lei
Furnizori Casa în lei (1.000.000 + 190.000)
3.6. TVA privind cheltuielile de transport
Cheltuielile de trransport constituite, în mod normal, un element al prețului de vânzare și sunt supuse TVA. Transportul poate constitui uneori o operațîe independentă de vânzare, dacă este realizat cu mijloacele proprii. În situația când factura de la furnizor cuprinde și transportul, acesta devine o cheltuială accesorie supusă TVA.
Exemplu:
Unui client i se livrează produse finite, în condițiile următoare:
CAPITOLUL III 44
Valoarea produselor finite 5.000.000 lei
Cheltuieli de transport 750.000 lei
Total 5.750.000 lei
TVA 19% 1.092.500 lei
Total factură 6.842.500 lei
Înregistrarea în contabilitatea furnizorului:
4111 = % 6.842.500 lei
Clienți 701 5.750.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4427
TVA colectată 1.092.500 lei
Înregistrarea în contabilitatea clientului:
% = 401 6.842.500 lei
371 Furnizori 5.750.000 lei
Mărfuri
4426 1.092.500 lei
TVA deductibilă
Agenții economici care prestează servicii de turism, folosind mijloace de transport proprii, determină baza de impozitare potrivit art.13, lit. B, din Ordonanța nr. 7/2000.
Exemplu:
O agenție de turism realizează un transport pe ruta București – Vatra Dornei, cu mijloace proprii, la un tarif negociat pentru prestări servicii în valoare de 3.800.000 lei. Taxa pe valoarea adăugată se calculează și se aplică la valoarea tarifului negociat. Baza de calcul pentru TVA = 3.800.000 x 19 % = 722.000 lei factură emisă către client, se evidențiază în Registrul jurnal astfel:
4111 = % 4.552.000 lei
Clienți 704 3.800.000 lei
Venituri din prestări servicii
4427 722.000 lei
TVA colectată
CAPITOLUL III 45
Încasarea contravalorii serviciilor prestate:
5311 = 4111 4.522.000 lei
Casa în lei Clienți
Activitatea de intermediere în turism are un regim specific, iar baza de impozitare privind TVA o constituie diferența dintre prețul total, inclusiv TVA, plătit de client agenților de turism și prețul efectiv, inclusiv TVA, facturat de prestatorii de serviiciilor de transport.
Din taxa calculată, pe baza cotei de 15,9664 % aplicată asupra bazei de impozitare, se scade TVA aferentă serviciilor achiziționate și destinate nevoilor proprii de funcționare a agenților de turism.
3.7. TVA în cazul returnării mărfurilor
Returnarea mărfurilor, în totalitate sau parțial, este cauzată de refuzul clienților. Pentru refuzurile totale sau parțiale privind calitatea, prețul sau late elemente din factură, suma impozabilă privind taxa pe valoarea adăugată va fi redusă corespunzător (art. 15 din Ordonanța nr. 7/2000).
Exemplu:
Se livrează clienților mărfuri în valoare de 750.000 lei; TVA 19 %.
La primirea mărfurilor, clientul reclamă furnizorului suma de 178.500 lei, ce reprezintă 20% din valoarea mărfurilor necorespunzătoare din punct de vedere calitativ.
Înregistrările contabile la furnizor sunt:
livrarea mărfurilor:
4111 = % 892.500 lei
Clienți 707 750.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 142.500 lei
TVA colectată
CAPITOLUL III 46
returnarea mărfurilor de către client, în valoare de 178.500 lei (20% din valoarea
mărfii) și emiterea unei noi facturi de stornare în roșu.
750.000 x 20% = 150.000 lei
150.000 x 19% = 28.500 lei
Total valoare = 178.500 lei
Înregistrarea în contabilitate:
4111 = % 150.000 lei
Clienți 707 28.500 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 142.500 lei
TVA colectată
Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau la prestatori, potrivit art. 14 și 15 din Ordonanța, atrag în mod corespunzător pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin următoarele obligații:
să înregistreze în jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor și taxa pe valoarea adăugată, corectate cu reducerile acordate de furnizori și respectiv cu influențele rezultate din refuzurile făcute;
să solicite și să urmărească primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit O.G. nr. 17/2000, privind TVA.
3.8. TVA privind comisioanele
Comisioanele sunt supuse TVA. Pentru operațiunile de intermediere, baza de
calcul o constituie suma rezultată din apliocarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri. Pentru ale operațiuni (la casele de amanet de exemplu), baza de calcul o constituie contravaloarea comisionului, când împrumutul este restituit la termen.
CAPITOLUL III 47
Cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare și altele de aceeași natură, datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în prețurile negociate, sunt supuse TVA. Comisioanele vamale aplicate asupra facturii externe, transformate în lei, intră în sfera de aplicare a TVA.
Exemplu:
a) O societate importă, pe bază de comision, piese de schimb la valoare externă de 3000$, curs de înregistrare (în vamă) 30.000 lei/$, taxe vamale 5%; comision vamal 0,5%. Se achită în vamă din cont, taxa vamală, comisionul vamal și TVA deductibilă 19% la valoarea în vamă.
Societatea practică un comision la import de 3%.
Se emite factură către beneficiarul intern al pieselor de schimb importate și se încasează creanța prin cont, cu ordin de plată.
Se achită datoria față de furnizorul extern, din cont, la cursul de 30.500 lei/$.
b) Beneficiarul intern înregistrează intrarea în gestiune a pieselor de schimb importate, în baza facturii interne emise de societatea de import.
a) Societatea de import
Se înregistrează importul pe bază de comision, având în vedere factura externă pentru uz intern și Declarația vamală de import:
-valoare externă FOB = 3000$ x 30.000 lei/$ = 90.000.000 lei
-taxă vamală = 5% x 90.000.000 lei = 4.500.000 lei
-comision vamal = 0,5% x 90.000.000 lei = 450.000 lei
-valoarea pieselor de schimb în vamă = 94.950.000 lei
-TVA deductibilă aferentă importului = 19% x 94.950.000 lei = 18.040.500 lei
-comisionul importului = 3% x 90.000.000 lei = 2.700.000 lei
-TVA colectată aferentă comisionului = 19% x 2.700.000 lei = 513.000 lei
-Total factură = 116.203.500 lei
Se întocmește factură către clientul intern, la valoarea calculată:
CAPITOLUL III 48
4111 = % 116.203.500 lei
Clienți 401 90.000.000 lei
Furnizori
446.1 4.500.000 lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
446.2 450.000 lei
446.3 18.040.500 lei
704 2.700.000 lei
Venituri din lucrări executate și servicii prestate
4427 513.000 lei
TVA colectată
Se înregistrează plata în vamă prin cont, cu ordin de plată, a taxei vamale, comisionului vamal și TVA deductibilă aferentă importului:
% = 5121 22.990.500 lei
446.1 Conturi curente în lei 4.500.000 lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
446.2 450.000 lei
446.3 18.040.500 lei
Se înregistrează încasarea creanței de la clientul intern, cu ordin de plată:
5121 = 4111 116.203.500 lei
Conturi curente în lei Clienți
Se înregistrează achitarea datoriei externe, din cont, la un curs mai mare:
% = 5124 91.500.000 lei
401 Conturi curente în valută 90.000.000 lei
Furnizori
665 1.500.000 lei
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
b) Beneficiarul intern:
Se înregistrează cumpărarea pieselor de schimb prin import pe bază de comision, în baza facturii primite de la firma de import și NIR întocmit de societate:
CAPITOLUL III 49
% = 401 116.203.500 lei
3024 Furnizori 97.650.000 lei
Piese de schimb
4426 18.553.500 lei
TVA deductibilă
3.9. TVA privind livrările cu plata în rate
Pentru livrările de bunuri și prestări de servicii cu plata în rate, faptul generator intervine la expirarea perioadeilor pentru care se face decontarea sau după caz, la data prevăzută pentru plata ratelor.
Exemplu:
O societate comercială X, plătitoare de TVA, livrează la societatea Y mobilier conform contractului în patru rate lunare succesive.
Exigibilitatea intervine la momentul decontării ratelor.
Se întocmește factura nr. 1/01.11.N către client:
Valoarea mobilierului 30.000.000
TVA 19% 5.700.000
Total factură 35.700.000
Plata în patru rate egale succesive.
Conform contractului, la ridicarea mobilierului, clientul achită 30% din valoare.
Din punct de vedere fiscal, avansul încasat este purtător de TVA la încasare.
În contabilitatea societății X (furnizor) luna 11 exercițiul N:
Livrări de produse finite cu plată în rate:
4111 = % 35.700.000 lei
Clienți 472 30.000.000 lei
Venituri înregistrate în avans
4428 5.700.000 lei
TVA neexigibilă
CAPITOLUL III 50
Încasarea a 30% din valoarea facturii prin extrasul de cont:
5121 = 4111 10.710.000 lei
Conturi la bănci în lei Clienți
Cota scadentă de venituri înregistrate în avans:
472 = 701 9.000.000 lei
Venituri înregistrate Venituri din vânzarea
în avans produselor finite
TVA neexigibilă devenită exigibilă:
4428 = 4427 1.710.000 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
În luna 12. N se încasează prima rată conform extrasului de cont:
5211 = 4111 6.405.000 lei
Conturi la bănci în lei Clienți
Cota scadentă de venituri înregistrate în avans:
472 = 701 5.250.000 lei
Venituri înregistrate Venituri din vânzarea
în avans produselor finite
TVA neexigibilă devenită exigibilă:
4428 = 4427 1.155.000 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
Aceste înregistrări se repetă în următoarele trei luni cu sumele de mai sus.
În contabilitatea Y (client): Se înregistrează factura primită de la furnizor:
Achiziții de mijloace fixe (01.11.N):
% = 404 35.700.000 lei
214 Furnizori de imobilizări 30.000.000 lei
Mobilier, aparatură birotică
alte valori materiale și umane
4428 5.700.000 lei
TVA neexigibilă
CAPITOLUL III 51
Plata avansului de 30% prin ordin de plată:
404 = 5121 10.710.000 lei
Furnizori de imobilizări Conturi în bănci în lei
Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită exigibilă:
4426 = 4428 1.710.000 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Rata scadenței pentru prima luna a 12-a N – plata primei rate:
404 = 5121 6.405.000 lei
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei
TVA neexigibilă devenită exigibilă:
4426 = 4428 1.155.000 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Aceste înregistrări se repetă în următoarele trei luni cu sumele de mai sus, până se lichidează datoria față de furnizorul de imobilizări.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată poate fi partenera faptului generator. Este situația livrărilor de bunuri sau servicii pentru care s-a realizat transferul dreptului de proprietate fără să se întocmească factură.
3.10. TVA privind livrările de bunuri
și servicii fără factură
TVA este neexigibilă, deoarece nu sunt primite facturile fiscale ci doar bunurile și/sau serviciile.
Exemplu:
Societatea A livrează produse finite clientului B pe baza avizului de expediție. Produsele finite sunt evaluate la 1.300.000 lei, TVA 19%. Data expediției este 15.12.2002.
CAPITOLUL III 52
În contabilitatea A (furnizor) au loc înregistrările:
Vânzări de produse finite (aviz de expediție):
418 = % 1.547.000 lei
Clienți-facturi 701 1.300.000 lei
de întocmit Venituri din vânzarea produselor finite
4428 247.000 lei
TVA neexigibilă
Pe 05.01.2003 societatea A întocmește factura, prețul net de vânzare 1.500.000 lei, TVA 19%. Există două posibilități de înregistrare în contabilitate:
Anularea înregistrării anterioare prin stornare în roșu:
418 = % 1.547.000 lei
Clienți-facturi de întocmit 701 1.300.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4428 247.000 lei
TVA neexigibilă
Înregistrarea facturii primite:
4111 = % 1.785.000 lei
Clienți 701 1.500.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 285.000 lei
TVA colectată
Achiziții de mărfuri pe baza avizului de expediție:
% = 408 1.547.000 lei
371 Furnizori-facturi nesosite 1.300.000 lei
Mărfuri
4428 4427 247.000 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
Se înregistrează pe 05.01 2000 factură primită de la furnizori și în cazul clientului, se pot utiliza una din posibilități:
a) anularea înregistrării anterioare prin stornare în roșu:
CAPITOLUL III 53
% = 408 1.547.000 lei
371 Furnizori-facturi nesosite 1.300.000 lei
Mărfuri
4428 247.000 lei
TVA neexigibilă
Și înregistrarea facturii primite:
% = 401 1.785.000 lei
371 Furnizori 1.500.000 lei
Mărfuri
4426 285.000 lei
TVA deductibilă
Fac excepție de la emiterea facturii pentru avansuri încasate și înregistrarea TVA următoarelor operații:
Obținerea valutei necesare importurilor și plata taxelor datorate în vamă;
Efectuarea de plăți în contul clientului;
Activitatea de intermediere în turism;
Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite de TVA.
Din punct de vedere financiar, exigibilitatea TVA înaintea faptului generator
conduce la un cost de trezorerie pentru întreprindere. Virarea TVA colectată aferentă avansurilor încasate fără a transfera dreptul de proprietate a bunurilor sau serviciilor asupra clientului produce distorsiuni asupra trezoreriei. Acest fapt poate conduce la întârzierea plății unor datorii scadente și/sau riscul din motive obiective să nu se mai realizeze contractul (comanda expediată de către client este anulată).
TVA colectată, transferă asupra TVA de plată și virată la buget de către furnizor, va fi restituită clientului în cazul anulării contractului.
Taxa pe valoarea adăugată virată de către furnizor clientului se va recupera în lunile următoare din alte livrări supuse impozitării.
CAPITOLUL III 54
3.11. Deductibilitatea TVA – PRORATA TVA
A. agenții economici plătitori de TVA au dreptul să deducă TVA pentru achiziții de materii prime și materiale, combustibil și energie, piese de schimb, obiecte de inventar și de natura mijloacelor fixe, precum și alte bunuri sau servicii ce sunt reflectate în cheltuielile de producție, investiții sau circulante.
Potrivit legii, nu poate fe dedusă TVA aferentă intrărilor referitoare la:
bunuri și servicii destinate realizării de operații scutite pentru care legea nu
prevede exercitarea dreptului de deducere;
bunuri și servicii achiziționate de furnizor sau prestator în contul clientului și
care apoi se econtează acestuia potrivit normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului;
bunuri și servicii achiziționate de agenți economici care nu sunt înregistrați în
jurnalele fiscale ca plătitori de TVA;
cheltuieli care nu au legătură directă și exclusivă cu activitatea economică,
cum ar fi cele de lux, distracții și spectacole;
bunuri și servicii aprovizionate pe bază de documente care nu îndeplinesc
condițiile prevăzute de lege. Pentru astfel de bunuri sau servicii achiziționate, a căror facturi au o valoare a taxei pe valoarea adăugată mai mare de 20 milioane lei, agenții economici sunt obligați să solicite copia pe certificatul de înregistrare ca plătitor de TVA a furnizorului sau prestatorului;
bunurile lipsă sau depreciate calitativ în timpul transportului, constate peste
normele lehale, neimputabile pe baza documentelor întocmite pentru înregistrarea lor în gestiunea agentului economic;
servicii de transport, hoteliere, de restaurant și altele efectuate pentru agenții
economici care desfășoară activitate de intermesiere în turism.
În situația în care un agent economic realizează atât operațiuni cu drept de
CAPITOLUL III 55
deducere, cât și operațiuni fără drept de deducee a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, dreptul de deducere se determină în raport de participarea bunurilor și serviciilor achiziționate la realizarea operațiilor cu drept de deducere.
Gradul de participare a bunurilor și serviciilor la realizarea operațiunilor cu drept de deducere se determină pe baza de prorată.
Prorata se înmulțește cu rulajul debitor al contului 4426 și se determină TVA de
dedus. Diferența între TVA deductibilă și TVA de dedus reprezintă TVA nedeductibilă fiscal și se suporta pe cheltuieli fiscale.
Prorata se determină, de regulă, anual, pe baza realizărilor din anul precedent sau corespunzător regimului taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor prevăzute a fi realizate în anul curent.
Regularizarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă determinată pe bază de prorată se realizează la finele anului și se înscrie în decontul de TVA întocmit pentru luna decembrie. La cererea justificată a agenților economici, prorata se poate determina lunar. În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite două metode pentru determinarea proratei. Dacă agentul economic a primit aprobarea în cursul anului de trecerea de la calculul proratei anuale la cea lunară, îi revine obligația recalculării TVA deductibilă înscrisă în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobării, în funcție de prorata lunară efectivă realizată.
Dacă prorata nu asigură determinarea corectă a TVA aferentă bunurilor și serviciilor destinate realizării operațiilor impozabile scutite de TVA pentru care se prevede expres dreptul de deducere, organele fiscale pot aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.
TVA privind reducerile comerciale și financiare:
Agenții economici vor exercita dreptul de deducere a TVA aferentă intrărilor potrivit legii (art. 18, pct. 3, lit. A).
CAPITOLUL III 56
Din punct de vedere fiscal, reducerile comerciale și financiare acordate de furnizori clienților, inclusiv după facturarea bunurilor și serviciilor, nu se include în baza de impozitare.
Pentru a fi excluse din baza de impozitare, reducerile de preț trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
să fie efective și în sume exacte în beneficiul clientului;
să nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o altă prestație. Aceasta exclude compensarea între venituri și cheltuieli;
să fie reflectate în facturi sau în alte documente legale.
Din punct de vedere contabil, reducerile comerciale nu se înregistrează în
contabilitate dacă sunt acordate la facturarea inițială. Pentru reduceri ulterioare facturării, furnizorul emite o nouă factură în roșu.
Reducerile financiare indiferent de modul facturării, inițial sau ulterior, se înregistrează întotdeauna în contabilitate pe cheltuieli financiare la furnizor și la venituri la client.
Regula fiscală: nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, pentru bunurile și serviciile achiziționate de agenți economici care nu sunt înregistrați la organele fiscale ca plătitori TVA.
Regula contabilă: potrivit principiului costului istoric, evaluarea la intrare a bunurilor cu titlu oneros se face la cost de achiziție, care cuprinde și taxele fiscale nedeductibile.
În consonanță cu principiul costului istoric, evaluarea la intrarea în patrimoniu a bunurilor și serviciilor achiziționate cu titlu oneros, presupune includerea și taxelor fiscale nedeductibile. În acest sens, TVA nedeductibilă fiscal intr ă în costul de achiziție al bunurilor cumpărate.
Prorata TVA calculată lunar:
Exemplu: Societatea Z cu sediul în București, sectorul 6, prin cerere justificată la organul fiscal teritorial, solicită aprobarea pentru determinarea proratei lunare în funcție
CAPITOLUL III 57
de realizările efective înscrise în decontul de TVA. Pe data de 02.03.N, societatea primește aprobarea pentru calculul proratei lunare.
Realizările lunii martie sunt:
Livrări de produse finite impozabile cu cotă de TVA 19% 550.000.000 lei
Livrări de semifabricate impozabile cu cotă de TVA 19% 150.000.000 lei
Livrări de produse finite la export scutite de TVA 480.000.000 lei
Livrări de prestări servicii impozabile cu cotă de TVA 19% 20.000.000 lei
Livrări de produse scutite de TVA fără drept de deducere 55.000.000 lei
Total livrări impozabile 1.200.000.000 lei
Total livrări luna martie 1.255.000.000 lei
Achizițiile de bunuri și servicii impozabile cu TVA 19% 164.500.000 lei
TVA deductibilă 31.255.000 lei
Prorata lunii martie=
TVA de dedus = 31.255.000×95,62% = 29.886.030 lei
TVA nedeductibilă fiscal = 31.255.000 – 29.886.030 = 1.368.970 lei
La 31.03.N, exigibilitatea TVA este:
Rulajul creditor al contului 4427 TVA colectată = 136.800.000 lei (720.000.000×19%)
Rulajul debitor al contului 4426 TVA deductibilă = 31.255.000 lei
4427 = % 136.800.000 lei
TVA colectată 4426 29.886.030 lei
TVA deductibilă
4423 106.913.970 lei
TVA de plată
și TVA nedeductibilă fiscal
635 = 4426 1.368.970 lei
Cheltuieli cu alte impozite TVA deductibilă
taxe și vărsăminte asimilate
CAPITOLUL III 58
Potrivit normelor legale, societatea are obligația recalculării taxei pe valoarea adăugată deductibilă înscrisă în deconturilr întocmite pentru lunile ianuarie și februarie N. Trecerea de la prorata anuală, la cea lunară implica regularizările ce se impun.
De asemeni, precizăm că nu este permis, potrivit legii, utilizarea a două metode de determinare a proratei, anual și lunar.
Analizând situația deconturilor de TVA pe lunile ianuarie și februarie se constată următoarele:
Ianuarie
Livrări de produse finite cu cotă de TVA 19% 250.000.000 lei
TVA colectată 47.500.000 lei
Livrări de produse finite scutite de TVA fără drept de deducere 80.000.000 lei
Livrări de produse finite scutite de TVA cu drept de deducere 80.000.000 lei
Total livrări impozabile și scutite de TVA cu drept de deducere 330.000.000 lei
Total livrări luna ianuarie 410.000.000 lei
Prorata pentru luna ianuarie 80,48%
Achizițiile de bunuri și servicii impozabile = 75.000.000 lei
TVA deductibilă (19%) = 14.250.000 lei
TVA de dedus = 14.250.000 x 80,49% = 11.470.050 lei
TVA nedeductibilă = 14.250.000 – 11.470.000 = 2.780.000 lei
Regularizările TVA de dedus pe luna ianuarie sunt:
4427 = 4426 2.780.000 lei
TVA colectată TVA deductibilă
4427 = 4423 2.780.000 lei
TVA colectată TVA de plată
635 = 4426 2.780.000 lei
Cheltuieli cu alte impozite TVA deductibilă
taxe și vărsăminte asimilate
Februarie
Livrări de produse finite cu cotă de TVA 19% = 100.000.000 lei
CAPITOLUL III 59
TVA colectată = 19.000.000 lei
Livrări de bunuri șiservicii la export scutite de TVA = 300.000.000 lei
Achiziții obiecte de inventar cu cotă de 19% = 5.800.000 lei
TVA deductibilă = 1.102.000 lei
Achiziții de bunuri imobiliare cu cotă de 19% = 185.000.000 lei
TVA deductibilă = 35.150.000 lei
Total livrări luna 02 = 400.000.000 lei
TVA colectată = 19.000.000 lei
Total achiziții = 190.800.000 lei
TVA deductibilă = 36.252.000 lei
Din datele prezentate, societatea nu livrează bunuri scutite de TVA fără drept de deducere. Ca urmare, prorata TVA = 100%, și, deci, pe luna 02, nu se face regularizarea taxei pe valoarea adăugată.
În această situație TVA deductibilă = TVA de dedus, iar înregistrarea privind exigibilitatea TVA la 28.02.N rămâne cu decontul depus.
% = 4426 36.252.000 lei
4427 TVA deductibilă 19.000.000 lei
TVA colectată
4424 17.252.000 lei
TVA de recuperat
Din situația conturilor la 31.03.N se face compensarea TVA de recuperat cu 4423.
4423 = 4424 17.252.000 lei
TVA de plată TVA de recuperat
Se observă că la 31.03.N societatea nu virează TVA pe luna 01, 02, 03. până la 25.04.1999 trebuie să vireze suma de 125.691.970 lei cu penalitățile de întârziere.
3.12. TVA în comerțul cu amănuntul
Activitatea de comerț, pentru care evidența mărfurilor se ține la preț cu amănuntul, prezintă particularități distincte în ceea ce privește calculul TVA.
TVA colectată se calculează diferențiat față de alte sectoare de activitate astfel:
CAPITOLUL III 60
TVA colectată = Încasări în numerar x 15,9663%
Pentru operații supuse cotei de 19%, începând cu data de 01.01.2004.
Coeficientul 15.966% reprezintă cota recalculată din totalul încasărilor în numerar prin metoda sutei mărite, respectiv:
pentru operațiuni supuse cotei de 19%.
Bunurile comercializate prin comerțul cu amănuntul: magazine comerciale, consignații, unități de alimentație publică sau alte unități care au relații directe cu persoanele fizice, precum și pentru unele prestări de servicii (transport, poștă, telefon, telegraf) prețurile sau tarifele practicate cuprind și taxa pe valoarea adăugată.
Bunurile vândute pe bază de licitație, evaluate sau expertiză, precum și alte situații în care în documentele legale nu se specifică în mod expres cuantumul taxei pe valoarea adăugată, se încadrează în baza de calcul prezentată anterior.
Pentru bunurile intrate în patrimoniu, ce urmează a fi vândute la preț cu amănuntul, se utilizează pentru evidență, metoda inventarului permanent. Ca o derogare de la principiul independenței exercițiului (la intrarea în patrimoniu să se debitaze conturile de cheltuieli), această metodă permite la orice moment cunoașterea cantitativ valorică a stocului de marfă existent. La orice moment, managerul firmei cunoaște pe feluri de marfă ceea ce posedă, atât cantitativ, cât și valoric.
La unitățile de distribuție nu este recomandabil utilizarea inventarului intermitent (la intrarea în patrimoniu a mărfurilor se debitează conturile de cheltuieli privind mărfurile), deoarece stocul de marfă la sfărșitul perioadei de gestiune se determină prin inventar. Deci, ceea ce se găsește la inventar (poate fi o lipsă de inventar calitativ valorică), se înregistrează în contabilitate. Ieșirile se determină prin formula:
Stoc final + Intrări – Stoc final = Ieșiri
371 607 determinat
Mărfuri Cheltuieli prin
privind inventariere
mărfurile
CAPITOLUL III 61
Pentru a gestiona eficient resursele economico-financiare, este necesar ca societățile care a ca obiect comerțul cu amănuntul sau en-gros, să-și analizeze Marja comercială cel puțin oadată pe lună, comparativ cu perioada precedentă, pe feluri de mărfuri. O rată a marjei comerciale diminuată față de perioada precedentă la un anumit sortiment de marfă, poate proveni, fie din cumpărări cu prețuri mari, fără să se fi analizat concurența furnizorilr, fie acest cost de achiziție nu a putut fi reprezentat prin prețul de vânzare datorită concurenței.
În aceste situații, agenții economici trebuie să reducă adaosul comercial până la cota zero (dacă mărfurile nu se vând cu o viteză de rotație slabă) sau să le vândă chiar sub costul de achiziție. Modificarea prețului de vânzare cu amănuntul sau en-gros se face prin formularul tipizat Diferențe de preț la mărfuri, +,-.
În funcție de situația prezentată mai sus, este preferabil să se vândă o marfă cu un preț mai mic sau chiar sub costul de achiziție, decât să fie stocată o perioada de timp îndelungată. Stocajul conduce la cheltuieli mai mari (spațiu ocupat inutil, inflația tot mai mare).O încasare mai mică poate fi folosită în timp util prnteu noi achiziții de mărfuri în care cererea este mare.
Marja comercială = Venituri dein vânzarea mărfurilor(707) – Cheltuilei cu mărfuri (607).
Rata marjei comerciale=
Într-o economie zdruncinată de inflație, este preferabil să vinzi repede, la un preț mai mic, iar câștigul poate deveni mai mare prin așa numitul dever de marfă, volumul mare de mărfuri vândute la un preț mai mic.
Din punct de vedere fiscal, TVA deductibilă aferentă pentru o marfă achiziționată și vândută ulterior la un preț mai mic decât costul, devine nedeductibilă parte de TVA dedusă peste TVA colectată.
3.13. TVA în unitățile de consignație
Baza impozabilă se determină diferit pentru bunuri primite de la agenți economici și de persoane fizice.
CAPITOLUL III 62
3.13.1. Bunuri primite în consignație de la agenți economici
Baza impozabilă pentru mărfuri primite de la agenți economici și vândute prin consignație este formată din valoarea mărfii deponentului plus comisionul unității de consignație.
Exemplu: Societatea Alfa cedează consignației Gama spre vânzare, un copiator întocmind avizul de expediție.
Copiator 5.000.000 lei
TVA 19% 950.000 lei
TOTAL 5.950.000 lei
Unitatea de consignație aplică la valoarea mărfii primite un comision de 10%, pentru a determina valoarea totală a mărfii destinată vânzării (fără TVA):
Valoarea mărfii primite 5.000.000 lei
Comision 10% 500.000 lei
Valoarea totală a mărfii 5.500.000 lei
TVA 19% 1.045.000 lei
Prețul cu amănuntul 6.545.000 lei
În consignație copiatorul se vinde cu un preț de 6.545.000 lei. După vânzarea copiatorul, unitatea de consignație anunță agentul economic care întocmește factura fiscală. Consignația Gama:
Primește factura fiscală de la Alfa
Prețul net de cumpărare 5.000.000 lei
TVA deductibilă 19% 950.000 lei
Total factură 5.950.000 lei
TVA colectată = 1.045.000 lei
TVA de plată = (1.045.000 – 950.000) = 95.000 (500.000 x 19%)
Din punct de vedere contabil, societatea Gama are următoarele înregistrări:
marfa primită de la societatea Alfa înregistrată la prețul de vânzare cu amănuntul:
8033 5.950.000 lei
Valori materiale primite în (5.000.000 x 1,19)
păstrare sau custodie
CAPITOLUL III 63
încasarea mărfii vândute
5311 = % 6.545.000 lei
Casa în lei 707 5.500.000 lei
Venituri din vânzarea
Mărfurilor
4427 1.045.000 lei
TVA colectată
primirea facturii de la societatea Alfa
% = 401.20 5.950.000 lei
371 Furnizori analitic 5.000.000 lei
Mărfuri
4426 950.000 lei
TVA deductibilă
se înregistrează adaosul comercial și TVA neexigibilă
371 = % 1.545.000 lei
Mărfuri 378 500.000 lei
Diferențe de preț la mărfuri
4428 1.045.000 lei
TVA neexigibilă
e) credit 8033 5.950.000 lei
Valori materiale primite în păstrare sau custodie
f) descărcarea gestiunii la bunul vândut:
% = 371 6.545.000 lei
607 Mărfuri 5.000.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile
378 500.000 lei
Diferențe de preț la mărfuri
4428 1.045.000 lei
TVA neexigibilă
CAPITOLUL III 64
g) plata societatea Alfa:
401 = 5311 5.950.000 lei
Furnizori, analitic Casa în lei
h) exigibilitatea TVA:
4427 = % 1.045.000 lei
TVA colectată 4426 950.000 lei
TVA deductibilă
4423 95.000 lei
TVA de plată
i) se achită până la data de 25 a lunii următoare TVA de plată prin ordin de plată:
4423 = 5121 95.000 lei
TVA de plată Conturi la bănci în lei
3.14. TVA la casele de amanet
Regula fiscală este că operațiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:
corespunzător comisionului încasat, când împrumutul este constituit la termen;
corespunzător valorii obținute din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului;
corespunzător prețului de piață, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet și sunt utilizate în vederea folosirii sub orice formă, în scop personal, sau pentru a fi puse la dispoziția altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit.
Se exceptează de la prevederea de mai sus constituite în baza Legii 31/1990
CAPITOLUL III 65
privind societățile comerciale cu modificările ulterioare, care au ca obiect de activitate gajul asupra bunurilor mobile, ceea ce în termeni uzuali înseamnă amanetul.
Societatea comercială astfel constituită acordă un împrumut bănesc unei terțe persoane în schimbul gajării unui bun mobil.
Amanetul sau gajul se definește ca fiind garanția reală prin cedarea unui bun mobil care aparține debitorului. Creditorul are dreptul de a fi plătit, iar în cazul de nerespectare a obligației debitorului față de creditorul său, se procedează la vânzarea silită a bunului.
Activitatea de gaj (amanet) intervine între două, o persoană juridică, iar cea de a două persoană fizică sau juridică. Între cele două părți intervin raporturi pe baza unui contract convenit, fiecare putând fi debitor și creditor în același timp.
Societatea de amanet este creditoare pentru suma de bani acordată în schimbul amanetării bunului șu debitoare pentru bunul primit ca amanet.
Pentru bunul lăsat ca amanet, proprietarul primește o sumă de bani în funcție de aprecierea dată de casa de amanet. Bunul respectiv este lăsat pe o perioadă de timp, asupra căreia casa de amanet și proprietarul cad de acord. Dacă expiră data scadentă fixată prin contract, iar proprietarul nu se prezintă pentru a restitui împrumutul bănesc primit, cât și comisionul perceput de societate, această devine proprietară asupra bunului pe care-l poate păstra în patrimoniul propriu sau îl valorifică prin vânzare.
Aspecte contabile. Pentru evidența operațiunilor realizate de societățile de amanet, prezentăm trei aspecte.
Proprietarul bunului lăsat amanet primește împrumutului acordat și se obligă să achite la data scadenței, pe lângă valoarea împrumutului, și un comision de 20%, la care se adugă TVA.
Proprietarul bunului la scadență solicită prelungirea termenului de restituire a împrumutului.
Societatea de amanet, prin înțelegere contractuală, poate opri din suma ce reprezintă valoarea împrumutului ce se acordă, comisionul plus TVA, proprietarul de drept al bunului primind în schimb diferența.
CAPITOLUL III 66
Casele de amanet fiind societăți comerciale, au obligația de a ține evidența
contabilă pe specificul de activitate, utilizând contabilitatea financiară.
3.15. TVA aferentă cumpărărilor/vânzărilor
cu plata în rate
Un caz particular privind taxa pe valoarea adăugată îl constituie șu echipamentul de lucru sau protecție, suportat parțial de salariați.
Acest echipament se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor care este suportat de salariați. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.
Exemplu: Se cumpără cu factură de la furnizor mărfuri cu plata în rate, la cost de achiziție 4.500.000 lei. TVA deductibilă 19%. În momentul cumpărării se achită din cont furnizorului suma de 500.000 lei împreună cu TVA aferentă.
Restul se achită în 8 rate egale, prin casierie, pe bază de chitanță de casă.
1.La client:
Se înregistrează cumpărarea mărfurilor cu factură, cu plata în rate, întocmind NIR:
% = 401 5.355.000 lei
371 Furnizori 4.500.000 lei
Mărfuri
4426 95.000 lei
TVA deductibiă (500.000 x 19%)
4428 760.000 lei
TVA neexigibilă (TVA aferentă ratelor)
Se înregistrează plata parțială a mărfurilor cu ordin de plată (împreună cu TVA aferentă):
401 = 5121 595.000 lei
Furnizori Conturi curente în lei (500.000 + 95.000)
CAPITOLUL III 67
Se înregistrează achitarea celor 8 rate egale, cu chitanță de casă:
Rata: 4.000.000 : 8 = 500.000 lei
TVA deductibilă aferentă: 500.000 x 19% = 95.000 lei
Total de plată = 595.000 lei
R1…..R8:
401 = 5121 595.000 lei
Furnizori Conturi curente în lei
4426 = 4428 95.000 lei
2.La furnizor:
Se înregistrează vânzarea mărfurilor cu plata în rate, pe bază de factură:
4111 = % 5.355.000 lei
Clienți 707 4.500.000 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 95.000 lei
TVA colectată
4428 760.000 lei
TVA neexigibilă
Se înregistrează încasarea parțială a mărfurilor cu ordin de plată (împreună cu TVA aferentă):
5121 = 4111 595.000 lei
Conturi curente în lei Clienți
Se înregistrează încasarea celor 8 rate egale, cu chitanță de casă:
Rată: 4.000.000 : 8 = 500.000 lei
TVA colectată aferentă : 500.000 x 19% = 95.000 lei
Total de încasat = 595.000 lei
R1…..R8:
5121 = 4111 595.000 lei
Conturi curente în lei Clienți
4428 = 4427 95.000 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
CAPITOLUL III 68
3.16. TVA aferentă importurilor
de bunuri și servicii
Importul de bunuri și servicii este supusă TVA. La intrarea bunurilor în țară, importul este obligat să întocmească declarația vamală de import, să plătească taxa pe valoarea adăugată și să-și exercite dreptul de deducere potrivit reglementărilor în vigoare.
Operațiunile legate de import sunt justificate cu următoarele documente:
licența de operațiune;
contractele încheiate de agentul economic cu activitatea de comerț exterior, cu partenerul extern;
factura externă;
declarația vamală de import;
Sunt supuse TVA bunurile introduse în țară direct sau prin intermediari autorizați
de orice persoană juridică sau fizică potrivit legii, ca și serviciile contractate de persoane juridice care au sediul în România.
Importul de bunuri și servicii prezintă câteva particularități:
3.16.1. TVA privind importul de bunuri pe cont propriu- condiția de livrare C.I.F.
Din punct de vedere contabil se aplică principiul conectării cheltuielilor cu veniturile. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de transport, aferente importului de bunuri, ca de altfel comisionul vamal și taxele vamale se includ în costul de achiziție al bunurilor importante.
Baza de calcul a TVA pentru bunuri importate supuse și accizelor (potrivit codului vamal și poziției tarifare conform legii) =
CAPITOLUL III 69
= valoarea facturii externe exprimate în lei
+ taxe vamale
+ comision vamal
+ alte taxe
3.16.2. TVA privind importul de bunuri pe cont propriu- condiția de livrare F.O.B.
Importul de bunuri pe cont propriu în condiția de livrare F.O.B. (portul străin de încărcare), cheltuielile externe corespunzătoare (transport, asigurare, manipulare sau transbordare etc.), care le organizează și îl privește pe importator.
Valoarea în vamă cuprinde prețul net al mărfii: cheltuielile de transport ale mărfurilor importate pe parcurs extern, cheltuielile conexe transportului mărfurilor importate, achitate pe parcurs extern, costul de asigurare și alte cheltuieli externe.
Toate aceste elemente intră în baza de calcul a TVA.
3.16.3. TVA privind importul de bunuri în comision
Importul de bunuri în comision are la bază contractul încheiat cu beneficiarii de import.
Exemplu:
Societatea C, derulează un import în următoarele condiții:
– încasează avansul de la beneficiarul de import societatea D în sumă de 30.000.000 lei, sumă care include și TVA de plătit în vamă;
– se primesc mărfurile în vamă și factura externă Euroflex în valoare de 5.000 € , condiții de livrare C.I.F., cursul de schimb valabil 40.000 lei/€;
– taxe legale plătite în vamă 10% = 20.000.000 lei;
– comisionul vamal 0,5% = 1.000.000 lei;
– taxa pe valoare adăugată 41.990.000 lei;
– comisionul societății C este 7% din valoarea externă C.I.F.= 14.000.000 lei;
CAPITOLUL III 70
– prețul de livrare = (200.000.000 + 20.000.000 + 1.000.000 + 14.000.000) = 235.000.000
lei;
– TVA colectată (235.000.000 x 19%) = 44.650.000 lei;
– valoare factură = 279.650.000 lei;
– se cumpără valută 5.000 € la prețul de 41.000 lei/€. = 205.000.000 lei, comisionul pentru schimb 0,5% = 1.025.000 lei;
– suma în lei virată pentru cumpărarea valutei = 206.025.000 lei;
– plata furnizorului extern 5.000 € x 42.000 lei/€ = 210.000.000 lei.
Înregistrările contabile sunt:
1. Încasarea avansului de la clientul intern în vederea efectuării plăților privind importul:
5121 = 419 30.000.000 lei
Conturi la bănci în lei Clienți creditori
2. Primirea mărfurilor din import și facturarea lor clientului:
4111.03 = % 279.650.000 lei
Clienți, analitic 401.29 200.000.000 lei
S.C. Ana SRL Furnizori, externi
(5.000 € x 40.000 lei/€)
446.0 21.000.000 lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, analitic
704 14.000.000 lei
Venituri din prestări servicii și lucrări
execuatate
4427 44.650.000 lei
TVA colectată
(235.000.000 x 19%)
3. Se achită datoriile în vamă:
CAPITOLUL III 71
% = 5121 62.990.000 lei
446.0 Conturi la bănci în lei 21.000.000 lei
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, analitic Taxe vamale
Comisionul Vamal
4426 41.990.000 lei
TVA deductibilă
4. Se cumpără suma de 5.000 € de pe piața valutară interbancară la cursul de 41.000 lei/€.
5.000 € x 41.000 lei/€ = 205.000.000 lei
comision 0,5% – 5.000 € x 41.000 lei/€ x 0,5 % = 1.025.000 lei
Total plăți din contul în lei 206.025.000 lei
5125 = 5121 206.025.000 lei
Sume în curs de decontare Conturi la bănci în lei
5. Suma în valută încasată și comisionul reținut:
5124 = 5125 205.000.000 lei
Conturi la bănci în devize Sume în curs de decontare
419 = 5125 1.025.000 lei
Clienți creditori Sume în curs de decontare
6. Plata furnizorului extern pentru 5.000 €/1 € = 42.000 lei
– valoarea în lei la plata (5.000 € x 42.000 lei/€) = 210.000.000 lei
– valoarea în lei la facturare (5.000 € x 40.000 lei/€) = 200.000.000 lei
Diferența de încasat de la clientul intern = 10.000.000 lei
% = 5124 210.000.000 lei
401.29 Conturi la bănci în devize 200.000.000 lei
Furnizori externi analitic (5.000 € x 40.000 lei/€)
461 10.000.000 lei
Debitori diverși, analitic
diferențe de curs la import
7. Se regularizează cu clientul intern diferența de curs valutar aferentă valutei cumpărată și plătită la extern:
CAPITOLUL III 72
-valoarea în lei a valutei cumpărate = 205.000.000 lei
5124 = 462 5.000.000 lei
Conturi la bănci în devize Creditori diverși
8. Decontarea mărfurilor cu beneficiarul de import societatea D:
a) Valoarea facturată = 279.650.000 lei
b) Avans, inclusiv TVA = 30.000.000 lei
Comision reținut = 1.025.000 lei
Total rețineri = 28.975.000 lei
c) Diferențe de încasat = 249.650.000 lei
% = 411.03 279.650.000 lei
419 Clienți, analitic 28.975.000 lei
Clienți-creditori
5121 250.675.000 lei
Conturi la bănci în lei
9. Regularizarea diferențelor rezultate din operațiunile de decontare a importului:
Societatea C:
– diferențe cuvenite (debit 461) 10.000.000 lei
– diferențe datorate (credit 462) 5.000.000 lei
– diferențe de încasat 5.000.000 lei
% = 461 10.000.000 lei
462 Debitori diverși 5.000.000 lei
Creditori diverși
5121 5.000.000 lei
Conturi la bănci în lei
Operațiunea s-a realizat prin compensare, fiind de aceeași natură fără să contravină principiului noncompensării creanțelor cu datoriile.
10. Exigibilitatea TVA
Rulaj creditor 4427 TVA colectată = 44.650.000 lei
Rulaj debitor 4426 TVA deductibilă = 41.990.000 lei
TVA de plată 2.660.000 lei
CAPITOLUL III 73
4427 = % 44.650.000 lei
TVA colectată 4426 41.990.000 lei
TVA deductibilă
4423 2.660.000 lei
TVA de plată
Taxa pe valoarea adăugată de plată = marja importatorului x 19%
TVA de plată = 14.000.000 (marja) x 19% = 2.660.000 lei
Obligația plății TVA ia naștere la data înregistrării declarației vamale pentru bunurile importate.
3.17. TVA privind bunurile din import
în sistem de leasing
Bunurile din import introduse în țară în regim de leasing se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător cotelor în vigoare, sumelor și termenilor de plată prevăzute în contractele încheiate pentru perioada de leasing. Dacă bunurile trec în proprietatea beneficiarului la expirarea perioadei de leasing, se datorează TVA pentru suma negociată pe piață în plus față de suma prevăzută în contractele de leasing. Potrivit normelor, nu se supun TVA sumele rămase de plată aferente bunurilor introduse în țară în regim de leasing înainte de data de 01.07.1993, prevăzute în contractele cu scadență după această dată.
Regula fiscală „Bunurile materiale care sunt importate în scopul utilizării în sistem de leasing se încadrează în regimul vamal de admitere temporară pe toată perioada contractului de leasing, cu extinderea totală de la obligația de plată a sumelor aferente drepturilor de import inclusiv a garanțiilor vamale”.
În situația exprimării dreptului de opțiune pentru cumpărarea bunului importat în sistem de leasing, conform termenului convenit de părți în baza contractului de leasing,
CAPITOLUL III 74
importatorul este obligat să achite taxa vamală și celelalte obligații vamale, calculate la valoare reziduală a bunului din momentul întocmirii actului de vânzare-cumpărare de leasing, dacă utilizatorul nu și-a exprimat dreptul de opțiune pentru prelungirea contractului sau pentru achiziția bunului, iar acesta nu a fost restituit din diverse motive, locatarul (utilizatorul) este obligat să plătească taxele vamale la valoarea reziduală a bunului, dacă îl folosește în continuare.
3.18. TVA privind importurile de servicii
Regula fiscală: TVA aferentă serviciilor de orice natură contractate de persoane juridice din România cu prestatori cu sediul sau domiciliul în străinătate și pentru care locul impozitării se situează în România, se plătește la organul fiscal teritorial sau la banca comercială în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe.
Pentru plățile efectuate fără factură taxa pe valoarea adăugată se plătește concomitent cu plata furnizorului extern.
Dacă din decontul lunii precedente rezultă numai TVA de rambursat, agenți economici pot compensa această sumă cu cea datorată din importul de servicii.
3.19. TVA privind exporturile
Operațiunile de export de bunuri se efctuează de agenții economici cu sediul în România și sunt scutite de TVA cu drept de deducere.
Scutirea de TVA se aplică și pentru transportul și prestările accesorii transportului mărfurilor și a altor bunuri inrtroduse în zonel libere, cu respectarea Codului vamal Al României.
Din punct de vedere contabil, mărimea TVA este nulă. Și totuși de ce i se spune operație scutită cu drept de deducere? Răspunsul îl putem găsi în calculul proratei TVA, atunci când unitatea livrează bunuri și servicii scutite de TVA fără drept de deducere.
CAPITOLUL III 75
Scutirea de TVA pentru export încadrează operațiunea la livrări impozabile, deci la numărătorul raportului de calcul al proratei, agentul economic are posibilitatea să deducă astfel o cotă procentuală mult mai mare (datorită faptului că exportul este operație scutită cu drept de deducere) TVA deductibilă aferentă intrărilor de bunuri.
Atât exportatorii direcți și/sau comisionarii pentru export pentru a beneficia de scutire, trebuie să justifice realitatea exportului prin documente. Potrivit Normelor privind TVA, documentele care justifică realitatea exportului în nume propriu sunt:
– factură externă;
– decontarea vamală de export, vizată de vizorul vamal;
– documente de transport.
Pentru exportul realizat în comision:
– copia de factură externă;
– copia după declarația vamală de export, pe care comisionarul a înscris denumirea unității proprietare a mărfurilor exportate.
Pentru serviciile de transport internațional a mărfurilor exportate:
– documentul de transport internațional în original având confirmarea destinarului privind recepția mărfii;
– polița de asigurare / reasigurare.
Pentru alte servicii legate direct de exportul de bunuri:
– contractul încheiat cu unitatea exportatoare;
– documentele prezentate de exportatori din care să rezulte că operațiunile în cauză sunt direct legate de exportul de bunuri.
Pentru transportul în zonele libere și prestările accesorii acestuia:
– contractul încheiat cu beneficiarul transportului;
– copia de pe declarația vamală de export cizată de organul vamal.
Pentru transportul internațional auto persoane, cota zero se aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depășește 24 de ore. Documentul justificării transportului internațional auto de persoane sunt:
– licența de transport;
– licența de execuție pentru curse regulate de călătorii;
CAPITOLUL III 76
– caietul de sarcini;
– foaia de parcurs, scrisoarea de transport, documente din care să rezulte data de intrare /ieșire în/ din țară;
– documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, masă din străinătate.
CAPITOLUL IV 77
CAPITOLUL IV
4. STUDIU DE CAZ PRIVIND EVIDENȚA
CONTABILĂ A TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ
4.1. Prezentarea generală a
S.C. “MetALCONSTRUCT” S.A. focȘani
și analiza particularităților sale
Societatea comercială “Metalconstruct” S.A. Focșani este persoană juridică
română, cu capital integral de stat, organizată ca societate pe acțiuni, înființată prin Hotărârea Guvernului României nr. 846 din 20 aprilie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Anul V, nr. 106, din 16 mai 1994.
Prin același act normativ, sediul sicietății este stabilit în România, Focșani, str. Babadag nr. 117,
Societatea comercială “Metalconstruct” S.A. Focșani a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului nr. J140/454/1995, la data de 24 ianuarie 1995 și are codul fiscal R-6928088. Societatea își desfășoară activitatea conform statutului înregistrat la data constituirii, modificat ulterior în ceea ce privește capitalul societății.
După reevaluarea patrimoniului societăților comerciale, capitalul societății a crescut până la 2.046.950.000 lei.
Ultima majorare de capital a avut loc în 1999, determinată de obținerea titlului de proprietatea asupra terenului. Astfel, capitalul social se cifrează la 9.476.600.000 lei
CAPITOLUL IV 78
împărțit într-un număr de 379.074 acțiuni nominative în valoare nominală de 25.000 lei fiecare.
La momentul actual, capitalul social majoritar este deținut de statul român în proporție de 92,5%, restul fiind deținut de acționari persoane fizice.
Obiectul de activitate al societății, înscris în statut, este:
Concepția, proiectarea, realizarea, modernizarea, repararea, comercializarea de aparate de încercare, măsură, comandă, automatizare și control, aparate, echipamente instalațiii tehnologice și de protecție, componente și piese de schimb pentru sectorul energetic, industrial, agricol și de larg consum;
Realizarea și comercializarea de produse prin valorificarea deșeurilor rezultate din activitatea de bază, producerea și comercializarea de bunuri de larg consum;
Servicii de consultanță, asistență tehnică de specialitate, lucrări de montaj, service și punere în funcțiune în țară și în străinătate pentru produsele din profilul de activitate;
Activitatea de intermediere și reprezentare pentru persoane fizice și juridice din țară și străinătate;
Efectuarea de operațiuni în țară și în străinătate;
Efectuarea de operațiuni de transport pentru realizarea obiectului de activitate precum și pentru alte persoane fizice și juridice din țară și străinătate;
Cooperarea și asocierea cu terțe persoane fizice și juridice din țară și din străinătate în vederea realizării obiectului de activitate;
Concesioanrea, locația de gestiune și închirierea de active la persoane fizice și juridice;
Colaborarea cu unități de comerț exterior și unități bancare efectuarea de operațiuni valutare;
Realizarea de activități și acțiuni sociale pentru persoane fizice și juridice din cadrul societății comerciale și din afara ei;
Activități de ediție.
Activitatea se concetrează însă pe două direcții principale:
CAPITOLUL IV 79
producția de aparate electronice și electrotehnice de măsură și control pentru S.E.N.
cercetarea-proiectarea de profil.
Produsele S.C. “Metalconstruct” S.A. constau din:
Produse tip aparate de măsură și control pentru S.E.N.:
Relee de control de mai multe tipuri;
Dispozitive de măsură și control;
Aparate pentru defectoscopie în cabluri electrice;
Descărcătoare de medie tensiune;
Alte tipuri de aparate.
Accesorii din cauciuc și alte produse chimice pentru S.E.N.:
Garnituri din cauciuc;
Paste de etanșare;
Vopseluri ignifuge;
Bile din cauciuc pentru curățirea țevilor cazanelor energetice;
Adezivi;
Alte produse chimice.
Servicii de cercetare proiectare în domeniu:
Lucrări de cercetare contractate cu Ministerul Cercetării și Tehnologiei;
Lucrări de cercetare – proiectare pentru produsele proprii.
Evoluția proiectării, producției și desfacerii de echipamente specifice a înregistrat
o curbă descedentă, lucru datorat stagnării investițiilor, reculului ramurilor industriale – principalele consumatoare de echipamente specifice – cât și reducerii la mai puțin de jumătate a cererii față de perioada anterioară anului 1990.
Cifra de afaceri, unul dintre cei mai importanți indicatori , a evoluat în perioada 2001-2003 astfel:
CAPITOLUL IV 80
Tabel nr. 4.1. – Evoluția cifrei de afaceri
Pentru a aprecia tendința societății într-o perioadă inflaționistă sunt mult mai relevante datele relative, defalcate annual care, prin comparație, pot sugera o anumită evoluție a societății. Pa baza acestui lucru, într-o promă comparație se poate face analiza activului și pasivului societății pe perioada 2001-2003, rezultând următoarele date:
Tabelul 4.2. Analiza activului și pasivului
CAPITOLUL IV 81
Structura activului și a pasivului sunt:
Grafic 4.1. – Structura activului bilanțier
Se observă că în primul an ponderea activelor curente și a celor imobilizate este relativ apropiată, urmând ca în ceilalți ani ponderea mai mare să revină activelor imobilizate.
Revenind la activele imobilizate, structura lor se prezintă astfel:
Tabelul 4.3. Structura activelor imobilizate
Mărimea ratei imobilizărilor corporale se calculează cu formula:
CAPITOLUL IV 82
unde: IC – imobilizări corporale
AT – activ total
Rata imobilizărilor corporale înregistrează în intervalul 2001-2002 o creștere
semnificativă, după care începe să scadă lent, ceea ce semnifică o creștere a flexibilității firmei, a capacității ei de a se adapta la eventualele schimbări conjuncturale ale mediului economic.
Mărimea ratei imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor și relațiilor financiare pe care întreprinderea analizată le-a stabilit cu alte unități mai ales cu ocazia operațiilor de creștere externă.
unde: IF – imobilizări financiare
AT – activ total
Rata imobilizărilor financiare, element patrimonial înregistrat numai în anii 2002-2003 într-o proporție redusă, redă legătura dintre mărimea firmei și mărimea investițiilor financiare.
Mărimea acestui indicator e determinată, în primul rând, de natura activității. În cazul industriei grele și în cele care solicită echipamente importante ca volum sau costisitoare, această rată înregistrează valori ridicate. Dimpotrivă, în ramurile cu o slabă dotare tehnică rata imobilizărilor corporale este relativ redusă. Pentru întreprinderile din același sector de activitate rata imobilizărilor corporale concrete în care-și desfășoara activitatea. Datorită sistemului complex de variabile care au incidență asupra acestui indicator, e foarte dificil de stabilit o mărime optimă, o rată de referință. Totuși, specialiștii apreciază că pentru ca, pentru întreprinderi comparabile, rata activelor imobilizate măsoară capacitatea acestora de a rezista în cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea bruscă a tehnicii sau a cerințelor pieței. La întreprinderile cu o pondere ridicată a imobilizărilor corporale operează mai dificil o conversie a activelor sale în disponibilități.
CAPITOLUL IV 83
În sistemul de evidență financiară a societăților, în această categorie se includ stocurile (cu valori din exploatare), creanțe sau datoriile terților (valori ușor realizabile
sau realizabile pe termen scurt) și disponibilitățile în numerar și de la bancă (valori disponibile).
Tabelul 4.4. Structura activelor circulante
Ratele de structură a pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidență aunor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.
Rata stabilității financiare reflectă legătura dintre capitalul permanent de care întreprinderea dispune în mod stabil pe o perioadă mai mare de 1 an și patrimoniul total.
Se poate calcula după relația:
Rata autonomiei financiare globale se poate calcula cu formula:
Tabel 4.5. Indicatorii de structură ai pasivului
CAPITOLUL IV 84
Grafic 4.2. Evoluția ratelor de structură a pasivului
Se observă, conform unor spuse ale specialiștilor că Rafg>1/3. Prin urmare, existența unui capital propriu egal sau mai mare de 1/3 din pasivul firmei este o premisă a autonomiei financiare a acesteia. Structura pasivului bilanțier:
Grafic nr. 4.3. Structura pasivului binanțier
CAPITOLUL IV 85
Se observă că ponderea capitalurilor proprii este preponderentă în toți cei trei ani, iar obligațiile variază dar nesemnificativ.
O puternică independență financiară este evidențiată de ponderea de 92.4%-93.85% a capitalurilor proprii în total pasiv în decursul celor trei ani.
În economia de piață, profitul constituie rațiunea de a fi a unei firme.
Evoluția indicatorilor de lichiditate generală și imediată, ca măsură între valorile specifice ale activelor și pasivelor curente este redată în tabelul următor:
Tabelul 4.5. Evoluția solvabilității:
Grafic 4.4. Evoluția ratelor de solvabilitate
CAPITOLUL IV 86
Grafic 4.5. Evoluția solvabilității generale
Grafic 4.6. Evoluția solvabilității imediate
Rata solvabilității generale:
CAPITOLUL IV 87
Rata solvabilității imediate:
Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face față obligațiilor bănești, respectiv de a-și onora plățile la termenele scadente.
Având în vedere definițiile celor două noțiuni, lichiditatea patrimoniului constituie premisa asigurării solvabilității. Pe baza experienței se apreciază că disponibilitățile bănești pot satisface cerințele de plată imediată dacă dețin 3-5% din activele circulante sau 1-5% din total activ.
Scopul analizei lichidității și solvabilității îl constituie identificarea stării societății comerciale la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia și a adopta măsurile necesare pentru atingerea obligațiilor.
Ca valori considerate normale în unele lucrări figurează 1,2-1,8, iar în altele 2-2,5.
Ca valori minime se recomandă 0,65-1.
Utilizatorii informațiilor furnizate de ratele de solvabilitatea pot fi:
conducerea unității;
organismele bancare;
parteneri de afaceri;
potențiali investitori în firmă;
Surse informaționale:
bilanț contabil;
anexă la bilanț;
CAPITOLUL IV 88
Tabelul 4.6. Analiza rentabilității firmei: (mil. lei)
Pentru a descrie o întreprindere nu trebuie neglijată piața pe care activează. Principalele aspecte legate de piața societății “Metalconstruct” S.A. sunt:
piața pe care operează societatea comercială “Metalconstruct” S.A. Focșani
este cea a produselor de tip aparate electronice și electrotehnice de măsură și control pentru Sistemul Energetic Național, a produselor de tip accesorii din cauciuc pentru Sistemul Energetic Național, precum și a serviciilor de cercetare –proiectare de profil;
prin specificul său societatea se adresează pieței interne, în proporție de 99%
pentru unitățile din Sistemul Energetic Național; în perioada următoare societatea intenționează să-și prezinte oferte de produse și servicii și pe piața externă;
clienții principali sunt unitățile ce aparțin Sistemului Energetic Național și în
special F.D.E.E.;
în perspectivă se estimează că piața va cunoaște o evoluție descrescătoare mai
ales datorită scăderii cererii de energie electrică și a procesului de restructurare a Sistemului Energetic Național, ceea ce a determinat conducerea societății să adopte strategii de dezvoltare pentru o evoluție favorabilă pe piață internă. Astfel:
societatea și-a îndreptat atenția și către activitatea de cercetare aplicativă coordonată de Ministerul Cercetării și Tehnologiei și finanțată din bugetul statului;
s-a hotărât accelerarea informatizării ce implică dezvoltarea unui suport adecvat de informații util luării deciziilor.
CAPITOLUL IV 89
4.2. Studiu de caz la S.C. “Metalconstruct”
S.A. focȘani
ANALIZA RENTABILITĂȚII
Obținerea unui rezultat global se realizează prin compensarea veniturilor obținute cu cheltuielile efectuate:
Rezultat = Venituri – Cheltuieli
Valoarea bursieră = Nr. Acțiuni x Cursul unei acțiuni
Cifra de afaceri aferentă unei acțiuni
Grafic nr. 4.7.Evoluția cifrei de afaceri pe o acțiune
CAPITOLUL IV 90
ANALIZA RENTABILITĂȚII COMERCIALE
Rata rentabilității comerciale caracterizează eficiența politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare și vânzare) și mai ales a politicii de prețuri practicate de întrprindere.
În concordanță cu obiectivul analizei și sfera de investigare, acest indicator poate fi determinat prin implicarea în calitate de “efect” a rezultatului brut al exploatării, a rezultatului exploatării sau a rezultatului exercițiului.
Grafic 4.8. Evoluția ratei rentabilității comerciale
CAPITOLUL IV 91
Rata rentabilității economice măsoară performanțele activului total al întreprinderii:
Grafic 4.9. Evoluția ratei rentabilității economice
Astfel definită, rata rentabilității economice este independentă de mecanismul de finanțare, de presiunea fiscală, precum și de fluxurile excepționale. În ceea ce privește tehnica de analiză, în teoria economică se utilizează frecvent descompunerea în așa zisele rate explicative.
Rata rentabilității financiare este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază eficiența investițiilor lor, respectiv oportunitatea menținerii acestora. Într-un sistem concurențial dat, o întreprindere trebuie să se dezvolte, să investească, iar
CAPITOLUL IV 92
această investiție trebuie finanțată. Deseori, finanțarea presupune și consolidarea capitalului propriu. În plus, dacă rata de remunerare este ridicată, acționarii acceptă cu ușurință să lase o parte din profitul lor la dispoziția întreprinderii, asigurând astfel mijloacele de creștere. Pentru manageri, rentabilitatea financiară reprezintă un obiectiv fundamental, o condiție esențială a strategiei loe de menținere a puterii.
Rentabilitatea financiară se calculează sub două forme:
-rentabilitatea financiară a capitalului propriu:
-rentabilitatea financiară a capitalului permanent:
CAPITOLUL IV 93
Grafic nr. 4.10. Evoluția ratelor de rentabilitate financiară
Rata de rotație a activului total (număr de rotații):
CAPITOLUL IV 94
Grafic 4.11. Evoluția ratelor de rotație a activului
Această rată determinată prin raportarea fluxului total de activitate la valoarea totală a patrimoniului caracterizează intensitatea, eficiență cu care acesta este utilizat.
INDICATORI DE BONITATE (2002-2003)
Rata profitului:
CAPITOLUL IV 95
Grafic nr. 4.12. Evoluția ratei profitului
CAPITOLUL IV 96
4.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA
S.C. METALCONSTRUCT S.A.
În luna martie 2004, societatea înregistrează următoarele operații contabile:
1) Se vinde către clienți un aparat de control conform facturii nr. 320450/02.03.2004, în valoare de 60.000.000 lei, TVA = 19%.
4111 = % 71.400.000 lei
Clienți 701 60.000.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 11.400.000 lei
TVA colectată
Se încasează conform extrasului de cont nr. 12 creanța de la client:
5121 = 4111 71.400.000 lei
Conturi curente în lei Clienți
2) Se vând, conform facturii nr. 320451/03.03.2004, paste de etanșare, garnituri din cauciuc în valoare de 25.000.000 lei, TVA = 19%.
4111 = % 29.750.000 lei
Clienți 701 25.000.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4.750.000 lei
TVA colectată
Se încasează conform extrasului de cont nr. 8 creanța de la client:
5121 = 4111 29.750.000 lei
Conturi curente în lei Clienți
CAPITOLUL IV 97
3) Se cumpără conform facturii nr. 762909/05.03.2004 materii prime în valoare de 30.000.000 lei, TVA = 19%.
% = 401 35.700.000 lei
301 Furnizori 30.000.000 lei
Materii prime
5.700.000 lei
TVA deductibilă
Se plătește din cont cu ordin de plată nr. 1 datoria față de client:
401 = 5121 35.700.000 lei
Furnizori Conturi curente în lei
4) Se cumpără, conform facturii nr. 30222/07.04.2004, cărți de specialitate în valoare de 20.000.000 lei, TVA = 9%.
% = 401 21.800.000 lei
303 Furnizori 20.000.000 lei
Materiale de natura obiectelor de inventar
1.800.000 lei
TVA deductibilă
Se plătește din cont cu ordin de plată nr. 2 datoria față de furnizori:
401 = 5121 21.800.000 lei
Furnizori Conturi curente în lei
5) Se vând, conform facturii nr. 320452/09.03.2004, produse finite la export în valoare de 2000 € , TVA = 0%, 1€ = 42.500 lei.
4111 = 701 85.000.000 lei
Clienți Venituri din vânzarea produselor finite
Se încasează conform extrasului de cont nr. 23 creanța de la client la cursul de 1€ = 43.000 lei:
CAPITOLUL IV 98
5124 = % 86.000.000 lei
Conturi curente în valută 4111 85.000.000 lei
Clienți
765 1.000.000 lei
Venituri din diferențe de curs valutar
6) Se cumpără materiale auxiliare fără factură, la cost de achiziție 6.000.000 lei, TVA = 19%. Ulterior, se primește factura și se achită din casierie, pe baza chitanței de casă nr. 1288/10.03.2004.
% = 408 7.140.000 lei
3021 Furnizori-facturi nesosite 6.000.000 lei
Materiale auxiliare
4428 1.140.000 lei
TVA neexigibilă
Se înregistrează primirea facturii:
408 = 401 7.140.000 lei
Furnizori-facturi nesosite Furnizori
4426 = 4428 1.140.000 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Se înregistrează achitarea facturii prin casierie, cu chitanță de casă:
401 = 5311 7.140.000 lei
Furnizori Casa în lei
7) Se vinde, conform facturii nr. 320453/16.03.2004, către clienți descărcătoare de medie tensiune la preț de vânzare 5.000.000 lei, TVA = 19% și se descarcă gestiunea la cost de producție efectiv de 3.000.000 lei.
Datorită calității necorespunzătoare, clientul refuză la plată 1/2 din produsele vândute, restituindu-le societății.
CAPITOLUL IV 99
4111 = % 5.950.000 lei
Clienți 701 5.000.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 950.000 lei
TVA colectată
Se descarcă gestiunea de produsele finite vândute:
711 = 345 3.000.000 lei
Variația stocurilor Produse finite
Se înregistrează factura în roșu emisă către client, pentru cantitatea refuzată:
4111 = % 2.975.000 lei
Clienți 701 2.500.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4427 475.000 lei
TVA colectată
Se înregistrează reintrarea în gestiune a cantității refuzate:
345 = 711 1.500.000 lei
Produse finite Variația stocurilor (3.000.000 x 50%)
Se înregistrează acceptarea biletului la ordin emis de client pentru cantitatea acceptată:
413 = 4111 2.975.000 lei
Efecte de primit de la clienți Clienți
Se înregistrează primirea biletului de ordin de la client:
5113 = 413 2.975.000 lei
Efecte de încasat Efecte de primit de la clienți
Se înregistrează decontarea la scadență a biletului la ordin:
5121 = 5113 2.975.000 lei
Conturi curente în lei Efecte de încasat
8) Se vând produse finite fără factură în valoare de 10.000.000 lei, TVA = 19%. Ulterior se întocmește factura nr. 320454/19.03.2004.
CAPITOLUL IV 100
418 = % 11.900.000 lei
Clienți facturi de întocmit 701 10.000.000 lei
Venituri din vânzarea produselor finite
4428 1.900.000 lei
TVA neexigibilă
4111 = 418 11.900.000 lei
Clienți Clienți facturi de întocmit
4428 = 4427 1.900.000 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
Se încasează conform extrasului de cont suma aferentă:
5121 = 4111 11.900.000 lei
Conturi curente în lei Clienți
9) Se cumpără conform facturii 7620/25.03.2004 mărfuri cu plata în rate, la cost de achiziție 10.500.000 lei, TVA = 19%. În momentul cumpărării se achită din cont furnizorului 500.000 lei împreună cu TVA aferentă. Restul se achită în 4 rate egale prin casierie.
% = 401 12.495.000 lei
371 Furnizori 10.500.000 lei
Mărfuri
95.000 lei
TVA deductibilă
4428 1.900.000 lei
TVA neexigibilă
401 = 5121 595.000 lei
Furnizori Conturi curente în lei
CAPITOLUL IV 101
Se achită prima rată:
401 = 5121 2.975.000 lei
Furnizori Conturi curente în lei
4426 = 4428 475.000 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă
Se procedează la regularizarea taxei pe valoarea adăugată:
4427 = % 16.625.000 lei
TVA colectată 4426 9.210.000 lei
TVA deductibilă
7.415.000 lei
TVA de plată
Pe baza cererii de compensare aprobată se compensează TVA de plată cu TVA de recuperat din luna februarie:
4423 = 4424 5.000.000 lei
TVA de plată TVA de recuperat
Se achită din cont cu ordin de plată nr. 10/31.03.2004 diferența de TVA rămasă după compensare:
4423 = 5121 2.415.000 lei
TVA de plată Conturi curente în lei
CAPITOLUL IV 102
D 4426 C D 4427 C
5.700.000 9.210.000 16.625.000 11.400.000
1.800.000 4.750.000
1.140.000 950.000
95.000 475.000
475.000
// //
D 4424 C
D 4428 C
Si= 5.000.000 5.000.000
1.140.000 1.140.000
1.900.000 1.900.000
1.900.000 475.000
//
Sfd = 1.425.000
D 4423 C
5.000.000 7.415.000
2.415.000
//
CAPITOLUL V 103
CAPITOLUL V
5. PREZENTAREA SISTEMULUI INFORMATIC
5.1. ROLUL sistemului informațional
Analiza sistemului informațional este necesară pentru a fundamenta direcțiile de perfecționare și modernizare a sistemului informațional existent și înlocuirea acestuia cu un sistem informatic care să satisfacă toate cerințele informaționale ale conducerii unității economice și compartimentelor funcționale.
Analiza sistemului informațional oferă conducerii unității economice informațiile necesare fundamentării deciziei de perfecționare a sistemului informațional și de proiectare a unui sistem informatic care să asigure soluția de principiu în coordonatele căreia se va dezvolta din punct de vedere informațional activitatea unității economice.
Analiza sistemului informațional grupează un ansamblu de faze care trebuie să răspundă următoarelor cerințe:
delimitarea ariei de cuprindere a sistemului informațional existent în contextul organizatoric actual;
reflectarea activităților și operațiilor de culegere, transmitere și prelucrare a datelor specifice sistemului informațional existent;
surprinderea modificărilor ce se impun în organizarea și funcționarea sistemului informațional existent;
fundamentarea unei soluții de principiu care să precizeze activitățile și operațiile ce urmează a fi informatizate.
În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale societății comerciale în legătură cu furnizarea de produse și servicii în anumite condiții, nu sunt suficiente doar resursele umane, materiale și tehnice stabilite ca necesare de specialist. Combinarea
CAPITOLUL V 104
rațională a acestora, ca și obținerea lor de altfel, implică o permanentă cunoaștere a cerințelor mediului din care firma face parte, a stării resurselor proprii și a cerințelor consumatorilor.
În consecință este necesar ca sistemul informațional al societății comerciale sau regiei să indeplinească cumulativ următoarele trei funcții:
decizională;
operațională sau de acțiune;
documentare;
Funcția decizională, exprimă menirea sistemului informațional de a asigura
elementele necesare luării deciziilor. Dată fiind importanța sa deosebită există tendința de a se utiliza denumirea de sistem informațional al managementului (MIS), știut fiind că decizia constituie elementul specific cel mai important al conducerii.
Concomitent, sistemul informațional are drept menire și declanșarea mulțimii de
acțiuni necesare realizării obiectivelor societății comerciale sau regiei autonome – adică funcția operațională. Prin această funcție, sistemul informațional asigură operaționalizarea deciziilor, metodelor manageriale etc., realizarea obiectivelor cuprinse în strategia firmei.
Funcția de documentare a sistemului informațional exprimă menirea să gnoseologică în virtutea căreia se înregistreaă o serie de informații ce servesc îmbogățirii cunoștințelor personalului și care, numai ulterior, este posibil să fie utilizate pentru a lua decizii sau pentru efectuarea anumitor operații.
În condițiile ritmului rapid al progresului tehnic, al științei în general, această funcție devine din ce în ce mai importantă.
În realizarea acestor funcții, sistemul informațional este confruntat cu probleme complexe, dată fiind tripla dimensiune a informațiilor. Informațiile ai dimensiune individuală în sensul că ele condiționează într-o proporție apreciabilă realizarea potențialului și aspirațiilor personale ale salariaților. Informațiile au o dimensiune organizațională adică reprezintă o premisă indispensabilă pentru stabilirea și finalizarea obiectivelor firmelor de cătrea acționari. Informațiile au o dimensiune socială ce decurge
CAPITOLUL V 105
din rolul lor în exercitarea drepturilor și responsabilităților salariaților în calitate de cetățeni.
Fără un sistem informațional care să funcționeze corect, nici un sistem nu este în măsură să acționeze corespunzător.
Aceste funcții interdependente se răsfrâng asupra sistemului informațional al firmei în ansamblul său, conferindu-i anumite caracteristice de conținut, determinându-i rolul său complex.
Cunoașterea și luarea în considerare a multidimensionalității informațiilor este esențială pentru realizarea la un nivel corespunzător ale celor trei funcții ale sistemului informațional. Neglijarea, fie și parțială a uneia din cele trei dimensiuni ale informației, se reflectă mai devreme sau mai târziu în diminuarea profitabilității societății comerciale, concomitent cu neasigurarea unui climat de muncă corespunzător.
Pentru a ține pasul cu metodele moderne de lucru S.C. Metalconstruct S.A.
Focșani a apelat la programul „Light” pentru a organiza în suport electronic activitatea și operațiile economice.
5.2. PREZENTARE GENERALĂ
A PROGRAMULUI LIGHT
Introducere
Sistemul “Light” prin programele pe care le reuneste este destinat înregistrării, prelucrării si tipăririi documentelor caracteristice contabilității, gestiunii si relațiile cu clienții – furnizorii. Acest set de programe a fost conceput pentru a se adapta unei game largi de domenii de activitate. Practic, prin configurarea programelor, sistemul “Light” se adaptează la orice domeniu de activitate si la orice mod de lucru. Flexibilitatea programului este considerabil mărită de introducerea facilităților din Windows: orice comandă se poate da de la tastatură sau cu mouse-ul, comunicarea cu programele de calcul tabelar (ex. Microsoft Excel), independentă față de imprimantă, etc.
CAPITOLUL V 106
Lucrul cu acest pachet de programe este usor deoarece s-a lucrat mult la automatizarea introducerii datelor, verificarea corectitudinii datelor din punct de vedere sintactic si semantic, obtinerea rapoartelor. Întreaga putere de control asupra programului a fost transferată utilizatorului.
Sistemul “Light” contine următoarele programe:
Programul “Balanța” este destinat întocmirii balanței de verificare lunare sau pe o perioadă specificată de utilizator, plecând de la notele contabile.
Programul “Registre” are ca scop principal asistenta realizării notelor contabile pentru programul “Balanța”. Pleacă de la înregistrările contabile primare si generează note contabile. Inima acestui program este evaluatorul de articole contabile, modul, ce dă posibilitatea automatizării si usurării muncii de introducere si centralizării documentelor primare. Generatorul de rapoarte încorporat dă posibilitatea obtinerii de liste după necesitățile specifice.
Programul “Salarii” are ca scop:
– evidența datelor despre personalului angajat, inclusiv un istoric al tuturor operațiunilor realizate cu angajații, de la începerea lucrului cu acest program;
– calculul drepturilor salariale ale angajaților, calculul taxelor de plătit de catre angajat și angajator (plecand de la pontaje și sporuri sau invers, de la venitul net);
– redactarea fișelor fiscale ale angajaților din cadrul unității, în conformitate cu Ordonanța privind Impozitul pe venit din M.O. nr. 419 / 31.08.1999.
– redactarea declarațiilor pentru C.A.S. conform legii nr. 19 / 2000.
Programul “Mijloace fixe” este destinat evidenței mișcării mijloacelor fixe și amortizării lor. Rapoartele programului permit evidențierea listei cu mijloacele fixe din unitate, fișa fiecărui mijloc fix, amortizarea fiecărui mijloc fix (individual sau pe grupe). Lista rapoartelor se încheie în mod firesc cu nota contabilă a amortizării mijloacelor fixe.
Echipamentul hardware necesar
Pentru a putea rula programul “Light” sunt necesare următoarele echipamente în configuratie minimă:
CAPITOLUL V 107
Calculator IBM PC sau PS/2 (sau 100% compatibil IBM) cu procesor Pentium I sau mai performant;
16 MB RAM sau mai mult (recomandabil 32 MB RAM);
200 MB spatiu pe discul dur;
Imprimantă A4, suportată de WINDOWS;
Mouse (nu este absolut necesar, dar ca pentru toate aplicatiile WINDOWS usurează folosirea programului);
Windows 95 sau mai nou;
Interactiunea cu sistemul de operare
Programul “Light” a fost proiectat pentru versiunea WINDOWS 95 a sistemului de operare, beneficiind de toate avantajele sistemului (administrare usoară, independentă fată de echipamentul folosit, a imprimantei si a mărimii hârtiei folosite pentru liste).
Facilitatea sistemului WINDOWS 95 de a lucra cu fonturi TRUE TYPE (fonturi ce pot avea orice dimensiune) este intens folosită de program pentru a adapta automat mărimea fontului din listele pe care le imprimă astfel încât indiferent de mărimea hârtiei folosite si orientarea paginii, să încadreze perfect în pagină informatiile tipărite.
Datorită modului de export, toate listele afisate pe ecran pot fi salvate într-un fisier text în format CSV (coloanele sunt separate prin virgulă). Acest format este “înteles” de alte programe cum ar fi de exemplu Microsoft EXCEL (program de calcul tabelar). De aici informatiile importate se pot folosi pentru alte prelucrări si chiar pentru a fi tehnoredactate si tipărite în altă formă decât cea pe care o realizează programul “Light”.
Configurarea datelor generale ale societatii
Configurarea generala presupune introducerea urmatoarelor informatii :
datele de identificare comerciala a societatii;
optiunile generale legate de folosirea nomeclatorului de marfa;
optiunile generale legate de completarea datelor pe documentele de intrare / iesire;
articolele contabile implicite pentru operatiunile de intrare / iesire;
CAPITOLUL V 108
modul de afisare a filtrelor pentru dialogurile de selectare a tertilor (clienti / furnizori);
activarea / dezactivarea diverselor meniuri de comenzi, in functie de profilul de activitate al societatii;
activarea / dezactivarea sistemului de transmisie la distanta a datelor din aceasta societate;
Toate aceste informatii se regasesc la comanda “Proprietati societate” de la meniul Setari. La lansarea acestei comenzi, pe ecran apare urmatorul dialog:
Dialogul consta dintr-o serie de pagini suprapuse, care contin informatiile de mai sus. La deschiderea dialogului, in mod automat va fi prezentata pagina Proprietar, care contine identificatorii comerciali ai unitatii: Numele, Adresa, Localitate, Judet, Banca, etc. Aceste date pot apare pe o serie de documente cum ar fi facturi, NIR-uri si altele.
Optiunile generale ale nomenclatorului de marfa se refera la doua aspecte importante legate de fisele de marfa tinute de catre program:
ce informatii se completeaza si se pot folosi in program pentru filtrarile rapoartelor;
modul in care se completeaza codul de bara, in situatia in care doriti sa tineti evidenta marfurilor si dupa codul de bara.
CAPITOLUL V 109
Apelarea acestei pagini se face prin clic cu mouse-ul pe titlul Marfuri a acestei comenzi.
In primul rand trebuie bifat ce campuri se completează in nomenclatorul de marfa, in cadrul sectiunii Campuri suplimentare.
La comanda de definire efectiva a nomenclatorului de marfuri (comanda “Marfuri” de la meniul Definiri) programul cere sa completati pentru fiecare marfa in parte o serie de informatii, cum ar fi numele marfii, grupa de marfuri din care face parte, cota de TVA implicita, etc. Exista posibilitatea de activa si completa si alte informatii suplimentare despre marfuri, in functie de necesitate. Activarea acestor campuri suplimentare se face bifand (sau debifand pentru dezactivare) campul dorit.
In figura de mai sus se poate vedea ca s-a activat:
optiunea de completare a codului de bara pentru fiecare produs in parte. Acest sistem va aduce avantajul unei codificari unice, in functie de codul de bara trecut de producatori pe ambalajele produselor. Aceste coduri de bara pot facilita vanzarea cu amanuntul in magazinele dotate cu scanere (cititoare) de coduri de bara.
optiunea de competare a unei denumiri secundare / alternative pentru produse. Este posibil ca in afara numelui propriu-zis sa doriti sa completati pentru produsul
CAPITOLUL V 110
respectiv si alta denumire sau alte informatii, care eventual pot apare pe factura sau in alte rapoarte.
posibilitatea de a tine evidenta marfurilor impartite pe tipuri si / sau marci de produse; majoritatea rapoartelor au posibilitatea de a filtra produsele ce apar in raport dupa aceasta informatie;
deasemeni este activat sistemul de evidenta a marfirloe pe clase de echivalente, care permite cunosterea rapida a produselor echivalente cu un produs cautat.
O alta informatie pe care o puteti stabili din start este daca cota de TVA de la intrare este egala cu cota de TVA de la iesire pentru aceeasi marfa. In acest caz, programul va cere sa selectati separat cotele de TVA pentru intrari si respectiv iesiri.
Codurile de marfa si de bara pot fi atat numerice cat si alfanumerice. Daca doriti sa impuneti ca aceste coduri sa fie completate numai cu cifre, trebuie sa bifati Codul de marfa // bara este numar.
A doua denumire a marfii (denumirea secundara) poate fi limitata la un anumit numar de caractere. In situatia in care programul se conecteaza la casa de marcat, pentru vanzare pe coduri de bara, aceasta a doua denumire contine o denumire prescurtata a produsului, care este exportata la casa de marcat si care trebuie sa aiba o anumita lungime maxima.
Tot pentru vanzarea la casa de marcat cu ajutorul scanerelor de cod de bara, programul cere sa i se precizeze un prefix si un sufix al codurilor de bara. Sunt de fapt doua caractere de control (de obicei impuse si de tipul constructiv al scanerului) care arata cand incepe si cand se termina codul de bara al unui produs.
Optiunile de completare a documentelor
Aceste optiuni se refera la informatiile care apar pe dialogul de introducere a documentelor de intrare / iesire. Ca si la optiunile legate de marfuri, acesta optiuni constau in general in activarea (respectiv dezactivarea) anumitor informatii care sa poate fi completate pe documente si apoi sa fie folosite in raportari.
CAPITOLUL V 111
In partea de sus se vor configura informatiile legate de documentul in sine (antetul documentului). In exemplul de mai sus este activata completarea gestiunii in care se face intrarea (respectiv din care se face iesirea) marfurilor sau a materialelor. Totodata s-a activat si completarea articolului contabil pe document; asa cum veti vedea la comanda “Articole contabile” de la meniul Definiri, acest articol contabil permite transferul valorii de pe document in partea contabila, respectiv in modulele de contabilitate.
Alte campuri care pot fi activate sunt : agentul (daca lucrati cu agenti pentru distributie sau folositi aceasta informatie pentru un criteriu suplimentar de sortare a documentelor); masina (mijlocul propriu cu care se realizeaza transportul marfii); reducerea (discountul sau rabatul) pe care il inregistrati pe total document precum si un camp suplimentar de observatii (un text).
Campuri suplimentare pe document
Aceste campuri se refera la pozitiile de marfuri si / sau materiale de pe document; informatiile completate pe fiecare pozitie in parte au prioritate fata de informatia completata pe antetul documentului. De exemplu, daca produsele de pe o factura ies din
CAPITOLUL V 112
gestiuni diferite, chiar daca pe antetul documentului ati completat o anumita gestiune, pe fiecare pozitie de marfa in parte va trebui sa completati gestiunea de unde este descarcat produsul respectiv; In mod similar, chiar daca ati selectat o anumita operatiune contabila pe document, este uneori necesar ca fiecare produs in parte de pe o factura sa fie tratat distinct din punct de vedere contabil – de exempul pe aceasi factura aveti atat marfuri cat si materiale sau obiecte de inventar, cu inregistrari contabile distincte. In acest caz, pe fiecare produs in parte veti selecta alt articol contabil.
In afara de gestiune si articol contabil, puteti completa reduceri acordate / primite pe fiecare produs in parte, precum si data expirarii marfii.
O atentie deosebita trebuie acordata casutei de validare cu titlul “Schimba pretul de vanzare pentru fiecare pozitie din document pentru gestiunile la pret de furnizor”. Aceasta optiune se refera exclusiv la gestiunile definite ca gestiuni cu evidenta pe preturi furnizori (fara adaos prestabilit). Bifarea ei are ca efect aparitia unui dialog suplimentar la introducerea unui pret de vanzare atunci cand se inregistreaza facturile de la furnizor. Dialogul va cere sa confirmati pretul de vanzare sau adaosul comercial pe care il estimati pentru acest produs, urmand eventual ca programul sa-l salveze in lista de preturi de vanzare.
Modul de completare a preturilor
Întrucât fiecare utilizator are preferinte privind modul in care completeaza preturile pe documente, respectiv cu sau fara TVA, variantele posibile au fost lasate la alegerea dumneavoastra. Daca doriti sa completati pretul de cumparare fara TVA, lasati debifata casuta de validare Pret cumparare cu TVA. Daca mdimpotriva doriti sa completati aceste preturi cu TVA, bifati aceasta casuta. In mod identic, bifati Pret vanzare cu TVA daca doriti sa completati preturile de vanzare cu tot cu TVA (pretul cu amanuntul). Daca doriti sa vizualizati pretul de cumparare al produselor atunci cand intocmiti documentele de iesire, bifati Pretul de cumparare la iesirea din gestiune.
Ultima optiune pe care o puteti stabili aici este dreptul de modificare al documentelor, odata ce au fost tiparite. Din lista respectiva puteti selecta daca acest drept
CAPITOLUL V 113
este atribuit nimanui, numai administratorului sau tuturor utilizatorilor. Drept de administrator va avea numai acei utilizatori definiti ca atare la comanda “Editare utilizatori” de la meniul Fisiere.
Articolele contabile implicite
În situația in care modulul de gestiune este conectat cu modulele de contabilitate, orice operatiune realizata din punctul de vedere al gestiunii se poate reflecta in contabilitate, prin intermediul articolelor contabile. Aceste articole preiau valorile rulate in gestiune (intrari, iesiri, transferuri) si le “traduc” in valori pe conturi contabile. Pentru comoditate, puteti stabili ce articole contabile sa fie completate in mod automat de program pentru diverse tipuri de operatiuni legate de productie si retete compensate ale farmaciilor:
Pentru iesirea narfurilor / materiilor prime din gestiunile la pret de furnizor (fara adaos prestabilit);
Pentru iesirea narfurilor / materiilor prime din gestiunile la pret de vanzare (cu adaos prestabilit);
Pentru intrarea produselor finite, indiferent de tipul gestiunii in care se face intrarea;
CAPITOLUL V 114
Pentru vanzarea de medicamente, pe retetele compensate.
Pentru selectarea unui articol contabil, faceti clic cu mose-ul pe butonul din dreapta campului, sau apasati tasta F2 cand sunteti pozitionati pe campul respectiv. La aceasta comanda se deruleaza un dialog suplimentar, care contine variantele posibile de completat pentru campul respectiv.
Stabilirea cotelor de TVA
Permite definirea cotelor de TVA și a datei de la care au început să fie utilizate aceste cote. Pentru aceasta trebuie să apelați comanda “Cote de TVA” de la meniul Definiri. Pe ecran va apare următorul dialog:
Pentru a preciza cotele de TVA începeți prin a apăsa tasta Insert sau butonul din navigator, în partea de sus a ecranului. Se vor activa câmpurile din partea dreaptă a dialogului, așteptând să completați în primul rând data la care au intrat în vigoare cotele de TVA, după care completați cotele de TVA, procentual (19, 0).
Acest sistem de stabilire a cotelor de TVA are avantajul ca poate fi stabilit de catre administrator cu mult inainte ca folosirea acelor cote de TVA sa intre in vigoare. Programul va verifica pentru fiecare document data emiterii si va “cunoaste” cota de TVA pe care trebuie sa o aplice la fiecare produs in parte.
CAPITOLUL V 115
Jurnale de TVA
Deși este o informație care pare sa țina de partea de contabilitate, programul va poate afisa jurnalul de TVA pentru cumparari marfa, respectiv pentru vanzari. Se pot face astfel verificari intre acest raport si cel din coantabilitate, pentru a verifica corectitudinea operatiunii de export din gestiunea de marfuri in partea contabila.
La lansarea comenzii, pe ecran apare urmatorul raport:
Principalele criterii de filtrare sunt data (perioada), gestiunea, agentul si eventual furnizorul (clientul in cazul jurnalului de TVA pentru iesiri).
De la butonul Coloane veți putea activa / dezactiva coloanele care doriti / nu doriți sa le vizualizați.
Dupa ce ati stabilit configuratia dorita, apasați butonul Executa, sau butonul (in cazul in care nu apare titlul butonului).
Revenind la raportul anterior, puteti cere programului sa va filtreze numai clienții sau furnizorii, sau partenerii arondați unui anumit agent, dintr-o anumita localitate, etc. Dupa
CAPITOLUL V 116
afisarea raportului, tiparirea se poate face apasand butonul Tipareste din partea de sus a ecranului, sau tasta Print Screen.
CAPITOLUL VI 117
CAPITOLUL VI
6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Statul trebuie să-și procure resursele financiare necesare realizării funcțiilor sale.
Acest obiectiv principal este realizat prin promovarea și respectarea principiilor fiscale. Volumul impozitelor poate spori printr-un număr mai mare de plătitori, introducerea de noi impozite sau extinderea bazei de impozitare. Impozitul are un randament ridicat dacă prezintă un caracter universal cu cote mici de impozitare astfel încât acesta să nu reprezinte o povară pentru contribuabil. Universalitatea impozitului pentru contribuabili, dar cu cote procentuale rezonabile, poate constitui pentru buget o sursă mult mai sigură de venituri decât utilizarea unui număr mare de impozite cu cote mari.
Politica fiscală în domenul economic urmărește dezvoltarea unor ramuri din economie prin pârghii de influențare a creșterii producției, dezvoltării serviciilor. De asemenea, dezvoltarea exportului și reducerea importului astfel încât să se realizeze echilibrul balanței comerciale, se înscrie ca un obiectiv prioritar cu consecințe favorabile pe ansamblul economiei naționale. Limitarea importului se poate realiza prin taxe vamale mari, accize pentru anumite produse. Încurajarea agenților economici pentru a dezvolta anumite activități se realizează prin scutiri de la plata impozitului pe profit sau reducerea anumitor sectoare pentru unele bunuri autohtone cu costuri ridicate, facilități prin utilizarea unor amortizări acclerate în primul an de dobândire a capitalului fix ca active imobilizate.
Prin politica fiscală, pe care statul o promovează, se urmăresc obiective de ordin social și chiar politic. Mecanismul fiscal urmărește acordarea de facilități contribuabililor cu venituri relativ mici, fiind scutiți de impozite până la un anumit cuantum. Fiscalitatea
CAPITOLUL VI 118
intervine cu cote de impozitare foarte mari pentru limitarea consumului unor produse dăunătoare sănătății, cum este alcoolul, tutunul și produsele din tutun.
Realizarea eficientă a activității fiscale, corelată cu un control financiar intern și extern, contribuie la îndeplinirea celui mai important obiectiv al politicii fiscale: un buget d venituri suficient de mare, care să elimine deficitul bugetar.
Politica fiscală trebuie să realizeze folosirea conștientă a întregului ansamblu de instrumente și procedee cu caracter fiscal pentru stabilirea nivelului și structurii prelevărilor obligatorii, operațiile impozabile, regimul exonerărărilor și al creditelor fiscale, astfel încât procesul repartiției produsului social să asigure rezervele necesare aoperirii cheltuielilor publice și a celor pentru protecție socială. Întreg sistemul fiscal trebuie să se caraterizeze prin așezarea sarcinilor fiscale potrivit principiului justeței sociale, fără nici un fel de discriminare între contribuabili. Volumul diferit al impozitului perceput, ținând seama de mărimea venitului sau a averii, răspunde unor criterii de echitate și satisface funcția socială, ca trăsătură a sistemului fiscal, prin care sunt favorizate categoriile de contribuabili cu freutăți materiale mari, ca și agenții economici care utilizează forța de muncă cu capacitate redusă sau tineri absolvenți ai învățământului superior.
Alături de celelalte impozite indirecte și cele directe taxa pe valoarea adăugată sunt în permanență în atenția statului fiind ajustate și folosite împreună pentru a întocmi o corespondență între aceste impozite în eleborarea de sarcini fiscale.
În acest sens , pentru anul 2005 guvernul a adoptat unele măsuri cum ar fi:
Impozitul pe profit va fi redus, anul viitor, de la 25% la 19%. Plata impozitului pe profit va fi anualizată, dar vor exista și plăți anticipate pe parcursul anului.
Deductibilitatea pierderilor aferente creanțelor neîncasate va crește de la 20 la 25%.
Impozitul pe dividende va crește cu 5%, ajungând la 10% pentru persoanele fizice și la 15% pentru companii.
Contribuțiile pentru asigurările sociale vor fi diminuate pentru angajator cu două puncte procentuale, de la 49,5% la 47,5%.
CAPITOLUL VI 119
Cota redusă a TVA va fi diminuată de la 9% la 5% și se va aplica pentru cărți, manuale școlare și proteze medicale.
Numărul de tranșe de impunere va fi modificat, de la cinci la trei. Cota minimă de impunere a veniturilor populației va fi redusă de la 18% la 14%, cota de mijloc va fi de 26%, iar cota maximă, 38% (40% în prezent). Nivelul minim de impunere 14% ar urma să fie aplicat unui venit lunar impozabil de până la 2,7 milioane de lei, iar cel maxim, la puțin peste 14 milioane de lei.
Deși guvernul a adoptat aceste măsuri oamenii de afaceri susțin că fără o reducere
în continuare a impozitelor pe forța de muncă, măsurile de anul viitor nu îi vor stimula să crească numărul de angajați sau să acorde salarii mai mari. Cele câteva zeci de mii sau sute de mii lei ce vor rămâne plus la salariu în funcție de venit, nu vor determina nici explozia consumului.
Taxa pe valoarea adăugată alături de celelalte impozite va fi și în viitor modificată ca procent în funcție de necesitățile economiei și a scopurilor propuse la nivel macroeconomic dar și în funcție de strategia politică a următoarelor guverne.
ANEXE
ANEXA 1
BILANȚ
-mii lei-
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele, prenumele, Numele, prenumele
semnătura și semnătura
ștampila unității
ANEXA 2
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
(se completează cumulat de la începutul anului)
-mii lei-
ANEXA 3
-verso-
ANEXA 4
ANEXA 5
BORDEROU
realizate pe luna …………………..
ANEXA 6
Conform H.G. nr. 831/1997 Sistemul unitar de înscriere și numeroase asigurat de
Ministerul Finanțelor și R.A. “Imprimeria Națională” Cod 14-4-10/A
ANEXA 7
– verso –
Total II ………………………………
Materiale aduse de client
Total III ………………………………
ANEXA 8
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ COLECTATĂ lei
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ lei
Sub sancțiunile aplicate faptei de fals în acte publice declar că datele din această declarație sunt corecte și complete.
Nume, prenume Semnătura și ștampila
Funcția
ANEXA 9
ORDIN DE PLATĂ
ANEXA 10
JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI
ANEXA 11
JURNAL PENTRU VÂNZARE
BIBLIOGRAFIE
1. Ana Stoian – Contabilitate și gestiune fiscală, Editura Mărgăritar, 2002
2. Atanasiu Pop – Contabilitatea financiara romaneasca – armonizata cu directivele contabile europene standardele internationale de contabilitate, Editura Intelcredo, 2002
3. AttoSoft – Manual “Light”, 2003
4. Bălan Maria-Draga – Sistemul informațional în gestiunea întreprinderilor, Editura Junimea, 2002
5. Cristian Georgescu – Analiza și proiectarea sistemelor informatice, Metoda Merise, Editura Radial, Galați, 1999
6. Contabilitatea, armonizarea contabilitatii cu UE, Editura Meteor Press, 2002
7. Deaconu A. – Diagnosticul și evaluarea întreprinderii, Editura Intelcredo, 2000
8. Dumitru Miron – Economia Uniunii Europene, București, Editura “Luceafărul” , 2004
9. Emil Horomnea – Tratat de contabilitate, Vol I, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003
10. Emil Horomnea – Tratat de contabilitate, Vol II, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003
11. Feleagă N., Malciu L – Politici și opțiuni contabile, Editura Economică, București, 2002
12. Florentina Moisescu – Bazele contabilității, Editura Terra, Focșani, 2002
13. Gheorghe Manolescu – Politici economice, Editura Economică, București 1997,
14. Ioan Condor – Drept fiscal și financiar, Editura “Tribuna Economică”, București, 2001
15. Ioan Condor – Opere citite, 2000
16. Istrate Constantin – Fiscalitate și contabilitate în cadrul firmei, Editura Polirom, Iași, 1999
17. Istrate Constantin – Introducere în contabilitate, Editura Polirom, Iași, 2001
18. Iulian Văcărei – Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, 2000
19. Maria Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economică, 1997
20. Neculai Tabără, Emil Horomnea, C. Toma – Analiza contabil-financiară, Editura Tipo Moldova, Iași, 2001
21. Oprea D. – Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, Editura Polirom, Iași, 1999
22. Paraschivescu M.D., Păvăloaia W. – Modele de contabilitate și analiză financiară, Editura Vrantop, Focșani, 1997
23. Ristea Mihai – Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editura Tribuna Economică, București, 1998
24. Ristea Mihai – Metode și politici contabile de întreprindere, Editura Tribuna Economică, București, 2000
25. Staicu C. – Contabilitatea financiară armonizată cu Directivele Europene, Editura CECCAR, București, 2002
26. Stancu I. – Finanțe, Editura Economică, București, 1996
27. Stancu I. – Analiza și gestiunea financiară, Editura Economică, București 1997
28. Stancu I. – Finanțe, Teoria piețelor financiare, Editura Economică, București 1997
29. Tabară N – Contabilitatea națională, Ediția a IV-a, Editura TipoMoldova, Iași, 2003
30. Tabară N., Horomnea E., Toma C. – Conturile anuale în procesul decizional, Editura TipoMoldova, 2001
31. Violeta Isai – Contabilitate financiară, Editura didactică și pedagogică, București, 2002
32. Violeta Isai – Contabilitate financiară-aplicații, Editura didactică și pedagogică, București, 2002
Alte surse:
33. Anuarul Statistic al României, 2000
34. Anuarul Statistic al României, 2002
35. Anuarul Statistic al României, 2003
36. Codul Fiscal al României, 2004
37. Colecția Revistei de Finanțe Publice și Contabilitate
38. Legea Contabilității nr. 82/1991, republicată în M.O. nr. 629/26.08.2002
39. Legea nr. 141/2001 privind Codul vamal al României
40. Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată
41. Legea nr. 83/1998 privind impunerea veniturilor persoanelor fizice nerezidente
42. Legea nr. 90/1998 cu modificări ulterioare, pentru operațiuni de leasing și societăți de leasing
43. Organizația Europeană pentru Cooperare și Dezvoltare
44. Revista “Adevărul Economic”
45. Revista “Tribuna Economică”
46. www.capital.ro
47. www.ministerulfinanțelor.ro
48. Ziarul “Capital”
49. Ziarul “Ziarul financiar”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Reglementarea, Calculul Si Contabilizarea Taxei pe Valoarea Adaugata (s.c. Xyz S.a., Focsani) (ID: 132795)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.